Tema Energy, cel mai mare dezvoltator român de centre de date, cu afaceri de 8,75 milioane de euro anul trecut, se listează în primul semestru al anului 2022 la Bursa de Valori București.
Compania este, în prezent, lider pe piața de centre de date din România. De la fondarea sa din 2002, Tema Energy a lucrat cu peste 600 de clienți și a gestionat peste 100 de proiecte de centre de date în cei 20 de ani de activitate.
„Listarea la Bursă e o validare a parcursului si potențialului nostru. Ne dorim un free-float sănătos, care să asigure o valoare de piață reală și corectă, însă nu ne grăbim – rămânem flexibili și responsabili față de business și de ceilalți acționari. Bursa va crea multiple instrumente pe care suntem pregătiți să le fructificăm. Printre acestea se numără accesul la capital pentru noi direcții strategice, prin emisiune de acțiuni sau obligațiuni, achiziții și, nu în ultimul rând, motivarea și retenția de personal esențial – o resursă cheie pentru activitatea Tema Energy”, spune Mihai Manole (foto), Managing Partner Tema Energy.
Listarea la BVB reprezintă nivelul superior la care trece compania pe fondul performanței accelerate din ultimii ani, în pofida contextelor economice și politice provocatoare. În 2021, Tema Energy a înregistrat o cifră de afaceri de 8,75 milioane de euro, cu 22% mai mult decât în 2020. Profitul a crescut și el cu 40% în 2021 față de anul precedent. Perspectivele companiei sunt la fel de solide. Tema Energy vizează ca în următorii cinci-zece ani să-și mărească cifra de afaceri cu 10%-15% anual. De asemenea, compania are în plan ca într-un termen de 2-3 ani să se extindă la nivel regional, în țările vecine României.
Procesul de listare este asistat de Goldring, companie de investiții din Târgu Mureș cu o activitate de peste 20 de ani pe piața românească de capital, oferind consultanță pentru investitori și companiii.
În paralel, compania lucrează la proiecte de anvergură, printre care centrele de date Cluster Power, centrele de date mobile pentru IGPR-Poliția Română și organizarea DataCenter Forum, singurul eveniment de profil din România.
Prima fază a campusul-ului Cluster Power este finalizată în proporție de 98%, Tema Energy fiind integratorul de tehnologie pentru aceste centre de date cu baza la Craiova. Este vorba despre unul dintre cele mai mari și mai inovative Data Centere din Europa Centrală și de Sud-Est.
Tema Energy este în curs de a finaliza unul dintre cele mai mari centre de date mobile din țară, în parteneriat cu Arctic Stream. Proiectul prevede livrarea unui container IT de 13 Rack-uri pentru IGPR – Poliția Română și este în curs de recepție și de testare.
DataCenter Forum, eveniment suspendat în 2020 și 2021 în contextul pandemic, va reuni în 2022 cei mai importanți actori ai pieței de centre de date din România. Tema Energy organizează evenimentul în colaborare cu unii dintre cei mai mari producători de profil la nivel global, printre care APC by Schneider Electric, Vertiv, Rittal, Reichle & de Massari, Aksa, Bachmann, Securiton și Uptime Institute.
First Bank oferă refinanțare cu o rată a dobânzii de la 2,3% + IRCC pentru creditele ipotecare și acoperirea costurilor notariale aferente ipotecii[1].
First Bank oferă refinanțarea cu o rată a dobânzii de la doar 2,3%[2] + IRCC a creditelor ipotecare obținute la orice instituție financiară. Aceeași rată a dobânzii este acum valabilă și pentru creditele noi de investiții imobiliare acordate de First Bank.
La contractarea creditelor, banca va acoperi costurile notariale asociate ipotecii încheiate, în limita a 2.000 RON. Aceste costuri pot include:
eliberarea extraselor de carte funciară pentru autentificare;
onorariu notar pentru autentificarea contractului de ipotecă;
alte costuri aferente intabulării ipotecii în cartea funciară (taxe ANCPI).
„Rata la creditul ipotecar este foarte importantă în economia cheltuielilor familiei. Deși o rată mai mică este de dorit, mulți se simt descurajați de faptul că o mutare a creditului ipotecar presupune cheltuieli cu notarul. Prin această campanie, ne propunem să reducem rata actuală și, în același timp, să eliberăm clientul de grija cheltuielilor cu notarul. Așadar, propunem o dobândă foarte bună și acoperirea cheltuielilor cu contractul de ipotecă pentru refinanțările de credite ipotecare, dar și pentru creditele noi de acest tip. Reducem astfel la maximum barierele de accesare a unui credit și îi ajutăm pe clienți să economisească în plus pentru a-și îndeplini visele”, a declarat Ionuț Encescu(foto), Head of Products & Digital Innovation Hub, First Bank.
Oferta de credite pentru refinanțare și cea pentru credite noi de investiții imobiliare sunt valabile în perioada 15 martie – 30 aprilie 2022. Pentru acestea pot opta gratuit toate persoanele fizice care au vârsta minimă de 18 ani împliniți și care contractează de la First Bank un credit ipotecar sau refinanțarea unui credit ipotecar acordat de alte instituții financiare.
Persoanele eligible pot accesa un credit nou sau un credit de refinanțare în orice sucursală First Bank sau prin platforma Video Banking, prima sucursală virtuală din România. În cazul celor care aplică prin Video Banking, un specialist First Bank le va ghida, în timpul sesiunii video, în procesul de acordare a creditului, iar documentele necesare pot fi semnate online cu ajutorul semnăturii electronice, serviciu oferit gratuit de către First Bank.
Inițierea sau programarea unei întâlniri online cu un consultant First Bank se poate face accesând acest link.
Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați regulamentul campaniei la acest link.
[2] DAE (LEI) – Variabilă. Client cu venituri încasate în conturi First Bank – este calculat pentru un credit cu valoarea de 232.500 LEI, pe o perioadă de 360 luni, cu rambursare în rate lunare egale, cu o rată a dobânzii anuale de 3.47 % (IRCC = 1.17 %, procent valabil pana la data de 31.03.2022, cu modificare trimestriala + marja fixă a băncii =2.3 %), luând în considerare valoarea comisionului de analiză, valoarea comisionului de cont curent, asigurările de viață cu valoare lunară estimativă de 26.65 LEI și de imobil cu valoare anuală estimativă de 275 LEI (pentru o valoare a garanției de 275.000 LEI), taxă evaluare imobil adus în garanție 450 LEI, taxă formalități de publicitate imobiliară 123.25 LEI și taxă înregistrare în Registrul National de Publicitate Mobiliara a garanțiilor87.60 LEI, DAE = 3.93 %.
Conform unui raport realizat de eJobs despre piața muncii după o lună de război, peste 38.000 de joburi noi au fost publicate pe eJobs.ro, cu 13% mai multe față de perioada anterioară invaziei Ucrainei și cu 62% mai multe comparativ cu 2021
După o lună extrem de tensionată pe toate planurile, piața muncii din România continuă să crească, în ciuda contextului nefavorabil. Angajatorii recrutează la o intensitate normală, chiar mai accelerată față de perioada anterioară declanșării războiului din Ucraina. Astfel, în intervalul 24 februarie-23 martie 2022, companiile au scos la bătaie peste 38.000 de locuri de muncă noi, cu 13% mai multe față de perioada anterioară. Totodată, numărul de joburi publicate în ultimele patru săptămâni este cu 62% mai mare versus același interval al anului trecut, potrivit datelor eJobs, liderul pieței de recrutare din România.
Retail, Prestări Servicii, Transport/Logistică, Call Center/BPO și IT&C sunt domeniile unde s-a resimțit cel mai acut nevoia de forță de muncă în ultima lună, oferta cumulată de joburi din aceste sectoare fiind de aproape 53% din numărul total de locuri de muncă.
94% dintre posturile disponibile în intervalul 24 februarie-23 martie au fost full time. Contextul actual aduce cu sine și multe premiere. Pe lângă joburile create exclusiv pentru ucraineni, într-o continuă creștere, în ultima lună, zona de voluntariat a crescut cu aproape 400% față de perioada anterioară. Peste 1.300 de astfel de oportunități au fost publicate pe eJobs.ro în ultimele patru săptămâni.
De asemenea, și pe joburile part time s-a înregistrat o creștere semnificativă în ultima lună, de 79% versus perioada de dinaintea declanșării războiului și, respectiv, de 63% față de același interval din 2021. Tot ca o premieră generată de context, limba ucraineană a devenit criteriu de angajare pentru o parte din angajatori în ultima lună, în condițiile în care, anterior, nu era prezentă printre limbile străine din anunțurile de recrutare.
Roxana Drăghici
„Pentru prima dată în istoria platformei eJobs.ro, limba ucraineană a intrat în top 15 cele mai căutate limbi străine de către angajatori. De la începutul crizei din Ucraina, un număr considerabil de angajatori și-au publicat joburile dedicate ucrainenilor pe secțiunea specială pe care am creat-o pentru aceștia. Numărul de locuri de muncă pentru care se caută exclusiv cetățeni ucraineni e în continuă creștere, fapt care confirmă încă o dată dorința companiilor de a-i ajuta pe refugiați. Lucrurile sunt însă mai favorabile pentru ucrainenii care cunosc și limba engleză, aceștia putând aplica pentru majoritatea dintre cele 39.000 de locuri de muncă disponibile în acest moment pe eJobs.ro”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.
Bucureștiul rămâne în continuare primul la capitolul ofertă de locuri de muncă, cu peste 15.900 joburi noi postate în ultimele patru săptămâni. Pentru a doua lună consecutiv, următoarele trei orașe de provincie clasate, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, nu au mai depășit, împreună, oferta de joburi din Capitală. Fiecare dintre acestea a avut disponibile în ultima lună peste 4.000 de locuri de muncă noi.
Deși oferta de joburi în străinătate este în scădere față de perioada anterioară, de la 9,5% la 8%, interesul candidaților pentru astfel de oferte e în ușoară creștere. Astfel, aplicările pentru joburile în afară, în perioada 24 februarie-23 martie 2022, au reprezentat 1,8% din total, în creștere față de în perioada anterioară, când erau de 1,6%, și față de 2021, când reprezentau 1,1% din numărul total de aplicări. Germania, Olanda, Franța, Grecia și Belgia sunt țările care au atras cel mai mare număr de aplicări în ultima lună.
„Deși în primele 2-3 zile după invazia Ucrainei, piața muncii a cunoscut o ușoară stagnare, o bună parte din angajatori fiind atunci în expectativă, acum aceștia au revenit, predominant, la planurile de recrutare de la începutul anului. În măsura în care se va ajunge rapid la un armistițiu și efectele economice nu vor avea un impact major asupra mediului de afaceri, ne așteptăm ca recrutarea să fie reluată la o intensitate comparabilă, dacă nu mai mare, ca la începutul anului, când piața muncii era la un nivel record”, mai spune Roxana Drăghici.
În acest moment, peste 39.000 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.
Cât de important este pentru români ca brandurile să comunice și se implice în proiecte de responsabilitate socială? Ce părere au despre brandurile care se implică în probleme sociale? Cunosc astfel de branduri care se implică? Noul studiu „Percepții despre implicarea socială a brandurilor”, realizat Reveal Marketing Research, și-a propus să descopere percepțiile românilor despre implicarea brandurilor în proiecte de responsabilitate socială dar și care sunt modalitățile prin care brandurile se pot implica în astfel de proiecte.
Cele mai importante subiecte și categorii de implicare socială din România pe care consumatorii cred că brandurile trebuie să le comunice prin campanii de responsabilitate socială
7 din 10 români la nivel național declară că brandurile ar trebui să se implice și să comunice cu privire la subiecte de natură socială dar și subiecte legate de societatea civilă și comunitate. De asemenea, 67% consideră că subiectele care sunt relevante într-o anumită perioada trebuie să fie comunicate. Implicarea și comunicarea unor subiecte politice sunt considerate a fi potrivite de doar de 49% dintre respondenți.
Pe categorii de vârstă, persoanele tinere cu vârste cuprinse intre 18 și 34 de ani, sunt de părere că brandurile ar trebui să se implice în subiecte politice într-o măsura semnificativ mai mare (57%) decât totalul eșantionului chestionat (49%). La polul opus, persoanele de peste 55 de ani consideră că nivelul de implicare al brandurilor în probleme politice ar trebui să fie într-o măsură mult mai mică (38%).
81% dintre respondenți cred că brandurile ar trebui să militeze pentru pacea în lume
În ceea ce privește categoriile de implicare socială, 83% dintre respondenți consideră că brandurile ar trebui să susțină protejarea mediului, 81% cred că brandurile ar trebui să militeze pentru pacea în lume, iar 79% dintre branduri să se orienteze către drepturile copilului. Toate categoriile supuse analizei au înregistrat scoruri de peste 75%, educația cumulând un procent de 76%, iar sănătatea și drepturile omului reprezintă un procent de 78%.
Se observă diferențe semnificative doar pentru categoria de vârstă 45-55, care considera în măsură semnificativ mai mare că brandurile ar trebui să se implice în toate categoriile sociale, respectiv sănătate (83%), educație (81%), drepturile copilului / omului (80%), dar în special în protejarea mediului (88%) și a păcii în lume (86%).
Modalități de implicare a brandurilor
Realizarea de campanii de strângere de donații în sprijinul anumitor cauze este principala modalitate de implicare a unui brand pentru 38% dintre respondenți. A doua modalitate este reprezentată de promovarea și prezentarea acțiunilor întreprinse de branduri în sprijinul cauzei, pentru 28% (cu preponderență tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani), iar 20% dintre respondenți (în particular persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani) au răspuns că brandurile ar trebui să organizeze acțiuni de voluntariat în sprijinul cauzei. Totodată, campaniile de marketing în sprijinul cauzei, reprezintă o altă modalitate de implicare a brandurilor (13%).
Retailul și Telecomul, în topul domeniilor în care companiile se implică social
Pe primele două locuri în topul companiilor ca susțin implicare socială din perspectiva respondenților se află zona retail – 15% au cunoștințe despre astfel proiecte de responsabilitate socială realizate. Topul companiilor care se implică în problemele comunității este completat și de industria de telecomunicații cu un procent de 7%.
De altfel, cele mai menționate campanii de CSR sunt cele de mediu, reciclare, natură (57%), campaniile de susținere a accesului la educație (46%), acțiuni caritabile în general – proiecte de voluntariat, salvarea animalelor, etc. – (43%), proiecte și campanii pentru copii (38%) dar și construire/donații pentru spitale (29%), proiecte de prevenirea cancerului (27%) și campanii pentru sport și viață sănătoasă, nutriție, mâncare ecologică.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 7 Martie – 10 Martie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.004 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.
După ce au tranșat criteriile de acordare și impozitare a tichetelor cadou, la finalul anului trecut, legiuitorii au propus recent o soluție pentru rezultatele controalelor întreprinse în ultimii trei ani în cazul tichetelor cadou, printr-un proiect de lege depus în parlament. Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale este similar celui adoptat în martie 2022 pentru a rezolva obligațiile fiscale stabilite în cazul diurnelor acordate de transportatori și propune soluționarea situațiilor apărute în trecut ca urmare a interpretării legislației neclare în cadrul controalelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală și a inspecțiilor fiscale care le-au urmat.
Astfel, este propusă anularea diferențelor de obligații fiscale principale, precum și accesorii, stabilite prin decizie de impunere, ca urmare a încadrării în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (inclusiv dacă predarea efectivă a acestora s-a realizat prin intermediul angajatorilor în numele partenerilor de afaceri), pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a legii. În același timp, pentru contribuabilii care, la data intrării în vigoare a legii, au în derulare o inspecție fiscală/control, inspectorii nu încadrează în venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile din tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri. Dacă s-a făcut reîncadrarea până la intrarea în vigoare a legii, fiind emisă decizia de impunere, iar contribuabilii au achitat obligațiile stabilite în plus, acestea vor fi restituite la cererea contribuabililor.
De unde necesitatea unui astfel de act normativ? Prin operațiunea ”Pandora”, începută în 2019, au fost lansate o serie de controale privind tichetele cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri, fie direct, fie prin intermediul angajatorilor acestora. Din cauza neclarităților din legislația de la momentul respectiv, inspectorii au reclasificat aceste tichete cadou în venituri de natură salarială. Mai mult, situația s-a complicat atunci când s-a pus problema cui îi revine obligația de declarare și de plată a taxelor salariale impuse suplimentar: societății care le-a acordat sau angajatorului persoanelor fizice. Aceste discuții au derivat atât din neclaritatea legislației fiscale, cât și din formatul declarațiilor 112, care nu permiteau plătitorului să declare astfel de venituri așa cum se intampla în prezent. Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2019 – 2020 abordarea inspectorilor Antifraudă a fost să impună obligațiile suplimentare la nivelul plătitorului venitului, adică al societății care a acordat aceste tichete.În unele cazuri controalele s-au oprit la nivelul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală, dar în altele au fost urmate de inspecții fiscale, în mare parte nefinalizate. Începând cu anul 2021, abordarea a început să se schimbe, astfel că au existat și situații în care inspectorii Antifraudă au impus obligațiile suplimentare la nivelul angajatorilor persoanelor beneficiare ale tichetelor cadou.
Ca urmare a diverselor discuții din trecut și a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a clarifica situația tichetelor cadou acordate în cadrul unor campanii de promovare și marketing, altor categorii de beneficiari decât angajații proprii, începând cu anul 2021, au fost introduse clarificări în legislația fiscală privind obligațiile de declarare și de plată pentru cazul specific al avantajelor salariale acordate de terți. În decembrie anul trecut, OUG 130 a adus modificări importante atât de natură fiscală, prin eliminarea tichetelor cadou din categoria veniturilor din alte surse, cât și ale legii speciale, prin interdicția de a acorda tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajații proprii. Prin urmare, situația tichetelor cadou a fost reglementată pentru perioadele viitoare în sensul limitării destinațiilor de acordare a tichetelor cadou strict la acțiuni sociale pentru angajații proprii, concomitent cu introducerea unei interdicții de utilizare în alte scopuri, însoțită de o sancțiune administrativă pentru utilizarea neconformă.
Însă, problema trecutului a rămas deschisă pentru că în OUG 130 nu au fost preluate și prevederile legate de amnistie propuse de mediul de afaceri.
Mulți dintre contribuabilii supuși controalelor privind acordarea tichetelor cadou se află în faza de contestare administrativă sau de atacare în instanță, astfel că intervenția legiuitorului prin adoptarea amnistiei fiscale ar debloca atât activitatea contribuabililor, cât și a autorităților administrative sau instanțelor de judecată sesizate.
One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte din România, anunță achiziția unui imobil istoric situat în centrul Bucureștiului, fosta fabrică Ford, de la Auchan România. Dezvoltatorul estimează investiții semnificative în următorii doi ani pentru restaurarea clădirii, în scopul protejării și regenerării patrimoniului cultural al capitalei României.
„Suntem încântați de achiziția fostei fabrici Ford pentru că este un loc unic în regiunea Europei Centrale și de Est. Suntem hotărâți să o refacem astfel încât să poată fi din nou o destinație înfloritoare, plină de viață și un reper de neratat pe agenda oricărui vizitator al Bucureștiul. La One United Properties, scopul nostru a fost întotdeauna să dezvoltăm zone urbane viabile, sănătoase, care să ofere armonie, reziliență economică, sustenabilitate ecologică și socială. Împreună cu angajamentul nostru de a investi în restaurarea acestui imobil istoric, achiziția de astăzi întărește și mai mult dedicarea noastră pentru regenerarea urbană și restaurarea gloriei de odinioară a clădirilor abandonate. Rămânem angajați să readucem în circuitul reperelor din București astfel de locuri, păstrând în același timp moștenirea și frumusețea acestora”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Clădirea, situată în cadrul dezvoltării One Floreasca City a One United Properties, a fost prima fabrică Ford cu o linie de asamblare operațională din Europa de Est. Terenul pe care a fost construită fabrica a fost cumpărat la începutul anilor 1930 chiar de către Henry Ford. Fabrica s-a deschis în 1936, având 100 de angajați. Aproximativ 2.500 de vehicule au fost asamblate în fabrică an de an, până în 1948, când fabrica a fost închisă după ce România a intrat sub influența sovietică. Principalul automobil construit în fabrica din București a fost Ford V8 Fordor Sedan.
One United Properties intenționează să restaureze integral fabrica și să o transforme într-un spațiu retail, parte integrantă a dezvoltării multifuncționale One Floreasca City. Spațiul va găzdui un supermarket Auchan concept store de peste 2000 m2, magazine high-end și restaurante cu terase ample, distribuite în spațiul de 6 metri înălțime de la parter și primul etaj. One Floreasca City este prima dezvoltare imobiliară sustenabilă cu funcție mixtă din România, ce include o componentă rezidențială – One Mircea Eliade, o clădire de birouri – One Tower și o zonă comercială comună.
Valoarea brută de dezvoltare (VB) a proiectului la finalizare este estimată la 82 de milioane de euro. Auchan România a primit deja autorizația de construire, prin urmare construcția va începe imediat, cu data de livrare estimată la jumătatea anului 2024. La finalizarea construcției, imobilul restaurat va avea o suprafață brută închiriabilă de aproximativ 13.000 mp și 400 de locuri de parcare construite pe două etaje subterane.
În septembrie 2021, One United Properties și-a anunțat primul proiect de regenerare urbană în urma achiziției clădirii istorice din apropierea Ateneului Român, One Athénée. One United Properties caută în mod activ să identifice clădiri istorice pentru restaurare. Protecția și regenerarea reperelor istorice abandonate fac parte dintr-o strategie de sustenabilitate mai amplă pe care One United Properties a început să o implementeze în 2021, ca urmare a deciziei de a se alătura Pactului Global al ONU, cea mai mare inițiativă de sustenabilitate din lume. În urma aderării la Pactul Global al ONU, compania s-a angajat să raporteze anual progresul în domeniul sustenabilității. Primul raport de acest fel, Raportul de sustenabilitate pe 2020, este disponibil AICI.
Adresându-se eurodeputaților, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a subliniat că NATO și UE sunt mai hotărâte și unite ca niciodată și că presiunea asupra lui Putin trebuie sporită.
În deschiderea dezbaterii de miercuri după-amiază, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „Canada este un aliat și un partener prețios al UE. Relația noastră a rezistat la testul timpului”. Ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, președinta Metsola a subliniat angajamentul comun asumat de UE și Canada și a afirmat că valorile lor fundamentale comune sunt atacate. „Acesta este momentul generației noastre de a aborda provocările lumii pe care am moștenit-o”, a adăugat ea.
În discursul său, prim-ministrul Justin Trudeau a condamnat „invazia criminală de către Putin a unei democrații suverane și independente: Ucraina.”
„Vladimir Putin a încălcat cele mai elementare precepte ale dreptului internațional. În prezent, ucide civili nevinovați prin bombardarea spitalelor și a clădirilor rezidențiale. Ignorarea flagrantă a legii și a vieții umane reprezintă o amenințare imensă la adresa Europei și a lumii”, a declarat acesta.
„Canada, UE și toți partenerii și aliații noștri se află în față unui moment definitoriu. Nu putem eșua. Trebuie să înfruntăm acest moment. Putin a crezut că democrația este slabă. A crezut că poate șubrezi UE și NATO. Dar a calculat greșit. NATO și UE sunt acum mai hotărâte și mai unite ca niciodată”, a afirmat el.
„Nu putem dezamăgi Ucraina, ea contează pe noi. Așadar, să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Trebuie să continuăm să aplicăm sancțiuni fără precedent lui Putin și apropiaților săi din Rusia și Belarus, sporind presiunea, cât mai mult posibil”, a adăugat prim-ministrul canadian.
Puteți urmări aici înregistrarea completă a intervenției lui Justin Trudeau.
Unitatea transatlantică
Eurodeputații care au luat cuvântul după
intervenția lui Justin Trudeau au fost: Siegfried Mureșan (PPE,
România), Iratxe García Pérez (S&D, Spania), Malik Azmani (Renew
Europe, Olanda), Ernest Urtasun (Verzi/ALE, Spania), Marco Zanni (ID,
Italia), Raffaele Fitto (ECR, Italia) și Nikolaj Villumsen (Stânga,
Danemarca). Puteți urmări aici înregistrarea intervențiilor lor.
Eurodeputații au subliniat importanța
unității transatlantice și au solicitat sancțiuni suplimentare împotriva
Rusiei. Potrivit acestora, apărarea democrației are un preț, dar prețul
de a nu o apăra ar fi mai mare. Deputații au subliniat, de asemenea,
importanța tranziției verzi și a independenței energetice, care sunt
esențiale nu numai pentru combaterea schimbărilor climatice, ci și
pentru garantarea securității și stabilității în Europa.
Au fost solicitate mai multe investiții
în domeniul securității și al cooperării strategice cu parteneri precum
Canada. Potrivit deputaților, Europa ar trebui să construiască un pilon
militar puternic în cadrul NATO și să își îndeplinească angajamentele
financiare față de alianță. Mai mulți membri au subliniat, de asemenea,
exodul masiv de refugiați din Ucraina și au salutat decizia Canadei de a
primi un număr nelimitat de persoane care fug din calea invaziei.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a intensificat monitorizarea entităților pieței de capital odată cu declanșarea crizei din Ucraina, în exercitarea atribuțiilor sale care vizează, printre altele, asigurarea stabilităţii, competitivităţii şi bunei funcţionări a pieţelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste pieţe şi în investiţiile în instrumente financiare, precum şi asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase.
„ASF acordă o atenție deosebită supravegherii prudențiale a stabilității financiare a entităților pieței, regulilor de diversificare și evaluare a portofoliilor fondurilor de investiții și mecanismelor de administrare a riscului, cu accent pe riscul de lichiditate și pe utilizarea unor instrumente de tipul testelor de stres”, a declarat domnul Ovidiu Petru(foto), Directorul general al Direcției Generale – Sectorul Instrumente și Investiții Financiare.
O parte dintre instrumentele de supraveghere utilizate a
fost implementată în perioada de început a pandemiei COVID-19,
demonstrându-și eficacitatea. Astfel, la nivelul fondurilor de
investiții au fost implementate raportări privind subscrierile
nete, analizate în corelație cu evoluția structurii portofoliilor
acestora, realizându-se în același timp o comunicare zilnică cu
societățile de administrare privind deficiențele care pot surveni în
administrarea riscului. A fost constatată, în concordanță
cu situația de pe celelalte piețe europene, o maturizare a bazei de
investitori și un impact mai scăzut decât cel din perioada pandemiei.
Totodată, a fost mărită frecvența de raportare a modului
de îndeplinire a cerințelor de capital la nivelul SAI și SSIF. La
nivelul supravegherii, este efectuată o analiză în dinamică a acestora,
realizându-se scenarii de evoluție în funcție
de fluctuațiile indicilor bursieri și de structura veniturilor
entităților. Piața de capital românească, în calitatea sa de piață
emergentă, este conectată cu piețele europene, înregistrându-se astfel o
corelație a fluctuației indicilor.
Totodată, A.S.F. a solicitat instituțiilor pieței să
intensifice eforturile privind adoptarea tuturor măsurilor de
identificare și de atenuare a principalelor riscuri în materie de
securitate cibernetică și să notifice Autoritatea în situația
în care apar vulnerabilități pe acest segment.
În urma analizelor efectuate de Autoritate, a fost
constatat faptul că nu există expuneri ale fondurilor de investiții,
societăților de administrare a investițiilor, societăților de servicii
de investiții financiare și instituțiilor pieței pe
instrumente financiare emise de companii și unități administrative din
Federația Rusă. De asemenea, nu au fost înregistrate disfuncționalități
în activitatea entităților autorizate și supravegheate.
A.S.F. este în contact permanent cu Autoritatea
Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și cu celelalte
autorități europene competente, pentru a evalua situațiile existente la
nivelul piețelor naționale și pentru a realiza, totodată,
un schimb de opinii și bune practici privind instrumentele de
supraveghere și intervenție utilizate.
Compania Leader Team Broker, definită ca „jucător cheie pe piața asigurărilor de nișă din Europa”, anunță că „emite asigurări de frontieră pentru șoferii din Ucraina cărora le expiră polițele de răspundere civilă auto pe teritoriul României. Compania acordă, totodată, consultanță clienților în vederea deschiderii, gestionării și soluționării dosarului de daune, în cazul unui incident în trafic cu o mașină înmatriculată în Ucraina.
Având în vedere circumstanțele extraordinare în care cetățenii ucraineni au fost obligați să-și părăsească țara, Leader Team Broker vine în sprijinul acestora, oferindu-le ajutor pentru încheierea unei noi polițe de frontieră, în cazul în care asigurarea „Carte Verde” expiră pe teritoriul României, dar și consultanță în cazul în care sunt implicați într-un accident în România”.
Razvan Rusu
Răzvan Rusu, fondator Leader Team Broker de Asigurări: „După izbucnirea războiului din Ucraina, în România au intrat câteva zeci de mii de mașini înmatriculate în țara natală, iar numărul lor crește în fiecare zi. În graba cu care au fugit din calea războiului, mulți dintre șoferi nu au avut timp să-și reînnoiască asigurarea obligatorie, astfel încât se află acum în situația în care le-a expirat polița auto. În același timm, sunt situații în care mașini înmatriculate în Ucraina sunt implicate în accidente rutiere produse pe teritoriul României și nu știu ce să facă cu asigurarea încheiată la un asigurător din țara de origine a cărui activitate a fost întreruptă, poate, din cauza războiului. Leader Team Broker a luat decizia de a-i sprijini atât pe proprietarii de mașini înmatriculate în Ucraina, pentru a-și face o asigurare nouă valabilă în România și în alte țări europene pe care le vor tranzita, cât și pe șoferii români cărora le oferă asistență și consiliere în cazul producerii unui accident cu o mașină înmatriculată în Ucraina.”
Eliberarea asigurării de frontieră pentru deținătorii de vehicule înmatriculate în Ucraina
Pentru a putea circula pe teritoriul României, toate vehiculele înmatriculate în Ucraina, la fel ca și cele înmatriculate în oricare alt stat, au nevoie de o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA). Documentele care atestă această poliță sunt următoarele:
O asigurare Carte Verde eliberată de o societate de asigurări membră a Biroului Carte Verde din Ucraina cu valabilitate în România, tipărită sau în format digital (pe telefon mobil, tabletă, laptop etc.)
O asigurare de frontieră eliberată în orice stat membru al Spațiului Economic European (SEE) și Elveția.
Având în vedere situația excepțională din prezent, pentru a fluidiza traficul prin vămile de la granița cu Ucraina, polițiștii de frontieră permit și accesul vehiculelor care nu au o asigurare Carte Verde.
Pentru autovehiculele care nu au, sau cărora le expiră asigurarea auto obligatorie, și nu pot face dovada printr-un document din cele menționate mai sus, trebuie încheiată o asigurare de frontieră în România. Leader Team Broker emite asigurări de frontieră prin Euroins și Omniasig, companii de asigurare care emit astfel de polițe în România. Asigurarea de frontieră este valabilă pentru 30 de zile pe teritoriul statelor membre ale Spațiului Economic European și în Elveția, iar costul acesteia variază între 100 și 150 de euro.
Leader Team Broker oferă asistență în cazul unui accident cu o mașină din Ucraina
În cazul unei daune care se produce din vina unui șofer care a condus o mașină înmatriculată în Ucraina și care are o asigurare Carte Verde, șoferul păgubit se va adresa Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).
Marius Constantinescu
Marius Constantinescu, director al departamentului Daune din cadrul Leader Team Broker: „BAAR este asociația profesională independentă a tuturor societăților de asigurare, care îndeplinește atibuții de plată a despăgubirilor sau de compensare, prin sistemul «Carte Verde». BAAR preia solicitarea și soluționează dosarul, după care solicită sumele plătite cu titlu de despăgubire organismului echivalent din Ucraina. Dacă șoferul din Ucraina are asigurare de frontieră se adresează direct asigurătorului Omniasig sau Euroins. Leader Team Broker, prin departamentul Daune, acordă clienților consultanță la daune în vederea deschiderii, gestionării și soluționării dosarului de daune.”
Termenul maxim pentru primirea despăgubirii este de 90 de zile de la depunerea ultimului document la dosar, dar, având în vedere situația în continuă degradare din Ucraina, perioada ar putea fi extinsă.Până în prezent, peste 75.000 de mașini înmatriculate în Ucraina au intrat pe teritoriul României și s-au produs câteva accidente grave și 40-50 de tamponări ușoare.
Leader Team Broker de asigurare este caracterizată ca „o companie de brokeraj în asigurări cu prezenta la nivel european și cu peste 16 ani de experiență în managementul riscului și asigurări. Compania este recunoscută ca unul dintre cei mai inovatori jucători de brokeraj în asigurări cu produse unice de răspundere, sănătate, cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, marketing și HR”.
În 2021, Leader Team Broker a primit în UK-Londra, distincția de „Brokerul de asigurări al anului”, în cadrul premiilor Corporate LiveWire, pentru gradul de creativitate și de inovare a produselor de asigurare, concepute pentru noile industrii aflate în dezvoltare și care acoperă noile provocări ale mediului de business. Juriul a apreciat felul în care Leader Team Broker sparge tipare și vine cu produse creative, pentru industrii aflate în plină expansiune și pentru riscuri dintre cele mai diverse.
În 2020, performanțele companiei au fost recompensate de publicația Piața Financiară cu titlul de „Brokerul anului în asigurări” și de Financial Intelligence cu distincția „Asigurarea pentru securitate cibernetică a anului 2020”.
Publicația londoneză „Treat Technologies” dedicată știrilor din domeniul securității cibernetice a inclus Leader Team Broker în top 20 companii la nivel mondial care oferă cele mai bune soluții și produse de asigurare în „cyber insurance”. În anul 2017, compania a primit premiul ”Cel mai creativ Broker de asigurare din România”, oferit de Media XPrimm iar în 2019 a primit premiul pentru „Inovație și Digitalizare”, fiind singura companie de brokeraj care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Compania a fost premiată în 2020 de publicația Piața Financiară, la Gala e-finance, cu premiul „e-Risk” pentru cel mai bun produs destinat prevenirii și acoperirii riscului de atacuri cibernetice.
Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program intergrat de servicii medicale naționale și internationale, având la bază un program de asigurări personalizat.
La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se înființează Grupul Operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală a României. Ministrul Marcel Boloș subliniază: „În acest Task Force care va funcționa în afara organigramei MCID vrem să recrutăm cei mai buni 17 specialiști cu competențe digitale avansate și competențe de management de proiect integrator în domeniul transformării digitale. Mă aștept ca cei mai buni experți din mediul privat să accepte provocarea de a ni se alătura pentru implementarea cât mai rapidă și eficientă a activităților și proiectelor descrise în cadrul PNRR, Componenta 7 – Transformare digitală.”
MCID precizează că „Grupul Operativ (Task Force) pentru transformarea digitală a României va funcționa pe perioada de punere în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență, din comisia de recrutare putând face parte și reprezentanții instituțiilor responsabile în implementarea Cloud-ului guvernamental, conform Ordonanței aprobate în ședința de Guvern.
Rolul acestei echipe de elită este să asigure implementarea investițiilor și reformelor din PNRR în ceea ce privește transformarea digitală a României urmărind în special 3 priorități:
√ monitorizarea punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor legate de domeniul digital, cu accent pe proiectele-cheie
√ elaborarea de sisteme de management al performanței proiectelor în corelare cu obiective specifice ale pilonului digital
√ elaborarea și reglementarea cadrului normativ, metodologic și a procedurilor funcționale, operaționale și financiare”
Și ADR angajează alți 50 de experți în transformare digitală
La nivelul Autorității pentru Digitalizarea României se înființează Unitatea pentru Implementarea Programelor de Transformare Digitală (U.I.P.T.D.), care include 50 de experți: „Personalul de specialitate care va face parte din această unitate va desfășura pe perioada derulării PNRR activități de sprijin pentru beneficiarii publici atât pentru implementarea proiectului de Cloud Guvernamental, cât și pentru sprijinul proiectelor de transformare digitală care sunt necesare pentru digitalizarea serviciilor publice ale României.
Ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare și selecție, aprobată prin decizie a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, iar salarizarea specialiștilor se realizează în mod similar Grupului operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală – Task Force din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Vor fi selectați pentru a activa în cadrul Unității, pe durata derulării PNRR, specialiști cu înaltă calificare în domeniul digitalizării și al transformării digitale, cu competențe avansate de management de proiect”.
Ce atribuții vor avea specialiștii în transformarea digitală
√ Verificarea, monitorizarea și elaborarea caracteristicilor tehnice și a arhitecturii de sistem ale componentei de cloud
√ Elaborarea, monitorizarea și verificarea analizelor de procese și de flux pentru transformarea digitală sectorială, precum și a arhitecturii bazelor de date care însoțesc transformarea digitală sectorială
√ Elaborarea, monitorizarea și analiza proceselor ce intervin la nivelul sistemelor informatice ce urmează a fi migrate în cloud-ul guvenamental, precum și dezvoltarea soluțiilor pentru procesele de migrare
√ Monitorizarea și implementarea metodologiilor de testare, precum și sprijinirea beneficiarilor în dezvoltarea aplicațiilor și sistemelor informatice care urmează a fi migrate în cloud-ul guvernamental
√ Asigurarea și fundamentarea evoluției tehnologice (inteligență artificială, internet-ul lucrurilor, criptare și alte analize evolutive similare) a sistemelor informatice în contextul transformării digitale
√ Implementarea managementului calității pentru proiectul de cloud guvernamental, arhitectura bazelor de date și sisteme informatice la nivelul beneficiarilor sau a altor utilizatori din sectorul public
√ Definirea standardelor pentru fluxurile de interoperabilitate între sistemele informatice precum și a oricăror altor categorii de măsuri necesare pentru asigurarea interoperabilității bazelor de date;
√ Sprijinirea beneficiarilor în domeniul securității cibernetice, pentru aplicațiile și sistemele informatice de tip cloud
Operaționalizarea Grupului Operativ din MCID și a Unității pentru Implementarea Programelor de Transformare Digitală din ADR reprezintă un pas important în îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cadrul PNNR. Anunțul privind procedura de selecție va fi publicată în curând pe paginile web ale celor două instituții.
Compania Visual Fan SA, deținătoarea brandului Allview, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, le propune acţionarilor un dividend brut de 0,75 lei/acţiune, cu un randament net de aproximativ 5%.
Adunarea generală ordinare a acţionarilor din data de 27 aprilie va avea pe ordinea de zi două subiecte majore: aprobarea situațiilor financiare pe anul 2021 și distribuirea unor dividende în valoare de cinci milioane de lei, din profitul anului 2021.
Vsiual Fan subliniază că „propunerea companiei constă în repartizarea a aproximativ 60% din profitul net de 8,43 milioane lei obținut în anul 2021, respectiv suma de 5 milioane lei, sub formă de dividende. Valoarea dividendului brut, cu data plății 22 iunie 2022, este de 0,75 lei/acțiune și acesta conferă investitorilor un randament net de aproximativ 5%, prin raportarea la prețul de 15 lei/acțiune. Acţionarii care beneficiază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionarilor emitentului ALW, la data de 15 iunie 2022 (implicit data ex-dividend este 14 iunie). Plata dividendelor către acţionari se va efectua începând cu data de 22 iunie 2022.
Pe ordinea de zi a adunării generale ordinare a acţionarilor din data de 27 aprilie, compania propune aprobarea situațiilor financiare aferente anului 2021.
Pentru anul trecut, Visual Fan a raportat pe activitatea recurentă o creștere a profitului net cu peste 20% faţă de 2020 (de la 7 milioane de lei la aproximativ 8,5 milioane de lei) și o majorare a cifrei de afaceri cu aproape 17% în 2021 față de anul anterior (de la 103 milioane lei la peste 121 milioane lei).
Compania Visual Fan a fost listată la BVB începând cu anul 2021. Acţiunile ALW se tranzacționează pe piaţa AeRO începând cu data de 26 iulie 2021, iar începând cu data de 11 octombrie 2021, acestea fac parte din componenţa celui mai nou indice al BVB, BET-AeRO”.
Lucian Peticila – CEO Allview
Lucian Peticilă (foto), CEO Visual Fan SA (Allview): „Decizia de acordare a dividendelor se află la baza dorinţei noastre de a recompensa încrederea investitorilor în compania pe care am dezvoltat-o în cei 20 de ani de activitate, dar și să servească drept recunoștință acționarilor care ne-au susținut prin participarea la plasamentul nostru privat realizat în urmă cu aproape un an, celor care au cumpărat acțiunile ALW în toată această perioadă și celor care încă dețin acțiunile noastre. Pentru anul 2022 ne-am propus un plan de dezvoltare solid și proiecte inovatoare, iar strategia noastră de creștere dorim să reiasă inclusiv din această propunere de dividende.”
Allview (simbol bursier ALW) este caracterizată ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, puteți urmări paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.
Comunitatea stand-up – artiștii Costel, Natanticu, Teo, Vio, Dan Badea, Alex Mocanu și Dan Tutu – au desfășurat o acțiune umanitară în beneficiul cetățenilor ucraineni refugiați: spectacolul „Un show pentru oameni”, susținut pro-bono la Berăria H din București. Au participat aproximativ 1000 de oameni. S-au strâns peste 33.000 de euro, încasări din biletele, bani direcționați către Crucea Roșie Română pentru folosire în scop umanitar. Berăria H se alătură inițiativei și va dona jumătate din consumația încasată.
Cei care își doresc să ajute pot face în continuare donații către Crucea Roșie Română:
Donații online pe site-ul www.crucearosie.ro
Donații prin SMS, la numărul 8825, cu textul UMANITATE; donații în valoare de 2 euro în toate rețelele de telefonie mobilă
Donații prin platforma Revolut
Donații de alimente greu perisabile în magazinele Carrefour, Mega Image și Cora prin programul Banca de Alimente
Donații în conturile campaniei deschise la BRD Agenția Piața Romană:
În susținerea oamenilor afectați de războiul din Ucraina, Crucea Roșie Română intervine activ pe patru direcții:
Asigură puncte de informare și asistentă umanitară, permanente, în punctele de frontieră (Vama Siret, Vama Isaccea, Vama Petea, Vama Sighet, Vama Giurgiulești, Aeroportul internațional Iasi, Vama Sculeni, Vama Albița, Vama Rădăuți Prut , Vama Ștefănești, Vama Curtici, Gara de Nord – București, Aeroportul Internațional Otopeni)
Oferă sprijin centrelor de cazare pentru cetățenii ucraineni din fiecare localitate din țară
Efectuează transporturi umanitare în Ucraina cu materiale de strictă necesitate în funcție de nevoile solicitate de Crucea Roșie din Ucraina
Colectează donațiile în bunuri în toate cele 47 de filiale de Cruce Roșie din România și asigură distribuirea acestora către cetățenii ucraineni din România sau Ucraina
Conform HG 557 din 2016, Crucea Roșie Română, este o organizație umanitară cu rol de sprijin secundar în asigurarea cazării persoanelor evacuate sau refugiate, asigurarea apei potabile și hranei pentru persoanele afectate sau evacuate, asigurarea și distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii și distribuției ajutoarelor umanitare de urgență.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat totul, începând chiar cu simpla semnificație a termenului „invazie” și mergând până la prăbușirea unor economii naționale și la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Odată cu declanșarea atacurilor rusești asupra teritoriilor ucrainene s-a încheiat ordinea europeană și occidentală așa cum a fost ea consacrată în Actul Final de la Helsinki din 1975, act potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte: 1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității; 2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței; 3. Inviolabilitatea frontierelor; 4. Integritatea teritorială a statelor; 5. Reglementarea pașnică a diferendelor; 6. Neintervenția în afacerile interne; 7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; 8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele; 9. Cooperarea între state; 10.Îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.
Dar iată că, în pofida acordurilor semnate în 1975, începutul lui 2022 ne-a făcut să trăim printre cele mai întunecate zile pe care le-a traversat Europa după Al Doilea Război Mondial. Ordinea post-Război Rece este astăzi spulberată de Putin și putinism, iar revizionismul liderului de la Kremlin este direcția principală pe care mărșăluiește Moscova, cu și fără intervenții și rezultate militare în Ucraina sau în altă parte. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.
Este deja evident că invadarea Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.
Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invadarea Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.
Un alt cercetător al institutului citat, Ștefan Lehne – expert pe politici externe ale Uniunii Europene – susține că „era dividendului păcii s-a încheiat cu siguranță” și cel puțin pentru moment UE și-a depășit diviziunile de lungă durată în abordarea sa față de Rusia. Potrivit lui Lehne, UE va necesita „un salt cuantic” către o mai mare unitate, solidaritate și determinare.
Iar înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică în lume, Josep Borrell, spune că „am asistat și la nașterea tardivă a unei Europe geopolitice. De ani de zile, europenii au dezbătut cum poate fi făcută UE mai solidă și mai conștientă de securitate, cu unitatea de scop și capabilități de a ne urmări obiectivele politice pe scena mondială. Acum, probabil, am mers mai mult pe această cale în ultima săptămână (prima săptămână de după atacul rusesc, n.a.) decât am făcut-o în deceniul precedent”. Iar sarcina de bază pentru „Europa geopolitică” – spune Borrell – este simplă: mai întâi să asigurăm o Ucraină liberă și apoi să restabilim pacea și securitatea pe continentul nostru. Dar este prea devreme, aproape nepotrivit, să ne imaginăm cum va arăta viitorul Europei în timp ce prezentul este încă sub semnul atacului militar. Invazia Ucrainei de către Rusia marchează „o nouă eră a războiului economic cu risc ridicat”, iar acest lucru – consemna recent revista „The Economist” – ar putea scinda și mai mult economia mondială.
Potrivit directorului EIU pentru prognoză la nivel global, Agathe Demarais, impactul economic al conflictului va fi resimțit mai ales în Ucraina și Rusia, „ambele vor experimenta recesiuni puternice în acest an”. Dar pe frontul prețurilor mari se vor regăsi deopotrivă și țările din estul Europei care sunt cel mai expuse comerțului cu Rusia (Lituania și Letonia, de exemplu), în timp ce întreaga Uniune Europeană se pregătește să traverseze „un șoc energetic, al lanțului de aprovizionare și al comerțului”. Într-o analiză a modului în care invazia Ucrainei de către Rusia a șocat piețele de mărfuri, agenția de știri Bloomberg trage o concluzie pesimistă: în criza care se profilează, probabil că foarte mulți oameni vor fi afectați de foamete. Războiul pornit de Rusia în Ucraina zguduie lumea și ivește la orizont un nou front: frontul prețurilor insuportabil de mari.
Pe la începutul anului, cotidianul economic „Wall Street Journal” (WSJ) consemna ideea că, deși globalizarea trebuia să prevină războiul, Rusia ar putea să vină acum să demonstreze tocmai contrariul. Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir Putin ar fi pariat pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată lumea ar suferi de un conflict extins la scară largă, de aceea globalizarea trebuia să facă războaiele mai greu de pornit.
O analiză a CNN arată că, dacă judecăm măcar și simplist impactul unui conflict fierbinte asupra aprovizionării cu alimente, invazia rusă duce la o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt are un impact global, țara fiind unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb, floarea-soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare sunt, la rândul lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe frontul ucrainean.
Dar discuția mai complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese geo-strategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce sunt impuse de Occident asupra Rusiei, după invazia în Ucraina. Rusia furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile ce penalizează la rândul lor invazia în Ucraina conduce la o puternică subaprovizionare cu energie a Europei, exacerbând problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.
Sancțiunile impuse de occidentali vor avea impact indirect și asupra celor ce le impun. Știm deja că, la ora scrierii acestui text, Occidentul a impus un pachet larg de sancțiuni care afectează marile bănci și companii rusești, sectorul țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a restului lumii sunt resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că „sunt subestimate” riscurile de război și chiar costurile unei „păci neplăcute”. Criza economică produsă de pandemia de COVID-19 și de persistența acesteia a împins deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel era estimată la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul 4%. De asemenea, lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu sunt și nu vor fi deloc imune la conflictul armat și la sancțiunile aplicate Rusiei.
Războiul fierbinte Rusia-Ucraina declanșează o nouă creștere masivă a prețurilor petrolului și gazelor, în special în Europa dar și cu impact global, iar impactul inflaționist va fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar, așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar și UE este puțin probabil să renunțe chiar în totalitate la energia rusă. Dar dacă o face, acest lucru ar putea însemna prețuri și mai mari în țările care aplică sancțiunile și prețuri ceva mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați să cumpere petrol și gaze rusești.
Cât de jalnică poți să fii ca să aștepți ca SUA să îți găsească surse alternative de gaze după ce ai avut grijă cu obstinație să te pui pe tava Gazpromului? Cât de jalnică poți să fii ca să ai zeci de întâlniri la nivel de lideri înainte de invazia Ucrainei pentru a agrea o poziție comună, să declari că ai atins o poziție comună pentru măsuri dure, pentru ca apoi, după invazie, să trebuiască să discuți din nou ce măsuri vor fi luate și să constați că, de fapt, nu ai consens? Cât de jalnică poți să fii ca să anunți că ești pregătită pentru sistările de gaze pentru ca apoi să te opui excluderii Rusiei din sistemul SWIFT de teama că rămâi… fără gaze? Cât de jalnică poți să fii să „sancționezi” Rusia și să „descurajezi” războiul continuând să o finanțezi prin importurile masive de gaze pe care le realizezi și nu vrei să le oprești? Cât de jalnică poți să fii ca să anunți în avans sancțiunile asupra președintelui Putin, astfel încât acesta să aibă timp să își ia toate măsurile necesare pentru ca sancțiunile să rămână fără obiect? Cât de jalnică poți să fii ca să condamni, să ameninți, să condamni, și iar să ameninți și în final să faci un „ou” atât de mic? Cât de jalnică poți să fii ca să ai „generozitatea” să îți colorezi monumente istorice în culorile Ucrainei în semn de sprijin, să trimiți ajutoare umanitare, dar să te ferești cu mare grijă de costurile economice asociate sancțiunilor Rusiei? Cât de jalnică poți să fii să te autodefinești ca un campion al normelor de sustenabilitate, faimosul ESG, să îți asumi toate costurile asociate, dar să nu accepți costurile asociate pedepsirii unui invadator și ucigaș de vieți ucrainene? Cât de jalnică poți să fii ca să îți propui să capeți o relevanță geopolitică la nivel mondial (separată de NATO, nu-i așa?), dar la primul test serios să dai din colț în colț și să dai cu toată credibilitatea pe care o ai de pământ? Fără doar și poate România datorează mult UE pentru nivelul economic pe care l-a atins, dar în aceste zile îi datorăm UE doar marea rușine pe care o simțim cu toții pentru impotența sa.
Europa a început în anul 1968, prin semnarea contractului dintre Austria și URSS, construcția primului gazoduct pentru transportul gazelor naturale către Europa. A fost momentul începerii construcției dependenței de importurile de energie a Europei.
Necesarul de valută și bunuri al URSS și necesarul de energie al vestului Europei au deschis o colaborare reciproc avantajoasă, care a contribuit la bunăstarea ulterioară a Europei bazată pe energie suficientă și ieftină.
Anii au trecut, dependența Europei s-a accentuat, gazele și celelalte forme de energie ieftină din Rusia au adus venituri frumoase la bugetele țărilor europene prin sistemele de taxare și accizare impuse energiei (atunci când ai o energie ieftină există disponibilitatea de a veni cu adausuri până la limita puterii de cumpărare/ acceptate), dar și pentru firme și persoane fizice din vestul Europei. Astfel, lucrurile au evoluat până în anul 2020 la o dependență de importuri de 70,4% din energia primară a UE (inclusiv uraniu), din care 27,4% de energia primară din Rusia.
Accentuarea îngrijorării față de epuizarea resurselor de energie primară în lume, dar și în Europa, a determinat tragerea unui semnal de către UE, îmbrăcat într-o formă frumoasă și nealarmistă – Green Deal – prin care s-au promovat dezvoltarea unor surse alternative care să reducă dependența de importuri de energie primară. Astfel, în ultimii ani Europa și-a crescut ponderea energiei din resurse regenerabile, dar creșterea consumului de energie nu a redus semnificativ dependența de importuri.
Mixul de energie primară la nivelul UE în anul 2020
Noul set de indicatori naționali de dezvoltare durabilă a fost validat de Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul unui workshop tehnic organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică.
László Borbély
„Continuăm să livrăm rezultate concrete pentru implementarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Setul de indicatori aprobat astăzi este important și prin prisma procesului de colectare a indicatorilor, unde este esențială colaborarea între instituții. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a demonstrat din nou că poate funcționa ca un catalizator. Avem o rețea puternică de oameni implicați cu care putem mișca lucrurile din loc acolo unde apar blocaje. Am lansat nu doar un set de indicatori, ci un site agregator care cred că este unic la nivelul UE. Site-ul este deschis publicului, așa că pe lângă specialiștii din administrația publică, datele pot fi valorificate și de alte entități: ONG-uri, cercetători, studenți și jurnaliști”, a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
Conferința tehnică s-a concentrat pe prezentarea generală a setului de indicatori naționali de dezvoltare durabilă și a vizat de asemenea analiza decalajelor de dezvoltare România și restul Europei.
Setul cuprinde un total de 291 de indicatori, dintre care 99 principali și 192 adiționali. 243 de indicatori sunt unici. Aceștia vor fi încărcați treptat pe site-ul agregator.romania-durabila.gov.ro, unde în momentul de față se găsesc indicatorii europeni de dezvoltare durabilă, actualizați automat din sursele Eurostat, indicatorii INS pentru 2020, cât și indicatori de percepție publică rezultați în urma barometrelor.
Pentru raportarea și monitorizarea indicatorilor se află în lucru un document formal de colaborarea DDD – INS – ministere (prin nucleele pentru dezvoltare durabilă), respectiv o convenție de colaborare interinstituțională pentru asigurarea cadrului adecvat de monitorizare a progresului în atingerea țintelor 2030 ale Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.
Începând cu decembrie 2020, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a sprijinit INS în acțiunea de scanare a indicatorilor la nivelul instituțiilor publice. Setul a fost realizat în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitatea Administrativă 2014-2020.
Statusul aprobării planului de acțiune pentru implementarea SNDRR 2030
Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 a fost finalizat în urma unui amplu proces de consultare cu factorii interesați. Hotărârea de guvern pentru aprobarea planului a intrat în martie pe circuitul de avizare al ministerelor.
Planul de acțiune are o abordare adaptată la contextual instituțional și la capacitatea departamentului de a acționa ca un catalizator. Măsurile vizează în principal coordonarea interinstituțională astfel încât ministerele de linie și toate instituțiile să se implice activ pentru punerea în practică a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă 2030. Astfel, vorbim despre patru direcții prioritare:
consolidarea și extinderea cadrului de guvernanță pentru dezvoltare durabilă;
susținerea implementării SNDDR 2030 prin programe de educație și formare pentru dezvoltare durabilă;
promovarea principiilor și valorilor conceptului de dezvoltare durabilă;
monitorizarea și evaluarea implementării SNDDR 2030.
Principalul obiectiv al planului național de acțiune este crearea până în 2030 a unei structuri de guvernanță eficace, eficientă și transparentă a dezvoltării durabile. Principalele provocări ale planului de acțiune sunt:
elaborarea cadrului național de raportare a bugetării ODD la nivelul administrației publice, pentru a transparentiza alocările și eficiența eforturilor bugetare pentru dezvoltare durabilă, care vor contribui la încorporarea conceptelor dezvoltării durabile la nivelul proceselor productive din economie;
construirea unei societăți coezive, bazată pe principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, prin sisteme de educație, de sănătate publică și de protecție socială durabile;
formarea masei critice care își va însuși principiile de dezvoltare durabilă, prin implicarea tuturor părților interesate din mediul politic, administrația publică, mediul economic și de afaceri, din mediul social și a fiecărui cetățean, condiție esențială în atingerea țintelor SNDDR 2030.
Proiectele departamentului din cadrul Planului Național de Redresare Reziliență
Planul național de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate pentru dezvoltarea durabilă a României. Implementarea proiectelor propuse ne va aduce îmbunătățiri pe majoritatea obiectivelor de dezvoltare durabilă, având în vedere specificul Mecanismului European de Redresare și Reziliență prin care sunt finanțate și care are o componentă puternică de înverzire, schimbări climatice și digitalizare.
Pe lângă proiectele specifice ministerului și altor instituții publice centrale, rolul departamentului de a produce schimbări la nivel sistematic este reflectat în PNRR prin trei proiecte pe care le vom coordona:
1. Profesioniști pentru dezvoltarea durabilă – program de dezvoltare a carierei pentru ocupația „expert dezvoltare durabilă”. Programul vizează formarea a peste 2.000 de experți în domeniul dezvoltării durabile, cu accent pe întărirea capacității de accesare și de absorbție a fondurilor europene, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;
2. Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile, ce va asigura suportul digital pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor centrului;
3. Ghișeu unic pentru sprijinirea abordării teritoriale a ODD (one-stop-shop on SDG localization).
În ceea ce privește formarea de experți în dezvoltare durabilă, în cadrul proiectului România Durabilă finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, va începe formarea a 150 de angajați din administrația publică centrală. Formarea se va face în cadrul programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă „Administrație publică pentru dezvoltare durabilă”, în baza contractului cu Academia de Studii Economice din București. Cursurile postuniversitare vor demara în luna aprilie și includ 180 de ore de activități didactice, din care 60 de ore teorie și 120 de ore activități practice.
Cum se clasează națiunea Ucrainei în Europa și în lume:
Locul 1 în Europa în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu – vital pentru energia nucleară;
Locul 2 în Europa și locul 10 în lume în ceea ce privește rezervele de minereu de titan;
Locul 2 în lume în ceea ce privește rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);
A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);
Locul 2 în Europa în ceea ce privește rezervele de minereu de mercur;
Locul 3 în Europa (locul 13 în lume) în ceea ce privește rezervele de gaze de șist (22 de trilioane de metri cubi);
Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;
Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone);
Ucraina este o țară agricolă:
Locul 1 în Europa în ceea ce privește suprafața de teren arabil;
Locul 3 în lume după suprafața solului negru (25% din volumul lumii);
Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui și floarea-soarelui;
Locul 2 în lume în producția de orz și locul 4 la exporturile de orz;
Al 3-lea cel mai mare producător și al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;
Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;
Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;
Locul 5 în lume în producția de albine (75.000 tone);
Locul 8 în lume la exporturile de grâu;
Ucraina poate satisface nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni.
Ucraina este o țară industrializată:
Locul 1 în Europa în producția de amoniac;
A 2-a din Europa și al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);
Locul 3 ca mărime din Europa și al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce privește capacitatea instalată a centralelor nucleare;
Locul 3 în Europa și locul 11 în lume în ceea ce privește lungimea rețelei feroviare (21.700 km);
Locul 3 în lume (după SUA și Franța) în producția de localizatoare și echipamente de localizare;
Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;
Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;
Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;
Locul 4 în lume la exporturile de argilă;
Locul 4 în lume la exporturile de titan;
Locul 8 în lume la exporturile de minereuri și concentrate;
Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.
„Pădurea trebuie susținută!” este apelul pe care profesioniștii în domeniu îl transmit către autoritățile statului, într-un moment când resursa naturală pe care o reprezintă pădurea pare să fie ignorată, cu inevitabila perspectivă a risipirii potențialului ei. Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva trage un semnal de alarmă argumentat științific.
Condamnare la subfinanțare cronică
Proprietarii de păduri consideră derizorie finanțarea domeniului lor cu 0,6% din totalul Planului Național Strategic 2023-2027. Argumente își extrag din date comparabile la nivel european și din lipsuri autohtone acumulate: studiul Uniunii Europene privind măsurile pentru domeniul forestier arată că 44 de state și regiuni ale UE (Spania, Franța, Germania aplică la nivel de regiune) au alocat domeniul pădurilor în exercițiul financiar 2014-2021 peste 5% din finanțările disponibile prin planurile de dezvoltare rurală, pe când România a alocat 1,5% din PNDR. Ca urmare, previziunea este că alocarea propusă pentru exercițiul financiar 2023-2027 „condamnă sectorul pădurilor la o subfinanțare cronică, cu afectarea negativă în plan economic și social pentru zona rurală și cu afectarea obiectivelor pe linie de mediu, climă și protecția biodiversității asumate de România”.
Gestionarea durabilă a pădurilor
Specialiștii în domeniu semnalează că „prin Regulamentul de implementare a planurilor strategice de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană propune statelor membre să aloce finanțări pe domeniul pădurilor pentru o multitudine de măsuri care să susțină gestionarea durabilă a pădurilor și protecția biodiversității:
8.1. Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure
8.2. Sprijin pentru înființarea și întreținerea sistemelor agrosilvice
8.3. Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale
Colliers: 2022 ar putea fi un an record, dar și o perioadă de tranziție pentru sectorul imobiliar din România
Piața imobiliară din România are suficiente resurse pentru o creștere puternică a activității în 2022, în funcție de evoluția pandemiei, dar și a altor teme noi, previzionează consultanții de la Colliers. Reevaluarea riscului și alte evoluții postpandemice vor influența în mare măsură apetitul și valoarea investițiilor imobiliare în acest an și pe termen mai lung. O oportunitate majoră de care România ar trebui să profite din plin este legată de fondurile UE: pachetul de ajutor pentru coronavirus, plus alocarea normală pentru perioada 2021-2027 pentru România ating aproximativ 80 miliarde de euro, adică o treime din PIB-ul țării. În consecință, 2022 ar putea fi un an record pentru investițiile imobiliare din perspectiva activității pieței, segmentul industrial fiind potențial pregătit să stabilească noi repere.
Creșterea rapidă a ratelor dobânzilor pentru dolarul american și posibilitatea unei evoluții similare pentru euro începând cu 2023 reprezintă, fără îndoială, cea mai vizibilă temă pentru piețele globale la începutul anului, în condițiile în care pare că și tema pandemiei trece pe plan secundar. Odată cu reevaluarea riscului, activele sigure (generatoare de numerar) și/sau cele rezistente la inflație vor fi favorizate în detrimentul celor care promit câștiguri mari în viitor, dar care nu au dovedit ceva până acum, anticipează consultanții de la Colliers. Țările emergente, cum este și România, și slăbiciunile lor structurale vor fi și ele în centrul atenției, ceea ce evidențiază un risc crescut de recesiune (deși acesta nu este nici pe departe scenariul de bază).
Liderii de business la nivel global sunt din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice, potrivit raportului Deloitte CxO Sustainability 2022, 79% dintre respondenți considerând că planeta se află într-un punct critic și are nevoie de soluții pentru a combate efectele schimbărilor climatice, comparativ cu doar 59%, în urmă cu opt luni. În plus, 89% dintre aceștia sunt de acord că există un sentiment de urgență din perspectivă climatică la nivel global și 63% susțin că organizațiile sunt foarte preocupate de acest subiect. Studiul mai arată că organizațiile resimt în unanimitate o presiune tangibilă pentru a acționa ca răspuns la schimbările climatice, 97% dintre acestea afirmând că au fost deja afectate negativ de aceste schimbări, în primul rând în zona operațională (48%). Pe lângă impactul la nivel operațional, respondenții subliniază că toate părțile interesate (stakeholders), de la autoritățile de reglementare (77%) la clienți (75%) și angajați (65%), pun presiune tot mai mare pentru ca organizațiile să acționeze pentru a combate schimbările climatice.
Cu toate acestea, sentimentul de optimism în rândul liderilor de business a crescut, 88% dintre aceștia (față de 63%, în urmă cu opt luni) fiind de acord că, prin acțiuni imediate, pot fi limitate efectele schimbărilor climatice asupra planetei și că aceasta poate avea un viitor mai bun.
Alex Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania
„Organizațiile, industriile și țările încearcă să găsească formula potrivită pentru gestionarea schimbările climatice. Pentru a putea gestiona aspectele legate de climă în toate dimensiunile afacerii, companiile ar trebui să ia în calcul atât riscurile inacțiunii, cât și oportunitățile generate de abordările sustenabile, esențiale pentru a câștiga și menține încrederea investitorilor, finanțatorilor, clienților și angajaților. Organizațiile au nevoie să elaboreze planuri cu obiective măsurabile și să acorde prioritate indicatorilor climatici, alături de cei operaționali, încurajând colaborarea în interiorul ecosistemelor din care fac parte și amplificându-și impactul dincolo de propriile operațiuni”, a declarat Alexandru Reff (foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Investitorii strategici au fost cei mai activi cumpărători pe piața locală de fuziuni și achiziții (mergers and acquisitions – M&A) din 2021, cu peste 60% din numărul total de tranzacții, urmați de investitorii instituționali și privați (20%) și de firmele de private equity (17%), conform unei analize efectuate de Deloitte România. Dintre investitorii strategici străini implicați în tranzacții pe piața locală, cei mai mulți sunt din Franța (18%) și Austria și Germania (16%). Alte țări care au fost printre cele mai active pe piața locală în anii anteriori, cum ar fi SUA și Regatul Unit al Marii Britanii, au avut investitori implicați în 2021 în doar 8%, respectiv 3% din numărul tranzacțiilor. Datele se referă la cele 137 de tranzacții cu valoare de peste 5 milioane de euro anunțate în 2021, conform analizei Deloitte România, volum care marchează un nivel record al pieței în 2021. Din punctul de vedere al valorii totale estimate, calculate atât pentru tranzacțiile cu valori comunicate, cât și pentru cele cu valori nedivulgate, piața locală a fost de aproximativ 4-4,4 miliarde de euro.
Printre tranzacțiile în care cumpărătorii au fost investitori strategici din Franța se numără preluarea Duraziv de către Saint-Gobain și preluarea Frigotehnica și a Megatech Trading & Consulting de către VINCI Energies. Investitorii strategici din Austria și Germania au fost activi în principal în sectorul imobiliar, fiind implicați în tranzacții precum preluarea Bucharest Financial Plaza de către Immofinanz sau preluarea clădirii The Light One de către UNIQA Real Estate GmbH.
Tranzacțiile de M&A din 2021 cu valori cumulate notabile au fost înregistrate în sectorul imobiliar (29% din valoarea totală a pieței, în scădere față de 37%, în 2020), urmat de energie (14%, în scădere de la 22%, în 2020) și tehnologie (11%, în scădere față de 19%, în 2020). O scădere semnificativă a fost vizibilă în domeniul sănătății, care a reprezentat 2% din valoarea totală a tranzacțiilor din România în 2021, similar cu nivelul din 2020, de 1%, dar la distanță mare de 12%, cât a reprezentat în 2019 și 2018.
Banca Naţională a României publică ultimul raport al inflaţiei. Activitatea economică a resimțit în mod direct atât atingerea unor maxime, în octombrie anul trecut, în ce privește propagarea variantei Delta a coronavirusului, succedată de o ușoară detensionare în a doua parte a trimestrului IV 2021, cât și debutul în formă accelerată a transmiterii variantei Omicron, la începutul anului curent. Ca urmare, a continuat funcționarea cu sincope a lanțurilor globale de producție și aprovizionare iar, în cazul României, s-au accentuat vulnerabilitățile din plan medical, induse de o rată de vaccinare care rămâne încă extrem de redusă, toate potențate de întârzierea normalizării piețelor de energie.
În aceste condiții, dinamica anuală a PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022. Deși, în continuare, contribuția majoritară la creșterea economică va reveni consumului gospodăriilor populației, perspectivele indică o atenuare mai importantă de ritm a cererii de consum în trimestrele IV 2021 și I 2022, ca efect al creșterilor prețurilor energiei, care comprimă venitul disponibil real al populației. O atenuare a acestor evoluții ar putea fi indusă de majorarea punctului de pensie și a salariului minim de la începutul acestui an, precum și de implementarea unor măsuri sociale ce vizează categorii de populație cu o înclinație mai ridicată spre consum.
Pe termen mediu, revenirea economiei și, odată cu aceasta, redresarea mai substanțială a pieței muncii ar fi de natură să consolideze evoluțiile favorabile ale componentei de consum.
***
Ulterior publicării raportului asupra inflației din luna noiembrie 2021, au continuat să se materializeze o serie de riscuri decurgând în principal din majorări ale prețurilor energiei și altor materii prime. Chiar și în aceste condiții, persistă o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice – în contextul noului val pandemic –, precum și cele asociate tensiunilor de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită. Pe acest fond, sprijinul acordat de autorități populației prin plafonarea prețurilor și, respectiv, compensarea facturilor, va implica rate anuale ale inflației IPC mai reduse în lunile de aplicare a acestor măsuri. Ulterior expirării acestor scheme, începând din luna aprilie și continuând apoi și pe parcursul anului, prețurile suportate de consumatorii casnici vor reflecta gradual, în funcție de momentul reînnoirii contractelor acestora, nivelurile mai ridicate din piețele de energie, care continuă să rămână relativ tensionate pe termen scurt. Astfel, prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate ajustări de mai mică amploare ale prețurilor energiei.
Pe acest fond, traiectoria ratei anuale a inflației din noul scenariu de bază a fost încă o dată revizuită substanțial în sens ascendent (Grafic 1). Majorările ample și, totodată, persistente, ale prețurilor produselor energetice generează riscuri relevante și asupra evoluției activității economice. Deși seriile de date cu frecvență ridicată atestă continuarea avansului economiei și pe parcursul trimestrelor IV 2021 și I 2022, sunt preconizate atenuări de ritm ale acestuia. Din aceste motive, până la o normalizare a situației în plan medical și, respectiv, a evoluțiilor de pe piețele de energie, vor continua să predomine riscuri descendente la adresa activității economice și, respectiv, de sens opus asupra dinamicii prețurilor din economie. În plus, persistența unor astfel de turbulențe ar putea greva traiectoria variabilelor macroeconomice pe un orizont mai lung de timp.
Resurgența inflației – fenomen global
Evoluția inflației din România se înscrie în tendința pronunțat ascendentă a dinamicii prețurilor de consum evidențiată pe plan global în 2021. Creșteri semnificative s-au consemnat, de pildă, în SUA, unde dinamica anuală din decembrie 2021 (7 la sută) s-a mărit cu
5,7 puncte procentuale față de nivelul de la finele anului 2020, precum și în zona euro, unde variația anuală a inflației a avansat puternic în teritoriul pozitiv (5 la sută la finele anului trecut, de la -0,3 la sută în ultima lună a anului 2020).
Accelerări chiar mai mari au avut loc în țări din regiune, anul 2021 încheindu-se cu valori ale inflației de 6,6 la sută în Cehia, 7,4 la sută în Ungaria și 8,6 la sută în Polonia, în creștere de la 2-3 la sută în aceeași perioadă a anului precedent; în Lituania și Estonia s-a ajuns chiar în teritoriul cu două cifre (Grafic A).
Cu toate că influențele au fost multiple (funcționarea cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare, creșterea cotațiilor materiilor prime, mai ales agroalimentare, recuperarea pierderilor din perioadele cele mai afectate de restricțiile destinate gestionării pandemiei, într-un context favorabil de cerere, susținut inclusiv de cererea reprimată), șocul de pe piața energiei se detașează ca principal factor explicativ. Dacă în prima parte a anului acesta a vizat cu precădere majorarea cotației țițeiului, în asociere cu redeschiderea economiilor, în cea de-a doua parte, determinantă – mai ales în Europa – a fost ascensiunea exponențială a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale. În spatele acestei evoluții se află majorarea cererii ca urmare a reluării graduale a activității, într-un context marcat de o serie de constrângeri pe partea ofertei (iarna lungă din sezonul precedent, depozitele limitate de gaze naturale, producția mai scăzută din surse regenerabile etc.) și de accelerarea procesului de tranziție către economia verde (în special pe plan european).
Ilustrativ cu privire la rolul tendinței pronunțat ascendente a prețurilor produselor energetice în resurgența inflației este faptul că, în zona euro, circa jumătate din creșterea ratei anuale a inflației s-a datorat acestei componente. Având în vedere amploarea mișcărilor de preț pe acest segment, majoritatea statelor europene au recurs în această perioadă la diferite măsuri de protejare a consumatorilor, cu o durată limitată de implementare, menite să acopere în special perioada sezonului rece, când costul facturilor cu încălzirea este mai ridicat.
În condițiile în care magnitudinea șocului a fost similară, piețele de energie din UE fiind puternic integrate (Grafic B), eterogenitatea evoluțiilor ratei anuale a inflației pe segmentul energetic la nivel european (Grafic C) poate fi explicată de mai mulți factori, precum gradul și viteza de transmisie diferite ale evoluției prețurilor en gros în cele de consum, care depind de mecanismul de stabilire a prețurilor sau de compoziția acestora, ponderea componentei energetice în coșul de consum, dar și de caracterul administrat sau nu al prețurilor pentru electricitate și gaze natural pentru consumatorii casnici. În plus, există diferențe între schemele de protejare a consumatorilor activate în majoritatea statelor: în unele, măsurile de sprijin au un impact direct asupra prețurilor de consum (de exemplu, prin reducerea taxelor), în timp ce în alte țări, iau forma transferurilor sociale (direcționate către gospodăriile vulnerabile, cu venituri mici) și, prin urmare, nu sunt luate în considerare în calculul IPC/IAPC (potrivit Eurostat).
Deși la debutul crizei energetice, prevalau abordările care îi atribuiau un caracter temporar, succesiunea și magnitudinea creșterilor de preț înregistrate generează efecte asupra principalelor variabile macroeconomice cu o acțiune mai persistentă față de cea evaluată inițial. Astfel, dimensiunea și multitudinea șocurilor produse pe piețele de energie au reprezentat pe parcursul anului 2021 principala cauză a revizuirilor succesive ale prognozelor de inflație realizate de băncile centrale (Grafic D).
Evaluarea acurateței prognozelor macroeconomice pentru rata anuală a inflației IPC din decembrie 2021
Caseta de față continuă prezentarea, cu frecvență anuală, a evaluării acurateței prognozelor realizate de BNR pentru rata anuală a inflației IPC la finele anului anterior (în acest caz, decembrie 2021). Aceasta a făcut obiectul a opt runde de prognoză corespunzătoare rapoartelor asupra inflațieipublicate în intervalul februarie 2020 – noiembrie 2021, valorile proiectate plasându-se sub nivelul înregistrat (8,2 la sută, din care contribuția componentelor exogene sferei de acțiune a politicii monetare a reprezentat aproximativ 5,5 puncte procentuale).
Rata anuală a inflației IPC a înregistrat o majorare accelerată în a doua jumătate a anului 2021, variațiile lunare ale prețurilor consemnând valori substanțiale în iulie, septembrie, octombrie și decembrie (Grafic A). Traiectoria a fost determinată în principal de scumpirea rapidă a bunurilor energetice, suprapusă unor șocuri de ofertă suplimentare (majorări substanțiale ale cotațiilor produselor agroalimentare, sincope în lanțurile globale de producție și aprovizionare). Aceste evoluții, dificil de anticipat (inclusiv în privința magnitudinii), au fost încorporate gradual în prognozele BNR, pe măsură ce informațiile au devenit disponibile, rata anuală a inflației IPC din decembrie 2021 fiind proiectată la un nivel plasat peste marginea superioară a intervalului țintei încă din raportul publicat în luna mai (Grafic A).
Anterior manifestării acestor șocuri, proiecțiile BNR pentru finele anului 2021 indicau, în linie cu prognozele altor instituții, o rată anuală a inflației IPC situată în jumătatea superioară a intervalului țintei, cu o contribuție a componentelor coșului IPC aflate în afara sferei de influență a politicii monetare de aproximativ 1,5 puncte procentuale. Ulterior, prognozele BNR au suferit revizuiri succesive ascendente, menținându-se însă sub nivelul înregistrat (8,2 la sută). De altfel, natura și magnitudinea unor astfel de șocuri sunt dificil de anticipat, singura cale rezonabilă de a le încorpora ex ante în procesul decizional al politicii monetare fiind prin intermediul scenariilor de risc asociate prognozelor macroeconomice, concepute și prezentate periodic de către direcțiile de specialitate factorilor de decizie[1].
Descompunerea erorilor de prognoză – definite ca diferență între valoarea previzionată și cea efectiv înregistrată – pe componente ale coșului de consum (Grafic B) relevă aportul dominant al bunurilor energetice (combustibili, gaze naturale și energie electrică) și al indicelui CORE2 ajustat la explicarea acestora (de altfel, acestea sunt componentele coșului de consum cel mai puternic afectate de șocurile mai sus menționate).
Astfel, o contribuție importantă la accelerarea inflației de pe parcursul anului 2021 a provenit din partea prețurilor produselor energetice. Pe de o parte, această evoluție a fost susținută de progresul consemnat la începutul anului 2021 în planul vaccinării la nivel mondial, care a permis relaxarea restricțiilor de mobilitate, făcând posibilă o revenire a activității economice într-un ritm ce a depășit așteptările. În consecință, cotațiile celor mai multe materii prime, inclusiv petrol și gaze naturale, s-au poziționat pe o traiectorie pronunțat crescătoare, în condițiile în care oferta de astfel de produse nu a putut acomoda ritmul de expansiune a cererii. Pe de altă parte, în cazul cotațiilor gazelor naturale de pe piața europeană, un factor important al ascensiunii a fost unul de natură conjuncturală, reprezentat de nivelul redus al stocurilor, dificil de suplimentat pe fondul unor cauze atât de natură structurală, cât și geopolitică[2]. În ceea ce privește avansul cotațiilor energiei electrice din a doua jumătate a anului 2021 pe piețele europene și, implicit, pe cea din România, determinante au fost majorarea amplă a costurilor de producție pentru centralele pe bază de combustibili fosili, dar și creșterea prețurilor certificatelor de emisii de CO2, în contextul măsurilor vizând accelerarea, pe plan european, a tranziției către o economie verde.
De asemenea, în cazul gazelor naturale și al energiei electrice, transmisia modificării cotațiilor externe asupra prețurilor finale interne a fost influențată și de liberalizarea completă a acestor piețe, în iulie 2020 și, respectiv, ianuarie 2021.
În ceea ce privește inflația de bază CORE2 ajustat, aceasta a resimțit în a doua parte a anului 2021 presiuni relativ ample provenind din partea costurilor de producție (induse de creșterea substanțială a prețurilor pe piețele de energie), dar și a majorării cotațiilor produselor agroalimentare și ale altor materii prime și materiale (Grafic C), inclusiv ca urmare a sincopelor înregistrate în funcționarea lanțurilor de aprovizionare. În același timp, evoluția favorabilă a cererii, pe fondul refacerii încrederii consumatorilor odată cu relaxarea restricțiilor de mobilitate, a facilitat transmisia creșterii costurilor în prețurile finale.
De o magnitudine considerabil mai redusă, la subestimarea ratei anuale a inflației IPC din decembrie 2021 a contribuit și componenta prețurile volatile ale alimentelor (LFO) a coșului de consum. În ciuda unei recolte bogate, dinamica anuală înregistrată de această componentă la finele anului trecut a fost relativ ridicată (8,6 la sută), pe fondul unor condiții favorabile de cerere (inclusiv ca urmare a redeschiderii industriei ospitalității), fapt care le-a permis agenților economici să recupereze o parte din pierderile înregistrate în contextul pandemic.
Prețurile administrate și cele ale produselor din tutun și băuturilor alcoolice au avut contribuții marginale la erorile de prognoză asociate ratei anuale a inflației IPC din decembrie 2021.
Impactul creșterii costurilor cu utilitățile asupra numărului de salariați
Creșterea substanțială din ultima perioadă a prețurilor materiilor prime și ale energiei a contribuit la perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare și la avansul incertitudinii privind evoluția economiei ulterior pandemiei. Aceste fenomene au un potențial efect negativ asupra locurilor de muncă și a deciziilor de investiții, predominant în cadrul companiilor intensiv consumatoare de energie. Prin urmare, caseta are ca scop estimarea impactului creșterii costurilor cu energia/utilitățile asupra numărului de salariați în cazul companiilor nefinanciare din România.
În general, literatura de specialitate identifică un impact negativ al creșterii prețurilor la energie asupra numărului de salariați[3], însă rezultatele variază destul de mult în funcție de țări și metodele de estimare. Marin și Vona (2021) concluzionează, pe baza unui eșantion de firme din industria prelucrătoare din Franța, că majorările prețurilor la energie reduc substanțial consumul de energie și emisiile de dioxid de carbon și scad ușor ocuparea forței de muncă (i.e. o elasticitate de -0,08). Bijnens et al. (2021) estimează elasticități medii ale numărului de salariați la majorări ale prețului electricității cuprinse între -0,02 și -0,06, unele sectoare fiind mai afectate (elasticitate până la -0,2), în timp ce în altele, numărul de salariați tinde chiar să crească ușor pe termen scurt (de ex. în industria textilă sau cea a prelucrării lemnului). Tot în cazul industriei prelucrătoare, Cox et al. (2014) constată, pe baza unui studiu microeconometric la nivelul Germaniei, că prețurile mai mari ale energiei electrice conduc la o reducere a ocupării forței de muncă, cauzată de contracția producției. Autorii estimează elasticități cuprinse între -0,06 și -0,69 în funcție de nivelurile de calificare ale forței de muncă. Deschenes (2010) estimează, pentru SUA, o relație negativă între prețurile la energia electrică și ocuparea forței de muncă (cu elasticități între -0,10 și -0,16).
Pentru estimările din caseta de față s-au utilizat date bilanțiere anuale pentru companiile nefinanciare cu capital majoritar privat din economie în perioada 2015-2019, excluzând companiile cu mai puțin de patru salariați.
Deși disponibile la acest moment, datele pentru anul 2020 suferă de potențiale probleme de subraportare[4], induse, cel mai probabil, de izbucnirea pandemiei, ceea ce conduce la o supraestimare a numărului de companii ieșite de pe piață în decursul anului.
Pentru a surprinde mai bine creșterea costurilor cu utilitățile, eliminând pe cât se poate efectul de volum al consumului (ajustări inerente introducerii unor tehnologii noi), eșantionul analizat cuprinde o perioadă relativ scurtă de timp (cinci ani), raportând costurile cu utilitățile la numărul de salariați ai companiei[5]. Astfel, după cum se observă din Graficul A, în perioada analizată, dinamica costurilor cu utilitățile/salariat ale companiilor din eșantion este asemănătoare celei a prețurilor la energie, mai ales electricitate. Estimarea are ca variabilă dependentă numărul de salariați, iar ca variabilă explicativă principală costurile cu utilitățile/salariat (ambele în formă logaritmată)[6].
Estimările indică o elasticitate a numărului de salariați la o creștere a costurilor cu utilitățile de aproximativ -0,04, i.e. o creștere într-un an cu 10 la sută a costurilor cu utilitățile resimțite de companii implică o scădere cu 0,4 la sută a numărului de salariați (Tabel A). Comparativ cu literatura de specialitate, această elasticitate se situează în partea inferioară a plajei estimărilor, indicând astfel un impact mai redus al costurilor cu energia/utilitățile asupra numărului de salariați al companiilor în România[7]. Astfel, având în vedere eșantionul de salariați cuprins în estimări (circa 3,1 milioane persoane), o creștere cu 10 la sută a costurilor cu utilitățile pentru companiile nefinanciare ar conduce, ceteris paribus, la reducerea cu aproximativ 12.000 a numărului de salariați față de situația în care aceste majorări de costuri nu ar avea loc[8].
Nu în cele din urmă, de subliniat este faptul că impactul efectiv al scumpirilor (recente și pe termen scurt/mediu) ale energiei asupra numărului de salariați la nivel agregat depinde totuși de o serie de factori pe care estimările din caseta de față nu îi pot lua în considerare: cadrul instituțional al pieței energetice (care influențează inclusiv contractele încheiate pentru livrarea de energie către companii), măsurile de sprijin acordate de guvern companiilor pentru o tranziție mai puțin abruptă spre noile prețuri[9], capacitatea celorlalte sectoare/companii de a absorbi (parte din) forța de muncă disponibilizată și schimbarea tehnologică, ce poate permite economii de energie, caracterul temporar/permanent al creșterii costurilor cu utilitățile.
Mai mult, perioada utilizată în estimare ar putea fi diferită din punct de vedere al transmisiei modificărilor costurilor cu energia față de perioada recentă și cea viitoare (în contextul adaptării la noul regim de prețuri ale energiei și al încercării de a promova și introduce tehnologii noi). De asemenea, trebuie subliniat faptul că efectul sectorial al creșterilor de preț la utilități va fi unul eterogen.
Graficul B prezintă ponderea costurilor cu utilitățile în costurile totale de producție și comercializare (engl. cost of goods sold, abr. COGS) ale companiilor din câteva sectoare ale economiei în anul 2019. Se observă că industria metalurgică, cea chimică și cea a fabricării hârtiei, dar și sectorul hotelier (afectat semnificativ și de pandemie) au o pondere (foarte) ridicată a costurilor cu utilitățile în totalul costurilor de producție și comercializare, atât comparativ cu întreaga economie, cât și cu sectoare precum comerțul cu amănuntul sau activitățile de servicii în tehnologia informației[10].
Referințe
Bijnens, G., Hutchinson, J., Konings, J., & Guilhem, A. S., „The Interplay between Green Policy, Electricity Prices, Financial Constraints and Jobs: Firm-level Evidence”, ECB Working PaperSeries No 2537 / April 2021. Accesată la adresa: https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/scpwps/ecb.wp2537~002be51914.en.pdf
Cox, M., Peichl, A., Pestel, N., & Siegloch, S., „Labor Demand Effects of Rising Electricity Prices: Evidence for Germany”, Energy Policy, 75, 2014, pp. 266-277
Deschenes, O., „Climate Policy and Labor Markets”, NBER Working Paper No. 16111, 2010. Accesată la adresa: https://www.nber.org/papers/w16111
Henriksson, E., Söderholm, P., & Wårell, L., „Industrial Electricity Demand and Energy Efficiency Policy: The Role of Price Changes and Private R&D in the Swedish Pulp and Paper Industry”, Energy Policy, 47, 2012, pp. 437-446
Hille, E., & Möbius, P., „Do Energy Prices Affect Employment? Decomposed International Evidence”, Journal of Environmental Economics and Management, 96, 2019, pp. 1-21
Marin, G., & Vona, F., „The Impact of Energy Prices on Socioeconomic and Environmental Performance: Evidence from French Manufacturing Establishments, 1997-2015”, EuropeanEconomic Review, 135, 103739, 2021
[1] Cele mai importante surse de risc care pot conduce la abateri ale ratei inflației IPC de la traiectoria prognozată sunt prezentate în cadrul rapoartelor asupra inflației, în Secțiunea 4.4. Riscuri asociate proiecției.
[2] Pentru detalii, a se consulta caseta „Creșterea prețurilor energiei: impact asupra ratei inflației și a activității economice”, raportul asupra inflației, ediția din noiembrie 2021.
[3] Hille și Möbius (2019) constată efecte pozitive nete asupra forței de muncă la creșterea prețurilor la energie. Justificarea prezentată este aceea că pierderile de forță de muncă din sectoarele mai puțin eficiente energetic sunt mai mult decât compensate de sectoarele cu un consum mai redus de energie. Un alt mecanism prin care creșterea prețurilor la energie poate avea efecte pozitive asupra numărului de salariați constă în existența în cadrul companiilor a unor categorii de capital (utilaje consumatoare de energie) ce pot fi substituite printr-un aport sporit de forță de muncă (Henriksson et al. 2012), reducându-se astfel consumul de energie.
[4] Anticipate a se diminua odată cu efectuarea raportărilor pentru 2021, când pot apărea și revizuiri ale datelor istorice.
[5] Anticipate a se diminua odată cu efectuarea raportărilor pentru 2021, când pot apărea și revizuiri ale datelor istorice.
[6] Utilitățile includ, pe lângă electricitate și gaz natural, apa și salubritatea. Astfel, spre deosebire de alte lucrări din literatura de specialitate, această casetă nu analizează strict elasticitatea numărului de salariați la modificarea prețului la energie. Cu toate acestea, după cum arată și Graficul A, traiectoria costului cu utilitățile/salariat în cazul companiilor din eșantion este foarte asemănătoare cu cea a prețurilor la energia electrică și gazul natural pentru consumatorii industriali/noncasnici medii.
[7] Rigiditățile structurale ale pieței muncii, dar și capacitatea unor companii mari de a negocia prețuri avantajoase la energie sunt posibile explicații pentru valorile mai reduse, în termeni absoluți, ale acestei elasticități. Mai mult, lucrările din literatura de specialitate, utilizate ca bază de comparație, întrebuințează cu precădere în estimări companii din industria prelucrătoare, sector relativ intensiv energetic.
[8] Dacă presupunem o dublare a cheltuielilor cu utilitățile, atunci impactul, în absența altor măsuri compensatorii, ar fi o scădere cu aproximativ 120.000 a numărului de salariați.
[9] Modelul estimat este unul static, neluând în considerare costurile de ajustare.
[10] Pentru o discuție mai extinsă asupra intensității energetice a sectoarelor economiei, a se vedea caseta „Creșterea prețurilor energiei: impact asupra ratei inflației și a activității economice”, aferentă Raportului asupra inflației, ediția din noiembrie 2021.
Finalul lunii ianuarie a fost marcat de un eveniment a cărui importanță nu trebuie subestimată: demararea negocierilor oficiale pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Apartenența la acest grup restrâns format din 38 de țări cu un nivel ridicat de dezvoltare, care generează peste 60% din producția economică globală, ar reprezenta cu siguranță o reușită diplomatică a statului român. Pe lângă recunoașterea drept economie dezvoltată, cu o piață funcțională și o democrație consolidată, aderarea României la OCDE va aduce beneficii economice, de reputație, de acces la date și know-how, precum și un rol mai însemnat în guvernanța economică globală.
Pentru a putea cu adevărat să participe la dialogul global între statele cu nivel ridicat de dezvoltare, România trebuie să devină un participant mai activ, mai informat și mai asumat privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice. De altfel, OCDE a lansat deja în 2021 o platformă dedicată pentru monitorizarea, evaluarea, îmbunătățirea și coordonarea acțiunilor climatice a statelor membre (IPAC).
Următorul obiectiv politico-diplomatic al României ar trebui să fie aderarea într-un club climatic, spre a-și consolida poziția de stat dezvoltat și relevant în afacerile internaționale.
Continuând-și demersurile pentru a elabora pragmatismul reflexiv, o filosofie a lumii actuale adusă la zi, Andrei Marga pune în aceste zile pe piața cărților volumul Reclădirea eticii (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2022, 354 p.). După scrieri de istoria filosofiei contemporane, de logică și metodologie, de teoria raționalității, de filosofie socială, filosofia dreptului, filosofia educației și filosofia artei, profesorul clujean se concentrează asupra eticii. În dialog cu etici consacrate, dar sensibil la provocările vieții din zilele noastre, care fac superflue dogmatismul și impresionismul, Andrei Marga propune reclădirea eticii și reașezarea ei pe valoarea integrității. Redăm în cele ce urmează un fragment din introducerea autorului. (Reporter)
***
Pe fondul unei modernități ce derapează adesea în subculturi, al unei globalizări ce nu și-a apropiat democrația și morala și al unei crize a democrației înseși, vechi dosare ale eticii au redevenit actuale. Noi interogații – ce duc mai ales la „etica relațiilor cu ființele vii” și la „etica speciei” – nu mai pot fi lăsate în afara interesului. Din toate aceste rațiuni, expunerilor apriori și deductive ale eticii, pe de o parte, și eseisticii empirice și moralizatoare, de pe altă parte, le prefer reclădirea eticii pornind de chestiunile ce se întâlnesc în viața de zi cu zi a fiecăruia.
Nu este filosofie a lumii actuale cea care nu examinează ceea ce se petrece în realitatea lumii cu mijloace ale diferitelor discipline. Filosofia doar postulativă, cea care nu desfășoară argumente în interacțiune argumentativă, nici nu este viabilă. Atunci când argumentele îi vin și din alte discipline, filosofia este consolidată. În optica mea, analiza factuală este, alături de construcția conceptuală și anticiparea de evoluții, parte a filosofiei lumii actuale.
Lucrarea este al treilea volum dintr-o serie începută în 2019 cu „Sistemul financiar în derivă?” și urmat în 2021 și 2022 cu altele două dedicate „Transformării monedei fiduciare”, apărute la editura Centrului de Informare și Documentare Economică al Academiei Române (CIDE). Toate volumele sunt lucrări colective, care au permis deopotrivă cercetătorilor (Iulia Monica Oehler-Șincai, Sorin-Nicolae Curcă), practicienilor (Andrei Rădulescu, Robert-Ionuț Dobre) și celor din suprastructura de supraveghere a pieței bancare (Amalia Fugaru, Eugen Dijmărescu) să exploreze tendințele înoitoare din practica plăților în contextele transformărilor tehnologice și ale exploziei pandemiei de COVID-19, fenomene transfrontaliere și cu consecințe de înlocuire a cutumelor în materia finanțărilor, creditării și plăților. Numitorul comun al celor trei lucrări este cel al nevoii de a înțelege pe de-a întregul faptul că piața merge cu mult înaintea reglementatorilor și supraveghetorilor ei, mai ales sub impulsul inovațiilor tehnologice și transferului de inteligență artificială către economia financiar-bancară.
Monedele digitale emise de băncile centrale și criptoactivele sectorului privat vor produce cea mai amplă schimbare a sistemului de plăți în următoarele decenii. Ultimii doi ani au făcut ca ceea ce inițial era tratat ca fiind doar un hobby al libertarienilor să ajungă o prioritate a agendei politice. Confruntate cu efervescența apariției alternativelor la moneda fiduciară clasică, circa 70 de bănci centrale naționale, alături de Banca Central Europeană, Banca Reglementelor Internaționale, Banca Europeană de Investiții, Fondul Monetar Internațional, dedicau, la mijlocul anului 2021, timp și resurse studiilor premergătoare emiterii de monedă digitală cu caracter fiduciar, considerată necesară pentru a domoli avansul criptoactivelor, dar și pentru a oferi publicului încredere și garanțiile necesare tranzacțiilor decontate digital sau investițiilor. Aceasta reclamă o altă infrastructură de plăți, bazată pe tehnologia blockchain, portofele digitale și mai ales o educație financiară la nivelul zilei de azi. De asemenea, atenția trebuie îndreptată și către structura de intermediere, care deja, pe lângă clasicele bănci, include fintech, open banking și crowdfunding, care se strecoară întotdeauna acolo unde sunt solicitate.
Lumea finanțelor a reacționat pe două paliere odată ce guvernele sau autoritățile internaționale au sărit în ajutorul pieței. Mai întâi, prin a considera că diferitele forme de ajutor public sunt garanții pe baza cărora pot fi reluate afacerile. O altă parte a întreprinzătorilor s-a îndreptat către formele noi de acces la finanțare, cu mai puține hârtii, dar cu mai mare rapiditate în soluționarea cererilor și cu o încredere bazată pe altfel de cunoaștere a clientelei (cloud). Întreaga economie mondială a ieșit astfel din lockdown cu un mare entuziasm, bazat inclusiv pe acumularea informațiilor despre formele noi ale afacerilor. Oamenii au capacitatea să găsească mereu soluții adecvate împrejurărilor în care se află. Asta obligă la un salt înainte și acolo unde se elaborează instrumente și reglementări de prudențialitate și supraveghere a pieței.
Digitalizarea, revoluția 4.0, trecerea la economia inteligentă, ecologizarea și celelalte tendințe majore din societatea și economia actuală generează pentru companii și stakeholderii lor numeroase și inedite oportunități, amenințări și provocări, care plasează managementul organizațiilor în fata unor situații deosebit de complexe, dificile și stresante. În acest context se constată o situație ambivalentă:
dezvoltarea unor elemente teoretice și pragmatice noi, valoroase, deosebit de creative și eficace în anumite zone ale managementului – strategie, managementul resurselor umane, instrumentarul managerial, relațiile cu stakeholderii (CRM – managementul relațiilor cu clienții, SCM – managementul lanțului de aprovizionare ș.a.).
manifestarea a numeroase limite în abordările teoretice și pragmatice ale managementului companiei, stakeholderilor și responsabilității sociale, care au consecințe negative asupra sustenabilității și competitivității acestora.
Lucrarea „Managementul stakeholderilor și responsabilitatea socială: concepte, abordări și instrumente în contextul COVID”, publicată recent în prestigioasa editură americano-engleză Routledge, elaborată de profesorii Ovidiu Nicolescu și Ciprian Nicolescu, propune o nouă viziune, abordări și mecanisme manageriale inovative, în premierea la nivel mondial, de natură să contribuie la un progres substanțial în teoria și practica managerială a organizațiilor.
Principalele elemente de noutate privind managementul, stakeholderii și responsabilitatea socială cuprinse în lucrare pot fi rezumate astfel:
1. Identificarea în rândul stakeholderilor, pe baza unui set de criterii riguroase, a unei categorii speciale – stakeholderul relevant – care influențează major funcționalitatea și performanțele companiei și asupra căruia se focalizează într-o nouă abordare managementul companiei;
2. Extinderea focalizării managementului companiei de la trei categorii de stakeholderi – proprietari, manageri și executanți – la toți stakeholderii relevanți, interni și externi și într-o nouă viziune. Aceasta înseamnă schimbarea paradigmei managementului de la relația manager-subordonat, la relația manager-stakeholder relevant;
3. Înlocuirea paradigmei manageriale actuale, ce constă în focalizarea asupra relației manager-subordonat, cu o nouă paradigmă managerială focalizată pe relația manager-stakeholder relevant, intern sau extern companiei;
4. Luarea în considerare și extinderea abordării stakeholderilor de la corporații și firme mari, la toate companiile indiferent de mărimea lor, întrucât toate depind de stakeholderi și în toate stakeholderii le influențează decisiv, funcționalitatea și performanțele;
5. Extinderea luării în considerare a responsabilității sociale și a tratării sale ca un element major în organizație, de la corporații și marile companii la toate categoriile de firme, firește, cu intensități și modalități diferite, întrucât toate au solicitări, obligații și responsabilități față de comunitatea locală, regiunea, țara în care își desfășoară activitatea, față de mediul ambiant, față de resursele umane și populația implicată. Toate companiile sunt confruntate cu aceleași provocări societale majore;
Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 19% față de 2019 și a depășit cu 136% nivelul din 2011, ajungând la 6,4 miliarde de lei în 2020, potrivit celei mai recente analize a KeysFin.
„Estimăm continuarea tendinței de creștere începută în 2010, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 7,3 miliarde de lei în 2021, ca urmare a dezvoltării cererii online și a presiunilor inflaționiste”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin.
Piața serviciilor de poștă și curierat face parte din puținele domenii în care numărul de companii a crescut considerabil în pandemie, cu aproape 39% față de 2019 și cu aproximativ 242% peste nivelul din 2011, atingând nivelul record de 3,4 mii de companii în 2020.
CAPITAL MAJORITAR ROMÂNESC, ÎN 98,5% DINTRE COMPANIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT
„Dintre cele 2.514 companii locale care au înregistrat capitaluri proprii pozitive în 2020, 2.476 (98,5%) au avut acționariat majoritar românesc (peste 50% din total). După numărul de companii cu acționariat direct majoritar străin, pe primele locuri s-au aflat investitorii din Olanda, Bulgaria și Cipru (cu câte 4 companii fiecare). După valoarea capitalurilor proprii, în 2020, investitorii din România au controlat peste 71,5% din acestea, cei din Luxemburg 15,5%, iar cei din Olanda 8,4%”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin.
Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative.Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat.Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere. Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens.Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte la următoarea ședință a Fed.În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013.
Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă? Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB România, explică detaliat în această analiză de piață.
După scăderi accentuate, însoțite de mișcări puternice de migrare spre teritoriile de refugiu, în februarie și prima săptămână din martie, bursele au început o revenire rapidă. Minimele pe indicii bursieri s-au înregistrat acum două săptămâni.
Indicele BET de la București a recuperat 19,7% din minime (7 martie) până la închiderea zilei de marți, 22 martie.
Indicele DAX, din Germania, a avansat cu 16,4% în aceeași perioadă, iar S&P 500 din SUA s-a apreciat cu 8,5%, în timpul dintre minime și ultima tranzacție din 22 martie.
Cu toate acestea, S&P500 are încă un minus de 5.9% anul curent, iar DAX unul de 9,7%. BET stă mai bine, cu un minus de doar 2,5%.
Scăderile inițiale au fost mai mari, în Germania și România, în termeni procentuali, față de SUA, și revenirile au fost mai consistente, dar, interesant, nu îndeajuns pentru a aduce o apropiere solidă de maxime în Germania.
Diferența în atitudinea pieței ar fi justificată de ideea că Germania este mult mai vulnerabilă atât la efectul sancțiunilor impuse Rusiei, cât și la scumpirea energiei decât SUA. Între cele două piețe exista deja o diferență de volatilitate istorică, care ar putea juca de asemenea un rol în divergența actuală de performanță, deși probabil cauzele economice sunt mai importante.
Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferențele fiind semnificative, mai puțin față de Cehia.
În Polonia, indicele bursier WIG20 este cu 7,2% sub nivelul de la începutul anului, BUX din Ungaria se află la -12,6% iar PX din Cehia la -4,3%. Este, însă, de observat și redresarea pronunțată a pieței de la București.
Au susținut piața locală: anunțurile și așteptările pentru dividende cu randamente atractive, interesul pentru energie, emitenții din domeniu având pondere semnificativă în capitalizare și recuperarea acțiunilor bancare, cu dobânzi mai ridicate conturând așteptări favorabile profitabilității.
Trendul a fost, în principal, asemănător cu cel din Europa, cu speranțe ale unui armistițiu și temperarea prețurilor energiei, petrolului și gazelor naturale factori esențiali în redresare.
Perspectivele rămân, totuși, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat.
Pe de o parte, petrolul a reluat creșterea, Brent ajungând de la un minim de 95,24 dolari/baril pe 16 martie, la 112,65 la 9.30, miercuri. Este nu departe de jumătatea intervalului dintre maximele din 8 și minimele din 16 martie.
Gazul natural tranzacționat la Viena e de câteva zile în jur de 100 EUR/MWh, sub jumătate din vârful istoric atins luna aceasta, dar încă cu aproape 30 EUR/MWh peste valorile din prima parte a lunii februarie. Iar energia este de câteva ori mai scumpă în Europa (prețuri de producție) față de anul trecut.
Chiar și la nivelurile actuale, prețurile frânează activitatea economică, cu contracții așteptate temporar și neuniform pentru sectorul industrial european.
În ipoteza unor sancțiuni suplimentare care să blocheze livrările de gaze naturale, petrol sau ambele resurse către UE, presiunea suplimentară de apreciere a acestora ar putea însemna o greutate dificil de suportat pentru economie.
Bursele ar putea lua, astfel, în calcul o schimbare bruscă de perspectivă.
Deși dobânzile sunt încă mult sub inflație, tendința acestora e de creștere.
Băncile centrale din Europa de Est au făcut deja pași în acest sens.
Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar, în SUA, semnele recente arată chiar că nu se poate scoate din discuție o majorare de 0,5 puncte procentuale la următoarea ședință a Fed.
Cu toate acestea, bursele americane au revenit, totuși, înregistrând și marți aprecieri, în ciuda creșterii dobânzilor la titlurile de stat care prefigurează un mediu mai restrictiv.
În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la un vârf multianual de 4,53%, nemaiîntâlnit din 2013.
Cum poate fi înțeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă?
Pe lângă argumentele anterioare referitoare la detensionarea așteptată și temperarea prețului petrolului, ar putea fi vorba despre percepția că, în abordare relativă, acțiunile oferă totuși, pe termen lung, o anume protecție la inflație, în orice caz în raport cu cash-ul, în timp ce prețul obligațiunilor, fie ele emise de stat sau companii scade atunci cînd trendul dobânzilor e în creștere.
În regimul relativ actual, investitorii par a vedea acțiunile câștigătoare ale unui concurs de frumusețe relativă, nu absolută. Aceștia, însă, se pot răzgândi rapid, dacă piața petrolului, a gazelor naturale sau a energiei ar resimți noi creșteri considerabile. Volatilitatea potențială, pentru investitorii atenți, ar însemna o abordare relativ mai prudentă la primele semne de furtună.
Autori: Emanuel Băncilă, Partener, Coordonatorul Practicii de inspecții și controverse fiscale, EY România, Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România
Campania de controale comune ale ANAF cu Inspecția Muncii, pentru „prevenirea” muncii nedeclarate și proiectul-pilot pentru realizarea de controale în timp real, planificat să se deruleze în viitorul apropiat, pentru îmbunătățirea conformării voluntare sunt două dintre cele mai recente proiecte anunțate de autoritatea fiscală română. De altfel, ANAF a vorbit și despre creșterea cu 10% a numărului de inspecții fiscale până la finele anului 2025, dar și despre majorarea colectării cu 2,5 puncte procentuale din PIB în același interval de timp și reducerea decalajului de colectare a TVA, priorități prevăzute, de altfel, de Planul Național de Reziliență și Redresare a României. Care sunt măsurile pe care se bazează Autoritatea să își realizeze obiectivele și pe care ar trebui să le cunoască și contribuabilii?
Indicatori de risc. ANAF a creat o structură specifică de management al riscului, care, cel puțin în teorie, ar trebui să ajute la eficientizarea inspecțiilor fiscale prin crearea de clase de risc, în funcție de care urmează ca toți contribuabilii să fie planificați pentru inspecția fiscală. Conform raportului de activitate al ANAF pe anul 2020, Direcția de Management al Riscului a testat deja aproximativ 100 de indicatori de risc, urmând ca, până la sfârșitul lui 2022, să îi definitiveze pe aceia în funcție de care se vor stabili clasele de risc. Momentan, pentru activitatea de inspecție fiscală se folosesc doar 11 indicatori de risc, a căror analiză este obligatorie înaintea începerii unei inspecții fiscale. De asemenea, la acest moment, procedura în urma căreia un contribuabil este clasificat ca fiind cu grad de risc fiscal mare, este netransparentă, neputând fi contestată.
Informații din CBCR. Strategia ANAF menționează între obiective și intensificarea acțiunilor de control în domeniul prețurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informațiilor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, cum este raportarea țară cu țară sau Country-by-Country Reporting. În practică, însă, nu este clar cum folosește ANAF informațiile din aceste raportări, menite, în principal, să evalueze potențialele riscuri asociate prețurilor de transfer și cum identifică acele ținte pentru controalele vizând prerțurile de transfer.
Modul în care inspectorii fiscali colectează informații, cum selectează afacerile cu risc fiscal crescut și le inspectează este în permanentă transformare în ultimii ani, interpretarea umană fiind completată, mai nou, și de analize de date. În schimb, ceea ce evidențiază practica este că ANAF își va intensifica și mai mult acțiunile de control.
Mai îngrijorătoare decât creșterea volumului de inspecții fiscale sunt, însă, schimbările în modalitățile de abordare a inspecțiilor fiscale în domeniul prețurilor de transfer și în volumul informațiilor solicitate de către ANAF. Astfel, companiile care operează în România ar trebui să se întrebe dacă sunt pregătite adecvat pentru a răspunde nu doar rapid și cu încredere, ci, mai ales, într-un mod cât mai cuprinzător la întrebările detaliate din zona prețurilor de transfer adresate de ANAF. Vedem din ce în ce mai mult din partea ANAF nu numai solicitări de informații detaliate privind prețurile de transfer (care, însă, uneori nu sunt disponibile pentru societățile din România care sunt parte a unui grup de multinaționale), dar și contestări ale profilelor funcționale și de risc ale companiilor românești.
Verificări documentare. Separat, a fost reactivat un instrument existent din 2016 în legislația din România, care a fost ignorat până la finele lui 2021. Începând din acest an, însă, aceste „verificări documentare” urmează să fie utilizate din ce în ce mai mult: autoritatea fiscală română și-a propus ca acest tip de control să reprezinte 60% din totalul verificărilor până în 2025. De menționat, însă, că această specie de control nu prezintă garanțiile legale necesare, nerespectând principiile general acceptate pentru o inspecție fiscală clasică.
Astfel, se poate ajunge în situația în care un contribuabil este controlat fără să știe, în opoziție cu inspecția fiscală clasică, care este o procedură transparentă, ce nu poate începe fără un aviz de inspecție, cu delimitarea clară a obiectului controlului, într-o perioadă de timp bine determinată și cu respectarea dreptului la apărare pe întreg parcursul inspecției. Din păcate, în luna martie 2022 o serie de contribuabili persoane fizice se confruntă cu decizii de impunere emise în baza unor verificări documentare cu stabilirea eronată a bazei de impunere.
SAF-T. Anul acesta este pentru România anul SAF-T (Fișierul Standard de Audit Fiscal), obligatoriu pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, cu o perioadă de grație de șase luni pentru anumite companii, intrate la finele lui 2021 în rândul marilor contribuabili. Raportarea SAF-T, reprezintă într-adevăr un mijloc de eficientizare a inspecțiilor fiscale. Prin gradul mare de detaliu – SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800, se creează premisele unor controale fiscale de la distanță și, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declarații din zona TVA. În acest fel, o companie va putea beneficia de o inspecție fiscală de la distanță, cu timpi reduși și interacțiune limitată.
Contribuabilii au câștig de cauză. Pe de altă parte, însă, o atenție deosebită trebuie acordată și corectitudinii actului de inspecție fiscală. Pentru o astfel de radiografie trebuie să analizăm evoluția numărului de acte de impunere desființate în cadrul căilor administrative și judiciare de atac. În România, finalizarea definitivă a unei proceduri de contestare a unui act inspecție fiscală poate dura între cinci și șase ani. Ori, în anul 2020, în aproximativ 30% dintre cazuri (raportat la totalul de sume impuse de ANAF), contribuabilii au avut câștig de cauză în fața instanțelor de judecată, desființând actele de impunere emise de inspecția fiscală. La acest procent, trebuie adăugat și un altul, de 15%, pentru care contribuabilii au obținut anularea actelor de impunere în faza administrativă a contestării (fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii judiciare în fața instanțelor de judecată). Totodată, autoritatea fiscală a raportat că, în peste 300 de cauze, instanțele au dispus reluarea procedurii de soluționare. Astfel, dacă ulterior aceste cauze vor fi soluționate în favoarea contribuabilului, este probabil ca acest procent să se crească semnificativ.
Din analiza cifrelor publicate de ANAF putem concluziona că un procent destul de mare, între 45% – 50% din sumele impuse de ANAF în urma inspecțiilor fiscale sunt anulate ulterior prin contestare de către contribuabili. Având în vedere că sumele câștigate de contribuabili sunt purtătoare de dobânzi (i.e. 7,3% pe an), iar o dispută fiscală durează în principiu peste 5 ani, rezultă că ANAF va returna ulterior contribuabililor o dobândă de peste 40% aplicată la sumele anulate.
Dar, până să ajungă în instanță, riscurile pot veni de oriunde – chiar și din controlul activităților de rutină sau din controlul companiilor solide din punct de vedere comercial. Recalificarea tranzacțiilor capătă noi accente, autoritățile fiscale chestionând autoritățile de reglementare specifice fiecărei industrii, pentru acest tip de controverse și dispute fiscale neexistând niciun fel de precedent.
Abia a început să-și revină de pe urma reculului provocat de pandemia de COVID-19 și economia Rusiei se vede confruntată cu alte obstacole de natură externă. Conflictul ruso-ucrainean, urmat de invadarea Ucrainei de către trupele rusești, a declanșat împotriva Federației Ruse noi sancțiuni economice occidentale, care o afectează în fel și chip. Mai lovite de aceste sancțiuni se dovedesc a fi sectorul financiar-bancar, construcțiile de mașini, sectoare industriale de vârf ca electronica și robotica, precum și industria alimentară.
Pe moment, Rusia a fost pusă în situația de a face față unei inflații galopante și unui proces accelerat de devalorizare a rublei, care au produs îngrijorare nu numai în în rândul populației, dar, mai ales, în mediul de afaceri. Se estimează că, în 2022, inflația ar putea ajunge la 10 sau chiar 15 la sută. La sfârșitul lunii februarie, rubla se devalorizase cu 30 la sută, ajungând să fie cotată la 123 ruble = 1 euro și 110 ruble = 1 dolar. Agenția de evaluare JPMorgan apreciază că, în anul 2022, însumând efectele negative ale tuturor factorilor care o influențează, economia Rusiei va suferi o cădere de 3,5 la sută. Există evaluări și mai pesimiste.
Bursa de la Moscova a înregistrat o adevărată prăbușire. Pe 24 februarie, indexul acesteia s-a redus cu 33 la sută, determinând Banca Centrală a Rusiei să ia decizia suspendării operațiilor bursiere, pentru a frâna procesul căderii vertiginoase a acțiunilor societăților cotate. Numai într-o singură zi, capitalizarea marilor companii rusești, între care Gazprom, Rosneft și Sberbank, se micșorase cu 6,6 miliarde ruble. În încercarea de a controla situația, Banca Centrală a majorat dobânda de referință, de la 10 la 20 la sută.
Usturătoare este decizia SUA, Marii Britanii, UE și Canadei de a bloca accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT al unor bănci rusești implicate în operațiuni pe piața externă, respectiv Banca Economică Externă (VEB. RF) și Banca pentru Relații Industriale Externe (PSB), precum și a 25 filiale ale VEB. RF și a 17 filiale ale PSB („Vedomosti”, din 23 februarie 2022). Efectul înghețării activelor acestora este limitarea posibilităților de finanțare a unor proiecte rusești, stânjenirea libertății de mișcare pe piață a unor mari companii. VEB.RF joacă un rol important în asigurarea capacității de apărare a Rusiei și în administrarea datoriei suverane a acesteia, iar PSB finanțează circa 70 la sută din comenzile de ordin militar. Sancțiunile afectează, de asemenea, activitatea băncilor de stat Sberbank și Vneștorgbank.
Băncile occidentale au înghețat și activele unor companii private, ale unor oligarhi ruși, ale unor reprezentanți de marcă ai mediului de afaceri, precum și ale unor demnitari considerați a face parte din anturajul președintelui Vladimir Putin. Din cei 450 deputați ai Dumei de Stat, Comisia Europeană a inclus pe lista persoanelor sancționate 350 de deputați („Kommersant”, din 22 februarie 2022).
Pe 22 martie, Comisia Europeană a propus noi norme pentru a stabili măsuri comune de securitate cibernetică și securitate a informațiilor pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE.
Propunerea urmărește să consolideze reziliența și capacitățile de
răspuns ale acestora la amenințările și incidentele cibernetice, precum
și să asigure o administrație publică a UE rezilientă și sigură, în
contextul intensificării activităților cibernetice răuvoitoare în
peisajul mondial.
Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat: „Într-un
mediu conectat, un singur incident de securitate cibernetică poate
afecta o întreagă organizație. Acesta este motivul pentru care este
esențial să se creeze un scut puternic împotriva amenințărilor și
incidentelor cibernetice care ar putea perturba capacitatea noastră de a
acționa. Regulamentele pe care le propunem astăzi reprezintă o etapă
importantă în peisajul securității cibernetice și al securității
informațiilor din UE. Ele se bazează pe o cooperare consolidată și un
sprijin reciproc între instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE,
precum și pe o pregătire și un răspuns coordonate.Acesta este un veritabil efort colectiv al UE.”
În
contextul pandemiei de COVID-19 și al provocărilor geopolitice din ce
în ce mai mari, este necesară o abordare comună a securității
cibernetice și a informațiilor. Având în vedere acest lucru, Comisia a
propus un regulament privind securitatea cibernetică și un regulament
privind securitatea informațiilor. Prin stabilirea unor priorități și
cadre comune, aceste norme vor consolida și mai mult cooperarea
interinstituțională, vor reduce la minimum expunerea la riscuri și vor
consolida în continuare cultura UE în domeniul securității.
Regulamentul privind securitatea cibernetică
Regulamentul propus privind securitatea cibernetică va institui un cadru de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control în domeniul securității cibernetice. Acest lucru va conduce la crearea unui nou Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică,
va spori capacitățile în materie de securitate cibernetică și va
stimula evaluări periodice ale maturității și o mai bună igienă
cibernetică. El va extinde, de asemenea, mandatul Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru
instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE (CERT-UE), ca centru
de informații operative, de schimb de informații și de coordonare a
răspunsului la incidente legate de amenințări, ca organism consultativ
central și ca furnizor de servicii.
Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea cibernetică:
Consolidarea mandatului CERT-UE și asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea acestuia;
Impunerea unei obligații pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE de a:
dispune de un cadru de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control în domeniul securității cibernetice;
implementa un scenariu de referință al măsurilor de securitate cibernetică care să abordeze riscurile identificate;
efectua evaluări periodice ale maturității;
pune în aplicare un plan de îmbunătățire a securității cibernetice a acestora, aprobat de conducerea entității;
face schimb de informații legate de incidente cu CERT-UE fără întârzieri nejustificate.
Instituirea
unui nou Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică care
să conducă și să monitorizeze punerea în aplicare a regulamentului și
să coordoneze CERT-UE;
Redenumirea CERT-UE, din „Centrul de
răspuns la incidente de securitate cibernetică” în „Centrul de
securitate cibernetică”, în conformitate cu evoluțiile din statele
membre și de la nivel mondial, cu păstrarea însă a denumirii prescurtate
„CERT-UE” pentru recunoașterea numelui.
Regulamentul privind securitatea informațiilor
Regulamentul propus privind securitatea informațiilor va crea un set minim de norme și standarde de securitate a informațiilor pentru
toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, pentru a
asigura o protecție sporită și coerentă împotriva amenințărilor în
continuă evoluție la adresa informațiilor lor. Aceste noi norme vor
oferi un teren stabil pentru un schimb securizat de informații între
instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, precum și cu statele
membre, pe baza unor practici și măsuri standardizate de protejare a
fluxurilor de informații.
Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea informațiilor:
Instituirea
unei guvernanțe eficiente pentru a încuraja cooperarea între toate
instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, și anume instituirea
unui Grup interinstituțional de coordonare a securității informațiilor;
Stabilirea unei abordări comune a clasificării informațiilor pe baza nivelului de confidențialitate;
Modernizarea politicilor de securitate a informațiilor, incluzând pe deplin transformarea digitală și munca la distanță;
Eficientizarea practicilor actuale și obținerea unei mai mari compatibilități între sistemele și dispozitivele relevante.
În
rezoluția sa din martie 2021, Consiliul Uniunii Europene a subliniat
importanța unui cadru de securitate solid și coerent pentru protejarea
întregului personal, a datelor, a rețelelor de comunicații, a sistemelor
informatice și a proceselor decizionale ale UE. Acest lucru poate fi
realizat numai printr-o reziliență sporită și printr-o cultură a
securității îmbunătățită a instituțiilor, organelor, oficiilor și
agențiilor UE.
Recomandarea Comisiei privind răspunsul coordonat la incidentele și crizele de securitate cibernetică de mare amploare.
Având
în vedere volumul tot mai mare de informații sensibile neclasificate și
de informații clasificate ale UE gestionate de instituțiile, organele,
oficiile și agențiile UE, propunerea de regulament privind securitatea
informațiilor urmărește să sporească protecția informațiilor, prin
raționalizarea diferitelor cadre juridice ale instituțiilor, organelor,
oficiilor și agențiilor Uniunii în domeniu. Propunerea este conformă cu:
Caracteristica esențială a Agendei strategice pentru perioada 2019-2024, adoptată de Consiliul European în iunie 2019, pentru a proteja societățile noastre de amenințările în continuă evoluție care vizează informațiile gestionate de instituțiile, organele și agențiile UE;
Concluziile Consiliului Afaceri Generale din decembrie 2019 prin care se solicită instituțiilor, organelor și agențiilor UE, sprijinite de statele membre, să elaboreze și să pună în aplicare un set cuprinzător de măsuri pentru a asigura securitatea acestora.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că timpul mediu de soluționare a unei negocieri între consumator și bancă a scăzut în 2021 la 33 de zile. Experiența conciliatorilor este considerată ca determinantă. Se adaugă reducerea timpului mediu de redactare a unei cereri cu ajutorul aplicației de pe site-ul www.csalb.ro. CSALB prezintă un comentariu în acest sens:
Timpul mediu de negociere scade la 33 de zile. Primii conciliatori care au depășit 200 de negocieri în cadrul CSALB
Timpul mediu în care se soluționează o negociere dintre un consumator și o bancă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a scăzut la 33 de zile în 2021. Practic, conciliatorii au ajuns la o rezolvare a problemelor semnalate de consumatori cu 40% mai rapid față de anii precedenți. Eficiența concilierii vine și din experiența pe care au dobândit-o conciliatorii Centrului. În martie 2022, Camelia Popa, Roxana Mustățea și Septimiu Stoica au depășit numărul de 200 de negocieri în cadrul CSALB. Totodată și timpul mediu de redactare a unei cereri cu ajutorul aplicației de pe site-ul www.csalb.ro s-a redus cu aproape 1 minut.
Negocieri mai rapide între consumatori și bănci
Timpul mediu de soluționare a unui dosar de conciliere în 2021 a fost de 33 de zile, față de 59 de zile în 2021 și 55 de zile în 2019. Timpul scurt în care se ajunge la o soluție în cadrul unei negocieri vine pe fondul eficienței în negociere: anul trecut, aproximativ 9 din 10 negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. În 473 de negocieri părțile s-au împăcat și doar în 71 de negocieri una dintre părți a refuzat soluțiile propuse de conciliatorii Centrului (în anul 2021, în doar 8 situații una dintre părți s-a retras din negociere, în comparație cu anul 2020, când au existat 36 de astfel de situații).
Primii conciliatori care au depășit 200 de negocieri în cadrul CSALB
Camelia Popa a urcat toate treptele carierei de jurist: de la consilier, la director juridic și avocat în marile companii din România. A condus până acum 205 negocieri în cadrul CSALB. Dintre concilierile desfășurate în 2021 are cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților (92%). Timpul mediu de soluționare a concilierilor conduse de Camelia Popa a fost, de asemenea, cel mai scurt: 20 de zile, în medie, pentru o negociere.
„În cei șase ani de conciliere a relației consumatori-bănci, am observat o evoluție atât în cazul consumatorilor, cât și din punctul de vedere al modului în care băncile abordează relația cu consumatorii. Ambele părți au devenit mai maleabile, a crescut încrederea în conciliatori, iar băncile și-au îmbunătățit și extins echipele de negociere. Au apărut în echipele care lucrează direct cu CSALB specialiști în aspecte comerciale, juridice și chiar persoane cu o putere de decizie mai mare decât în primii ani de la înființarea CSALB. Băncile au abandonat poziția rigidă, fundamentată doar pe clauzele din contract. În prezent, evoluția se vede prin propunerea mai multor soluții pentru un consumator. Aș recomanda o continuă exersare a compromisului în negociere, pentru că doar compromisul și renunțarea la o parte din pretențiile inițiale pot duce la o împăcare. Fiecare parte trebuie să privească cu un ochi la rezultatul pe care și-l dorește, și celălalt ochi să fie deschis pentru a analiza mai multe soluții care pot apărea din negociere. În prezent, chiar și consumatorii propun soluții, sunt mult mai documentați”, spune Camelia Popa, conciliator CSALB.
Septimiu Stoica este Președintele Bursei Române de Mărfuri și a fost la conducerea Bursei de Valori din București. A fost profesor universitar în toate domeniile în care a activat: de la automatizări, la Drept. În cadrul CSALB a condus 202 de negocieri dintre consumatori și bănci, iar anul trecut 85% dintre concilierile în care a fost implicat s-au încheiat cu împăcarea părților. Septimiu Stoica a înregistrat în 2021 un timp mediu de soluționare a unei negocieri de 25 de zile.
„După mai mult de 200 de negocieri în care am ascultat părțile și am încercat să propun soluții pe care atât consumatorii, cât și băncile să le considere avantajoase, pot spune că observ cum instituțiile bancare au depășit faza de negare de la început, iar consumatorii pe cea în care voiau să pedepsească banca sau o considerau exclusiv responsabilă pentru problemele invocate. Consumatorii sunt din ce în ce mai bine informați, au o înțelegere superioară a negocierii și par să înțeleagă mai bine și mecanismele bancare ale creditării. Încet, dar sigur, băncile au renunțat să mai abordeze în cadrul concilierii aspectele care țin strict de litera legii și de clauzele contractuale, iar acum sunt dedicate salvării relației cu consumatorii nemulțumiți. În plus, au renunțat la abordarea crispată de la începuturile concilierii bancare, în care urmau regulile unor instituții pur profitabile și au început să aibă și responsabilități sociale, de educație financiară și sprijinire a consumatorilor. Băncile par tot mai dispuse să fie chiar generoase, să faca gesturi semnificative pentru clienții lor ajunși în situații dificile. În continuarea acestei evoluții, cred că băncile pot face pasul spre introducerea în contractele de credit a concilierii, însă nu doar din punct de vedere informativ față de existența CSALB, ci să preia din contractele comerciale clauza soluționării eventualelor litigii în primul rând pe cale amiabilă”, spune Septimiu Stoica, conciliator CSALB
„Putem spune că eficiența negocierilor se vede sub toate aspectele: timpul de soluționare a scăzut la o treime din limita maximă recomandată de Ordonanța care stă la baza înființării CSALB. Anul trecut această eficiență s-a văzut în numărul de negocieri încheiate cu succes, dar și în valoarea beneficiilor obținute din negociere. Ne-am apropiat de 2 milioane de euro beneficii din negociere într-un singur an. Aceste rezultate se datorează în mare parte conciliatorilor CSALB care au devenit adevărați experți în armonizarea opiniilor divergente. Conciliatorii au adus relația dintre consumatori și bănci, de la neîncredere și conflict, la dialog, continuarea relațiilor contractuale și stingerea multor procese din instanță prin intermediul rezolvării conflictului pe cale amiabilă”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Scade timpul de redactare a unei cereri online
Timpul mediu de redactare a unei cereri prin intermediul aplicației online de pe site-ul www.csalb.ro a fost în 2021 de doar 4 minute și 14 secunde. Scăderea este de aproape un minut față de anul precedent (2020) când o cerere era completată pe site în 5 minute si 8 secunde. Reducerea timpului de redactare a cererii arată faptul că aplicația IT este mai accesibilă consumatorilor și că aceștia sunt mai informați în legătură cu procedura concilierii, dar și cu documentele care trebuie încărcate în cererea completată pe site-ul Centrului. Reamintim consumatorilor că o cerere are mai multe șanse să fie acceptată spre negociere de o bancă și/sau un IFN dacă situația descrisă de consumator în cerere este însoțită de documente justificative relevante.
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță intenția de a atrage până la 500 de milioane de lei de la investitori, printr-o operațiune de majorare de capital social cu aport în numerar, care va fi supusă votului în Adunarea Generală a Acţionarilor din 26 aprilie 2022. Majorarea de capital planificată va fi a cincea astfel de operațiune pentru One United Properties, care în iulie 2021 s-a listat pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti după derularea unui IPO de succes finalizat cu atragerea a 252 milioane de lei.
„2021 a fost cel mai bun an din istoria pieței imobiliare rezidențiale din România, fiind înregistrată o creștere cu 49% a numărului de unități locative vândute în România și o creștere cu 40% a numărului de unități rezidențiale vândute în București și Ilfov. Pentru One United Properties, veniturile din segmentul rezidențial au crescut peste nivelul pieței și am reușit astfel să oferim acționarilor noștri o marjă netă record de 36%. În acest an, ne aflăm în fața unei bune oportunități de a ne continua extinderea portofoliului de terenuri, ceea ce ne va ajuta să oferim stakeholderilor venituri consistente în anii următori. În consecință, suntem pregătiți să abordăm piața și să obținem noi capitaluri proprii de la investitorii de la Bursa de Valori București”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Capitalul atras în urma operațiunii de majorare a capitalului social va sprijini strategia de dezvoltare a One United Properties, prin valorificarea oportunităților suplimentare din piață. Noul capital propriu va fi investit cu prioritate în dezvoltări noi, conform pipeline-ului puternic al companiei din prezent, în timp ce poziția actuală de numerar va fi utilizată pentru a accelera livrarea dezvoltărilor în curs. Dezvoltatorul se concentrează cu preponderență pe investiții în București, unde se află cea mai mare parte a portofoliului său.
„Am încheiat 2021 cu cel mai bun rezultat din istorie și cu o poziție de numerar remarcabilă, în valoare de 508 milioane de lei, determinată de încasările nete în urma IPO-ului și de fluxurile de numerar pozitive generate din activitatea de vânzări și închiriere. Vom investi acest capital în 2022 pentru a accelera implementarea dezvoltărilor în curs. Vedem astăzi oportunități bune de creștere pe piață și suntem hotărâți să le valorificăm. Însă, ne dorim să accesăm piața doar dacă există un context bun. Odată cu decizia și aprobarea majorării de capital în Adunarea Generală a Acționarilor, vom selecta și extinde cu atenție pipeline-ul nostru și vom acționa, ca întotdeauna, în cel mai bun interes al acționarilor noștri și ne vom asigura că putem atrage în următoarele 12 luni capital nou la un nivel de preț corect,”, adăugă Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
One United Properties intenționează să emită până la 330.017.986 de acțiuni noi în cadrul operațiunii de majorare a capitalului social cu aport în numerar, care se va desfășura în două etape. În prima etapă, acționarilor existenți li se vor acorda drepturi de preferință în baza cărora vor putea achiziționa acțiuni ONE nou emise. Acțiunile care rămân nesubscrise în prima etapă vor fi oferite celorlalți investitori din piață prin intermediul unui plasament privat. După aprobarea în Adunarea Generală a Acționarilor, decizia asupra calendarului operațiunii va fi luată de Consiliul de Administrație.
În 2021, One United Properties a înregistrat venituri de 1,1 miliarde de lei, în creștere cu 105% față de 2020, un prag istoric pentru companie. Profitul brut a crescut cu 192%, ajungând la 603,5 de milioane de lei. Veniturile generate de One United Properties pe segmentul rezidențial s-au ridicat la 675,4 de milioane de lei, in creștere cu 54% față de 2020. În 2021, 699 de apartamente, 926 de locuri de parcare si 69 de spații comerciale și alte unități au fost vândute și pre-vândute cu 202,2 milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere de 115% față de 2020. Vânzările au explodat în 2021, în principal datorită demarării vânzărilor din a doua jumătate a anului pentru One Cotroceni Park, unde Grupul a vândut 479 din 868 de unități rezidențiale disponibile. One Cotroceni Park are data de finalizare estimată în T4 2023 și este cea mai mare dezvoltare a One United Properties de până acum, care se adresează segmentului de clienți cu venituri medii și medii-mari.
Pentru 2022, One United Properties estimează venituri de 1,52 miliarde de lei și un profit brut de 647,4 milioane de lei. Veniturile din vânzările de proprietăți rezidențiale în 2022 sunt estimate să ajungă la 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 72% față de rezultatul preliminar din 2021, în timp ce veniturile din chirii sunt estimate la 71,7 milioane de lei în 2022, o creștere de șase ori față de 2021. Bugetul pentru anul 2022, pe care Consiliul de Administrație al One United Properties l-a adoptat la data de 10 ianuarie 2022, este supus aprobării de către acționari în Adunarea Generală a Acționarilor din 26 aprilie 2022. Bugetul nu include impactul potențial al operațiunii de majorare de capital cu aport în numerar.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională „Apele Române”, a lansat de Ziua Mondială a Apei (22 martie) primul site din România dedicat exclusiv inundațiilor și managementului riscului la inundații – www.inundatii.ro.
Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Mă bucur să anunț, chiar de Ziua Mondială a Apei, lansarea unui nou instrument de informare pentru publicul larg, dar și pentru autoritățile locale, privind riscul la inundații, site-ul www.inundatii.ro. La finalul perioadei de implementare a proiectului Rofloods, autoritățile și instituțiile publice vor putea utiliza portalul GIS care conține Hărțile de risc și de hazard la inundații, Planurile de Management al Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă, Proiectele Integrate Majore dar și alte informații relevante pentru ciclul II de implementare a Directivei Inundații. Site-ul pe care îl lansăm reprezintă un pas important în comunicarea cu publicul larg privind gestionarea inundațiilor, fenomene care sunt normale și se întâlnesc peste tot pe glob, explicăm ce acțiuni am întreprins, punem la dispoziție materiale importante, atât pentru autorități dar, mai ales, pentru fiecare dintre noi. De asemenea, veți regăsi pe www.inundatii.ro și o secțiune foarte utilă pentru cei mici – broșuri, cărți de activități, povești educative despre ce înseamnă indundațiile. Toate acestea au fost posibile cu ajutorul specialiștilor noștri din domeniul managementului apei, beneficiind și de sprijinul important al specialiștilor de la Banca Mondială.”
Apele Române subliniază că „dezvoltă, cu sprijinul Băncii Mondiale, proiectul Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 și 3 ale ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/CE – SIPOCA 734, pe scurt Rofloods. Proiectul are ca scop reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 bazine hidrografice (+Fluviul Dunărea). După realizarea acestor Planuri va urma, ca finalitate, corelarea lor cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate conform Directivei Cadru Apă, oferind, în acest fel, o viziune integrativă, care va fi transpusă și la nivelul districtului hidrografic al bazinului Dunării.
În cadrul proiectului a fost realizat și pus în funcțiune, în aceste zile, site-ul www.inundatii.ro, acesta reprezentând o realizare importantă a experților din domeniul managementului apelor.
Site-ul conține informații, pe înțelesul tuturor, despre inundații și managementul riscului la inundații, în general. Printre informațiile prezentate și explicate publicului se află aspecte privind riscul la inundații, tipurile de inundații, principalele instituții publice responsabile cu managementul riscului la inundații, dar și informații despre Directiva Inundații și Planurile de Management al Riscului la Inundații, bazinele hidrografice, precum și o secțiune de resurse cu ghiduri utile pentru rezidenți sau instituții publice, o secțiune cu resurse și chiar povești și jocuri pentru cei mici.
Deși adresat publicului larg, pentru a familiariza cetățenii cu subiectul și a-i ajuta să înțeleagă care este rolul lor în astfel de situații extreme, site-ul www.inundatii.ro este o resursă deosebit de utilă și pentru profesioniștii și autoritățile responsabile din domeniu. Aceștia pot găsi rezultatele proiectelor, hărți, rapoarte, trimitere la legislația specifică domeniului, toate informațiile fiind clare și compilate în același loc pentru ca oricine are nevoie să le aibă oricând la un click distanță.
www.inundatii.ro are o interfața simplă, prietenoasă, ușor de accesat și de navigat și de pe telefonul mobil. De asemenea, există și o secțiune de întrebări frecvente unde sunt centralizate răspunsuri la cel mai des întâlnite întrebări despre Directiva Inundații, managementul riscului la inundații, implicarea părților interesate etc.
Proiectul Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 și 3 ale ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/CE – SIPOCA 734” (Rofloods) reprezintă o continuare a muncii autorităților de apă în managementul riscului la inundații și presupune implementarea Directivei UE privind Inundațiile (2007/60/CE) care are 3 etape:
• Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații (EPRI) – etapa 1 – a identificat Zonele cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații – peste 500 la nivel național.
• Elaborarea Hărților de Hazard și de Risc la Inundații (HHRI) – etapa a doua. Hărțile nu sunt un instrument de protecție în sine, ci o unealtă de sprijin în planificare. Ele trebuie adoptate nu doar de autoritățile cu atribuții în domeniul managementului apelor, ci și de autoritățile locale, mai ales în planificarea urbană. Cetățenii sunt încurajați să le consulte pentru a înțelege dacă și în ce zonă de risc se află.
• Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (PMRI) – etapa a treia, care are ca parte centrală Programul de Măsuri și va include 3 categorii principale de măsuri. Aceste măsuri se iau conform unor metodologii realizate de experți internaționali, pe baza celor mai bune practici. În dezvoltarea lor sunt implicați stakeholderi atât la nivel național, cât și regional și local.
Aceste măsuri vor fi adoptate la nivel național pentru reducerea riscului la inundații prin politici, ghiduri, instrumente și consolidarea capacităților. Totodată, vor exista măsuri adoptate la nivelul celor 12 Unități de Management (Administrațiile Bazinale de Apă + Fluviul Dunărea) pentru reducerea riscului la inundații, (prin măsuri de prevenire și protecție), precum și măsuri adoptate atât la nivel național, cât și la nivelul unităților de management, pentru reducerea riscurilor reziduale la inundații – măsuri de pregătire (inclusiv de răspuns și refacere)”.
Proiectul „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a si a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS ” cod SIPOCA 734/cod MySMIS 130033. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectiv specific Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.
Valoarea totală a proiectului este de 139.996.000 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă este de 118.548.329,16 lei, iar cofinanțarea eligibilă este de 21.447.670,84 lei.
Proiectul are ca scop elaborarea celui de-al doilea ciclu de Planuri de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă fundamentarea și sprijinirea măsurilor de implementare ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane necesare îndeplinirii obligațiilor asumate prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile și completările ulterioare, a H.G. 846/2010 privind aprobarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la inundații pe termen mediu și lung, precum și conformarea cu cerințele Directivei 2007/60/EC privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații în scopul consolidării capacității autorităților și instituțiilor publice din domeniul gopodăririi apelor și al managementului riscului la inundații.
După finalizarea perioadei de implementare a proiectului autoritățile și instituțiile publice vor putea utiliza portalul GIS care conține Hărțile de risc și de hazard la inundații (rezultate din activitățile A3 și A4), Planurile de Management al Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă (rezultat al activității A8) cât și Proiectele Integrate Majore (rezultat al activității A8) și alte informații relevante pentru ciclul II de implementare al Directivei Inundații, de exemplu Metodologiile realizate în cadrul proiectului RO-Floods (rezultatele activiății A10). Menționăm că activitatea de informare și consultare a publicului larg reprezintă o cerință a Directivei Inundații, acesta fiind permanent informat cu privire la riscul potențial la inundații și cu stadiul implementarii măsurilor propuse pentru reducerea riscurilor la inundații”.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Grupu de companii EMS Floor Group, specializate în aplicarea de pardoseli pe bază de răşini, cu sediul central în România, anunță că „a încheiat anul 2021 cu afaceri de peste 13,5 milioane de euro, în creștere cu peste 30% față de anul precedent, ca urmare a performanțelor obținute în Belgia și Luxemburg, dar și a redeschiderii proiectelor mari și medii în România, post-pandemie. Pentru 2022, compania din Turda și-a propus să se extindă în Franța, să consolideze businessul început anul trecut în Ungaria și să investească în forța de muncă specializată, o provocare continuă pentru domeniul în care activează.
Pentru EMS Floor Group, 2021 a fost un an al schimbărilor, atât în ceea ce privește organizarea internă, cât și din perspectiva extinderii pe piețele externe. Dintre țările în care este prezent grupul, Belgia a performat cel mai bine prin proiectele în domeniul pardoselilor, atât din punctul de vedere al volumelor de vânzări, cât și al suprafețelor realizate. În Ungaria, o piață mai matură și mai organizată decât cea din România, unde EMS și-a deschis filială anul trecut, s-au pus deja bazele unor proiecte de anvergură”.
Claudiu Baciu (foto), cofondator al EMS Floor Group: „Anul trecut am continuat planul strategic de dezvoltare prin deschiderea filialei din Ungaria și consolidarea afacerii pe toate celelalte piețe pe care suntem prezenți. Rezultatele obținute – afaceri de peste 13,5 milioane de euro, în creștere cu peste 30% față de 2020 – ne întăresc convingerea că vom duce la îndeplinire obiectivul strategic pe termen mediu, respectiv, depășirea pragului de 20 milioane de euro cifră de afaceri până în 2023 și marcarea poziției de lider european în rândul furnizorilor de servicii de aplicare de pardoseli pe bază de rășină. În Belgia, am atins un maxim anul trecut, atât ca volume realizate, cât și din punctul de vedere al cifrei de afaceri. În afară de proiectul pe care l-am derulat pentru cea mai mare închisoare din Belgia, am executat pardoseli într-una dintre cele mai mari fabrici din Europa din industria farmaceutică. Iar în Ungaria, unde am pus bazele unui business promițător, rezultatele au început să se vadă. Am contractat deja proiecte de anvergură (de exemplu, o parcare de 10.000 mp) și am început anul 2022 cu colaborări promițătoare”.
EMS Floor Group anunță că „a executat în 2021 proiecte de anvergură în toate domeniile de activitate ale grupului și în toate țările în care activează. Între lucrările de amploare finalizate anul trecut se numără spitale, parcări, SPA-uri, spații de procesare alimente sau spații de producție pentru industria auto.
Cel mai amplu proiect al EMS Floor Group – cea mai mare închisoare din Belgia, este în proces de finalizare. Tot în Belgia, compania a executat pardoseli într-una dintre cele mai mari fabrici din industria farmaceutică din Europa.
În 2021 s-au reluat și proiectele mari și medii din România, o parcare de peste 17.000 mp în Cotroceni fiind una dintre cele mai de amploare lucrări de la noi din țară. Diviza de hidroizolații a finalizat, de asemenea, în Cluj, sediul celei mai mari bănci din România și a contractat un proiect provocator la Balvanyos, unde folosește tehnologii de ultimă generație în hidroizolația piloților forați.
Pe lângă rezultatele de anul trecut, divizia de pardoseli din România a început anul 2022 cu proiecte de amploare în industria agroalimentară, în Apahida, jud. Cluj, precum și la Sala Polivalentă din Turda”.
EMS Floor Group a trecut și printr-un amplu proces de schimbare la nivel intern, Claudiu Baciu precizând în acest sens: „Întreaga echipă de management s-a schimbat și am reconfigurat și echipele pe fiecare țară în parte. Dacă până acum managementul era concentrat în România, din nevoia de a fi mai aproape de clienți și de cultura lor, am decis să avem echipe de management locale. Astfel, echipele TESA s-au mărit în Belgia și Luxemburg, în 2021, iar echipa din România s-a modificat în conformitate cu nevoile specifice. S-a alăturat grupului firma EMS Floor KFT în Ungaria, care are deja o strategie pe termen lung, iar lucrările au apărut în scurt timp. Ca efect al noii strategii, am efectuat schimbări și o reconfigurare și la nivelul echipelor de execuție”.
EMS Floor Group anunță că principalul obiectiv în 2022 este „extinderea pe piața din Franța, după modelul proiectului lansat în Ungaria. EMS Floor Group execută proiecte pe piața franceză încă de la începutul businessului, însă în acest an obiectivul principal este deschiderea unei companii și dezvoltareași în această țară.
Dacă anul trecut Grupul a fost nevoit să continue să-și adapteze modul de lucru în funcție de restricțiile pe care le impunea fiecare țară, în 2022 principalele provocări pe toate piețele pe care EMS activează sunt legate de prețurile materialelor, care se schimbă de la o zi la alta, dar și de situația tensionată dinvecinătatea țării. La capitolul oportunități, 2022 EMS Group se bazează pe (vede) o creștere a pieței de construcții și maturizarea pieței de pardoseli, inclusiv în România”.
Investiții în specializarea forței de muncă și în echipamente
Forța de muncă specializată pe această nișă este în continuare o provocare pentru EMS Floor Group, de aceea, o parte importantă din investițiile acestui an vor fi destinate formării de specialiști și programelor de training. Claudiu Baciu: „Recrutarea de personal calificat este și rămâne o provocare în continuare. Atât în 2021, cât și în anii precedenți, acest deficit îngreunează oarecum planificarea proiectelor. De asemenea, avem dificultăți în a găsi nu doar oameni calificați pentru execuție ci și specialiști de middle și top management, care pot gestiona proiectele specifice EMS. Avem însă Școala de aplicatori, pe care am înființat-o tocmai pentru a ne pregăti propria forță de muncă de care avem nevoie. Proiectul Școlii de aplicatori EMS funcționează foarte bine, de aceea sperăm ca în doi-trei ani să limităm sau să eliminăm acest deficit”.
EMS Floor Group reamintește că „a deschis, în urmă cu doi ani, la Turda, prima Școală de aplicatori în domeniul pardoselilor sintetice și hidroizolațiilor. Structurat pe stagii de câte trei luni, proiectul în valoare de 500.000 de euro este finanțat prin fonduri europene şi va fi implementat până în august 2022.
Prima serie de elevi care au urmat stagiul de practică pentru dezvoltarea de competențe de Ajutor Aplicator Pardoseli a finalizat cursurile anul trecut. În prezent, școala are în derulare stagii cu cinci grupe de elevi, depășind numărul de elevi propus pentru școlarizare. Dacă programa inițială cuprindea un număr 185 de elevi, compania estimează că va finaliza proiectul în acest an cu 210 absolvenți. EMS dorește, totodată, să continue proiectul Școlii de Aplicatori, prin atragerea unei noi finanțări europene”.
EMS Floor Group – European Multisolutions Systems Group SRL este „o companie antreprenorială integral românească fondată în 2010, la Turda, de frații Claudiu și Marius Baciu. Compania, activă în domeniul prestărilor de servicii în construcții, implementează sisteme profesionale de pardoseli și lucrează cu cele mai performante materiale și tehnologii cunoscute și acreditate la nivel european. EMS Floor Group operează cu trei divizii specializate: EMS Floor Systems, EMS Hydro Systems și EMS Polishing.
EMS Floor Group aplică sisteme profesionale de pardoseli pe bază de răşini şi este, de asemenea, specializată în hidroizolaţii. Compania lucrează cu cei mai importanţi furnizori de răşini din Europa, iar echipele sale de aplicatori sunt pregătite să lucreze cu orice sistem de răşini profesionale şi să aplice orice tip de pardoseli pe bază de răşini epoxidice sau poliuretanice. Cele mai mari proiecte derulate de EMS Floor Group au fost, între altele, parcarea subterană de la Piața Universității din București, o lucrare pentru un gigant farma din Ungaria, sistemul de pardoseli pentru cea mai mare închisoare din Belgia și sistemul de pardoseli pentru lanțul de retail Auchan, în Luxemburg”.
În proporție de 93,5%, antreprenorii participanți la un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România în perioada 2-21 martie 2022 apreciază drept consecință a conflictului Rusia-Ucraina începerea unei crize economice în România.
Sondaj a avut ca scop identificarea opiniei antreprenorilor cu privire la impactul conflictului Rusia-Ucraina. Au răspuns 2598 de antreprenori. Reținem din rezultatele exprimării lor constative și estimative:
– în proporție de 89,7%, declară că resimt creșteri ale costurilor produselor/serviciilor cauzate de scumpirile din ultima perioadă, din antreprenori au răspuns că =DA=
– dintre cei care au răspuns afirmativ, 52,5% resimt creșteri ale costurilor produselor/serviciilor între 10-30%, 25,3% resimt creșteri peste 30% și restul de 22,2% resimt creșteri sub 10%
– întrebați dacă au crescut/vor crește prețurile produselor/serviciilor lor în următoarea perioadă, 39,3% au menționat că vor crește sub 10%, 29,9% vor crește între 10-30%, 23,4% nu au crescut/nu vor crește și 7,5% vor crește peste 30%
– 59,8% dintre cei chestionați au spus că vor amâna investițiile până când situația va deveni mai clară, 17,8% au spus că nu vor anula investițiile, 18,7% au declarat că nu au de gând sa amâne investițiile, dar vor investi mai puțin în această perioadă și restul de 3,7% au spus că vor spori investițiile in această perioadă
Odată cu declanșarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineața zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea piețelor.
De aici și creșterea mai rapidă a prețurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura prețurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul.
Ce s-a întâmplat cu prețurile după 24 februarie
Cotațiile internaționale ale acestor produse au reacționat imediat în raport de spectrul amenințărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricții economice împotriva Federației Ruse.
Pe măsură ce restricțiile vor deveni efective, prețurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultățile de substituire rapidă în planul ofertei.
Acces rapid la numerele de urgență (SOS), alerte rapide pentru produse alimentare, află ce mănânci, scanând codul de bare!
Aplicația InfoCons, unică la nivel internațional, dezvoltată independent și transparent, îți pune la dispoziție:
Acces la numerele de urgență la nivel național si județean – pot fi accesate direct din aplicație;
Acces la alertele Europene cu privire la produsele agroalimentare, actualizate zilnic
Scanarea
codului de bare al etichetei unui produs și traducerea instantă a
informațiilor de pe etichetă (peste 2 miloane produse in baza de date):
Tipurile și numericul de E-uri (aditivi alimentari),
Alergenii;
Ingredientele;
Cantitatea de zahăr;
Cantitatea de sare;
Caloriile;
Distanța de alergare, mers sau pedalat pentru arderea caloriilor din produsul scanat;
Lista cu produsele salvate;
2
milioane de produsele alimentare, buton SOS cu numere de urgență în mai
multe limbi și alerte de siguranță alimentară actualizate zilnic –
toate într-o singură aplicație!
Aplicația InfoCons
folosește tehnologia blockchain pentru stocarea conținutului media
aferent produselor din baza de date. Vorbim aici despre imaginile și
filmele pe care echipa InfoCons le-a cules pentru fiecare produs în parte.
Soluția de stocare descentralizată aleasă de InfoCons este Storj, companie a cărei misiune asumată este furnizarea de spațiu de stocare pentru un Internet descentralizat.
Ideea
din spatele Storj este participarea tuturor cu resurse nefolosite la
cea mai mare rețea de stocare din lume. Practic, orice companie sau
persoană își poate pune la dispoziție spațiul nefolosit către
blockchain-ul Storj. Storj folosește, mai departe, acest spațiu, pentru a
stoca părți mici din fișierele încărcate de utilizatori. Astfel, un
fișier aflat în Storj este salvat în mai multe piese care sunt unite
când acesta este consumat de un client (aplicația InfoCons în acest caz). Astfel, informațiile sunt livrate foarte rapid și în deplină siguranță.
Aplicația GRATUITĂ InfoCons vine în sprijinul consumatorilor cu informații utile, corecte, transparente și pe înțelesul tuturor!
Fie
că sunt în supermarket sau acasă, consumatorii pot scana codurile de
bare de pe produsele pe care vor să le achiziționeze sau consume, pentru a afla toate informațiile de pe etichetă într-o fracțiune de secundă. Mai mult decât atât, în urma scanării codului de bare, aplicația InfoCons îi atenționează pe consumatori cu privire la numărul și denumirea alergenilor regăsiți în produsul scanat.
Aplicația InfoCons
redă direct pe telefonul mobil ingredientele, numărul și tipul
aditivilor alimentari (într-un limbaj ușor de înțeles), cantitatea de
zahăr, cantitatea de sare, alergenii și caloriile – informații care de
cele mai multe ori sunt scrise foarte mic , într-un limbaj mult prea
tehnic sau sunt produse a căror etichetă nu mai este vizibilă, în
special cele congelate
Aplicația GRATUITĂ InfoCons facilitează accesul la numerele de urgență naționale, locale (pe județe) și internaționale în mai multe limbi. Dacă pentru România, numerele de urgență sunt afișate în română, engleză și ucrainiană – dat fiind contextul pe care îl traversăm- pentru celelalte țări, consumatorii pot găsi numerele de urgență afișate în engleză și limba țării selectate/în care se află!
Alertele de siguranță alimentară de la nivelul Uniunii Europene, actualizate pe măsură ce apar, sunt afișate pe aplicația InfoCons
în română și engleză, menționându-se țările vizate. Pentru fiecare
alertă de siguranță alimentară este menționat gradul de risc: scăzut, nedeterminat și până la serios.
În acest context, consumatorii sunt avertizați în timp util și pot lua
atitudine! Astfel, produsele ce fac obiectul alertelor de siguranță
alimentară pot fi evitate de către consumatori și astfel, multe probleme
pot fi eliminate din timp!
Aplicația InfoCons
este organizată într-o manieră minimalistă, având secțiuni și butoane
denumite intuitiv, alături de pictograme descriptive. Astfel, fiecare
consumator poate accesa simplu și rapid secțiunile și butoanele din
aplicația InfoCons, fără să întâmpine probleme.
Iar, pentru a veni în sprijinul consumatorilor, în cele ce urmează poate
fi regăsit un mini-ghid al secțiunilor și butoanelor din aplicația
GRATUITĂ InfoCons:
Butonul 1 – Odată deschisă aplicația InfoCons,
consumatorul este întâmpinat de două butoane. Butonul „Scanează Codul
de Bare” permite, întocmai cum descrie și denumirea, scanarea codurilor
de bare de pe produsele pe care consumatorul dorește să le achiziționeze
sau consume. Acasă sau în supermarket, la benzinărie sau la magazinul
din colț, consumatorul poate scana produsele pe care dorește să le
achiziționeze/consume pentru a afla instant: ingredientele, alergenii,
numericul și tipul E-urilor, cantitatea de sare, cantitatea de zahăr,
calorii, dar și cât trebuie consumatorul să meargă, alerge sau pedaleze
pentru a arde caloriile din produsul scanat.
Butonul 2- Apăsarea
botonul cu numărul 2 denumit „SOS” îl direcționează pe consumator
către lista cu numerele de urgență aferente României, afișate în trei
limbi: română, engleză și ucrainiană. Mai departe, în funcție de
zona în care se află, consumatorul poate selecta județul din lista ce
cuprinde toate județele țării. În urma selectării, vor fi afișate
numerele utile din județul vizat, în limbile română și engleză.
Butonul
„SOS” depășește granițele României, cuprinzând numerele de urgență din
afară. Bara de căutare, îi permite consumatorului să selecteze țara în
care se află, pe care dorește să o viziteze sau în care lucrează pentru a
afla ușor și rapid numerele de urgență de pe teritoriul țării
respective. Afișarea acestor numere este disponibilă în engleză și limba
țării selectate.
Apelarea numerelor de urgență poate fi realizată direct din aplicație prin apăsarea pe numărul de interes.
Butonul 3- Acest
buton, denumit cu ajutorul pictogramei de informație „i” , trimite
consumatorul direct către lista actualizată a alertelor de siguranță
alimentară în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Alertele de
siguranță alimentară, afișate în ordine cronologică (de la cea mai recentă, la cea mai veche), cu descriere explicită, cuprinzând țările vizate și gradul de risc(de
la scăzut, nedeterminat și până la serios), sunt esențiale pentru
consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de
cauză. Astfel, dacă un produs este vizat de una dintre alertele de
siguranță alimentară, consumatorii pot evita achiziționarea acestor
produse și pot evita problemele ce pot apărea.
Butonul 4 –Acest
buton este destinat mesajelor de informare cu privire la îmbunătățirea
aplicației: noi opțiuni, actualizarea bazei de date cu produse (în acest
moment fiind 2 milioane de produse în baza de date), dar și studiilor
și testelor comparative desfășurate de InfoCons
pe diverse categorii de produse. Asemenea unui newsletter plin cu
informații utile, butonul „i” semnalează apariția unui nou studiu sau a
unei noi opțiuni apărute în aplicație, printr-o notificare -”bulină
roșie”.
Butonul 5 – Acest buton este destinat meniului. Odată deschis, meniul îi permite consumatorului să își creeze cont prin opțiunea „Contul Meu”,
să se întoarcă la pagina principală pentru a scana un produs, să
acceseze lista cu produsele salvate, să își seteze preferințele de
consum prin opțiunea „Alegerea mea”, dar și să se întoarcă la
lista cu numerele de urgență SOS sau să seteze limba – română sau
engleză- în care să fie afișate informațiile din aplicația InfoCons. Însă, toate acestea, vor fi explicitate pe larg în cele ce urmează.
Butonul 6 – Prin apăsarea pe butonul „distribuie” ,
consumatorul poate împărtăși cu familia, prietenii, colegii produsele
pe care le-au scanat, pentru ca la rândul lor, cei ce primesc informația
să știe câte E-uri, câtă sare, cât zahăr se află în acestea și, să
consume/achiziționeze în cunoștință de cauză.
Butonul 7–
În cazul în care consumatorul întâmpină probleme cu un anumit produs,
acesta poate depune o sesizare direct în aplicație, completând
formularul ce se deschide la apăsarea butonului cu același nume. Astfel,
aplicația InfoCons facilitează întregul proces
de depunere a unei sesizări, consumatorul având posibilitatea să depună
sesizarea chiar în momentul în care întâmpină problema.
Butonul 8 –
„Alegerea mea” îți indică dacă produsul scanat este sau nu este în
conformitate cu preferințele consumatorului. Acesta își poate prestabili
preferințele de consum (număr maxim de aditivi alimentari „E-uri”, dar
și E-urile pe care nu le doresc în produsele pe care le consumă,
cantitatea maximă de sare și cantitatea maximă de zahăr. În urma
adăugării acestor informații, aplicația InfoCons semnalează consumatorul dacă produsul scanat este sau nu este în conformitate cu preferințele sale prestabilite.
Butonul 9–
Prin apăsarea acestui buton, produsul este „trimis” direct în lista cu
produsele salvate. Astfel, consumatorul poate revedea produsele pe care
le-a salvat și, de asemenea, printr-o simplă selectare a acestora din
listă, poate afla numărul total de E-uri, dar și de câte ori se repetă
un anumit tip de aditiv alimentar, cantitatea totală de sare și
cantitatea totală de zahăr.
Secțiunea 10 –
În această secțiune sunt afișate ingredientele din produsul scanat, în
limba română sau engleză, în funcție de alegerea făcută în prealabil de
consumator. Astfel, ingredientele de pe etichetă sunt redate direct pe
telefonul mobil, într-o fracțiune de secundă.
Secțiunea 11–
Una dintre cele mai importante secțiuni, cea dedicată alergenilor, îl
atenționează pe consumator cu privire la numărul și tipul alergenilor.
În acest fel, consumatorul află din timp dacă este alergic la vreun
ingredient din conținutul produsului scanat și poate evita rapid o
problemă.
Secțiunea 12–
Această secțiune aduce în atenția consumatorului valorile nutriționale
de pe eticheta produsului scanat. Cantitatea de zahăr, cantitatea de
sare, caloriile sunt redate direct pe telefonul mobil, simplu și rapid.
Secțiunea 13- O secțiune de mare ajutor din cadrul aplicației InfoCons
este aceea dedicată calculatorului. În contextul în care produsele se
găsesc în diferite cantități sau în contextul în care consumatorul
dorește să consume doar o anumită cantitate dintr-un produs, cu ajutorul
calculatorului, acesta poate seta cantitatea de produs pe care și-o
dorește pentru a afla: cantitatea de sare, cantitatea de zahăr și
caloriile aferente cantității selectate.
Secțiunea 14-Aditivii
alimentari sunt redați într-o formă explicită, alături de numărul
acestora la o simplă scanare a produselor. Dacă, până acum, consumatorul
putea fi indus în eroare de terminologia mult prea tehnică și complexă,
acum aplicația InfoCons arată câți aditivi alimentari se află în produsul scanat, dar și care sunt aceștia.
Secțiunea 15 –
Dedicată atenționărilor, această secțiunea avertizează consumatorii cu
privire la depășirea cantității maxime de sare sau zahăr, recomandate de
Organizația Mondială a Sănătății.
Secțiunea 16– O
secțiune utilă pentru cei care vor să se mențină în formă, este cea
dedicată calculării minutelor pe care consumatorii trebuie să le
petreacă mergând, alergând sau pedalând pentru a arde caloriile din
produsul scanat.
Butonul 17– „Alegerea
mea” îl ajută pe consumator să își prestabilească preferințele de
consum. Dacă acesta dorește ca produsele pe care le
consumă/achiziționează, să nu depășească o anumită cantitate de sare,
zahăr sau aditivi alimentari, atunci în urma inserării acestor
preferințe în secțiunea „Alegerea Mea”, aplicația InfoCons îl va „atenționa” dacă produsul scanat se încadrează sau nu în preferințele sale de consum.
Butonul 18- Lista
cu produsele salvate se va deschide odată accesată această secțiune.
Astfel, consumatorul are acces la toate produsele pe care le-a salvat în
urma scanării. Această listă îi permite consumatorului să selecteze
produsele pe care vrea să le consume/achiziționeze pentru a afla
cantitatea totală de zahăr, cantitatea totală de sare, dar și numărul
total al adivilor alimentari (E-uri) și de câte ori se repetă un anumit
tip de aditiv alimentar.
Butonul 19 – Acest buton permite alegerea limbii –română sau engleză- în care vor fi redate informațiile de pe aplicația InfoCons. Odată accesat acest buton și schimbată limba, aplicația va afișa toate butoanele și secțiunile în limba selectată.
Secțiunile și butoanele, 19 la număr asemenea vârstei asociației InfoCons,
sunt unelte esențiale pentru consumatori, acoperind o gamă largă de
nevoi pe care aceștia le-ar putea avea. Aplicația este disponibil pentru
orice sistem de operare Android, IOS și Huawei, iar descărcarea
acesteia se poate realiza AICI.
Sorin Mierlea
„Cu cât avem acces la multe informații, cu atât este mai greu să alegem! InfoCons te ajută să alegi în cunoștință de cauză TU pentru TINE, fără perturbarea din afară, pentru a avea acces direct, transparent, în timp real la o informație corectă și care te poate ajuta imediat! Ce să cumperi?! Ce mănânci?! Alertele rapide la standarde europene și nu în ultimul rând, cea mai completă și complexă bază de date de telefoane de urgență, care pot fi sunate direct din aplicație, în funcție de țara în care te afli! Ia atitudine! Descarcă aplicația GRATUITĂ InfoCons și ajută-ne să o promovăm și să aducem produse noi pentru toți! Astăzi, aplicația InfoCons are aproape 2 milioane de produse și cu ajutorul tău, putem să ajutăm mai bine!”, declară Sorin Mierlea, Președinte InfoCons.
Asigurările continuă să funcționeze normal în această perioadă și să ne protejeze împotriva tuturor riscurilor prevăzute în polițe, în conformitate cu cadrul legal din România și din Uniunea Europeană. Oameni și companii din România beneficiază în fiecare zi calendaristică de plata unor despăgubiri de circa 3,5 milioane euro, conform datelor ASF.
Traversăm împreună o perioadă dificilă, cu provocări pe toate planurile, fie că vorbim de contextul social, economic și mai ales de cel uman. Pandemia de COVID-19 a generat transformări majore în viața noastră de zi cu zi și a schimbat complet modul în care definim responsabilitatea, în plan individual, dar și în comunitate. Recent, declanșarea conflictului din Ucraina, care a provocat o criză umanitară de proporții, a adăugat noi temeri în ceea ce privește siguranța și protecția fiecăruia dintre noi. Este nevoie, astfel, de contribuția noastră, a tuturor, pentru a gestiona această criză socială și de a rămâne informați privind rolul nostru în societate și în asumarea responsabilității față de noi și față de cei din jur.
Din acest motiv, este important ca oamenii să aibă toate informațiile necesare privind polițele de asigurare, fie că vorbim de cele de viață, de sănătate, locuințe sau de alte tipuri de asigurări care ne protejează financiar atunci când se produc riscurile pentru care ne-am asigurat. Desigur, se discută mult zilele acestea despre război în spațiul public. Și da, în general, riscul de război este neacoperit de majoritatea polițelor de asigurare, așa cum se întâmplă și cu pierderile provocate de terorism sau lovituri de stat militare, tulburări sociale și alte asemenea fenomene. Acest lucru se întâmplă în întreaga lume, nu doar în România. Desigur, există și excepții, în funcție de fiecare companie sau de tipul de asigurare respectiv. Explicația este că nimeni nu poate previziona pagubele, amploarea, durata sau urmările economice ale unui război, motiv pentru care, ca principiu, companiile de reasigurări – printre cele mai performante entități din lume în domeniul protecției financiare și managementului de risc – nu includ războiul printre acoperiri. Și, chiar dacă ar putea fi cuantificat, prețul pentru care ar fi preluat de asiguratori ar fi unul extrem de ridicat, ceea ce ar risca să facă asigurarea prohibitivă. În plus, să nu uităm nici că pe timp de război, în principiu, se aplică legea marțială, ceea ce schimbă cadrul obișnuit social, medical și patrimonial.
Sigur, actualul context global ne îngrijorează pe toți. Însă, din punct de vedere al securității, așa cum au declarat în nenumărate rânduri autoritățile statului, România beneficiază de garanțiile de securitate ale celei mai puternice alianțe politico-militare din lume, NATO, al cărei membru este încă din 2004.
Pe de altă parte, ținând cont de toate aceste aspecte, este, totodată, din ce în ce mai evident că riscurile vieții de zi cu zi devin cu atât mai presante. Prin urmare, o asigurare de viață sau una de sănătate care să ne protejeze de evenimente nedorite și să ne asigure confort psihic și financiar devin cu atât mai importante.
Spre exemplu, dacă ne referim la asigurările de viață, prin funcția lor principală, cea de protecție, acestea pot contribui la reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale. Interesul în creștere al românilor pentru aceste produse ne arată că aceștia doresc să fie mai bine protejați în calea riscurilor la care sunt expuși.
În acest sens, cele 1,4 milioane de polițe de asigurare de viață, cele peste 350.000 polițe de asigurare de sănătate, și nu numai, continuă să ofere protecție în fața unor evenimente frecvente precum accidentele și îmbolnăvirile, care pot avea drept consecință chiar decesul, atenuând consecințele financiare și completând astfel mecanismele de sprijin existente în sistemul public. Practic, protecția contractată de oameni și de companii în 2021 prin intermediul asigurărilor de viață a crescut cu peste 17%, iar asigurările de sănătate au continuat la rândul lor să înregistreze o dinamică pozitivă. În același timp, cele peste 3,4 milioane de polițe de asigurare a locuințelor vor oferi în continuare deținătorilor acestora protecția necesară, acoperind daunele produse de riscurile asigurate, conform termenilor și condițiilor acestora.
Așadar, deși uneori este imposibil să ne apărăm de orice formă de manifestare a neprevăzutului, asigurările continuă să ne ofere un echilibru financiar în foarte multe momente critice. Din acest punct de vedere, asigurările rămân un sprijin vital pentru fiecare dintre noi.
Serviciile de curierat preconizează majorări iminente ale prețurilor, pe fondul creșterii inflației și a scumpirilor la combustibili, gaze și energie electrică, arată o analiză de piață realizată de Innoship, o companie de tehnologie care a dezvoltat o soluție globală de management al livrărilor pentru magazinele online și care oferă acestora acces la 65 de curieri naționali și internaționali într-o singură platformă.
În acest context, piața de e-Commerce va traversa, o perioadă de presiune sporită, în contextul creșterii prețurilor la serviciile conexe.
Lupta pentru păstrarea competitivității în mediul online va deveni și mai intensă în cea de-a doua parte a anului 2022.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Majorarea prețurilor serviciilor de curierat intervine, așadar, într-un context dificil, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit INS.
În vreme ce unele companii de curierat iau în calcul să mențină la nivelul actual tarifele de livrare la puncte fixe, alți curieri încă nu au luat o decizie în acest sens.
Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aproximativ 10% mai mult decât în 2020, când valoarea comerțului online a fost estimată la 5,6 miliarde de euro.
Totuși, creșterea a fost ușor sub previziunile inițiale potrivit cărora s-ar fi așteptat o creștere cu 15% și vânzări online în valoare de 6,5 miliarde de euro la final de an.
„În contextul economic actual, plin de scumpiri variate, magazinele online vor câștiga un avantaj competitiv prin menținerea unei balanțe optime între un cost de cuirerat cât mai scâzut și o performanță a livrării pe măsura așteptărilor”, este de părere Viorela Lucescu, Head of Marketing & Growth Innoship.
Competiția va deveni tot mai acerbă pe online. Potrivit ultimului raport Eurostat publicat în ianuarie 2022, 88% dintre români au utilizat internetul cel puțin o dată în 2021, în creștere de la 85% cât era procentul înregistrat în 2020.
44% dintre utilizatorii de internet au făcut cel puțin o cumpărătură online în 2021, procentul fiind cu 1% mai mic decât în 2020, dar – per ansamblu – numărul cumpărătorilor online a crescut, dată fiind creșterea bazei de internauți.
Potrivit analizei realizate de Innoship, experiența de cumpărare va face diferența în piață. Magazinele online competitive sunt acelea care au reușit să investească în tehnologii care îmbunătățesc percepția clienților și răspund nevoilor lor dinamice.
Retailerii online pot avea un avantaj competitiv prin implementarea unei strategii de livrare bazată pe mai mulți curieri cu ajutorul unei soluții de automatizare a managementului livrărilor.
De asemenea, un proces de livrare rapid și flexibilitatea multiplelor opțiuni de livrare oferite la check-out vor încuraja decizia de achiziție online, crescând vânzările.
Printr-o alocare inteligentă a comenzilor către curierul potrivit, Innoship le oferă magazinelor online posibilitatea de a scădea costurile lunare de livrare cu până la 25%.
Innoship oferă magazinelor online posibilitatea să implementeze rapid opțiuni de livrare în check-out la puncte fixe (lockers, benzinării, oficii poștale, etc.) și să crească rata de conversie cu până la 30%.
Compania este cel mai mare agregator pentru opţiuni de livrare din România și țintește poziția de lider ȋn Europa.
Autor: Alex Slujitoru, Director, Băncilă, Diaconu și Asociații
Modificările punctuale realizate în decursul ultimului an și jumătate asupra unor dispoziții ale Codului de procedură fiscală și a actelor normative conexe au condus la situația în care o autoritate fără atribuții de administrare, control și stabilire a creanțelor fiscale – Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) emite decizii de impunere, similar celor emise de ANAF la finalizarea inspecțiilor fiscale. Cu alte cuvinte, titluri de creanță, pentru care neplata la scadență înseamnă executare silită, cu toate consecințele pe care un asemenea proces le aduce persoanelor fizice și juridice în cauză.
Ceea ce era doar o posibilitate teoretică, a devenit deja un modus operandi. În ultima jumătate de an, Direcția Generală de Antifraudă a „invitat” la sediul DGAF un număr însemnat de persoane, preponderent persoane fizice din categoria influencerilor, a vânzătorilor-cumpărători prin intermediul platformelor de social media, youtuberilor, pentru a fi supuse unei verificări documentare. În urma acestor verificări succinte, DGAF a stabilit taxe, impozite și contribuții din cele mai variate, având în vedere că legea nu prevede necesitatea existenței sau, mai bine zis, a pre-existenței unui obiect clar determinat pentru realizarea verificării documentare.
Această activitate, conform reglementării juridice sumare ce o vizează, ar trebui să reprezinte o analiză de coerenţă a situaţiei persoanei respective, realizată pe baza documentelor deja existente la dosarul fiscal şi pe baza oricăror informaţii şi documente relevante obținute de autoritate de la terți. De altfel, dispozițiile normative stabilesc că, în măsura în care se constată în cadrul acestei analize că există diferențe faţă de creanţele fiscale, veniturile sau bunurile declarate de persoana respectivă, acesteia din urmă îi vor fi solicitate documente și informații edificatoare. Dacă și în urma analizei acestor informații furnizate de persoana verificată situația acesteia nu este clarificată sau persoana nu furnizează documente, atunci fie se emite o decizie de impunere, fie o dispoziție de măsuri.
Decizia de impunere este emisă „sub rezerva verificării ulterioare”, ceea ce înseamnă că persoana în cauză poate fi (și ar trebui să fie) ulterior inspectată fiscal de către ANAF, pentru a-i fi stabilite cu certitudine eventualele obligații fiscale pe care le-ar avea către Bugetul de stat. Cu toate acestea, până la acel moment (incert că va surveni, ANAF nemaiavând niciun stimul sau interes în a mai realiza inspecția fiscală, obligațiile fiind deja impuse la plată), persoana în cauză se confruntă cu o situație extrem de dificilă, trebuind pe de o parte să plătească sumele stabilite prin titlul de creanță, indiferent dacă le contestă sau nu, iar pe de altă parte rămânând sub amenințarea perpetuă a unei inspecții fiscale viitoare.
Mai mult decât atât, trebuie subliniat faptul că verificării documentare îi lipsesc garanțiile procedurale, precum obiectul verificării (ce taxe și impozite sunt verificate?), obligațiile organului de control (ce analize și corelații de informații trebuie făcute?) și mijloacele de apărare ale contribuabilului (ce acțiuni pot îndeplini pentru a preîntâmpina un abuz?) ce au fost stabilite de legiuitor pentru procedura inspecției fiscale, singurul mijloc de a determina obligații suplimentare de plată, cel puțin până acum. Practic, prin verificarea documentară realizată de Direcția Antifraudă se utilizează mijloacele unui control antifraudă, care este aproape nereglementat în legislație, pentru a se atinge rezultatele unei inspecții fiscale.
Credem că prin modul în care verificarea documentară a fost reglementată și prin acordarea competenței de a emite titluri de creanță Direcției Generale Antifraudă sunt încălcate dispoziții legale, constituționale și chiar comunitare. Practica ne arată în prezent că acest instrument este folosit abuziv, în scopul obținerii unor rezultate imediate ce constau în impunerea și colectarea unor sume la buget, fiind evitate toate constrângerile și normele pe care un organ de control ar trebui să le respecte într-o activitate atât de importantă precum cea a stabilirii, controlului și colectării creanțelor fiscale.
Ce e de făcut? Toate aceste decizii de impunere trebuie contestate, însă aceasta nu va fi suficient, fiind necesar ca însăși reglementarea actuală să fie modificată de legiuitor, dacă nu benevol, atunci prin constrângerile Curții Constituționale sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Horváth, unul dintre cei mai importanți jucători locali și internaționali pe piața consultanței în management, anunță că a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,4 milioane euro, după ce a recuperat pierderile din pandemie. Cifra este de trei ori mai mare decât valoarea înregistrată cu cinci ani în urmă, respectiv cu circa 30% mai ridicată față de 2020.
Creșterea a fost impulsionată de mai mulți factori. În primul rând piața a avut o evoluție neașteptată, în sens pozitiv. A existat o cerere de soluții pentru transformare digitală, organizațională și ecologică unde Horváth are o expertiză vastă. În plus, biroul din București s-a transformat într-un hub regional deservind clienți din zona balcanică iar consultanții din București au contribuit semnificativ în livrarea de proiecte internaționale, în special în spațiul german și în Orientul Mijlociu.
„Pentru multe companii, schimbarea reprezintă «noua normalitate». Succesul nostru în livrarea proiectelor de transformare vine din expertiza vastă pe care o avem la nivel de grup și pe care o adaptăm la nivel local”, a declarat Kurt Weber (foto), Director General Horváth România.
Pentru
viitor, compania își propune o creștere la fel de ambițioasă – o dublare
a cifrei de afaceri în următorii 4 ani dar și o dublare a numărului de
angajați.
„Momentan
ne aflăm în plină tranziție energetică, astfel încât companiile din
toate industriile se confruntă cu provocarea eliminării carbonului din
întregul lanț valoric și înlocuirea acestuia cu hidrogenul verde și
energii regenerabile. Această temă are o rezonanță din ce în ce mai
mare, mai ales în contextul creșterii numărului de programe de fonduri
ce pot fi accesate în următorii ani. Pe de altă parte, tot mai multe
companii își doresc o abordare de ansamblu a transformării digitale, cu
focus pe digitalizarea proceselor cheie. În plus, organizațiile trebuie
să devină mai rezistente la șocuri, să demonstreze o adaptabilitate mai
mare pentru asigurarea propriei prosperități și competitivități, astfel
ne așteptăm la o nevoie accentuată de eficientizare și creștere a
profitabilității”, punctează Kurt Weber.
Pe 21 martie, Ziua Mondială a
Sindromului Down, Asociația HANSEN LIFECARE își reînnoiește misiunea de a
susține tinerii pacienți prin facilitarea tratamentelor stomatologice. Pe 21
martie, Asociația HANSEN LIFECARE marchează Ziua Mondială a Sindromului Down și
își propune să ajute în continuare pacienții cu această afecțiune să-și mențină
sănătatea orală pentru o integrare socială cât mai facilă.
În
cei 5 ani de la înființare, Asociația HANSEN LIFECARE a desfășurat proiecte
destinate copiilor cu Sindrom Down, dar și cu alte nevoi speciale; scopul
acestor acțiuni este prevenția și tratarea afecțiunilor stomatologice a
tinerilor pacienți, dar și educarea acestora și a părinților în privința
cerințele specifice de îngrijire orală. Prin grația unor sponsori, Asociația
HANSEN LIFECARE a sprijinit pacienți cu Sindrom Down prin diminuarea costurilor
sau chiar acordarea unor tratamente gratuite.
Sindromul Down – probleme
stomatologice care afectează starea generală a pacienților
Aceste
demersuri sunt cu atât mai necesare cu cât Sindromul Down prezintă o componentă
stomatologică importantă, cu impact ridicat asupra sănătății, dar care de multe
ori este trecută cu vederea. Printre problemele stomatologice cele mai
întâlnite la acești copii, amintim erupția întârziată a dinților, carii dentare
cauzate de medicația specifică afecțiunii, parodontoza, incluzia dinților
permanenți.
În
rândul adulților cu această afecțiune, s-a constatat un procentaj foarte mare
de pacienți ((90-96%) care suferă de parodontoză în diferite faze. Această
boală, împreună cu cariile, sunt aspectele medicale ce trebuie luate în
considerare de timpuriu, din copilărie, pentru a evita problemele mai grave de
la maturitate.
Componenta umană – un factor
important în succesul tratamentelor
Atât
educația tinerilor pacienți, cât și tratamentele se dovedesc mai eficiente
atunci când este luat în calcul și aspectul psiho-afectiv al relației cu
micuții. De aceea, din echipele implicate propriu-zis în proiectele Asociației
HANSEN LIFECARE, fac parte atât medici, cât și psihologi, precum și specialiști
din ramuri medicale conexe. Dacă tratamentele stomatologice efective pot fi
realizate în cabinete cu o utilare obișnuită, în schimb, experiența medicilor
și interesul cultivat către astfel de cazuri conduc la crearea încrederii,
facilitează comunicarea cu micii pacienți și reduc gradul de stres al acestora.
Astfel, copiii devin mai cooperanți și mai dornici să participe la actul
medical.
Un
caz special, apropiat de inima echipei noastre, este micuța Ines, pe care o
puteți vedea aici: https://youtu.be/s1yyXzU1Wdw.
Astfel
de cazuri, de mici pacienți deveniți mari prieteni, ne încurajează să ne
menținem misiunea, aceea de a oferi complexele și minuțioasele tratamente
necesare pacienților cu Sindrom Down, dar și de a ajuta la conștientizarea
nevoii acestor persoane de a fi integrate și de a-i susține în străduințele lor
meritorii.
Despre Asociația HANSEN LIFECARE
Asociația
HANSEN LIFECARE, înființată în 2017, desfășoară activități ce au drept scop
sprijinirea copiilor cu dizabilități și nevoi speciale, prin acțiuni educative
și tratamente stomatologice de specialitate. Asociația HANSEN LIFECARE vizează
acordarea de asistență medicală stomatologică pentru copiii cu Sindrom Down și
alte afecțiuni, pentru ca micii pacienți să se bucure de o stare de sănătate
mai bună, o calitate a vieții mai ridicată și o integrare cât mai ușoară.
De-a
lungul anilor, s-au alăturat asociației următorii sponsori și parteneri:
Clinicile 3D Dental, Euromellis (sucurile Melissimo), 247 Production, EM360
Group și C.N. Loteria Română SA.
La finalul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze timp de un an, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. De noile măsuri, care intră în vigoare de la 1 aprilie, la energie electrică beneficiază 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale toate gospodăriile racordate, indiferent de consum, potrivit ministrului Energiei Virgil Popescu.
Cheltuielile determinate de plata compensațiilor vor fi asigurate pe seama impozitului pe veniturile suplimentare realizate de producătorii de energie electrică și gaze naturale.
Daniela DĂRĂBAN, Director Executiv al Federației ACUE, a declarat: „Situația extremă determinată de creșterea accelerată a prețurilor energiei are un impact semnificativ asupra furnizorilor și distribuitorilor de energie care suportă costul imediat pentru a cumpăra energie de pe piețele angro la prețuri record. Într-un moment de criză severă, trebuie sa evităm accentuarea riscurilor prin introducerea de costuri suplimentare. Mecanismele de împărțire a sarcinilor trebuie sa fie calibrate în funcție de rolul și impactul fiecărui element care formează prețul final pentru consumator.”
În cadrul evenimentului vor fi dezbătute următoarele subiecte:
Care sunt beneficiile și dezavantajele măsurilor de protecție dispuse la nivel național, la finalul celor cinci luni de implementare?
De ce măsurile dispuse de autorități pun o presiune crescută asupra furnizorilor de energie?
Criza energetică pune în pericol unele proiecte de dezvoltare a rețelor și poate provoca întârzieri și anulări ale altora ai căror principali susținători sunt stresați financiar
Recomandări de măsuri care ar putea fi puse în aplicare pentru consumatorii casnici și industriali din România
Ce măsuri trebuie luate pentru a ne asigura că companiile și guvernul pot satisface cererea pe termen mediu – lung?
Provocările cu care se confruntă producătorii/furnizorii de energie în contextul exploziei prețurilor la energie
Cum prioritizăm politicile care favorizează creșterea capacității de producție și securitatea aprovizionării? Ce trebuie să facă autoritățile?
În deschiderea evenimentului va vorbi Daniela DĂRĂBAN, Director Executiv al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Speakerii evenimentului sunt:
Virgil POPESCU – Ministrul Energiei (tbc),
Bende SÁNDOR – Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților,
Adrian CÂCIU – Ministrul Finanțelor (tbc),
István-Loránt ANTAL – Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale din Senat,
Oana-Marciana ÖZMEN – Deputat USR, Secretar la Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților,
Zoltan NAGY-BEGE – Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE),
Corneliu BODEA – CEO Adrem și Președinte al Asociației Centrul Român al Energiei,
Corina POPESCU – CEO Electrica,
Ondrej SAFAR – Country Manager la CEZ România,
Volker RAFFEL – CEO la E.On România,
Marius CHIRIAC – Director General la Enel Energie și Enel Energie Muntenia.
Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU – Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU – Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.
Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Partener principal: Federația ACUE
Parteneri: Electrica Furnizare, E.On România, Enel, Centrul Român de Energiei (CRE)
Parteneri instituționali: ICSS, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), Camera de Comerâ Româno-Britanică (BRCC).
Parteneri media: Agerpres, România Durabila, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Cariere, Finzoom, New Money, Revista Patronatului Român, BiziLive TV.
Producție video: Boof Media.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Prețul token-ului SAND a crescut, pe măsură ce apar mai multe știri despre entități care cumpără spații din metaversul Sandbox.
Săptămâna trecută, Sandbox a încheiat un parteneriat cu o mare instituție bancară, HSBC, o parte din acest parteneriat presupunând ca firma să achiziționeze un teren în metavers. Banca intenționează să ofere clienților experiențe în metavers, dar și să se implice în alte sectoare, cum ar fi esports și gaming, prin intermediul acestui mediu.
Mișcarea marchează o oarecare schimbare de direcție pentru HSBC, care și-a afișat mult timp politicile sale anti-cripto, cum ar fi blocarea plăților pentru cripto. Nu este nici prima instituție financiară majoră care face investiții în metavers, JPMorgan înființând anul trecut un salon virtual în Decentraland.
Având în vedere că tot mai multe instituții importante își asumă o participație în proiecte cripto din metaverse, există semnale că tehnologia își continuă expansiunea. Deși se află încă la început, creșterea numărului de adoptatori și a pieței vor fi probabil pozitive și pentru token-urile sale.
Gamestop intenționează să lanseze un marketplace pentru NFT-uri până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru fiscal din 2022.
La începutul acestui an au apărut știri conform cărora un astfel de proiect ar putea fi în curs de desfășurare, dar ultimele rezultate ale companiei vin să confirme acest lucru. Compania a încheiat deja un parteneriat cu un startup australian de gaming pentru a înființa un fond pentru creatorii NFT. Parteneriatul cu Immutable X va oferi o finanțare de până la 150 de milioane de dolari prin intermediul unor token-uri de criptoactive.
Detaliile privind piața NFT sunt însă puține. Piața NFT a fost lovită puternic în ultimele luni ca urmare a scăderilor masive de preț, ceea ce face ca inițiativa să fie și mai dificilă.
Acestea fiind spuse, tehnologia care stă la baza NFT-urilor este solidă. Nu este neobișnuit pentru criptoactivele aflate la început de drum să înregistreze o volatilitate semnificativă. Acest lucru apare pe măsură ce piața evaluează valoarea și investitorii caută câștigători dintr-o serie de proiecte diferite, care nu vor avea toate succes.
Bitcoin rămâne în urma altor criptoactive, în ciuda revenirii prețurilor
În ultima săptămână, Bitcoin a rămas în urma altor criptoactive, în ciuda unei redresări a prețului. Cel mai important criptoactiv din lume a început săptămâna sub 37.400 de dolari, crescând pe parcursul celor șapte zile până la un maxim de 41.847 de dolari pe platforma eToro.
Acum se tranzacționează în jurul valorii de 40.700 de dolari, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 9% în șapte zile. Între timp, Ethereum a avut o săptămână mult mai puternică, datorită anticipării sporite a viitoarei „fuziuni”.
Prețul Ethereum a început săptămâna sub 2.500 de dolari, înainte de a urca sâmbătă la un maxim de 2.951 de dolari pe platforma eToro. În prezent, se tranzacționează puțin sub 2.900 dolari și a câștigat aproximativ 18% în ultimele șapte zile.
Principalele criptoactive au reacționat la diversele creșteri de dobândă din partea Rezervei Federale în ultima săptămână. Având în vedere că în următoarele zile vor avea loc evenimente majore în comunitatea blockchain Ethereum, piața în general ar putea continua să fie susținută de noi actualizări tehnice.
Comunitatea cripto așteaptă actualizarea blockchain-ului Ethereum
Comunitatea cripto urmărește cu atenție o actualizare majoră a blockchain-ului Ethereum, denumită „the merge” (fuziunea).
„The merge” este o actualizare a rețelei prin care Ethereum va trece de la mecanismul de consens proof-of-work (PoW) la proof-of-stake (PoS). Săptămâna trecută, un test a fost efectuat cu succes pe rețeaua de testare Kiln, ceea ce face ca această mutare să fie mai probabilă ca niciodată.
Actualizarea va avea unele implicații majore pentru blockchain-ul Ethereum și, ca urmare, pentru token-ul său ETH. Trecerea la un model PoS va aduce un protocol care îi va recompensa pe stakers în locul minerilor și, de asemenea, va face ca blockchain-ul să fie cu 99% mai eficient din punct de vedere energetic. Aceasta este o evoluție deosebit de importantă, mai ales având în vedere criza energetică globală și problema pe termen lung a schimbărilor climatice.
Trecerea la un model PoS va reduce masiv emisiile globale ale blockchain-ului Ethereum, înlăturând una dintre cele mai mari critici aduse blockchain-ului și criptoactivului său. Prețul ETH a reacționat la evoluțiile din ultima săptămână și, având în vedere că schimbarea protocoalelor ar putea face ca acest criptoactiv să aibă mai multe șanse să fie deflaționist, acest lucru ar putea avea un efect pozitiv suplimentar asupra prețului
Conflictul din Ucraina atrage atenția publicului și generează îngrijorări legate de penuria unor produse care ar să ducă la creșterea inflației. Fed-ul a început majorarea dobânzii cu doar 0,25%, dar a semnalat că vor urma și altele, iar în România Robor a ajuns la 4,5%, creditul devenind astfel mai scump. Stagflație, revenirea anilor ’70, sunt cuvinte care încep să se audă tot mai des în timp ce investitorii se uită la portofoliile lor care arată pierderi. Similitudinile cu anii 70 devin tot mai evidente, cu fiecare zi în care conflictul continuă, cu o excepție notabilă: șomajul.
Criza de stagflație din anii ’70 s-a încheiat abia atunci când banii au început să se obțină tot mai greu, ceea ce a dus la creșterea șomajului, la reducerea cererii și ca urmare, la scăderea abruptă a prețurilor. Doar creșterea ratelor dobânzilor nu a rezolvat problema.
Acum suntem încă departe de această situație. BCE a început să ia măsuri. „Cea mai importantă decizie luată în cadrul reuniunii noastre de politică monetară a fost de a separa potențialele creșteri ale ratei dobânzii de achizițiile de active”, a declarat vicepreședintele Luis de Guindos.
În prezent, Uniunea Europeană se află la cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 22 de ani. În România, rata șomajului a fost de 5,9% în ultimul trimestru al anului 2021, arătând o creștere de 0,6% față de trimestrul anterior. Rata de ocupare a forței de muncă este de 62,1%, mai mică decât cea de 66% de dinaintea pandemiei, ceea ce arată că există mai puțini oameni care să ocupe posturile disponibile. În Statele Unite există o criză de oameni pregătiți care duce la creșteri salariale. De Guindos spune că în Europa „nu am văzut încă niciun semn că majorările salariale ar fi prea mari și ar împinge prețurile în sus. Același lucru este valabil și pentru așteptările privind inflația. Cu toate acestea, este probabil ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp decât se anticipase înainte de război”.
Anii ’70 au fost anii Marii Inflații și ai stagnării economice. În 1964, în Statele Unite, inflația era puțin peste 1% pe an, a început să crească la mijlocul anilor ’60 și a ajuns la peste 14 procente în 1980. Un factor foarte puternic de creștere a inflației fost reprezentat de crizele energetice repetate care au crescut costurile petrolului și au redus masiv creșterea economică a SUA. Prima criză a fost creată de embargoul petrolier arab din 1973 și a durat aproximativ cinci luni. În această perioadă, prețul țițeiului a crescut de patru ori plafonându-se la o valoare care a rezistat până la revoluția iraniană din 1979. Aceasta a declanșat cea de-a doua criză, triplând costul petrolului. Cerealele au avut, de asemenea, o creștere abruptă a prețurilor în anii ‘70. O creștere rapidă a cererii globale de cereale și semințe oleaginoase a declanșat creșterea prețurilor din 1971-1974. O cercetare a Băncii Mondiale arată că politicile comerciale restrictive au contribuit în mod substanțial la creșterile de prețuri din anii ’70. Factorii principali au fost șocurile exogene ale ofertei sau cererii, nivelurile scăzute ale stocurilor, comportamentul speculativ și răspunsurile statelor prin politici comerciale restrictive.
Există asemănări evidente cu situația actuală. Din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare, prețul petrolului fluctuează în jurul valorii de 100 de dolari, cu maxime apropiate de 140 de dolari. Prețurile cerealelor sunt în creștere galopantă. Deoarece Ucraina și Rusia reprezintă 29% din producția mondială de grâu, unele țări încep să interzică exporturile unor cereale care pot oferi mijloace de subzistență cetățenilor lor. Egiptul, care este unul dintre cei mai mari importatori de grâu ucrainean, a interzis exporturile de grâu, făină, linte și paste făinoase și fasole fava. Această măsură crește valul de protecționism alimentar la nivel mondial. Moldova, Serbia și Ungaria au interzis toate exporturile de anumite cereale. Indonezia, cel mai mare exportator de uleiuri comestibile din lume, înăsprește controlul asupra exporturilor. Turcia, principalul exportator de făină, îi permite ministrului agriculturii să ajusteze exporturile, dacă este necesar.
Un alt factor al hiperinflației din anii ’70 venea din mandatul Fed, având ca obiective ocuparea maximă a forței de muncă, prețuri stabile și rate moderate ale dobânzii pe termen lung. Însă o teorie economică afirmă că inflația și șomajul sunt invers corelate. Șomajul scăzut declanșează o creștere a salariilor care duce la creșterea cererii, ceea ce duce la o inflație mai mare.
Căutând soluții pentru a limita inflația anilor ’70 fără a provoca populației prea multă durere indusă de șomajul ridicat, administrația Nixon a introdus controlul salariilor și al prețurilor între 1971 și 1974. Deși a încetinit temporar creșterea prețurilor, efectul secundar a fost creșterea mare a penuriei, în special de alimente și energie. Administrația Ford a eșuat, de asemenea, în încercarea de a limita inflația printr-un program de măsuri voluntare de descurajare a cheltuielilor și de încurajare a economiilor. Atunci când Fed a introdus măsuri de limitări monetare și control al creditelor la începutul anului 1980, ratele dobânzilor au crescut brusc, apoi au scăzut pentru scurt timp și au crescut din nou. Activitatea de creditare a scăzut, șomajul a crescut, iar economia a intrat într-o scurtă recesiune în primele 7 luni. Inflația a scăzut, dar a rămas ridicată chiar și atunci când economia și-a revenit în a doua jumătate a anului 1980. Fed a continuat să lupte împotriva inflației ridicate cu o combinație de rate ale dobânzii mai mari și o creștere și mai lentă a rezervelor. Economia a intrat din nou într-o recesiune și mai severă, care a durat mai mult de un an. Rata șomajului a crescut până la aproape 11%, cheltuielile gospodăriilor au scăzut, iar inflația a continuat să scadă și ea. La sfârșitul recesiunii, inflația anuală a revenit sub 5%. În cele din urmă, aceasta a ajuns până la o medie de numai 3,5% în a doua jumătate a anilor 80, șomajul s-a redus, iar economia a intrat într-o perioadă de creștere susținută și de stabilitate. Marea Inflație se încheiase.
Pe 21 martie, Ziua Mondială a Sindromului Down, Asociația HANSEN LIFECARE își reînnoiește misiunea de a susține tinerii pacienți prin facilitarea tratamentelor stomatologice. Pe 21 martie, Asociația HANSEN LIFECARE marchează Ziua Mondială a Sindromului Down și își propune să ajute în continuare pacienții cu această afecțiune să-și mențină sănătatea orală pentru o integrare socială cât mai facilă.
În cei 5 ani de la înființare, Asociația HANSEN LIFECARE a desfășurat proiecte destinate copiilor cu Sindrom Down, dar și cu alte nevoi speciale; scopul acestor acțiuni este prevenția și tratarea afecțiunilor stomatologice a tinerilor pacienți, dar și educarea acestora și a părinților în privința cerințele specifice de îngrijire orală. Prin grația unor sponsori, Asociația HANSEN LIFECARE a sprijinit pacienți cu Sindrom Down prin diminuarea costurilor sau chiar acordarea unor tratamente gratuite.
Sindromul Down – probleme stomatologice care afectează starea generală a pacienților
Aceste demersuri sunt cu atât mai necesare cu cât Sindromul Down prezintă o componentă stomatologică importantă, cu impact ridicat asupra sănătății, dar care de multe ori este trecută cu vederea. Printre problemele stomatologice cele mai întâlnite la acești copii, amintim erupția întârziată a dinților, carii dentare cauzate de medicația specifică afecțiunii, parodontoza, incluzia dinților permanenți.
În rândul adulților cu această afecțiune, s-a constatat un procentaj foarte mare de pacienți ((90-96%) care suferă de parodontoză în diferite faze. Această boală, împreună cu cariile, sunt aspectele medicale ce trebuie luate în considerare de timpuriu, din copilărie, pentru a evita problemele mai grave de la maturitate.
Componenta umană – un factor important în succesul tratamentelor
Atât educația tinerilor pacienți, cât și tratamentele se dovedesc mai eficiente atunci când este luat în calcul și aspectul psiho-afectiv al relației cu micuții. De aceea, din echipele implicate propriu-zis în proiectele Asociației HANSEN LIFECARE, fac parte atât medici, cât și psihologi, precum și specialiști din ramuri medicale conexe. Dacă tratamentele stomatologice efective pot fi realizate în cabinete cu o utilare obișnuită, în schimb, experiența medicilor și interesul cultivat către astfel de cazuri conduc la crearea încrederii, facilitează comunicarea cu micii pacienți și reduc gradul de stres al acestora. Astfel, copiii devin mai cooperanți și mai dornici să participe la actul medical.
Un caz special, apropiat de inima echipei noastre, este micuța Ines, pe care o puteți vedea aici:
Astfel de cazuri, de mici pacienți deveniți mari prieteni, ne încurajează să ne menținem misiunea, aceea de a oferi complexele și minuțioasele tratamente necesare pacienților cu Sindrom Down, dar și de a ajuta la conștientizarea nevoii acestor persoane de a fi integrate și de a-i susține în străduințele lor meritorii.
Despre Asociația HANSEN LIFECARE
Asociația HANSEN LIFECARE, înființată în 2017, desfășoară activități ce au drept scop sprijinirea copiilor cu dizabilități și nevoi speciale, prin acțiuni educative și tratamente stomatologice de specialitate. Asociația HANSEN LIFECARE vizează acordarea de asistență medicală stomatologică pentru copiii cu Sindrom Down și alte afecțiuni, pentru ca micii pacienți să se bucure de o stare de sănătate mai bună, o calitate a vieții mai ridicată și o integrare cât mai ușoară.
Suma medie, aproape dublă față de 2018. Piața pensiilor private în 2021
Peste 50.000 de români au beneficiat de sumele acumulate
în contul de pensie privată Pilon II, în perioada 2016 – 2021, arată
datele centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Majoritatea acestora sunt fie rude ale unor contribuabili
care au decedat, fie cotizanți care au ieșit la pensie pe caz de boală.
Suma totală plătită de administratori în această perioadă se ridică la
aproape 660 de milioane de lei, iar numărul beneficiarilor a crescut de
la doar 675 în anul 2016 până la 19.000
în 2021.
Sistemul de pensii private a demonstrat că este
suficient de solid pentru a depăși perioadele de criză. În cei
aproximativ 14 ani care au trecut de la înființarea sistemului, valoarea
activului unitar net a crescut de la 10 lei la peste 28,5
lei. Altfel spus, fondurile de pensii au adus un câștig de 185%
cotizanților. Faptul că deja sunt 50.000 de români care au beneficiat de
plata pensiei, beneficiind de un randament între 100% și 185%, este un
argument în plus pentru soliditatea și utilitatea
sistemului.
Suma medie încasată în 2018, primul an în care numărul
plăților a fost unul apreciabil, a fost de sub 7.500 de lei, ea ajungând
în 2021 la 13.200 de lei, conform datelor disponibile pe site-ul
A.S.F., în rapoarte anuale privind piața pensiilor
private.
Anul trecut, arată ultimul raport, piața pensiilor
private a continuat să crească, în ciuda volatilității induse de criza
COVID-19.
Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate
privat a fost de 89,07 miliarde lei, la finalul lunii decembrie a anului
2021, în creștere cu aproximativ 19% comparativ cu aceeași dată a
anului 2020. Comparativ cu trimestrul anterior,
activele nete au crescut cu 2%. Numărul participanților înregistrați în
sistemul pensiilor administrate privat la 31 decembrie 2021 a fost de
7,79 milioane persoane, în creștere față de 7,63 milioane persoane la 31
decembrie 2020.
La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților cu
contribuții virate la 31 decembrie 2021 a fost de circa 204
lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a
fost de 192 lei/participant. În perioada ianuarie – decembrie 2021,
contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost
în cuantum de 9,77 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 10% față de
anul 2020. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de
pensii administrate privat a fost de 5,79%
în decembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de
5,38%. La finalul lunii decembrie 2021, valoarea medie a activului unui
participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.434 lei,
înregistrând o creștere de 16% comparativ
cu decembrie 2020 și cu 1,5% față de trimestrul precedent. În perioada
ianuarie -decembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal
net către participanți în cuantum de 288 milioane lei pentru aproximativ
19 mii de participanți și beneficiari.
Mai multe detalii despre evoluția pieței pensiilor private în anul 2021 puteți găsi
aici.
Pe www.edutime.ro găsiți tot ceea ce trebuie să știți despre pensiile private.
Ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu susține că agricultura românească trebuie privită în context global, iar dincolo de toate problemele cu care se confruntă, dacă astăzi este performantă, se datorează în primul rând fermierilor care știu să-și administreze business-ul. Nu înseamnă, însă, că nu sunt sunt și probleme.
„Dacă România face performanță astăzi în agricultură, o face pe baza fermierilor români, este, cred, un lucru evident pentru toată lumea, pentru că fermierul la nivelul lui de business știe să-și administreze foarte bine afacerea. Problema care se pune este câți agricultori fac în România business”, a declarat ministrul Agriculturii.
Nu în ultimul rând, el a vorbit și de faptul că digitalizarea pătrunde greu în instituțiile statului român, cu referire directă chiar la Ministerul Agriculturii și unde strângerea informațiilor din teritoriu pentru realizarea de statistici se face ca acum câteva decenii, prin telefon.
„În momentul de față, cred că aici este cheia la care trebuie să lucrăm. Ca să poți face politici publice serioase ai nevoie de date precise. Ca să poți să-ți prognozezi viitorul, să poți stabili niște indicatori pe rezultat, trebuie să știi de unde pleci și unde vrei să ajungi”, a mai precizat ministrul Agriculturii.
Copiii ce își demonstrează cunoștințele de educație financiară într-o nouă ediție a competiției FLiPiada, susținută de BCR, pot câștiga premii în valoare de 70.000 lei.
Cu ocazia Global Money Week – săptămâna educației financiare, Școala de Bani și Școala de Valori lansează o nouă ediție a competiției de educație financiară pentru copii – FLiPiada. Competiția este susținută de BCR prin programul Școala de Bani și se adresează copiilor cu vârste între 6 și 19 ani. Părinții și profesorii îi pot înscrie pe cei mici în competiție până pe 7 mai 2022, pentru a câștiga premii în valoare totală de peste 70.000 lei.
FLiPiadaeste un concurs cu tematică financiară, creat cu scopul de a le stârni interesul tinerilor participanți prin provocări și exerciții practice de tip simulator pentru a-și testa noțiunile de educație financiară. Cei mici sunt împărțiți pe categorii de vârstă: detectivi (clasele pregătitoare – clasa a IV-a), exploratori (cls. V – VIII), experți (cls. IX – XII) și trebuie să parcurgă 3 etape de concurs în echipe de câte 4 persoane. Una dintre condițiile de participare la concurs este să fi participat anterior momentului înscrierii la atelierul gratuit de educație financiară „FLiP – Școala de bani pe roți”.
Pentru gestionarea corectă a resurselor financiare în jocurile de tip simulator și rezolvarea provocărilor, cei mici vor apela la cunoștințele dobândite în atelierele de educație financiară din programul FLiP – Școala de Bani pe Roți. Cunoștințele, precum și curajul și spiritul de lucru în echipă vor fi răsplătite cu FLiPcoins – moneda virtuala a concursului, iar echipele câștigătoare vor fi cele care au adunat cele mai multe FLiPcoins în urma participării la Finala Concursului.
„Concursul Flipiada a fost o experiență frumoasă, captivantă și plină de acțiune. Reflectez acum, după un an și constat că văd altfel lucrurile, ca un adult responsabil care a înțeles că banii se câștigă greu și se consumă ușor. Dacă ne gestionăm rațional bugetul putem să economisim. Am lucrat în echipă împreună cu colegii mei, suntem entuziaști, am colaborat responsabil, iar provocările ne-au energizat pozitiv în drumul spre succes”, declară Gabriel, 12 ani, câștigător FLiPiada 2021.
În 2022, premiile FLiPiada se ridică la peste 70.000 de lei si vor fi acordate pentru fiecare categorie de vârstă, după cum urmează:
Premiul I – în valoare de 3000 lei net / pers. = 12.000 lei/ echipă
Premiul al II-lea – valoare de 2000 lei/ pers = 8000 lei/ echipă
Premiul al III – lea – în valoare de 1000 lei/pers.= 4000 lei/echipă
În 2021, în FLiPiadă s-au înscris 405 copii, iar 172 dintre aceștia au ajuns până în finala concursului. Cei mai buni 16 mici-experți în educație financiară au câștigat premii în bani.
Regulamentul complet al concursului poate fi consultat aici.
Platforma BestJobs susține refugiații ucraineni să-și găsească job în România – peste 1.800 de joburi Ukrainian friendly disponibile pe platformă, cele mai multe în telecomunicații, tehnic & inginerie, vânzări, contabilitate și HoReCa.
Pe măsură ce tot mai mulți cetățeni ucraineni se refugiază pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, crește și nevoia lor de a găsi o sursă stabilă de venit. În doar două săptămâni, de când platforma de recrutare BestJobs a introdus eticheta specială„Ukrainian friendly 🇺🇦” prin care angajatorii pot evidenția joburile potrivite cetățenilor ucraineni, companiile au activat aproximativ 600 de astfel de anunțuri, care însumează peste 1.800 de joburi. Cele mai multe sunt în domeniile telecomunicații (18%), tehnic & inginerie (23%), vânzări (8%), contabilitate (8%) și HoReCa (6%).
BestJobs își extinde sprijinul pentru candidații ucraineni, încurajând angajatorii să deschidă poziții Ukrainian friendly 🇺🇦, prin oferirea de anunțuri gratuite pe pagina creată special. Cetățenii ucraineni în căutare de job pot găsi pe platforma BestJobs anunțuri marcate cu eticheta specială, care beneficiază de traducere în limba ucraineană, pentru un acces facil. În plus, aceștia au la dispoziție numărul de telefon (+40) 31 710 4230, unde vor primi suport în limba engleză pentru identificarea joburilor potrivite și asistență în procesul de recrutare.
De la începutul conflictului din Ucraina, interesul pentru obținerea unui aviz de muncă și a unei vize în România a crescut semnificativ, potrivit tendințelor înregistrate de motoarele de căutare. Aceste date se reflectă și pe BestJobs, unde numărul de noi candidați vorbitori de limbă rusă sau ucraineană a crescut de 4 ori. Datele oficiale arată că până acum aproape 300 de refugiați ucraineni și-au găsit deja job în România și numărul lor este în creștere, întrucât tot mai mulți își exprimă interesul pe rețele de socializare sau în grupuri de suport.
„Odată cu primul val de refugiați care a ajuns în România, întreaga echipă BestJobs s-a mobilizat pentru a îi susține pe cei nevoiți să se adapteze rapid la acest mediu nou pentru ei, fiind printre primii care am anticipat nevoile de integrare ale celor care se stabilesc pe teritoriul țării noastre pe perioadă nedeterminată. Astfel, am dezvoltat o facilitate prin care aceștia pot identifica mai ușor joburile potrivite lor – prin eticheta Ukrainian friendly job 🇺🇦. Impresionați de numărul mare de companii care și-au arătat susținerea, la rândul lor, activând sute de joburi Ukrainian friendly, continuăm să ne punem resursele în direcția susținerii acestor refugiați și am creat o pagină specială, prin intermediul căreia, toți angajatorii deschiși la a angaja refugiați ucraineni, ne pot solicita anunțuri gratuite. De asemenea, îi încurajăm să doneze laptopuri și echipamente de comunicare”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
BestJobs a identificat nevoile refugiaților de a avea echipament electronic pentru a putea munci sau pentru a putea ține legătura cu familia, drept pentru care invită companiile partenere să doneze telefoane mobile, tablete, laptopuri și alte echipamente funcționale care vor ajunge la cetățenii ucraineni în nevoie. Toate detaliile sunt disponibile pe pagina dedicată.
Pentru această inițiativă, BestJobs este în contact cu ONG-urile locale implicate în procesul de ajutorare a victimelor conflictului din Ucraina, care pot susține logistic stocarea și distribuirea donațiilor, pentru a putea veni în ajutorul refugiaților ucraineni.
Autor: Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România (foto)
Din când în când, apare o nouă paradigmă tehnologică, care promite să re-organizeze în mod fundamental industriile, economiile, societățile și viața de zi cu zi. La aproximativ 10 ani de la ultima astfel de schimbare – social, mobil, cloud – s-ar putea să ne aflăm în pragul uneia noi: metaversul.
Prezentat ca fiind succesorul internetului, metaversul se referă la un tărâm virtual tridimensional, comun, în care oamenii interacționează cu obiectele, cu mediul înconjurător și între ei prin intermediul unor reprezentări digitale ale lor sau avataruri. Element principal al romanelor științifico-fantastice de zeci de ani, metaversul nu este un concept nou; există deja versiuni timpurii funcţionale, în special în industria jocurilor video. Cu toate acestea, odată cu pandemia, care a accelerat convergența dintre fizic și digital, împreună cu evoluția tehnologiilor complementare și emergente, metaversul pare pregătit să se extindă în toate sferele de activitate umană.
Fără îndoială, conceptul se află încă la început, dar se întrezăresc deja imagini despre cum ar putea arăta metaversul, cum îl vor folosi oamenii și ce oportunități va genera. Provocarea pentru întreprinderi, guverne și societate în general este de a naviga cu succes în această nouă epocă tehnologică și de a inaugura următoarea frontieră a experienței umane, inclusiv a experienţei de muncă.
Pe măsură ce metaversul se intersectează cu diferite fațete ale realităților noastre fizice și digitale, apar unele întrebări-cheie:
Sunt autoritățile de reglementare pregătite pentru metavers?
Autoritățile de reglementare se confruntă deja cu gestionarea externalizărilor negative ale tehnologiilor digitale actuale. Problemele legate de colectarea de date personale, de confidențialitate, de „deepfakes” și multe altele au un impact semnificativ asupra structurii societății noastre, precum și asupra modului în care companiile interacționează cu clienții și angajații lor. Foarte probabil, metaversul va amplifica aceste provocări și va introduce altele noi.
Pe termen scurt, portalul nostru în metavers va fi reprezentat de dispozitivele de realitate virtuală și augmentată. Acestea nu numai că ne vor permite să interacționăm în metavers, dar vor permite și companiilor să urmărească date din ce în ce mai personale, cum ar fi expresiile faciale, tensiunea arterială, privirea și multe altele. Legile și reglementările actuale privind datele vor trebui actualizate pe mai mulți vectori, de la accesul echitabil la securitate, răspundere, drepturi de proprietate intelectuală și drepturi digitale, precum și altele noi, cum ar fi auto-reprezentarea onestă. Cum ar arăta o reglementare bună și echitabilă și de ce va fi nevoie pentru ca autoritățile de reglementare să se impună de data aceasta?
Într-o lume dominată din ce în ce mai mult de realitatea virtuală, conceptul de metavers va fi cel mai probabil în scurt timp pe buzele tuturor, atunci când va veni vorba despre a socializa, a se juca, a învăţa sau a munci.
Dacă în timpurile pandemice pe care le-am trăit şi încă le mai trăim, telemunca a fost noua normalitate a modalităţii de desfăşurare a muncii de către angajaţi, prin prezenţa fizică a acestora într-un alt loc decât la sediul angajatorului, în conceptul de metavers oamenii vor putea lucra împreună, în orice loc al lumii, fără a fi necesară, în realitate, prezenţa lor fizică acolo. Şi dacă vom ajunge să muncim nu doar cu ajutorul internetului (online), ci şi în interiorul lui, ar trebui deja să se aibă în vedere dezvoltarea şi implementarea unui cadru legal care să reglementeze această nouă realitate a desfăşurării muncii şi să se poată răspunde nenumăratelor întrebări care vor trebui soluţionate, precum: unde şi cum se vor impozita veniturile realizate de persoanele fizice prin intermediul unui avatar digital, unde vor fi datorate şi plătite contribuţiile sociale aferente sau se va pune problema stabilirii unei rezidenţe fiscale a avatarului digital?
Din această perspectivă, este interesant de urmărit şi modul în care se vor putea derula relaţiile de muncă într-o realitate virtuală. Diverse întrebări, care vor trebui soluţionate prin reglementările legale, derivă de aici: care sunt riscurile privind securitatea şi sănătatea muncii în cazul desfăşurării activităţii într-un birou virtual? cum vor putea monitoriza companiile orele lucrate în metavers şi cum vor putea fi remuneraţi angajaţii „virtuali”? ce fel de fapte vor putea constitui o abatere disciplinară în metavers şi cum se va putea atrage răspunderea de orice natură a angajaţilor pentru faptele săvârşite într-o realitate virtuală?
Şi cum relaţiile de muncă implică întotdeauna şi prelucrarea de date cu caracter personal, rămâne de văzut dacă legislaţia actuală va fi suficientă pentru a asigura securitatea datelor generate şi circulate în metavers. Aşadar, una din marile provocări în acest domeniu ar putea fi asigurarea instrumentelor necesare pentru a preveni furtul de identitate, atacurile cibernetice sau utilizarea nelegală sau excesivă a categoriilor speciale de date personale, precum datele biometrice.
Dacă mergem mai departe vom putea vorbi despre crearea în metavers, vânzarea şi cumpărarea de proprietaţi şi bunuri digitale (cum ar fi NFT etc.), care se vor translata, mai departe, în alte categorii de venituri la nivelul persoanelor fizice – venituri din vânzarea de proprietăţi virtuale, din închirierea acestora şi altele. Vom avea, deci, o paralelă a lumii fizice, la care ar trebui să ne gândim intens şi serios, pentru a începe încă de pe acum pregătirile în vederea reglementării acesteia.
Cum va reîncadra metaversul experiențele centrate pe om?
Punerea intereselor umane în centrul atenției este o caracteristică tot mai diferențiatoare pentru organizaţiile din ziua de azi. În metavers, acest lucru va căpăta o semnificație cu totul nouă, deoarece personalitățile individuale se vor manifesta și vor dori să se teleporteze în peisajul virtual imersiv. Experiențele de succes în metavers vor depinde de înțelegerea și adaptarea la comportamentele și așteptările emergente ale clienților. Mai mult, pe măsură ce clienții călătoresc prin metavers traversând mai multe ecosisteme, încrederea va deveni și mai importantă.
Pe măsură ce metaversul apare în viitor ca principala interfață tehnologică, trebuie să ne întrebăm, de asemenea, despre impactul asupra potențialei dependențe de tehnologie și a sănătății mintale. Există deja preocupări legate de aceleași subiecte pentru generația actuală de tehnologii de socializare, iar metaversul va face ca această experiență să fie și mai captivantă și potențial mai periculoasă.
Așadar, în acest context, cum va schimba acest lucru modul în care brandurile proiectează și implementează călătoria clientului? De ce va fi nevoie pentru a oferi experiențe cu adevărat de încredere? Și cum vor fi redefinite angajamentul și loialitatea clienților?
Conform unui studiu recent realizat de Gartner Inc., 25% dintre noi vom petrece cel puţin o oră pe zi în metavers, până în anul 2026, pentru a lucra, cumpăra, învăţa sau socializa. În consecinţă (ţinând cont de investiţiile recente majore ale unor companii renumite de tech în dezvoltarea „corporate metaverse”), devine natural să ne întrebăm cum va influenţa această tehnologie inclusiv modul în care vom lucra.
Ca orice altă tehnologie disruptivă, metaversul poate contribui semnificativ la îmbunătăţirea a ceea numim deja „digital employee experience”. Din punct de vedere practic, ne-am putea gândi încă de pe acum la utilizarea metavers în procesele de recrutare, onboarding şi induction, facilitând astfel experimentarea de către candidat a realităţii organizaţiei înainte de a se alătura acesteia. De asemenea, metavers poate fi utilizat în livrarea programelor de training şi dezvoltare, oferind angajatului posibilitatea de a experimenta situaţii reale de viaţă sau de a aplica în timp real ceea ce învață. Nu în ultimul rând, metavers poate deveni instrument de acompaniere a modelelor de lucru hibride sau complet remote, asigurând colaborarea între angajaţi din diverse locaţii printr-o interacţiune mai apropiată de cea directă, comparativ cu metodele clasice.
În același timp, este important să conştientizăm implicaţiile practice ale unei potenţiale implementări a tehnologiei metavers într-un mediu organizaţional, în ansamblu. În primul rând, accesul la metavers presupune achiziţionarea unor dispozitive speciale pentru utilizator, deci costuri suplimentare pentru organizaţie. De asemenea, este important să ţinem cont de celelalte tehnologii de HR existente în cadrul organizaţiei şi de caracterul lor (încă) fragmentat/ neintegrat (conform unui studiu global realizat de Applaud, companie de dezvoltare şi implementare a tehnologiilor de HR, marea majoritatea a companiilor folosesc în medie, 15 sisteme diferite pentru livrarea proceselor de resurse umane). Astfel, integrarea acestor sisteme cu o tehnologie de nouă generaţie poate determina, de asemenea, investiţii majore pentru organizaţie.
Şi nu în ultimul rând, este important să ne propunem să utilizăm tehnologia ca facilitator al relaţiilor interumane, nu ca un înlocuitor al acestora, mai ales după o perioadă în care majoritatea angajaţilor au ajuns să fie afectaţi de utilizarea excesivă a tehologiei în activitatea zilnică (de exemplu, „zoom fatigue”). Astfel, devine esenţială balansarea avantajelor evidente cu riscurile pe care le aduce, în fond, utilizarea oricărei tehnologii bazată pe realitate virtuală: limitarea interacţiunii umane, dependenţa, delimitarea între viaţa virtuală şi cea reală, siguranţa şi securitatea etc.
UniCredit Bank a primit din partea Ministerului Finanțelor o alocare de 1,26 miliarde de lei aferentă plafonului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie prin programul IMM Invest România și sub-programul AGRO IMM Invest, ediția 2022.
Prin participarea pentru al treilea an consecutiv la acest program, UniCredit Bank oferă sprijin unei game largi de companii românești printr-un mix optim între fondurile proprii și garanțiile de stat pentru a finanța economia reală și creșterea gradului de rezilientă a acesteia în contextul acual.
Statul român, prin Ministerul de Finanțe, reprezentat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și, mai nou, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN S.A. (FGCR), garantează în proporție de 80%, respectiv 90% din valoarea creditelor acordate pentru finanțarea IMM-urilor, în funcție de categoria în care se încadrează beneficiarul programului.
În ediția 2022 a programului, UniCredit Bank acordă o atenție specială Subprogramului AGRO IMM Invest, care susține întreprinderile eligibile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Valabilitatea schemei de ajutor de stat aferentă Cadrului Temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 este până la 30 iunie 2022 – astfel că UniCredit Bank încurajează clienții eligibili să acceseze gama de beneficii ale programului, alocând toate resursele necesare pentru a oferi clienților soluțiile adecvate.
Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Divizia Retail în cadrul UniCredit Bank: “Prin gama largă de instrumente financiare pe care UniCredit Bank o oferă clienților companii, ne propunem să răspundem nevoii de întărire a mediului de afaceri local în fața adversității și să contribuim direct la creșterea gradului de reziliență a economiei românești. Continuarea programului guvernamental ne permite să susținem prin facilități de credit garantate companii din numeroase sectoare de activitate. Încurajăm clienții companii eligibili să acceseze beneficiile programelor IMM Invest și AGRO IMM Invest România în această perioadă, dat fiind că valabilitatea schemei de ajutor de stat este până la 30 iunie 2022“.
Detalii privind soluțiile de finanțare oferite de UniCredit Bank întreprinderilor mici și mijlocii sunt disponibile pe site-ul web al băncii.
Femeile vor ocupa mai puțin de o treime (28%) din funcțiile de conducere din cadrul companiilor din sectorul serviciilor financiare până în 2030, analizând în funcție de evoluția de până acum, potrivit celei mai recente ediții a raportul Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”. Conform acestei estimări, numărul femeilor în poziții de conducere va crește ușor, cu 4% în următorii opt ani, dar va fi în continuare sub nivelul de paritate. Raportul Deloitte a fost realizat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, care își propune să sprijine femeile din industria financiară. În plus, raportul subliniază că această creștere previzionată se află sub pragul țintă de reprezentare în cadrul unui grup, o pondere de 30% fiind considerată nivelul minim de reprezentare care poate impulsiona schimbarea în cadrul unui grup mai larg, potrivit cercetărilor academice despre diversitate și leadership.
Raportul subliniază, de asemenea, că efectul de multiplicare se aplică și în domeniul serviciilor financiare, și anume impactul pe care îl are numărul femeilor care fac parte din echipa de management de top asupra promovării altor femei din organizație în poziții de conducere. În cazul în care companiile nu depun eforturi suplimentare în arii precum recrutarea, retenția, planificarea succesiunii și revenirea la locul de muncă, atunci decalajul dintre femeile care fac parte din echipa de management de top și cele cu poziții de manager de nivel inferior s-ar putea mări de la 9% în 2021 la 14% în 2030, mai arată raportul.
„Prezența femeilor în funcții de top este de cele mai multe ori o sursă de inspirație, dar și o sursă a efectului de multiplicare. În Europa, de exemplu, analizele Deloitte arată că promovarea unei femei în echipa de management de top corespunde promovării a trei alte femei în funcții de manageri, așadar, pentru a avea o forță de muncă diversă, companiile pot începe prin a lua măsuri pentru îmbunătățirea diversității la vârful organizației”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatoarea programului SheXO Club.
Printre inițiativele pe care companiile din sectorul serviciilor financiare ar trebui să le ia în considerare pentru a păstra și recruta femei în poziții de leadership, raportul evidențiază utilizarea modului de lucru hibrid. Pentru multe femei, revenirea la birou, fie cu normă întreagă, fie într-un mod hibrid, ar putea genera provocări în ceea ce privește îngrijirea copiilor sau chiar oportunitățile de avansare în carieră. Prin urmare, companiile din domeniul serviciilor financiare ar trebui să ia în calcul potențialele dezavantaje ale modului de lucru hibrid și să comunice în mod clar așteptările și parametrii din cadrul acestor noi moduri de lucru, recomandă raportul.
Mai mult decât atât, așa-numitele programe de relansare a carierei pot deveni un instrument și mai puternic pentru a atrage și păstra femeile, potrivit raportului, având în vedere că 43% dintre femei își părăsesc locul de muncă după ce au un copil, iar mai mult de jumătate dintre exponentele generației Millennials anticipează să își vor întrerupe cariera la un moment dat.
Cea mai recentă ediție a raportului Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”, dezvoltat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, se bazează pe analiza datelor publice a peste 100 de instituții din domeniul serviciilor financiare din SUA, realizată de Deloitte Center for Financial Services.
Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.
Enel a lansat astăzi proiectul Second Life, care utilizează 78 de baterii auto electrice Nissan, dintre care 48 de baterii uzate și 30 de baterii noi, la o centrală electrică convențională situată în Melilla și administrată de Endesa, filiala spaniolă a Enel.
Proiectul Second Life este o inițiativă de pionierat în Europa, bazată pe principiile economiei circulare și selectată ca „inițiativă de membru” de Forumul Economic Mondial (WEF). Proiectul folosește bateriile pentru vehicule electrice ca sursă de energie, interconectându-le și stocându-le la uzina Endesa din Melilla. Proiectul Second Life are o capacitate de 4 MW și poate produce până la 1,7 MWh. În cazul în care centrala electrică este deconectată de la sistem, instalația de stocare poate injecta energie în rețeaua electrică a localității Melilla timp de 15 minute, suficient pentru a reseta sistemul și a reporni alimentarea cu energie.
Salvatore Bernabei, CEO Enel Green Power, a declarat: „Dezvoltarea tehnologiei de stocare este esențială dacă intenționăm să încurajăm o mai mare aportul surselor regenerabile în sistemele noastre energetice, astfel încât să putem modela cu adevărat generarea de energie a viitorului. În plus, în Grupul Enel suntem implicați activ în utilizarea tehnologiilor care respectă principiile durabilității și circularității. Acest proiect demonstrează că, în conformitate cu principiile Open Innovation, putem găsi soluții pentru gestionarea sfârșitului ciclului de viață al echipamentelor esențiale precum bateriile, o temă care se află în centrul dezbaterii privind energia durabilă.”
Ernesto Ciorra, Chief Innovability® Officer al Grupului Enel, a declarat: „Acesta este un proiect în care am crezut cu tărie încă din prima zi. Am implicat parteneri importanți, bazându-ne, pe lângă dăruirea colegilor noștri, pe un sistem real și funcțional în care este posibil să adoptăm soluții de stocare folosind baterii de tip „second life”. Și ceea ce ar fi fost considerat imposibil cu doar câțiva ani în urmă a devenit realitate.”
Proiectul Second Life a fost dezvoltat de Enel în colaborare cu Nissan, care a furnizat bateriile, și Loccioni, un integrator de sisteme, care a asigurat o sinergie adecvată între baterii. Proiectul folosește o tehnologie avansată bazată pe o idee simplă: odată ce durata de viață utilă a unei baterii din interiorul unui vehicul electric este epuizată, acestea sunt reciclate și asamblate într-un sistem de stocare staționar mare. Acest sistem este integrat cu uzina Endesa Melilla pentru a evita evenimentele de descărcare a sarcinii, pentru a îmbunătăți fiabilitatea rețelei și pentru a asigura continuitatea serviciului de rețea pentru populația locală.
Acest proiect reprezintă, de asemenea, un pas înainte în extinderea duratei de viață a bateriilor pentru vehicule electrice. În plus, proiectul are o componentă inovatoare suplimentară: atunci când fiecare baterie este scoasă dintr-un vehiculul electric, aceasta este plasată direct în sistemul de stocare, exact așa cum a fost în vehicul, nefiind necesară dezasamblarea în celule individuale, ceea ce face întregul proces mai ușor, mai sigur și mai ieftin.
Melilla este un oraș spaniol cu aproape 90.000 de locuitori, alimentat printr-o rețea locală de energie electrică, la rândul ei alimentată de centrala Endesa și independent de rețeaua națională de distribuție. Proiectul Second Life are ca scop satisfacerea acelorași nevoi ale unei rețele izolate la care Enel a răspuns deja, în Italia, pe insula Ventotene cu un sistem de stocare de 300 kW integrat cu centrala locală.
Proiectul Second Life a primit deja o recunoaștere importantă în 2020 cu Premiul BASF – Club de Excelență în Sustenabilitate (Club de Excelencia en Sostenibilidad) pentru „Cele mai bune practici în economia circulară”, la categoria Afaceri Mari. Aceasta este o recunoaștere care se acordă celor mai bune activități din economia circulară din Spania, recompensând proiecte care abordează provocările resurselor naturale limitate prin diferite modele circulare de afaceri.
Un alt proiect care îmbunătățește al doilea ciclu de viață al bateriilor mașinilor electrice este implementat în Italia de Enel X Global Retail, linia de afaceri a Grupului Enel dedicată soluțiilor energetice avansate. Datorită colaborării dintre Enel X Global Retail și ADR (Aeroporti di Roma), bateriile second life de la vehiculele electrice vor fi integrate cu o centrală solară de 30 MW aflată în construcție la Aeroportul Roma Fiumicino, care se așteaptă să contribuie la reducerea drastică a emisiilor de la aeroport. Proiectul, denumit Pioneer – airPort sustaInability secONd life batEry stoRage, a primit un împrumut de peste 3 milioane de euro din Fondul de Inovare al UE și presupune construirea unui sistem inovator de stocare de 10 MWh bazat pe baterii auto electrice ale diverșilor producători de automobile care au ajuns la cel de-al doilea ciclu de viață, acordând o atenție deosebită interoperabilității, optimizării costurilor generale ale sistemului și operațiunilor avansate de software. Bateriile vor fi folosite pentru a stoca excesul de energie produs de centrala solară și pentru a acoperi orice vârf de cerere de energie seara, la aeroport, oferind totodată și servicii către rețea.
Ivona Gal este noul CEO al companiei Canopy, una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România. Din conducerea companiei fac parte și Cristian Ignat, fondatorul Canopy, Marian Bârcău, Business Development Director și Ana Roantă, Chief Operating Officer. Bogdan Aron se alătură echipei în calitate de Business Advisor.
Ivona Gal, CEO Canopy
Ivona Gal, CEO Canopy: „Am intrat în Canopy în anul 2018 ca PPC Specialist și am evoluat constant, dezvoltându-mă ca profesionist și ca lider. Am condus echipe de specialiști și am gestionat cei mai mari clienți din Canopy, implicit o mare parte din business. Am încheiat anul 2021 cu peste 200 strategii digitale complexe și campanii și dezvoltăm, în continuare, servicii care să răspundă nevoilor clienților și ale consumatorilor. Acum, din poziția de CEO, am oportunitatea de a contribui și mai mult la implementarea misiunii noastre: să ajutăm companiile să crească și să formăm noi specialiști în online marketing. Este parte din ADN-ul nostru să ne implicăm activ în pregătirea continuă a colegilor noștri, prin traininguri și procese de învățare. Toți colegii care sunt, în prezent, în poziții cheie, au fost promovați din interiorul organizației. În plus, organizăm programe de internship și mentorat pentru studenți, pentru a-i susține să devină specialiști în online marketing. Astfel, vom consolida un mediu profesional care să țină pasul cu inovația tehnologică.”
Cristian Ignat, Fondator Canopy
Cristian Ignat, fondator Canopy: „Am fondat Canopy din dorința de a ajuta companiile să crească rapid și eficient cu ajutorul mediului online. Ivona este printre cei mai ambițioși și muncitori oameni pe care îi știu, iar promovarea ei în poziția de CEO a venit ca un pas firesc în strategia de dezvoltare pe care o avem pentru acest an. Pentru Canopy, clienții existenți au fost întotdeauna o prioritate, iar focusul nostru rămâne pe retenție. Pentru anul acesta, ne propunem ca business-ul nostru să crească cu 30 de procente și, suntem încrezători că echipa de management, formată din Ivona Gal, Ana Roantă și Marian Bârcău, va eficientiza procesele de lucru și va crește și consolida echipe, prin pasiunea pentru domeniul performance marketing, care se va reflecta dincolo de cifre. Sunt convins că venirea lui Bogdan Aron, ca Business Advisor, va ajuta managementul companiei să definească strategia noastră pentru viitor, astfel încât Canopy să-și consolideze poziția de reper în piața de performance marketing.”
Canopy subliniază că „în cei șase ani de existență pe piață, a devenit una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România, având o echipă de 35 de specialiști și birouri în București, Iași, Cluj și Londra. În anul 2021, Canopy a deschis un birou în Marea Britanie, specializat pe animații video.
Agenția aduce rezultate prin strategii digitale complete, campanii de tip Pay Per Click (Google Ads, Facebook Ads, LinkedIn Ads, Bing Ads, YouTube Ads etc.), precum și traininguri pentru dezvoltarea echipelor.
Canopy susține proiectul Atelierul Digital organizat de Google România, în cadrul căruia peste 22.000 de studenți și tineri pasionați de domeniul digital au beneficiat de traininguri. Marian Bârcău, PPC specialist & Team Leader, este unul dintre trainerii Canopy din cadrul acestui proiect.
Având o experiență profesională de peste 16 ani în digital, tehnologie și eCommerce, la care se adaugă un MBA și Business International School of Management, Bogdan Aron, în calitate de Business Advisor, va contribui la planificarea pe termen lung și la definirea strategiei Canopy în piața de performance marketing. În plus, Bogdan va oferi suport echipei de management în zonele de financiar, marketing, operațiuni, recrutare și formare specialiști”.
Canopy este caracterizată ca „una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România. În cei șase ani de existență, Canopy a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței de marketing online din România, prin programe de internship și educare.
Canopy a fost una dintre primele 10 agenții din Europa care au derulat campanii Huawei Ads. Portofoliul de clienți Canopy include branduri precum Dr.Max, Sensiblu, Sephora, Yves Rocher, Enel, eToro, Nemira, Casa Timiș, Clinica Eliade, Livada cu Ceai, PIATRAONLINE, BestValue, Impact Hub, Provident.
În anul 2021, echipa de 35 de specialiști a gestionat bugete de publicitate în valoare de 17 milioane de euro și a creat peste 300 de animații video de complexitate 2D și 3D. Agenția a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, în creștere cu 57% față de anul 2020.
Canopy deține birouri în București, Iași, Cluj și Londra”.
Asociația Română pentru Smart City, alături de Consiliul Județean Ilfov și Primăria Comunei Snagov, au organizat prima ediție a Conferinței Naționale dedicată comunităților rurale – Smart Villages, în 17 martie, la Palatul Snagov.
Evenimentul s-a bucurat de prezența a aproape două sute de decidenți interesați de dezvoltarea conceptului Smart Village, experților din industrie, furnizorilor de soluții, operatorilor, transportatorilor, companiilor de tehnologie, dezvoltatorilor de aplicații, tuturor celor care sunt implicați în dezvoltarea mediului rural. Scopul primei ediții a evenimentului a fost prezentarea celor mai noi idei și tendințe de dezvoltare rurală sustenabilă, cu accent pe județul Ilfov.
În cadrul evenimentului, Primăria Snagov a lansat proiectul „Snagov Green&Clean” – un concept complet de dezvoltare a unei comunități rurale, realizat în parteneriat cu Asociația Română pentru Smart City. Proiectul a parcurs până în prezent mai multe etape, printre care implementarea unui flux automat al proceselor în cadrul primăriei, accesul public la internet prin rețeaua gratuită de wifi, deschiderea unui Centru pentru Incluziune Digitală, în scopul dobândirii de competențe digitale minime și avansate în comunitate, instalarea de stații de monitorizare a calității aerului în școlile din Snagov prin programul City Air, instruirea liceenilor în cadrul competiției Snagov 2030.
Domnul Mihai Anghel, primarul Comunei Snagov: „Programul Snagov Green&Clean reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea localității noastre. Trăim într-o localitate recunoscută pentru mediul înconjurător atractiv, avem asigurată și conectivitatea cu două mari orașe, capitala României și Ploiești-ul. În premieră, pot să anunț că Snagovul va fi unul dintre beneficiarii transportului verde. Cu toții ne dorim să trăim într-un mediu curat și verde. Suntem deschiși și investițiilor imobiliare, dar numai celor responsabile”.
Consiliul Județean Ilfov a fost reprezentat de administratorul public al județului, doamna Mihaela Toader. În cadrul intervenției sale, aceasta a anunțat actualizarea strategiei de dezvoltare a județului. Consiliul Județean Ilfov, membru al Asociației Române pentru Smart City, a obținut finanțare prin fonduri europene pentru realizarea două proiecte majore de digitalizare. Primul proiect va asigura furnizarea de servicii digitale pentru cetățeni, iar cel de-al doilea este un proiect pilot, în care Consiliul județean Ilfov este leader, iar DGASP este partener. Proiectul, în valoare de 3 milioane de lei, va fi primul pas spre interoperabilitate cu UAT-urile din județul Ilfov, pentru tot ce înseamnă servicii oferite de DGASPC, oferind posibilitatea de a pune gratuit la dispoziția oricărei primării, modulele realizate în cadrul proiectului.
Doamna Mihaela Toader, administrator public al Consiliului Județean Ilfov: „Din perspectiva noastră, a autorităţilor publice, în dezvoltarea rurală inteligentă soluțiile digitale se construiesc prin adaptarea și adecvarea tehnologiei la nevoile de dezvoltare ale comunității, dar și prin dezvoltarea abilităților și competențelor necesare. Susţinută cu investiţii potrivite destinate transformării digitale a sistemelor de educație, de protecție socială și sănătate, prin îmbunătățirea infrastructurii de bază și dotarea cu echipamente performante, dezvoltarea rurală inteligentă va contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii ilfovenilor.”
Dezvoltarea durabilă a unei localități depinde în mod direct de modul în care locuitorii pot ajunge rapid și eficient la locurile de muncă sau în zonele de interes pentru aceștia. O componentă importantă în acest sens este transportul public. Astfel, în cadrul evenimentului au fost prezentate două autobuze electrice. „Pentru primării, în mod clar, cel mai rentabil este să achiziționeze autobuze electrice. Accesând fondurile europene, costurile de achiziție devin mult mai ușor suportabile. În plus, datorită eficienței și costurilor reduse de exploatare a autobuzelor electrice, primăria poate obține chiar profituri din această activitate”, a declarat doamna Magda Peșu, Director General, Anadolu Automobil Rom.
Interacțiunea cu statul poate deveni accesibilă tuturor este de părere domnul Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române Pentru Smart City: „7 din 10 români își iau o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce țin de interacțiunea cu statul, iar 6 din 10 români consideră că România este excesiv birocratizată. Suntem aici să ajutăm la accelerarea gradului de acces la infrastructura digitală, dar și pentru a oferi competențe digitale pentru comunitate. Proiectul Snagov Green&Clean îmbină cu succes nevoia comunității, deschiderea administrației, sprijinul regional. Este un proiect încă la început, în care credem și ne vom implica în continuare.”
Domnul Dragoș Preda, Director General SN Radiocomunicații a subliniat punctele forte, precum și planurile, din punct de vedere al infrastructurii de comunicații: „Lucrurile sunt realizate pentru oameni, pentru a egaliza accesul la oportunități. Indiferent cu ce soluții venim pentru educație sau resursa umană, ele sunt bazate pe infrastructura de comunicații. Există fonduri de 200 milioane de euro alocate pentru smart village. Infrastructura trebuie să fie un bun comun, nu un beneficiu oferit de o localitate.”Domnul Dragoș Preda a mai menționat că la nivel național se analizează oportunitatea de a introduce în România quantum key distribution, dar și că în prezent România dispune de infrastructura necesară pentru a beneficia de supraveghere video 4k.
În cadrul intervenției sale, domnul Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, a vorbit despre o provocare întâlnită frecvent de autoritățile locale, „măsura în care administrația publică dezvoltă competențe digitale la un nivel superior față de cel al comunității locale. Principala provocare este reducerea decalajelor, dobândirea de competențe digitale pentru comunitate, iar fondurile oferite prin PNRR permit egalizarea nivelului de trai între comună și oraș.” În ceea ce privește Snagov-ul acesta a mai precizat că trebuie privit ca o platformă de excelență, unde se pot dezvolta laboratoare de smart village.
Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, a prezentat Programul Operațional Regional 2021-2027 la nivelul regiunii, cu accent pe oportunităţile de finanţare pentru mediul rural. Domnul Dan Nicula, director general Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov: „Principalul concept al ghidului de finanțare este simplificarea, prin simplificare înțelegând că nu vom solicita decât acele documente absolut necesare, astfel că ar fi ideal ca primăriile să înceapă deja să elaboreze documentațiile”.
Domnul Bogdan Lupu, Business Development Manager Cloud NOD, a vorbit despre evoluție și revoluție în administrația publică locală. Acesta a prezentat soluția City Manager, care oferă acces cetățenilor, centralizat, într-un singur loc, unde se pot face plățile către administrația locală, unde se pot depune sau solicita documente și unde au un istoric al interacțiunilor cu administrația locală.
Conferința s-a încheiat în mod festiv, prin premierea liceenilor snagoveni, care au înscris proiectele ce au fost desemnate câștigătoare în cadrul competiției Snagov 2030, unde au prezentat propria viziune pentru dezvoltarea comunității. Programul Snagov 2030 a fost realizat de Asociația Română Pentru Smart City, în parteneriat cu Primăria Comunei Snagov în perioada ianuarie – martie 2022, în unitățile școlare din Snagov, iar sesiunile de mentorat au avut loc în cadrul Centrului de Incluziune Digitală.
Alături de autobuzele electrice, au fost prezentate soluții dedicate mediului rural, printre acestea fiind soluții de digitalizare a unei primării, sau roboțelul inteligent de tuns iarba.
Startup-ul românesc Frisbo, platformă de e-fulfillment pentru preluarea depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online, își anunță extinderea în Marea Britanie, Spania, Italia și Austria în primele luni ale acestui an și țintește operațiuni în aproape toată Europa pentru 2022, pe piețe din Benelux, Estonia, Lituania și Finlanda, estimând o dublare a cifrei de afaceri. Frisbo reamintește că în prezent, cele 25 de depozite pe care le operează se află în Marea Britanie, Austria, Spania, Italia, Germania, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova, România, Bulgaria și Chile, țări în care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune: „Frisbo oferă posibilitatea scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe atât printr-o rețea integrată de hale, dar și prin posibilitatea de livrare a doua zi în 24 țări europene la acest moment.
Bogdan Colceriu, fondator Frisbo: „Anul acesta, ne propunem să deschidem accesul către mai multe piețe și să le oferim clienților noștri posibilitatea să se extindă și în țări din afara Uniunii Europene, începând cu Marea Britanie. Astfel, cel mai probabil până la finalul lui 2022, vom opera în aproape toată Europa. În ceea ce privește 2021, acesta a fost un an plin de provocări pentru industria de logistică din cauza blocajelor înregistrate în lanțurile de aprovizionare, deși potențialul de creștere la nivelul industriei era unul mare. În multe dintre industrii, termenele de livrare au crescut foarte mult, și cum domeniul vânzărilor online este mai degrabă un business care necesită stocuri de marfă, acest fenomen a afectat multe afaceri.”
Frisbo subliniază că „numărul de clienți a crescut anul trecut cu 70%. În 2022, reprezentanții Frisbo estimează o creștere considerabilă a numărului de clienți, în contextul extinderii pe noi piețe. Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în România și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, Meli Melo, I.D. Sarrieri sau Intercars.
Printre tendințele estimate la nivel de piață în 2022 se numără modelul de vânzare direct către consumatorul final (D2C), astfel că un număr din ce în ce mai mare de companii vor externaliza acest serviciu către platformele de e-fulfillment. De asemenea, pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților și pentru protejarea mediului înconjurător, multe companii online, precum și furnizorii de servicii logistice vor face din sustenabilitate o prioritate. Acest lucru ar putea implica utilizarea ambalajelor reciclabile, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, folosirea unor echipamente mai eficiente din punct de vedere energetic etc, iar Frisbo are în plan să se adapteze acestor tendințe”.
Frisbo se caracterizează ca „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare acoperire în Europa, lansată în 2014. Viziunea Frisbo este dezvoltarea la nivel european și apoi global a unui nou standard de procesare distribuită, algoritmică, a comenzilor, contribuind la îmbunătățirea pieței de e-commerce prin susținerea și facilitarea extinderii cross-border a magazinelor online”.
Compania OMV Petrom și organizația Junior Achievement România derulează și în acest an, până în iunie, proiectul „Aptitudini esențiale pentru succesul tinerilor din comunitatea ta”. După cum îl caracterizează inițiatorii, „proiectul urmărește apropierea tinerilor de realitatea economică și familiarizarea lor cu principiile moderne ale antreprenoriatului, cu abilitățile și cunoștințele specifice joburilor actuale și viitoare, ajutându-i să înțeleagă importanța inovației și a comportamentului responsabil față de resurse și mediu și cum pot să contribuie la bunăstarea comunității”.
Proiectul cuprinde patru părți. Participă aproximativ 500 de elevi de liceu și profesori, care au „oportunitatea de a se implica într-o varietate de experiențe practice de învățare, derulate în format blended learning. Astfel, prin implicarea voluntarilor din mediul de afaceri și sub coordonarea profesorilor, tinerii sunt angrenați în activități ce le permit să dobândească și să pună în practică abilități și cunoștințe necesare tranziției către piața muncii și formării lor ca viitori adulți.
Pe lângă faptul că îi coordonează pe elevi, profesorii sunt și beneficiari direcți ai proiectului, prin sesiunile de training ce le sunt destinate și special create pentru a veni în sprijinul adaptării lor la un sistem educațional modern, în acord cu nevoile de învățare ale elevilor si cu formatul blended learning.
Celelalte trei componente se adresează în mod special elevilor și constau în: organizarea unei școli de primăvară cu o durată de cinci zile, în cadrul căreia elevii lucrează în echipe și simulează rolul unor antreprenori care găsesc soluții practice pentru o problemă reală dată; derularea alături de voluntarii OMV Petrom a unei serii de activități educaționale ce au ca scop orientarea în carieră și pentru studii a elevilor; sesiuni de mentorat prin care voluntarii încurajează și sprijină dezvoltarea conceptelor de afaceri inițiate de elevi și trecerea de la idee la produs/serviciu sau prototip, urmate de testarea lor pe piața reală. Datorită naturii practice a acestor activități, participanții au posibilitatea de a comunica direct cu profesioniștii din mediul de afaceri”.
Ionuț Ciubotaru, Vice President for Business Development, OMV Petrom: „Educația reprezintă investiția noastră pentru viitor. Prin elevi, dar mai ales prin profesori, avem șansa de a transmite mai departe expertiza și experiența voluntarilor de la OMV Petrom și de a contribui la dezvoltarea societății în ansamblu. Voluntariatul face parte din ADN-ul companiei noastre și aduce împreună specialiști din diferite arii de activitate cu reprezentanții generațiilor viitoare. Am fost plăcut impresionat de abordarea proactivă a elevilor participanți la diferitele activități derulate împreună și de ideile inovatoare pe care am încercat să le dezvoltăm în proiecte reale. Nu în ultimul rând, vreau să menționez colaborarea excelentă cu JAR și să felicit echipele organizatoare din ambele părți (OMVP și JAR).”
CHICAGO – Războiul este îngrozitor, indiferent cum este purtat. Cu atât mai mult, atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, cu scenele sale cu civili ucraineni uciși sau alungați din casele lor, trebuie să fie respins fără îndoială. Pe lângă furnizarea Ucrainei cu arme militare, guvernele din întreaga lume au desfășurat arme economice împotriva Rusiei. Rusia, un pitic economic în raport cu puterea sa militară, ar putea încă ataca prin extinderea gamei de arme militare pe care le folosește și a teritoriilor pe care le vizează, iar acesta este un risc pe care lumea a trebuit să și-l asume.
În comparație cu bombardamentele fără discernământ ale Rusiei, armele economice nu vor ucide oameni la fel de repede, nu vor crea la fel de multă distrugere vizibilă sau nu vor inspira la fel de multă frică. Cu toate acestea, armele economice fără precedent care au fost desfășurate împotriva Rusiei vor fi fără îndoială dureroase.
Restricțiile asupra băncii centrale a Rusiei au contribuit deja la prăbușirea rublei, iar noile limitări ale plăților și finanțării transfrontaliere au avut un impact imediat, slăbind încrederea în băncile rusești. Deși sancțiunile comerciale (restrângerea exporturilor de produse cheie, cum ar fi piese de avioane în Rusia, precum și achizițiile din Rusia) și exodul corporațiilor multinaționale din Rusia vor avea un efect mai puțin imediat, ele vor reduce creșterea economică și, în timp, vor crește semnificativ șomajul. Dacă aceste măsuri nu sunt inversate, ele se vor traduce în cele din urmă în standarde de trai mai scăzute, sănătate mai precară și mai multe decese în Rusia.
CHICAGO – Pe 5 martie, China anunța o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991. Dar asta nu ar trebui să fie o surpriză. În 2013, economiștii Băncii Mondiale și Consiliul de Stat chinez au estimat că rata anuală de creștere a Chinei va scădea la 5% până în 2030. Aceasta poate fi încă o supraestimare, având în vedere că ratele de creștere în perioada 2010-2016 s-au dovedit a fi umflate cu 1,8 puncte procentuale iar creșterea medie în economiile OCDE este de aproximativ 3%.
Pe atunci, economiștii și factorii de decizie politică au prezis, de asemenea cu exactitate, principalele provocări pentru creșterea pe termen lung în China, inclusiv creșterea inegalității, corupția, îmbătrânirea populației, ineficiența companiilor mari și adesea deținute de stat și poluarea. Dar nimeni nu ar fi putut prevedea incertitudinea economică semnificativă suplimentară care decurge din pandemia COVID-19 și acum din invazia Ucrainei de către Rusia.
Pandemia a perturbat grav lanțurile de aprovizionare și a crescut prețurile peste tot. China este deosebit de îngrijorată de creșterea prețurilor la alimente, deoarece țara este un importator net de alimente, factura totalizând 133 de miliarde de dolari în 2019. Problemele de aprovizionare și vremea nefavorabilă au făcut ca prețul legumelor din orașele chineze să crească cu 30,6% în Noiembrie 2021 față de Noiembrie 2020. Prețul ouălor, o sursă majoră de proteine pentru clasa de mijloc, a crescut cu 20,1% în aceeași perioadă.
NEW YORK – Acum că puterile occidentale au impus sancțiuni economice și financiare drastice Rusiei în urma invaziei Ucrainei, mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei le va submina eficacitatea. De asemenea, ar trebui să ne întrebăm dacă țările bogate pot face mai mult pentru oamenii săraci din multe țări în curs de dezvoltare, care sunt pagubele colaterale ale războiului și ale sancțiunilor.
Pe baza datelor din 2019 (ultimul an complet înainte de pandemie), China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, reprezentând aproximativ 14% din exporturile Rusiei și 19% din importurile acesteia. Acest lucru pare să sugereze că participarea Chinei la sancțiuni ar putea face o mare diferență. Dar două considerații suplimentare califică această concluzie în mod semnificativ.
În primul rând, peste 60% din exporturile rusești către China sunt țiței și petrol rafinat, care – cel puțin pentru moment – sunt scutite de sancțiunile Uniunii Europene. Deci, o decizie a Chinei de a adera la regimul de sancțiuni ar bloca mai puțin de 40% din exporturile Rusiei către țară sau mai puțin de 6% din totalul exporturilor rusești.
În al doilea rând, comerțul Rusiei cu Europa în ansamblu este de multe ori mai mare decât comerțul său cu China. De exemplu, exporturile combinate (pre-sancțiuni) ale Rusiei către Țările de Jos și Germania au depășit doar exporturile sale către China. Și asta sugerează că nu ar trebui să supraestimăm contribuția potențială a Chinei la eficacitatea generală a regimului de sancțiuni.
LONDRA – Uniunea Europeană a arătat o unitate politică remarcabilă – și, pentru mulți oameni, surprinzătoare chiar – în răspunsul la invazia Rusiei asupra Ucrainei. De la suspendarea gazoductului Nord Stream 2, la excluderea unor bănci rusești din sistemul de mesagerie financiară SWIFT pentru plățile bancare internaționale și până la revocarea statutului comercial al Rusiei de „națiune cea mai favorizată”, membrii UE au luat măsuri decisive pentru a constrânge Rusia din punct de vedere economic. Dar Europa nu a luat încă măsuri adecvate pentru a-și proteja propria economie de consecințele războiului președintelui rus Vladimir Putin.
La o recentă întâlnire informală la Versailles, președintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe colegii săi lideri din UE să se concentreze mai întâi pe ceea ce trebuie să facă și să amâne pentru mai târziu discuțiile despre cum anume să o facă. A fost o sugestie înțeleaptă din partea unui lider care înțelege că noile instrumente de politică, care pot implica o mai mare împărțire a sarcinilor între statele membre, tind mai mult să dividă decât să unească.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va organiza, în perioada 21-27 martie 2022, cu ocazia Global Money Week (GMW), o serie de acțiuni dedicate promovării educației financiare în rândul copiilor și tinerilor. Evenimentele, care vor fi derulate în cadrul GMW, urmăresc, în principal, creșterea nivelului de conștientizare cu privire la importanța educației financiare atât la nivelul corpului didactic, cât și la nivelul elevilor și studenților, precum și îmbunătățirea accesului copiilor și tinerilor la noțiuni și informații de educație financiară.
Global Money Week este un prilej pentru A.S.F. de a lansa un nou program de educație financiară, Start4Life, destinat copiilor și tinerilor aflați în centre de plasament. În cadrul programului, tinerii vor beneficia de lecții de educație financiară și de economie generală, care vor fi utile pentru a se adapta cât mai bine din punct de vedere financiar, în momentul în care vor fi nevoiți să părăsească centrele de plasament. Programul se va adresa, într-o primă etapă, tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, iar pe parcurs acesta va acoperi toate categoriile de vârstă. Acestui program i se vor alătura voluntar lectori ai entităților din toate cele trei piețe financiare reglementate, iar Institutul de Studii Financiare va oferi, în mod gratuit, unora dintre tineri, cursuri de formare profesională care să îi ajute la integrarea pe piața muncii.
„Educația financiară este, așa cum am spus de mai multe ori, o misiune strategică a Autorității de Supraveghere Financiară. Vom continua să desfășurăm programe și proiecte dedicate elevilor, studenților și publicului larg, întrucât prin educație vom putea contribui la dezvoltarea piețelor financiare și a economiei României”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.
Global Money Week este un eveniment internațional desfășurat sub patronajul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în cadrul căruia comunități întregi își unesc eforturile pentru a stimula o mai bună cunoaștere a mediului financiar, pentru înlăturarea politicilor financiare depășite și pentru a oferi tinerilor instrumentele și inspirația necesare pentru a-și modela propriul viitor. Această inițiativă reunește organizații din aproape 170 de țări și implică anual peste 40 de milioane de copii și tineri.
Evenimentele organizate de ASF în săptămâna GMW pot fi consultate AICI.
De la operaționalizareaProgramului IMM INVEST ROMÂNIA și a subprogramului AGRO INVEST, prin adoptarea de către Guvernul României a HG nr. 206/14.02.2022, folosirea instrumentelor financiare de tipul garanțiilor de stat aferente Programelor IMM Invest si Agro IMM Invest, se dovedesc a fi cele mai de succes măsuri de susținere a mediului antreprenorial în perioade de criza. FNGCIMM a aprobat un număr de 2.016 garanții, în valoare de 1.011.112.670 lei, ce au susținut credite acordate de cele 20 de instituții financiare partenere, în valoare de 1.219.051.695 lei, în doar o lună de la relansarea programului.
„IMM INVEST reprezintă cel mai eficient program guvernamental care atestă că intervenția guvernului în economie este benefică și necesară, iar prin astfel de instrumente se asigură IMM-urilor accesul rapid la finanțare, fiind un program extrem de util pentru companiile din toate domeniile de activitate. Facilitățile de garantare și subvenționarea costurilor finanțării, reprezintă argumente puternice pentru a apela la un credit prin acest program guvernamental. Monitorizarea constantă a Programelor guvernamentale de garantare, pe care o facem pentru a ne asigura de calibrarea corectă a măsurilor pe care le implementăm, ne indică acest lucru și ne arată că există o cerere consistentă pentru finanțările cu garanții de stat”, a declarat Adrian Câciu, ministru, Ministerul Finanțelor.
Programul IMM INVEST ROMÂNIA rămâne în continuare cel mai accesat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial. Un număr de 1.649 garanții au fost înregistrate într-o singură lună, pentru a se asigura finanțarea rapidă a unor domenii vitale ale economiei românești, valoarea totală a creditelor pentru capital de lucru sau pentru investiții, fiind în valoare de 996.709.354 lei.
Cele mai multe garanții au fost accesate de către antreprenorii din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, Cod CAEN 4941, urmate de cei din construcții, Cod CAEN 4120, IMM-urile din sectoarele Comerț cu ridicata al materialului lemnos, a materialelor de constructie și a echipamentelor sanitare, cod CAEN 4673, Comerțul cu amănuntul – Cod CAEN 4711 și Comerțul cu autoturisme și autovehicule – Cod CAEN 4511.
Subprogramul AGRO IMM INVEST, a înregistrat un număr de 322 de garanții, în valoare de 182.440.034 lei, cele mai multe solicitări venind din sectorul primar al Cultivării cerealelor, Cod CAEN 0111, urmat de procesare, respectiv Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor – Cod CAEN 1051, Activități în ferme mixte – Cod CAEN 0150, Creșterea păsărilor – Cod CAEN 0147 și Fabricarea produselor din carne – Cod CAEN 1013.
Pentru anul 2022, plafonul total alocat FNGCIMM este în valoare de 7,5 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei este alocat programului AGRO IMM INVEST. Perioada până la care se pot face înscrieri este 30 Iunie 2022.
În anul 2020 IMM INVEST ROMANIA a fost accesat de peste 25.000 de companii românești, care au accesat credite de circa 15 miliarde lei, iar în anul 2021 au fost acordate alte 17.000 de credite garantate, în valoare de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest, lansat în anul 2021 este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură și din sectorul alimentar. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.
IMM-urile care nu sunt eligilibile în programele IMM INVEST și AGRO INVEST, pot accesa garanții din surse proprii FNGCIMM, care se acordă atât pentru credite de investiții, cât și pentru credite pentru capital de lucru, valoarea maximă a garanției, în funcție de finanțator poate fi între 1,6 mil. lei și 2,4 mil. lei. Perioada maximă de garantare este de 36 luni, cu posibilitate de prelungire pe perioade consecutive de 36 luni în cazul creditelor pentru capital de lucru.
Rețeaua socială de investiții eToro a anunțat că a adăugat ApeCoin (APE) pe platforma sa în prima sa zi de tranzacționare a criptoactivului. APE este un criptoactiv care are comunitatea ca principală forță motrice, fiind un token pentru cultură, gaming și comerț pe care comunitatea îl deține și pe care poate construi.
ApeCoin DAO este o organizație autonomă descentralizată (DAO), în care fiecare deținător de ApeCoin poate vota asupra modului în care va fi guvernată organizația. Un consiliu special, alcătuit din unii dintre cei mai avangardiști lideri și veterani din domeniul web3, gaming și tehnologie, va administra deciziile comunității.
Yuga Labs, care a creat Bored Ape Yacht Club (BAYC), va adopta ApeCoin ca token principal pentru toate produsele și serviciile noi.
Bored Ape Yacht Club este o colecție de 10.000 de NFT-uri Apes, fiecare cu propriile trăsături unice. Prin achiziționarea unui NFT Ape, proprietarii primesc drepturi de comercializare pentru NFT-ul respectiv și au acces exclusiv la alte avantaje ca membri ai comunității.
„Comunitatea din spatele Bored Ape Yacht Club a explodat în ultimul an. ApeCoin este primul token generat în urma unei mișcări sociale care are sprijinul comunității. Fiind o rețea socială de investiții cu o comunitate de peste 27 de milioane de utilizatori, este un pas firesc pentru eToro să pună acest token la dispoziția investitorilor săi”, a declarat Guy Hirsch, director general pentru NFT-uri la eToro.
„Fiind o companie orientată în permanență cu un ochi spre viitor, eToro vede un mare potențial în domeniul NFT-urilor și în spațiul metaversului. ApeCoin reprezintă un moment de referință pentru ecosistemele NFT și activele digitale. Dorim să le oferim clienților noștri acces la ecosisteme care împărtășesc aceste valori. eToro a jucat un rol esențial în stimularea adoptării în masă a piețelor financiare și permite investitorilor obișnuiți să acceseze tehnologiile de mâine. Continuăm să facem acest lucru, permițând investitorilor să investească în proiecte NFT”.
eToro oferă clienților de retail acces la piețele cripto încă din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele reale care stau la baza ApeCoin (APE) pe platforma sa de investiții, folosind moneda tradițională. Numărul total de criptoactive oferite pe eToro este în prezent de 58 (n. r. – oferă doar 27 de monede pentru utilizatorii americani ai platformei, respectiv 56 de monede pentru utilizatorii din Olanda).
