Acasă Blog Pagina 93

Biofarm înregistrează un profit net de 77 milioane lei în anul 2023, în creștere cu 9% față de 2022

0

Biofarm, (simbol bursier BIO), unul dintre cei mai importanți producători de medicamente din România, a încheiat anul 2023 cu un profit net de aproximativ 77 milioane lei, în creștere cu 9% față de anul anterior și cu o cifră de afaceri de cca. 280 milioane lei, conform rezultatelor preliminare (neauditate).

„În anul 2023 am implementat cu succes strategii de optimizare a costurilor, concentrându-ne, în mod special, pe două din valorile companiei: performanța și grija față de consumatorul final. Astfel, am reușit să identificăm modalități eficiente de a ne controla cheltuielile, chiar și în contextul creșterii prețurilor la materii prime și ambalaje. Categoria Consumer Healthcare din România devine, de la an la an, din ce în ce mai competitivă, fiind marcată și de o ușoară regresie a volumelor în 2023, comparativ cu 2022. Cu toate acestea, am încheiat 2023 reușind să ne consolidăm poziția pe piață, cu o evoluție pozitivă a cotei de piață volumică și să contribuim pozitiv asupra calității vieții pacienților și consumatorilor din România”, a declarat Cătălin Vicol, director general Biofarm.

Biofarm a continuat să își consolideze cota de piață pe segmentul Consumer Healthcare (CHC), și a încheiat anul 2023 pe poziția a doua în ceea ce privește numărul de unități vândute. 

Compania domină în valoare în 6 categorii cheie prin brandurile: Bixtonim, Triferment, Colebil, Extravalerianic, Carmol și Carbocit. În plus, Biofarm este lider în volum în nu mai puțin de 8 categorii, evidențiind performanța remarcabilă a brandurilor: Bixtonim, Colebil, Triferment, Sennalax, Extravalerianic, Carmol, Carbocit și Nervocalmin1. Aceste rezultate reprezintă o confirmare a succesului abordării Biofarm și a dedicării față de inovație. Prin realizările obținute, compania continuă să se afirme ca un jucător de încredere în domeniul Consumer Healthcare, oferind soluții eficiente și accesibile consumatorilor. 

Biofarm are două fabrici de medicamente în București și o unitate de testare și dezvoltare de produse, iar portofoliul său de peste 100 de produse acoperă cele mai importante arii terapeutice din divizia Consumer Healthcare (digestiv & metabolic, respirator & ORL, cardiovascular & circulator, sistem nervos). Inovarea constantă în dezvoltarea de produse noi reprezintă unul dintre elementele fundamentale pentru expansiunea Biofarm și consolidarea poziției sale în rândul liderilor din industria farmaceutică.


  1.  Conform datelor puse la dispoziție de Cegedim ↩︎

REPACO Capital lansează construcția Crevedia Retail Park, o investiție de peste 15 milioane de euro

0

 Dezvoltatorul REPACO Capital a demarat construcția unui nou strip mall, Crevedia Retail Park, a cărui inaugurare este așteptată pentru cea de-a doua jumătate a anului 2024, după finalizarea unei investiții totale de peste 15 milioane de euro. Din suprafața totală a terenului, de 30.000 de metri pătrați, cei 12.000 de metri mp GLA (închiriabili) au fost deja contractați în proporție de peste 80%.
 
Situat pe Șoseaua București – Târgoviște, la nr. 232, lângă Kaufland Buftea, Crevedia Retail Park va deservi circa 70.000 de potențiali clienți din vecinătatea de nord-vest a Bucureștiului, care locuiesc în Crevedia și satele aparținătoare (Cocani, Crevedia, Dârza, Mănăstirea, Samurcași), în Buftea, în Mogoșoaia și, posibil, din zona Tamași – Corbeanca.
 
Crevedia Retail Park va aduce două premiere în privința chiriașilor. Pe de o parte, va găzdui primul supermarket Annabella din apropierea Bucureștiului, având o suprafață de 1.800 mp. Annabella este un retailer cu capital integral românesc, compania fiind fondată în 1994. În prezent, Annabella deține o rețea impresionantă de peste 115 magazine (ce acoperă localități din județul Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Gorj și Olt) și o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro.
 
Pe de altă parte, din ipostaza de chiriaș al Crevedia Retail Park, își va face intrarea pe piața din România lanțul de fast-food Hesburger, o companie de familie finlandeză, care va opera un restaurant de tip drive-in. Fondată în 1980, compania Hesburger a ajuns la peste 470 de locații, în șapte țări, înregistrând venituri anuale de 458 milioane de euro (2021).
 
Între celelalte branduri care vor fi prezente în Crevedia Retail Park se numără Deichmann (încălțăminte), DM (cosmetice și îngrijirea sănătății), Fressnapf (produse pentru îngrijirea animalelor de companie), KiK (îmbrăcăminte și accesorii pentru casă), JYSK (mobilier), Pepco (discount variety retailer), Sinsay (îmbrăcăminte) și TEDi (produse pentru casă și decorațiuni).
 
„Suntem bucuroși că am început construcția unui nou retail park, într-o zonă limitrofă a Bucureștiului, cu mare potențial de creștere și ai cărei locuitori au nevoie de servicii de comerț modern, aflate cât mai la îndemână. Faptul că retailerii, între care multe branduri de prestigiu, au închiriat deja peste 80% din suprafața Crevedia Retail Park, încă dinainte de începerea construcției, atestă încrederea pe care o au în proiectul REPACO Capital, despre care suntem convinși că va fi un succes”, a declarat Liviu Arnăutu, Partener și membru al board-ului GELD Capital Management, compania deținătoare a REPACO Capital
 
La dezvoltarea Crevedia Retail Park participă REPACO Capital, firmă deținută de GELD Capital Management și Muntenia Engineering & Construction, în parteneriat cu Weststar Real Estate, divizia de investiții imobiliare a International Alexander Holding (Arad), deținută de familia Apreutese, și consultanța oferită de CEE Estate. 
 
În urma obținerii tuturor avizelor necesare, construcția Crevedia Retail Park va demara la 1 martie 2024, iar inaugurarea este așteptată pentru a doua jumătate a anului 2024.



REPACO Capital reprezintă asocierea dintre GELD Capital Management (75%) – ai cărei parteneri au expertiză în banking, piața de capital, asset management, mergers & acquisitions – și Muntenia Engineering & Construction (25%) – cu experiență în real estate. GELD Capital Management a finalizat două parcuri retail în Calafat și Sovata, ambele în parteneriat cu Pro Development SRL, și are în lucru încă unul, la Curtea de Argeș, cu o suprafață GLA (gross leasable area) de 6.100 mp. Pentru acest an, REPACO Capital are în derulare și proiectul Timișoara Retail Park, cu o suprafață GLA de 5.000 mp, iar la final de 2024 își propune să ajungă la o suprafață GLA totală de 27.000 mp și investiții totale de 34 milioane de euro. 

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor a fost confirmat, prin Ordin de Ministru, în funcția de Rector al Academiei de Studii Economice din București pentru un mandat de cinci ani 

0

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor a fost confirmat, prin Ordinul de Ministru nr. 3923/28.02.2024, în  funcția de Rector al Academiei de Studii Economice din București, pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 5 martie 2024, având și calitatea de ordonator de credite.  Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul în exercițiu al universității, a fost investit cu votul membrilor  comunității universitare joi, 22 februarie 2024. Au participat la procesul electoral 87,05% dintre  persoanele cu drept de vot din ASE, dintre care 84,62% s-au exprimat în favoarea candidaturii prof.  univ. dr. Nicolae Istudor. Senatul universitar a validat în unanimitate, în ședința sa extraordinară din  28.02.2024, rezultatul votului pentru alegerea Rectorului ASE.  

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor se află la finalul celui de-al doilea mandat de Rector, după alți 16 ani  de prezență activă în top managementul ASE. Este absolvent al Facultății Economia şi Gestiunea  Producţiei Agricole şi Alimentare (ASE) ca șef de promoție în 1993, iar din anul 1999 este doctor în  economie. Din 1993 este cadru didactic în cadrul ASE, parcurgând toate etapele didactice, de la  preparator universitar până la profesor universitar, titlu obținut în anul 2007. 

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor a avut două mandate de prorector în ASE în perioada 2008-2016, iar  din 2016 până în prezent a exercitat funcția de Rector al Academiei de Studii Economice din București și ordonator de credite.  

În perioada 2001-2004 a fost Director general și consilier al ministrului pe probleme economice în  Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar pentru aproximativ un an a fost Secretar  de Stat – Dezvoltare rurală și politici agricole în cadrul aceluiași minister.  

Din 2016 este Președinte al Asociației Facultăţilor de Economie din România (AFER) și  Vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor.  

O nouă dimensiune a aplicațiilor IA la bordul autovehiculului

0

Grupul Bosch prezintă o analiză asupra demersurilor proprii de explorare a posibilităților de valorificare a inteligenței artificiale generative pentru a spori confortul în autovehicul și pentru a crește siguranța tuturor utilizatorilor de drumuri, precum și rezultatele unui sondaj referitor la rolul inteligenței artificiale în sporirea siguranței drumurilor:

Pentru drumuri mai sigure: Bosch face echipă cu Microsoft pentru a explora noi frontiere cu inteligența artificială (IA) generativă

Există un scenariu pe care niciun șofer nu vrea să-l vadă vreodată: o minge care se rostogolește pe șosea. Există o mare posibilitate ca aceasta să fie urmată imediat de un copil alergând, indiferent de trafic. Dar, în timp ce șoferii umani pot evalua această situație folosind cunoștințele lor contextuale, sistemele de conducere asistată și automată de astăzi trebuie să învețe cum să o facă. Bosch urmărește utilizarea IA generative pentru a îmbunătăți în continuare funcțiile de conducere automată. Ca parte a acestui obiectiv, Bosch și Microsoft explorează oportunități de colaborare și de valorificare a puterii inteligenței artificiale generative. „Bosch lucrează pentru a aduce la bordul autovehiculului o nouă dimensiune a aplicațiilor IA”, a declarat dr. Stefan Hartung, președintele Consiliului de administrație Bosch, la conferința AIoT Bosch Connected World (BCW) din acest an de la Berlin. Se preconizează că IA generativă va asigura autovehiculelor posibilitatea de a evalua situațiile și de a reacționa în consecință și, în acest fel, de a oferi și mai multă siguranță utilizatorilor de drumuri. Siguranța mai mare pe drum este, de asemenea, dorința a 60 de procente dintre respondenții de la Bosch Tech Compass de anul acesta, un sondaj Bosch reprezentativ la nivel mondial pe subiecte legate de tehnologie și IA.

IA generativă pentru a face traficul rutier mai sigur

Cele două companii preconizează că o colaborare poate duce la un nivel superior performanța funcțiilor de conducere automată, anticipând că IA generativă va contribui la sporirea confortului autovehiculului și la oferirea unei siguranțe mai mari pentru toți utilizatorii de drumuri. Pentru a realiza acest lucru, înțelegerea cuprinzătoare pe care o are Bosch în materie de autovehicule și expertiza cu privire la IA specifică domeniului auto vor fi inestimabile, precum și accesul la datele de la senzorii autovehiculului care să fie furnizate pentru IA generativă. „Având în vedere angajamentul nostru neclintit față de drumuri mai sigure, Microsoft dorește să exploreze oportunitățile de colaborare cu Bosch pentru a deveni pionier în materie de inteligență artificială generativă”, a declarat Uli Homann, vicepreședinte corporativ și arhitect remarcabil.

Chiar și în momentul de față, în materie de sisteme de instruire pentru conducerea automată, IA se confruntă rapid cu limitele sale. Sistemele de asistență pentru șofer de astăzi pot detecta oameni, animale, obiecte și autovehicule, dar în viitorul apropiat IA generativă ar putea ajuta la determinarea posibilității ca o situație să ducă la un accident. IA generativă utilizează cantități mari de date pentru a instrui sistemele pentru conducere automată, permițându-le să tragă concluzii îmbunătățite din aceste date. De exemplu, ar putea înțelege dacă un obiect de pe drum, din față, este o pungă de plastic sau o piesă auto deteriorată. Aceste informații pot fi folosite fie pentru a comunica direct cu șoferul, cum ar fi afișarea unui avertisment, fie pentru a iniția manevre de conducere adecvate, cum ar fi frânarea concomitentă cu aprinderea luminilor de avarie. 

Bosch și Microsoft s-au asociat deja pentru a dezvolta o platformă software universală pentru conectarea perfectă a autovehiculelor și a cloud-ului și așteaptă cu nerăbdare să colaboreze pentru a identifica noi oportunități de a pune la dispoziție tehnologia IA de ultimă oră clienților lor și industriei de autovehicule autonome.

Inteligența artificială generativă ca impuls pentru inovație

„IA generativă constituie un impuls pentru inovație. Poate reprezenta pentru  industrie un avans la fel de important ca invenția calculatorului”, a declarat Tanja Rueckert, membră a Consiliului de administrație Bosch și director în domeniul digital. Noul sondaj Bosch Tech Compass 2024 arată și acest lucru: 64 de procente dintre respondenți consideră că IA reprezintă tehnologia cu cea mai mare importanță pentru viitor. Pentru a face o comparație, doar 41 de procente dintre respondenți erau de această părere cu doar un an în urmă.

De la producție până la munca de zi cu zi la birou, IA generativă este deja folosită în multe domenii în cadrul Bosch. Pe lângă Microsoft, compania colaborează cu mai mulți parteneri, inclusiv AWS, Google și Aleph Alpha. Unitatea cu capital de risc a Grupului Bosch, Bosch Ventures, a investit anul trecut în compania pentru IA Aleph Alpha. Bosch a anunțat, de asemenea, că va colabora cu startup-ul pentru a găsi noi cazuri de utilizare atât pentru angajații Bosch, cât și pentru clienți. „Companiile Bosch și Aleph Alpha vor să învețe una de la cealaltă, să beneficieze de cunoștințele celeilalte și să lucreze împreună la cazuri de utilizare din mai multe domenii”, a declarat Rueckert. Acest parteneriat dă acum primele roade în America de Nord: în colaborare cu Aleph Alpha, Bosch lansează recunoașterea vorbirii bazată pe inteligență artificială în numele unui producător de autovehicule premium. În cadrul acestei soluții, un chatbot înțelege și răspunde la apelurile pentru serviciul de depanare cu ajutorul procesării limbajului natural, care recunoaște și dialectele, accentele și stările oamenilor. Apelul este preluat direct, reducând la minim timpul de așteptare al șoferului. Pot fi procesate și rezolvate automat până la 40 la sută dintre apeluri, iar pentru interogări mai complexe, chatbot-ul transmite toate informațiile relevante unui agent de la centrul de servicii care preia imediat cazul. 

De la motorul de căutare asistat de IA la producție

Experții în materie de IA din cadrul Bosch lucrează în prezent la peste 120 de aplicații specifice pe care le oferă aceste noi modele IA pentru angajații și clienții companiei. Astfel de aplicații includ generarea de coduri de program software sau chatbot-uri și voicebot-uri puternice, pentru a sprijini tehnicienii sau a interacționa cu consumatorii. O altă aplicație este AskBosch, motorul de căutare intern asistat de inteligență artificială, lansat la sfârșitul anului 2023, care asigură acces mai rapid, în limbaj natural, la o mare varietate de surse de date, care pot fi găsite în mod aleatoriu pe intranet, de exemplu. Pe lângă datele disponibile extern, AskBosch include și surse de date interne, astfel încât angajații Bosch pot căuta informații specifice companiei. IA generativă asigură, de asemenea, o viteză mai mare în producție: în cadrul proiectelor inițiale din două fabrici Bosch din Germania, IA generativă creează imagini sintetice pentru a dezvolta și dimensiona soluții IA pentru inspecția optică și pentru a optimiza modelele IA existente. Bosch preconizează că acest lucru va reduce timpul necesar pentru planificarea, lansarea și extinderea aplicațiilor IA de la intervalul actual de șase până la douăsprezece luni la doar câteva săptămâni. După trecerea cu succes a testelor, acest serviciu de generare a datelor sintetice urmează să fie oferit tuturor locațiilor Bosch.

Bosch Tech Compass 2024: stabilirea ritmului în utilizarea inteligenței artificiale

Pe măsură ce IA este folosită în tot mai multe domenii ale vieții, dezvoltarea profesională devine din ce în ce mai importantă: 58 de procente dintre respondenții sondajului Bosch Tech Compass sunt convinși de acest lucru. Această opinie este deosebit de răspândită în SUA, cu un procentaj de 63 de procente (Germania: 54 de procente, China: 52 de procente). Și în acest domeniu, Bosch stabilește ritmul în utilizarea inteligenței artificiale, în colaborare cu angajații săi. În 2019, Bosch a lansat un program de formare, care avea ca scop inițial punerea la curent a 30.000 de angajați pe tema IA. Până în prezent, au participat la program  aproximativ 28.000 de angajați. La fel ca în cazul codului de etică Bosch IA, care stabilește linii directoare etice pentru lucrul cu inteligența artificială, acest program a fost completat cu conținut referitor la  inteligența artificială generativă. 

Toate rezultatele sondajului Bosch Tech Compass 2024, se regăsesc aici.


Pentru sondajul reprezentativ, în decembrie 2023 au fost chestionate online persoane cu vârsta de peste 18 ani din șapte țări (Brazilia, China, Germania, Franța, India, Regatul Unit și SUA) în numele Robert Bosch GmbH de către compania de cercetare de piață Gesellschaft für Innovative Marktforschung mbH (GIM). În Germania, Franța și Regatul Unit, au fost chestionate per țară cel puțin 1.000 de persoane; în Brazilia, China, India și SUA, numărul de persoane chestionate din fiecare țară a fost de cel puțin 2.000. Eșantioanele aleatorii sunt reprezentative pentru țările lor respective în ceea ce privește regiunea, sexul și vârsta (Brazilia, Germania, Franța, Regatul Unit, SUA: 18 – 69 de ani / China, India: 18-59 de ani).

Vizita noului ambasador al Tunisiei în România la Camera de Comerț și Industrie București

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, s-a întâlnit cu ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Tunisiene în România, Sami Nagga, cu prilejul primei sale vizite la CCIB, însoțit de secretarul politic în cadrul misiunii diplomatice tunisiene Marouane Ben Nasr. Din partea CCIB au participat Gabriela Iftene, director executiv, coordonatorul Serviciului Relații Internaționale, Mircea Toader și Răzvan Hoinaru, colaborator al Camerei bucureștene.

CCIB informează că, „după o scurtă prezentare a activității CCIB și a locului pe care îl deține în sistemul cameral românesc, președintele Stocklosa a evocat bunele relații avute cu ambasada Tunisiei, concretizate prin organizarea în comun de evenimente promoționale: „Republica Tunisiană este un important partener economic și comercial al României pe continentul African, ceea ce se regăsește și în Strategia CCIB pentru această relație prin cele 5 Acorduri de cooperare economică încheiate cu Camere de Comerț și Industrie regionale din Tunisia (Sfax, Tunis, Bizerte, Sousse și Gafsa), din care cel cu Camera de Comerț și Industrie Tunis a fost actualizat la 13 iunie 2023 cu prilejul vizitei președintelui acestei camere la București.” 

După cum subliniază, de asemenea, CCIB, „la rândul său E.S. ambasadorul Sami Nagga și-a exprimat dorința de a continua buna colaborare cu CCIB pentru o mai bună cunoaștere a potențialului economic și a oportunităților de afaceri de către firmele din cele două țări. Multumind pentru primire și posibilitatea de a vizita Palatul CCIB, ambasadorul Sami Nagga a exprimat disponibilitatea misiunii diplomatice tunisiene de a fi partenera CCIB în organizarea unui eveniment din seria Ziua Oportunităților de Afaceri dedicată promovării și dezvoltării relațiilor comerciale și economice româno-tunisiene”. 

CCIB reamintește că, „la 30 noiembrie 2023, date disponibile, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat 255 milioane USD, din care livrările românești 158 mil. USD, iar intrările de mărfuri din Tunisia au însumat  97 mil. USD. Tunisia  ocupa locul 4 atât în topul țărilor de destinație din Africa a mărfurilor românești cât și între statele africane, furnizoare de produse în țara noastră”.

Foto: CCIB

AQUILA: Cele mai bune rezultate de la înființarea companiei, venituri de 2,5 miliarde de lei, profit net de 97 milioane de lei în 2023, un avans de 14%

0

AQUILA (simbol bursier AQ), lider în servicii integrate de distribuție și logistică pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, cu 30 de ani de experiență în această industrie, încheie anul 2023 cu afaceri în creștere și un profit net de 97 milioane de lei, cu 14% peste anul 2022, cel mai mare de la înființarea companiei. Rezultatele obținute vin în contextul creșterii veniturilor companiei cu 14%, până la 2,5 miliarde de lei, susținute în principal de segmentul de distribuție, care reprezintă aproximativ 94% din cifra de afaceri a companiei. Rezultatele financiare preliminare au depășit bugetul anunțat pentru 2023.

Cătălin Vasile, CEO AQUILA:  „În 2023, am continuat creșterea organică și am parcurs pași către noi achiziții pentru extinderea afacerii. Concentrarea activității pe canalele de distribuție cu ritm mai mare de creștere, diversificarea portofoliului de produse și dezvoltarea brandurilor proprii au contribuit la rezultatele financiare istorice înregistrate în 2023. În ceea ce privește componenta de M&A, am finalizat tranzacția cu Romtec și au fost avansate discuțiile pentru achiziția companiilor Parmafood, pentru care am primit aprobarea acționarilor în februarie 2024. Excelența operațională prin eficiență, cu componentă de digitalizare și sustenabilitate, va continua să primeze pentru AQUILA. Prin abordarea strategică adoptată ne îndreptăm spre dublarea EBITDA până în 2026, având ca reper anul 2021.” 

În structura veniturilor, în 2023, segmentele de afaceri distribuție și logistică au înregistrat creșteri de 14%, respectiv 11%, în timp ce segmentul de afaceri transport a înregistrat o ușoară scădere de 4%. Veniturile aferente brandurilor proprii, Gradena, La Masă și Yachtis, au avut un avans de 31% în 2023, până la 88 milioane de lei. 

Venituri în creștere cu 14% a obținut și compania achiziționată în 2021, Trigor AVD, unul dintre primii jucători de pe piața de distribuție a bunurilor de larg consum din Republica Moldova.

Marja brută din vânzarea mărfurilor s-a menținut constantă, la aproximativ 21%. EBITDA a înregistrat o creștere de 5%, până la 155 milioane de lei.

AQUILA a realizat investiții în valoare de 46 milioane de lei în 2023, pentru cumpărarea de mijloace de transport și echipamente de depozit și automatizări.

Radu Oniga este noul director general al HORNBACH în România

0

La începutul noului an financiar al HORNBACH, la 1 martie 2024, domnul Radu Oniga va prelua funcția de director general al HORNBACH în România. El îi succedă domnului Mugurel-Horia Rusu, care a deținut funcția de director general începând din 2005. În România, HORNBACH Baumarkt AG operează în prezent nouă magazine de materiale de construcții și grădinărit cu Drive In, precum și magazinul online hornbach.ro.

Radu Oniga (43 de ani) este cetățean român și a studiat în cadrul Academiei de Studii Economice București (secția cu predare în limba germană). A lucrat apoi ca achizitor de produse non-food în cadrul unei companii internaționale. În 2006, s-a alăturat companiei HORNBACH în calitate de angajat în domeniul achizițiilor (achizitor) pentru gama de produse din lemn, materiale de construcții și prefabricate. În 2017, a preluat conducerea regională a Departamentului e-business și, în această calitate, a jucat un rol-cheie în impulsionarea dezvoltării magazinului online din România și a digitalizării modelului de afaceri. 

„Radu Oniga va continua dezvoltarea cu succes în România datorită experienței sale de mulți ani. Suntem încântați că am găsit un coleg atât de implicat și experimentat pentru această sarcină importantă”, a declarat Jan Hornbach, membru al Consiliului de Administrație al HORNBACH Baumarkt AG, responsabil pentru companiile naționale europene.

Mugurel-Horia Rusu, a cărui carieră la HORNBACH a început în Austria, în 1996, a contribuit la înființarea filialei din România. El a condus pe plan local magazinele HORNBACH, primul fiind deschis în București în anul 2007. În urma transferului de responsabilitate către Radu Oniga, Mugurel-Horia Rusu va continua să sprijine Grupul HORNBACH cu expertiza sa în calitate de consilier. 

Mugurel-Horia Rusu a fost un manager formator pentru colegii din compania noastră națională timp de peste 18 ani. A fost foarte activ pe plan operativ și a impus HORNBACH ca partener de încredere pentru proiecte și în România. Apreciem angajamentul său pentru dezvoltarea pozitivă din România și îi mulțumim din toată inima pentru acești ani de succes”, a spus Jan Hornbach.

Kaufland ajunge la o rețea de 177 de hipermarketuri la nivel național 

0

Compania Kaufland România deschide la 29 februarie două magazine, în Zalău și în cartierul Militari Residence din București, ajungând astfel la o rețea de 177 de hipermarketuri la nivel național. 

Kaufland subliniază că, prin deschiderea noilor magazine, „a generat circa 130 locuri de muncă, sprijinind dezvoltarea comunităților locale”.

Cele două noi magazine sunt caracterizate astfel de creatorii lor: „Situat pe Drumul Osiei 78, Sector 6, noul Kaufland București este construit pe o suprafață totală de aproape 6.000 mp, cu un spațiu de vânzare de peste 3.200 mp. Acesta cuprinde o galerie comercială, oferind accesul la o varietate de magazine și servicii, precum TIP TOP pentru cofetărie și mâncare gătită, Tabac EXPRESS, curățătoria și croitoria CLEANSPOTSERVICE și Farmacia Dr. Max, ATM Multibanco și serviciile de coletărie EasyBox, DPD și FANbox.

Programul de lucru este de luni până sâmbătă de la 07:00 și până la 22:00, iar duminică de la 08:00 la 21:00. 

Cu ocazia inaugurării, bucureștenii sunt așteptați cu reduceri speciale la articole nonalimentare din gamele de electrocasnice și îmbrăcăminte, în limita stocului disponibil, și reduceri zilnice de 30% pentru diverse categorii de produse.

Noul Kaufland Militari Residence se deosebește de celelalte magazine din țară prin faptul că este primul magazin construit din beton ecologic. ECOPact este un beton cu emisii scăzute de carbon și oferă 100% performanță, prin emisii de CO2 cu 30% mai mici în comparație cu betonul standard (CEM I), iar astfel Kaufland își propune să contribuie la reducerea poluării în mediul urban.

Noul magazin din Zalău, jud. Sălaj este situat pe Strada Corneliu Coposu nr. 142 și are o suprafață totală de peste 5.000 mp, dintre care 3.000 mp  sunt alocați spațiului interior de vânzare. Magazinul este prevăzut și cu o galerie comercială, ce oferă accesul la o varietate de magazine și servicii – Refugiul Gurmanzilor, unde clienții vor găsi produse de cofetărie, patiserie, paste de casă, sandwich-uri, băuturi calde și reci, precum și casa de schimb valutar Macrogroup, magazin specializat Tutun/Loto/Ziare Inmedio, Farmacia Catena, ATM Multibanco și serviciu de coletărie EasyBox.

Hipermarketul își va deschide porțile publicului joi, 29 februarie, și va funcționa între orele 07:00-22:00, de luni până sâmbătă, respectiv între orele 08:00-20:00, duminica. 

Cele două magazine sunt prevăzute cu parcări generoase, cu 275 de locuri disponibile la București, respectiv 205 la Zalău, incluzând locuri de parcare pentru părinți și persoane cu dizabilități. Cei care aleg mijloacele de transport alternativ au la dispoziție stații de încărcare pentru mașinile electrice și rastele pentru biciclete.

Pentru a asigura un flux rapid de clienți și un timp redus pentru plata cumpărăturilor, fiecare hipermarket este dotat cu 15, respectiv 14 case de marcat – atât standard, cât și express, de tip self check-out. În plus, ambele magazine vor avea implementat și serviciul K-Scan, care oferă clienților posibilitatea de a scana singuri produsele, pentru o plată rapidă la casa de marcat.  

Ambele magazine oferă un sortiment extins de legume și fructe, produse proaspete la vitrina cu servire asistată, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie. La punctul Grill din exterior, clienții sunt așteptați cu o varietate de meniuri și preparate calde.

Kaufland își reafirmă continuarea angajamentului față de mediu, semnalând că „noile hipermarketuri sunt prevăzute cu sisteme de colectare separată, unde clienții sunt recompensați pentru ambalajele returnate:

  • În interiorul magazinelor, clienții vor găsi un automat de reciclare, de tip self-service, unde pot recicla ambalaje în schimbul voucherelor de extra-reducere. Pot aduce aici și ambalaje din PET, sticlă și metal (cu volum de până la 3 litri), garanția de 0,50 RON fiind restituită doar pentru ambalajele cu simbolul Ambalaj cu garanție tipărit pe etichetă.
  • Tot în zona de la intrare, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune pentru reciclare ambalaje ale produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor fi recompensați pe loc cu vouchere de 35% reducere la cumpărarea altor produse noi, din oferta lunară. Clienții pot depune sticle goale din plastic de șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar și recipiente goale de produse de curățenie, precum detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridică de la Biroul de Informații din magazin”.

Kaufland reamintește că „se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.500 de magazine în 8 țări, 148.000 de angajați și o rețea de 177 de magazine în România. În 2023, Kaufland România a primit pentru a cincea oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață. Obiectivul nostru este să aplicăm cele mai inovatoare tehnologii în domeniul retail, astfel încât clienții să se bucure de produse proaspete, la cel mai bun raport calitate-preț, prin promovarea sustenabilității și a produselor locale. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro”.    

Banca Comercială Română primește solicitări noi pentru programul Noua Casă

0

Banca Comercială Română (BCR) anunță că primește, din nou, solicitări pentru programul Noua Casă. 

Oferta BCR pentru Noua Casă vine cu o dobândă de 2% + IRCC (5,97%) și 0 costuri pentru analiza dosarului. Avansul minim este de 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro, echivalent lei, și de 15% pentru locuințe cu valori între 70.001 si 140.000 de euro, echivalent lei.

Suma maximă care poate fi acordată poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani. Creditele Noua Casă BCR se acordă în limita plafonului disponibil alocat la începutul anului prin acest program guvernamental.

Ca recomandare de educație financiară, BCR le indică tuturor clienților care solicită creditul Noua Casă să țină cont și de protecția lor și a persoanelor dragi pe perioada derulării creditului, printr-o asigurare de viață, cu adăugarea unor acoperiri suplimentare, absolut necesare în cazul unor evenimente neprevăzute.

Asigurările acoperă plata temporară a ratelor în cazurile de șomaj involuntar sau concediu medical prelungit, sau acoperă chiar parțial sau total creditul, în cazul apariției unor afecțiuni grave, în funcție de diagnosticul medical, în caz de invaliditate parțială și permanentă sau chiar deces. Costul este descrescător, calculându-se lunar în funcție de soldul creditului.

De asemenea, este recomandată încheierea unei asigurări separate pentru protecția venitului, care asigură un anumit venit în cazul pierderii locului de muncă, oferind clienților oportunitatea să se concentreze pe găsirea unui nou job. 

Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

  • Credit: 270.000 RON
  • Perioadă: 30 ani
  • Dobândă: 7,97% (2% + IRCC), IRCC: 5,97%; este variabilă și se calculează în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) publicat în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru pe website-ul Băncii Naționale a României, la care se adaugă o marjă fixă de 2%.
  • Comision evaluare imobil: 470 lei, inclusiv TVA
  • Comision de gestiune FNGCIMM – 0,15% anual, calculat la valoarea garanţiei
  • Rata lunară: 2.079 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
  • Valoare totală plătibilă: 630.404 lei 
  • Dobândă anuală efectivă (DAE): 8,44 %

Banca Comercială Română s-a alaturat programului „Prima Casă”, transformat ulterior în „Noua Casă”, încă din 2009. 

BCR oferă clienților persoane fizice și creditul ipotecar standard “Casa Mea” cu dobândă fixă pe 5 sau 10 ani, produs extrem de util și accesat de către clienții care își doresc o predictibilitate a sumelor de plată sau doresc achiziționarea unei locuințe cu valoare mai mare de 120.000 euro. 

În prezent, cea mai bună ofertă BCR pentru creditul “Casa Mea” este de 5,79%, dobândă fixă 5 ani, ulterior variabilă IRCC + 2,4%, pentru clienții care virează salariul la BCR si achiziționează o locuință eficientă energetic. 

Pentru produsul „Casa Mea”, BCR oferă suplimentar, până pe 16 aprilie 2024, tuturor clienților care virează salariul la BCR și un fond de urgență garantat, în echivalentul unei rate totale de credit de până la maximum 2.500 lei imediat după acordarea creditului. 

Vremuri dificile pentru constructori și companiile imobiliare

0

Sectoarele construcții și imobiliare sunt printre cele mai ciclice sectoare. Sensibile la schimbările de pe piața muncii, prețurile mărfurilor și, în primul rând, la mediul ratei de dobândă și accesibilitatea creditelor, aceste domenii de activitate sunt în prezent sub presiune. Și este puțin probabil ca lucrurile să se îmbunătățească în 2024.

Constructorii, la răscruce de drumuri

Piața rezidențială se confruntă cu o constrângere dublă. Atât pe zona de cerere, cât si la nivel de ofertă. Creșterea ratelor dobânzilor a dus la o deteriorare rapidă a cererii, deoarece gospodăriile nu își permit să cumpere proprietăți, mai ales că prețurile locuințelor au crescut substanțial.

La aceasta se adaugă o penurie globală de forță de muncă, cel mai mare impediment din 2021 până la sfârșitul anului 2023 în construcții conform companiilor europene. [1] Acest lucru are ecou și în Statele Unite, unde numărul locurilor de muncă deschise în construcții este cu aproape 30% mai mare decât înainte de pandemie, și în Japonia, unde 60% dintre companiile de construcții au reclamat lipsa forței de muncă conform unui sondaj din 2022[2].

Toate aceste probleme legate de ofertă, dublate de creșterea rapida a ratelor dobânzilor în ultimii doi ani, au dus lacreșterea costurilor de construcții: prețurile materialelor au crescut, presiunile salariale s-au intensificat, iar costurile de finanțare au crescut vertiginos.

Ratele ridicate ale dobânzilor ridică provocări companiilor imobiliare comerciale

Companiile imobiliare comerciale – care sunt active în principal pe segmentele nerezidențiale, cum ar fi spații industriale, birouri și comerțul cu amănuntul –au fost deosebit de sensibile la situația din anii precedenți, spațiile comerciale fiind impactate de perioadele de carantină și accelerarea comerțului electronic, în vreme ce segmentul de birouri încă se adaptează la munca hibridă care a dus la o cerere mai scăzută și în schimbare pentru spațiile de lucru. Procentajul spațiilor de birouri vacante a fost cel mai ridicat din ultimii 15 ani, situându-se la 20,2% în T1 2023 în SUA și la niveluri similare celor din 2016 în Europa, la 7,5%.

Ratele ridicate ale dobânzilor ridică provocări pentru companiile imobiliare, impactul cel mai evident și imediat fiind o încetinire atât a numărului de tranzacții imobiliare, cât și a valorii lor generale. În mediul actual, acest lucru este deja vizibil, volumul tranzacțiilor cu proprietăți comerciale în Europa s-a redus cu peste jumătate în ultimul an fiind la cel mai scăzut nivel din 2010. În plus, impactul vine și din costurile dobânzilor care au crescut rapid de-a lungul ultimii doi ani.

Perspective în 2024: spre scăderea prețurilor locuințelor în economiile avansat

Piața imobiliară se situează pe un echilibru delicat între ratele mari ale dobânzilor și o ofertă limitată de locuințe.

Deși prețurile locuințelor s-au adaptat oarecum la rate mai mari,constrângerile persistente ale ofertei(cauzate de lipsa de dorință a potențialilor vânzători de a trece de la ratele ipotecare scăzute sau de a vinde la un preț mai mic) le-au menținut la un nivel dinamic în 2023.

Anul 2024 ar trebui să marcheze un punct de cotitură în această dinamica, fiind prognozată o scădere a prețurilor în majoritatea economiilor avansate(34% în Germania, 31% în Japonia) din perspectiva cumpărătorilor.

În același timp, peisajul provocator al segmentului imobiliar comercial determină anumite companii să recurgă la măsuri drastice, cum ar fi vânzarea activelor. La intrarea în 2024,prețurile proprietăților comerciale au scăzut deja cu 25% de la cel mai ridicat nivel înregistrat istoric. În mod remarcabil, au existat cazuri importante în care clădiri importante au fost vândute cu reduceri de peste 50%, subliniind situația dificilăîn care se află unele companii în contextul actual al climatului economic.

În 2024, Coface anticipează un an al schimbărilor de noroc, ajutat de o scădere binevenită a ratelor de politică monetară. Cu toate acestea, preocupările persistă. Având în vedere că o parte din datoria existentă este deja blocată la rate fixe și marjele de creditare pentru noi împrumuturi sunt la cel mai scăzut nivel de peste un deceniu, se pune întrebarea: se vor dovedi oare reducerile anticipate ale ratelor de dobândă suficiente pentru a susține o piață care dă semne de slăbiciune?

Mai multe detalii în raportul complet.


[1] Sursa: ECOFIN, Coface

[2] https://www.statista.com/statistics/1113127/japan-full-time-employee-labor-shortages-among-companies-by-industry/

Studiu Reveal Marketing Research în parteneriat cu OLX Locuri de Muncă: Anxietățile în creștere îi determină pe români să aleagă locuri de muncă care le conferă sentimente de siguranță și stabilitate pe termen lung

0

În cadrul conferinței ReSource by OLX Locuri de Muncă, s-a lansat cel mai recent studiu ce evaluează dinamica pieței muncii din ultimul an, realizat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu OLX Locuri de Muncă, unul dintre liderii platformelor de recrutare.

Scopul principal al studiului a fost de a înțelege nevoile emergente și în continuă schimbare ale angajaților din categoria blue collar (cei care lucrează în domenii fizice sau manuale) și grey collar (cei care îmbină elemente ale muncii manuale cu cele de birou).

Concluziile au fost următoarele:

  • Topul așteptărilor candidaților legate de locul de muncă actual sau viitor include: creșterea salarială (54%), beneficiile suplimentare motivante (33%) și echilibrul între serviciu-viață personală (33%).
  • Principalele provocări ale candidaților în procesul de căutare a unui nou loc de muncă sunt găsirea oportunităților potrivite (58%), încrederea în angajator (46%) și procesul dificil de aplicare și selecție (33%).
  • 63% dintre angajații blue/ grey collar au luat în considerare posibilitatea de a lucra în străinătate, în special tinerii între 18-24 ani (76%).

Pe fondul anxietăților în creștere, așteptările angajaților de la un loc de muncă sunt definite de noțiunile de siguranță, încredere și seriozitate

Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, pentru 45% dintre respondenți, evenimentele majore, precum pandemia Covid-19, au influențat negativ așteptările și preferințelor referitoare la locurile de muncă. Astfel că, aspecte precum securitatea locului de muncă (33%), echilibrul dintre viața personală și cea profesională (31%) sau creșterea importanței beneficiilor de sănătate (30%) au fost efectele cel mai des menționate ale acestor evenimente. La o privire mai atentă, observăm că beneficiile de sănătate și siguranța la locul de muncă sunt importante într-o măsură semnificativ mai mare pentru 42% dintre reprezentanții Generației Baby Boomer (peste 58 ani).

„Creșterea așteptărilor salariale este unul dintre aspectele cele mai vizibile în ultimii ani, fapt ce a amplificat și mobilitatea profesională. Dacă în trecut, se punea mai mult accentul pe pregătirea și instruirea profesională, acum prioritatea principală este obținerea unui salariu mai mare. Acest aspect poate fi atribuit creșterii costurilor de trai și unei conștientizări mai mari a valorii angajaților pe piața muncii. Așadar, pe fondul anxietăților în creștere, așteptările și nevoile angajaților din categoria blue/ grey collar de la un loc de muncă sunt în prezent definite de noțiunile de siguranță, încredere și seriozitate” menționează Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research

În ceea ce privește așteptările salariale, în prezent, majoritatea lucrătorilor din zonele blue și grey collar se așteaptă la un salariu lunar cuprins între 3001 și 4000 RON (28%) sau între 4001 și 5000 RON (25%) atunci când încep să caute un nou loc de muncă.

Mobilitatea profesională este influențată în primul rând de dorința de a obține venituri mai mari (61%) și reflectă nevoia generală a oamenilor de schimbare și avansare profesională

70% dintre români își schimbă locul de muncă la mai mult de 3 ani. Ca tendință, cei din Generația Z (18-24 ani), își caută mai frecvent locuri de muncă la mai puțin de 2 ani (27% vs. 13% total eșantion)

Principalele beneficii percepute ale schimbării frecvente a locurilor de muncă sunt: creșterea salariului și alte beneficii oferite de angajator (61%), oportunitățile de dezvoltare profesională (44%) și îmbunătățirea abilităților profesionale (38%). În ceea ce privește provocările în procesul de căutare a unui nou loc de muncă, găsirea oportunităților potrivite (58%), încrederea în companie/ angajator (46%) și procesul dificil de aplicare și selecție (33%) sunt cele mai des menționate bariere.

În plus, specialiștii în HR țin să evidențieze faptul că în rândul angajaților blue/ grey collar există o tendință în creștere de a-și căuta locuri de muncă sezoniere în industrii cu cerere fluctuantă a forței de muncă (ex. construcții, turism, agricultură sau alte servicii sezoniere), iar în timpul sezonului rece caută mai degrabă locuri de muncă ce le oferă o mai mare stabilitate.

Îndreptându-ne atenția către aspectele care influențează decizia de a nu schimba locul de muncă, stabilitatea locului de muncă (85%) și beneficiile pe termen lung, cum ar fi măririle salariale, bonusurile etc. (84%) sunt factorii cheie  care îi determină pe angajați să rămână la actualul loc de muncă.

Munca în străinătate continuă să fie privită ca o oportunitate
de către 6 din 10 angajați blue/ grey collar

63% dintre respondenți au luat în considerare posibilitatea de a lucra în străinătate sau de a se muta în altă țară în căutarea unui loc de muncă, având în vedere atracția pentru salarii mai mari (42%), stabilitatea economică (30%) și condițiile de muncă mai bune (29%). Datele studiului relevă faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 ani (Generația Z) sunt cei mai deschiși în a lua în considerare posibilitatea de a lucra în străinătate (76%).

Mai mult decât atât, motivația de a-și căuta un loc de muncă în străinătate pentru a obține venituri mai mari este mai puternică (47%)  în cazul reprezentanților Generației Y (28-46 ani).

Site-urile de job-uri (67%) și recomandările din partea cunoscuților rămân cel mai des utilizate canale de recrutare pentru a găsi un loc de muncă potrivit

Canalele de recrutare cel mai des utilizate de angajați pentru a găsi un loc de muncă potrivit sunt site-urile de joburi (67%)recomandările din partea cunoscuților (60%), site-urile angajatorilor (57%) și platformele de social media – Facebook, LinkedIn etc. (56%).

Principalele motivații pentru care lucrătorii blue/ grey collar utilizează frecvent aceste canale de recrutare constau în: accesul facil și rapid la informațiile necesare despre locurile de muncă (72%) și diversitatea oportunităților de angajare (63%). În contrast, principalele bariere sunt reprezentate de lipsa de încredere în eficacitatea canelelor (62%) și lipsa de familiaritate cu aceste metode de recrutare (57%).

Potrivit specialiștilor în HR, site-urile de recrutare sunt apreciate în primul rând pentru profesionalism și simplitate, în timp ce recomandările conturează o imagine mai clară și transparentă asupra unui potențial nou loc de muncă.

În timpul procesului de recrutare, angajații își pierd adesea interesul dacă oferta salarială este sub nivelul așteptărilor (73%), în special în rândul reprezentanților Generației X (47-58 ani), cu un procent de 79%. De asemenea, interesul poate scădea și dacă cerințele job-ului sunt considerate excesive sau nerealiste (48%).


Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa. 

OLX Locuri de muncă este platforma de recrutare online preferată de sectorul candidaților blue și grey collar, având peste 570.000 de anunțuri de angajare publicate pe parcursul anului 2023. Este locul unde candidații și angajatorii din toată țara se întâlnesc, una dintre cele mai tranzitate platforme de recrutare în sectorul de blue și grey collar. Peste 128.000 de companii au recrutat în anul 2023, alegând platforma OLX Locuri de Muncă.  

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada octombrie-noiembrie 2023 și cuprinde două componente: etapa calitativa  – 16 interviuri în profunzime cu specialiști în HR și etapa cantitativă – eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, angajați/persoane care caută un loc de muncă, din categoria blue/grey collar, fară studii superioare. Mărimea eșantionului a fost de 1406 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1 % la un nivel de încredere de 95%.

ECDL Romania lansează Inițiativa AI Empowered

0

ECDL Romania, liderul național în certificarea competențelor digitale, prefigurează deschiderea unui nou capitol în certificarea competențelor digitale, prin introducerea tehnologiilor avansate de inteligență artificială (AI) în programele proprii: 

„Asistentul AI Adam se alătură echipei ECDL Romania, iar rețeaua națională de Centre ECDL devine AI Empowered, pregătindu-se să devină poli de inovație și educație pentru noile tehnologii. 

Această evoluție strategică reflectă angajamentul ECDL Romania de a răspunde dinamic la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii și ale sectorului educațional. 

Adam, asistentul AI care îți deschide calea spre certificarea ICDL – disponibil non-stop

Inovația centrală a acestei inițiative este Adam, un asistent AI conceput pentru a oferi suport și orientare personalizate cursanților și candidaților la certificările ICDL. Accesibil 24/7, Adam este portalul permanent către certificările ICDL, adaptându-se la comportamentul tuturor celor interesați de competențe digitale, privind momentul şi modul în care doresc acces la informaţii

Adam este asistentul AI ECDL care facilitează o experiență de certificare adaptativă, oferind răspunsuri la întrebările fiecăruia, un prim pas în viziunea complexă ECDL Romania de a integra tehnologiile emergente pentru a îmbunătăți accesibilitatea și eficiența procesului de învățare și certificare.

Centrele noastre acum mai inteligente cu tehnologia AI prin campania care urmărește să le dezvolte în Centre ECDL de excelență AI

În continuarea modulelor ICDL Insights de introducere și înțelegere a tehnologiilor noi precum Artificial Intelligence (AI), Blockchain, Cloud Computing, Big Data sau IoT, ECDL Romania realizează un pas important în evoluția sa, integrând instrumentele AI în procesul de dezvoltare a competențelor digitale. 

ECDL Romania a lansat o campanie ambițioasă pentru transformarea centrelor acreditate ECDL în centre de excelență în AI. Această campanie va implica resurse extinse, traininguri specializate și suport continuu pentru centrele acreditate, cu scopul de a le transforma în hub-uri de inovație și învățare pentru tehnologiile AI.

Acest program este proiectat pentru a actualiza conform cerințelor erei digitale competențele personalului și oferta de formare și certificare din centrele de testare acreditat ECDL din România.

Toate aceste demersuri vor îmbunătăți critic experiența globală de formare, evaluare și certificare ECDL/ICDL, oferind servicii educaționale de cea mai înaltă calitate, mult mai relevante astăzi pentru un proces eficient de digitalizare, cu rezultate reale.

Țara noastră se poate îndrepta către un viitor în care tehnologia nu îi sperie pe români, ci, mai degrabă, îi ajută să trăiască în realitatea erei digitale.

 ICDL – The Digital Skills Standard este  noua identitate de brand a celui mai răspândit standard de certificare a competenţelor digitale, cunoscut local doar ca ECDL până recent. 

ECDL Romania, Operatorul National al licenței ECDL/ ICDL, continuă să joace un rol esențial în promovarea competențelor digitale pentru noile tehnologii și a alfabetizării digitale, contribuind astfel la dezvoltarea personală și profesională în România.

ICDL Foundation este o organizație internațională dedicată dezvoltării standardelor de competențe digitale la nivelul forței de muncă, în educație și la nivelul societății în general. 

Certificarea ICDL este disponibilă global, în peste 100 de țări, printr-o rețea de peste 20.000 de Centre de Testare. Până acum, s-au susținut peste 70 de milioane de teste de certificare ICDL, de către mai mult de 17 milioane de persoane din întreaga lume.”

Analiză privind perspectivele immediate ale domeniul tehnologiei informației

0

Compania Eaton prezintă o analiză asupra perspectivei din acest an în domeniul tehnologiei informației, cu referire la multitudinea de tendințe și provocări specifice:

Tendințele sectorului IT în anul 2024

În domeniul Tehnologiei Informației (IT), anul 2024 va fi unul de transformări dinamice definite de o multitudine de tendințe și provocări. Acest articol analizează aspecte esențiale, cum ar fi importanța tot mai mare a datelor, complexitatea business-ului din IT, rolul fundamental al canalului IT și efectele transformatoare ale evoluției digitale asupra distribuției IT. Oferind o perspectivă cuprinzătoare, vom explora perspectivele anului 2024, analizând impactul transformării digitale, tendințele și provocările în curs de desfășurare, dar și accentul tot mai mare pus pe sustenabilitate în cadrul industriei.

Impactul transformării digitale: 

Transformarea digitală reprezintă una dintre prioritățile cheie pentru Uniunea Europeană, iar inițiativa Deceniul Digital stabilește obiectivele UE pe acest segment până în 2030. Peisajul distribuției IT a suferit o transformare digitală, iar datele au devenit din ce în ce mai importante, în special pentru a evalua comportamentul consumatorilor și tendințele pieței. Dezvoltarea platformelor digitale și necesitatea adaptării unei mentalități digitale în activitățile de marketing reprezintă o evoluție esențială care a avut loc recent.  Digitalizarea a suferit câteva schimbări majore, cu o importanță din ce în ce mai mare acordată AI-ului generativ, care are un potențial ridicat și aplicabilitate în aproape toate industriile, putând să adauge până la 4,4 trilioane de dolari în valoare economică

Tendințe și provocări în sectorul IT: 

Sectorul IT rămâne rezilient în fața provocărilor din acest an, de la incertitudinea economică la tensiunile geopolitice și impactul reglementărilor, toate aceste elemente făcând mai dificilă planificarea în business. Combinația dintre inflație și recesiune din Europa și Africa a afectat negativ și cererea de produse IT, ducând la o creștere a stocurilor și la reduceri de preț. Cu toate acestea, cea mai recentă prognoză Canalys prevede că livrările globale de PC-uri vor reveni la nivelul din 2019 în acest an, livrările din 2024 urmând a atinge 267 de milioane de unități, cu 8% mai multe decât în 2023. În mod similar, Gartner se așteaptă la o creștere de 8% a cheltuielilor din dimeniul IT la nivel mondial, până la 5,1 trilioane de dolari.

Inteligența Artificială (AI) continuă să fie un motor important pentru investițiile din IT, dezvoltând o cerere crescută pentru infrastructura IT, pentru a susține aceste noi capabilități. Astăzi, AI-ul generativ este peste tot, deoarece ajută la automatizarea, accelerarea și îmbunătățirea activității. Este perceput ca o modalitate ușoară de a genera conținut de bună calitate. Se preconizează că guvernele și companiile din întreaga lume vor menține un nivel ridicat de cheltuieli în sectorul IT pentru a stimula progresul în domeniul AI. Organizațiile investesc în AI și automatizare pentru a îmbunătăți eficiența operațională și pentru a aborda decalajele de talente IT.

Pentru succes pe termen lung, partenerii  din canalul IT adoptă soluțiile de cloud într-un mod strategic – fie că este privat, hibrid sau public. Prin integrarea capabilităților cloud în modernizarea infrastructurii IT, partenerii pot crea valoare comercială și tehnică pentru cazuri de utilizare specifice. Cloud și Edge Computing permit o distribuție a sarcinilor de lucru în diferite locații pentru a îmbunătăți viteza de procesare a datelor, reducerea cheltuielilor de transmitere a datelor, respectarea regulilor de guvernanță, controlul proprietății și protejarea securității datelor. Se estimează că, până în 2027, peste 70% dintre companii vor folosi capabilitățile cloud pentru a îmbunătăți performanțele afacerilor. O mare parte din noile cheltuieli observate în sectorul IT ar trebui să provină din serviciile cloud, care ar trebui să crească cu 27% în Europa în 2024, potrivit unui raport realizat de Gartner.

Pentru sectorul IT se anticipează un ciclu important de înlocuire a echipamentelor în 2024. Trecerea la munca de la distanță indusă de pandemie a dus la o creștere semnificativă a cererii de produse IT, inclusiv laptopuri, monitoare și camere web. Drept urmare, multe companii s-au adaptat cu succes provocării de a lucra de la distanță. Acum, la patru ani de la achiziția inițială a acestor produse, multe dintre ele se vor învechi și vor avea nevoie de înlocuire. Se preconizează că acest ciclu de reîmprospătare a produselor va stimula creșterea, fiind esențială pentru succesul continuu al sectorului IT.

Sustenabilitatea în industria IT:

Industria IT pune un accent tot mai mare pe responsabilitatea față de mediu, companiile recunoscând impactul lor asupra sustenabilității. Acest lucru a condus la o creștere remarcabilă a practicilor de tip „Green IT”, cum ar fi virtualizarea, cloud computing și soluțiile eficiente de gestionare a energiei, care urmăresc să minimizeze impactul operațiunilor IT asupra mediului. Consumatorii sunt, de asemenea, mai sensibili la considerentele de mediu atunci când fac noi achiziții, ceea ce a dus la o cerere mai mare pentru produse second-hand. Companiile își reconsideră acum și designul produselor, procesele de producție și chiar alegerea furnizorilor pentru a reduce impactul asupra mediului. Punerea la dispoziție a datelor a devenit crucială pentru sustenabilitate, deoarece permite companiilor  să înțeleagă factori precum utilizarea energiei, a apei și a altor resurse și, astfel, să își îmbunătățească performanța.

Privind retrospectiv, în ciuda provocărilor din 2023, sectorul distribuției IT se află acum la o răscruce între inovare și adaptare, fiind pregătit pentru un viitor promițător. Luarea deciziilor are mai multe fațete în industria IT, cuprinzând responsabilitatea față de mediu, inovația tehnologică, cerințele pieței și viabilitatea financiară, dezvăluind astfel echilibrul complex care definește sectorul IT. Pe măsură ce pășim în anul 2024, convergența sustenabilității și a suveranității datelor apare ca o temă centrală, afirmând angajamentul industriei față de gestionarea mediului și conformarea cu cadrele de reglementare. Sectorul IT, nedescurajat de impedimentele din trecut, priveste inainte cu optimism, afișând rezistența, inovatia si dedicarea constantă pentru modelarea peisajului digital de mâine.


Eaton este o companie inteligentă de management a energiei, dedicată îmbunătățirii calității vieții și protejării mediului pentru oamenii de pretutindeni. Angajamentul nostru este de a face afaceri în mod corect, de a opera în mod durabil și de a ne ajuta clienții să gestioneze energia ─ acum și pe viitor. Valorificând tendințele globale de creștere ale electrificării și digitalizării, accelerăm tranziția planetei la energie regenerabilă, ajutând la rezolvarea celor mai urgente provocări ale managementului energiei din lume și făcând ceea ce este mai bine pentru părțile interesate și pentru întreaga societate.

Fondată în 1911, Eaton a fost listată la NYSE de aproape un secol. Am raportat venituri de 19,6 miliarde USD în 2021 și deservim clienți din peste 170 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați https://www.eaton.com/ro/ro-ro.html. Urmăriți-ne pe Facebook și LinkedIn.

La aniversarea de 25 de ani, Bursele JTI pentru jurnaliști trimite 10 ziariști în vizită de lucru la Bruxelles

0

Programul Bursele JTI pentru jurnaliști împlinește anul acesta 25 de ani de activitate continuă, având ca rezultat peste 250 de ziariști care au participat la stagii de pregătire și la vizite de lucru la Bruxelles, în scopul dobândirii de expertiză profesională în problematica europeană.

De-a lungul unui sfert de veac, Bursele JTI pentru jurnaliști i-a sprijinit pe ziariștii implicați în program să aprofundeze tematicile legate de Uniunea Europeană, cadrul de reglementare, funcționarea instituțiilor, relaționarea între statele membre, precum și modul în care este abordată actualitatea europeană de către media occidentală.

Programul Bursele JTI pentru jurnaliști își continuă menirea și, pentru ediția 2023-2024, a desemnat 10 câștigători care vor efectua o vizită de lucru de o săptămână la instituțiile europene din Bruxelles, la sediul NATO, precum și la alte autorități, organizații sau entități relevante.
Ziariștii acestei ediții, care vor participa la stagiul de o săptămână sunt:

  • 1. Magdalena Luisiana Bigea – Agerpres
  • 2. Liviu Sorin Blada – Agerpres
  • 3. Andreea Chiselev – Radio România Muzical
  • 4. Mădălina Chițac – Antena TV
  • 5. Mădălina Chițu – Societatea Română de Televiziune
  • 6. Mădălina Prundea – Grupul de presa Gândul
  • 7. Arina Ileana Petrovici-Matei – Societatea Română de Radiodifuziune
  • 8. Claudia Spridon – Panorama
  • 9. Ana Maria Stancu – Societatea Română de Televiziune
  • 10. Ștefan Octavian Vasilescu – Euronews


Cei doi ziariști care vor beneficia de stagiul extins de documentare și training la Bruxelles, timp de o lună, sunt Mădălina Prundea și Ana Maria Stancu.

Bursele JTI pentru jurnaliști este un program organizat de JTI Romania, AD Media
Consult și Club Economic, cu sprijinul foștilor bursieri.


Programul Bursele JTI pentru jurnaliști a fost lansat in anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii `90 de National Forum Foundation/Freedom House, având sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, experiența în medii culturale diverse și practica profesională specializată mai întâi in Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Mai multe detalii cu privire la programul Bursele JTI pentru jurnaliști găsiți pe www.bursejti.ro.

Arctic Stream, 35% creștere a profitului net în 2023

0

Compania Arctic Stream, integrator de infrastructură și securitate IT și emitent listat la Bursa de Valori București (BVB) sub simbolul AST, anunță că „a încheiat anul 2023 cu o creștere de 35% a profitului net, respectiv cu 54% a veniturilor, față de 2022. Rezultatele depășesc previziunea înscrisă în Bugetul de Venituri și Cheltuieli (BVC), anunțat la începutul anului trecut, și creează premisele ca 2024 să fie un an cel puțin la fel de bun. 

Profitul net al companiei s-a situat la 9,15 milioane de lei (1,83 milioane de euro), față 6,67 milioane de lei (1,36 milioane de euro), în 2022, fiind mai mare cu 8% față de cel previzionat în BVC (1,7 milioane de euro). Profitul operațional (EBIT) a urcat cu 38%, de la 7,71 milioane de lei, în 2022, până la 10,62 milioane de lei (2,13 milioane de euro), la finalul anului trecut”.

Arctic Stream subliniază că la rezultatele de anul trecut „a contribuit, pe de o parte, extinderea continuă a echipei, la nivel tehnic, operațional și comercial, care a crescut de la 25 de angajați, la finalul 2022, la 32 de angajați și colaboratori, la început de 2024. Pe de altă parte, de-a lungul anului 2023, compania a semnat 5 contracte semnificative (cu o valoare a fiecăruia de cel puțin 10% a cifrei de afaceri din 2022). Unele dintre acestea sunt în derulare pe 2-3 ani și, chiar dacă sunt contracte cadru, fără a reprezenta promisuni ferme de cumpărăre, au un potențial foarte bun de a se concretiza într-o creștere operațională”.

Dragoș Octavian Diaconu (foto), fondator și director general al Arctic Stream: „Rezultatele excelente din 2023, venite după un alt an bun, 2022, atestă că Arctic Stream se menține pe o traiectorie de creștere, pe piața integratorilor de soluții IT din România, iar eforturile întregii echipe sunt din ce în ce mai vizibile. Știam de la bun început că sloganul nostru, Going the Extra Mile, nu va rămâne doar o declarație de principii, ci se va reflecta în rezultate. Mă bucur că, acum, oricine poate vedea în ce s-a concretizat munca noastră. Le mulțumesc colegilor – pentru dedicare, iar partenerilor și acționarilor – pentru încredere. Vom continua să facem ceea ce am dovedit că facem din ce în ce mai bine, fiind atenți la toate oportunitățile de pe piața noastră. Dincolo de sursele de incertitudine privind evoluția economiei, nevoia de infrastructură IT se menține, iar același interes în sporit îl observăm și înspre direcțiile noastre strategice de creștere – cloud și cybersecurity – pe care le urmărim în continuare.” 

Vlad Mihu, Chief Operating Officer și acționar al Arctic Stream: „Creșterea cifrei de afaceri și a profitului se datorează nu doar contextului favorabil al pieței pe care acționăm, ci mai ales îmbunătățirii proceselor interne. Atragerea de specialiști, dezvoltarea capacităților tehnice și consolidarea relațiilor în echipă, ne permit să ne asumăm proiecte din ce în ce mai complexe. Deși piața îți poate aduce oportunități, valorificarea acestora la un nivel de excelență necesita multe eforturi pe care ni le asumăm și de care suntem mândri să vedem că dau rezultate. Vom continua să rămânem transparenți, dar prudenți în previziunile pe care le facem, preferând să detaliem cum am reușit să atingem anumite performanțe și obiective, atunci când le-am atins deja. Nu ne dorim să povestim despre planuri care pot fi deturnate de factori care țin de mersul economiei și asupra cărora nu putem avea control.” 

Arctic Stream anunță în privința operațiunilor pe piața de capital că în ultimul trimestru din 2023, „a finalizat un program de răscumpărare de acțiuni, care fusese aprobat de acționari, în aprilie 2022. Au fost răscumpărate 80.574 de acțiuni, în valoare totală de 1,94 milioane de lei. Acțiunile răscumpărate rămân la dispoziția conducerii companiei, pentru recompensarea membrilor echipei și atragerea de noi specialiști, când va fi cazul, printr-un program de tip Stock Options Plan”.

Raportul financiar integral al Arctic Stream, cu rezultatele financiare preliminare (neauditate) din 2023, poate fi consultat pe pagina emitentului, de pe site-ul BVB, și pe site-ul companiei

Arctic Stream (listată la Bursa de Valori București, sub simbolul AST) este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanța; proiectarea, reproiectarea, integrarea și dezvoltarea infrastructurii de date și de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea și migrarea de soluții complexe; alături de mentenanța și suportul operațional post-implementare. Compania deține certificarea Cisco Certified Premier Partner din anul 2017, alături de alte numeroase ale certificări de la producători de top mondial, având parteneriate cu firme precum Cisco Systems, Dell, Fortinet, Netapp, Nutanix, Palo Alto, Recorded Future, Veeam, VMware și Zscaler”.

Wellbeing pentru angajați și deduceri fiscale pentru companii

0

Compania 7card, caracterizat ca „liderul sectorului de corporate wellbeing din România”, anunță programul „Prima Sută”, prin care „își propune să susțină companiile în crearea de programe dedicate bunăstării angajaților. 

Prin această proiect, 7card încurajează utilizarea facilității fiscale, conform căreia, în 2024, cheltuielile angajatorilor cu beneficii oferite angajaților pentru accesarea facilităților sportive și fitness, în limita a 100 euro/angajat/an, sunt scutite de taxe”. 

Dan Moraru, Country Lead 7card: „S-a vorbit foarte mult despre aceasta facilitate fiscală și despre valoarea pe care companiile o pot deduce, multe voci declarându-se nemulțumite de scăderea plafonului de la 400 de euro, la 100 de euro. Ce propunem noi, prin acest proiect, este o schimbare a perspectivei: Avem totuși un plafon de 100 euro (în 2022 plafonul era 0), haideți să îl folosim! Rolul nostru, ca lideri ai industriei, este să le arătăm companiilor cum pot maximiza aceste sume pentru a crea programe cu adevărat generatoare de valoare, atât pentru ele, cât și pentru angajații lor.”

7card subliniază că „își asumă rolul de partener alături de care organizațiile pot implementa programe complete de wellbeing pentru angajați, care să ia în considerare nevoile și prioritățile acestora, cât și bugetele disponibile. 

Toți angajații, din toate domeniile, au nevoie de o implicare reală din partea angajatorilor, într-o manieră consecventă, care să le faciliteze menținerea echilibrului  dintre viața personală și cea profesională. Aici intervine 7card, pentru că printr-o abordare integrată, putem să susținem angajatorii să-și păstreze promisiunea și putem să le oferim angajaților un pachet complet: resurse pentru învățare și motivație, sprijin constant în proces, acces la centre și activități sportive și de bunăstare.”

Inițiatorii precizează că „programul Prima Sută conține pași și acțiuni concrete ce sprijină integral provocările companiilor, prin expertiză sau resurse care le lipsesc angajatorilor. 7card propune astfel un set strategic de instrumente ce completează acest buget deductibil de 100 de euro și îi maximizează impactul. Proiectul aduce cu sine o echipă dedicată pentru implementare, consultanță în gestionarea bugetului de investiții și peste 100 de pachete personalizate de gratuități pentru angajați, acces la aplicații digitale și săli de fitness, precum și  programe pentru încurajarea stării de bine a angajaților. Astfel, companiile beneficiază de o abordare testată, care generează return-on-investment și care transformă astfel de inițiative în adevărate exemple de bune practici, la nivel de politici interne. 

Programul Prima Sută este conceput pentru a se adapta tuturor preocupărilor departamentelor de HR, iar mai multe detalii pot fi găsite pe pagina https://7card.ro/primasuta/.

7card este definită ca „singura soluție completă de wellbeing din România, pentru companii și angajații lor. Un serviciu care oferă acces la cea mai largă varietate de activități de relaxare și sport, disponibile în aplicația 7card și care ajută companiile să joace un rol semnificativ în asigurarea bunăstării angajaților lor,  prin programul corporativ de wellbeing. 

Prin intermediul aplicației 7card angajații au acces la peste 530 de centre de fitness, yoga, pilates, piscine, studiouri de dans sau escaladă, plus alte 30 de activități. De asemenea utilizatorii 7card au acces la programe de wellbeing care oferă consiliere, programe de nutriție, mindfulness, educație de wellbeing care pot fi continuate și în perioadele de pauză de la activitatea de fitness, pentru a susține călătoria lor de wellbeing.  

Cu peste 12 ani de activitate, 7card susține peste 250.000 de angajați din peste 1.500 de companii în 57 de orașe din România, din toate domeniile de activitate și toate dimensiunile, să își construiască programul ideal de wellbeing. 

În ianuarie 2022, 7card a fost achiziționat de către Gympass, operatorul global #1 în servicii de corporate wellbeing, cu operațiuni în 11 țări din America de Nord și Centrală, America de Sud și Europa. 

Mai multe detalii:  https://7card.ro/ și https://gympass.com/en-us/”

Oportunități de afaceri România – Republica Moldova

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova, a XVIII-a ediţie a „Zilei oportunităţilor de afaceri”, dedicată prezentării posibilităților de extindere a afacerilor cu parteneri din această țară.

Iuliu Stocklosa, preşedintele CCIB: „Relațiile comerciale și economice dintre statele noastre sunt privilegiate și au la bază nu numai rațiuni economice. Avem istorie, cultură și tradiții comune, vorbim aceeași limbă și sperăm într-un viitor bazat pe aceleași idealuri, respectiv o viață mai bună pentru cetățenii celor două state în cadrul marii familii a Uniunii Europene, din care România deja face parte.” 

Organizatorii subliniază că, „în cadrul acestei ediţii, oameni de afaceri din diverse domenii de activitate au avut posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu: E.S. Victor Chirilă, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România; dr. Doru – Claudian Frunzulică, vicepreședinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), copreședinte al Consiliului de Export; Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar prin platforma Zoom cu Mircea Păscăluță, secretar de stat, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova. 

Totodată, participanții au aflat informații tehnice valoroase de la: Alexandru Jipa-Teodoros, director, Direcția Relații cu R. Moldova (Ministerul Afacerilor Externe); Răzvan Pîrcălăbescu, director cabinet ministru (Ministrul Economiei); dr. Mihai Ionescu, co-președinte al Consiliului de Export (CEXP), din partea privată; Claudiu Ardeleanu, director general, Direcția Generală Proceduri Vamale și în Domeniul Produselor Accizabile (Autoritatea Vamală Română); Silvia Grosu, legal manager, Moldova IT Park, iar prin platforma Zoom, de la: Natalia Iepuraș, administrator principal, Zona economică liberă Ungheni-Business; Sergiu Iordan, reprezentantul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din Republica Moldova. 

Principalele subiecte abordate au vizat: situaţia actuală şi tendinţele în comerţul exterior cu Republica Moldova; potenţialul economic al acestei ţări; domeniile în care pot fi dezvoltate proiecte în cooperare; stimulente și facilități, inclusiv în domeniul comercial și vamal; oportunități de finanțare a proiectelor prin diverse programe (de exemplu, Construct Plus și Start Up Nation Diaspora în România, respectiv, programele gestionate de ODA în Republica Moldova). 

Oficialii români și din Republica Moldova au vorbit pe larg despre proiectele investiționale privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale menite să faciliteze schimburile comerciale între cele două țări. Totodată, au fost punctate marile proiecte în domeniul energetic (conducte de transport gaz, linii de înaltă tensiune, rețele electrice) pe care țara vecină dorește să le realizeze în perioada următoare, fiind lansată către firmele românești invitația de a participa la licitațiile ce urmează a fi deschise de ministerele responsabile. Complementar, au fost evidențiate și oportunitățile de afaceri și investiționale generate de nevoia de interconectare digitală și în sectorul telecomunicațiilor. 

În ceea ce privește schimburile comerciale, s-a pus accent pe importanța diversificării produselor și serviciilor ce fac obiectul comerțului exterior bilateral, precum și pe necesitatea creșterii ponderii produselor cu valoare adăugată mare, în contextul în care potențialul celor două țări este insuficient valorificat”.

CCIB precizează că, „la 30 noiembrie 2023 (date disponibile), schimburile comerciale bilaterale au atins 3,2 miliarde USD, nivel apropiat cu cel al perioadei similare din 2022, din care livrările românești 2,1 miliarde USD, iar intrările de mărfuri din R. Moldova, 1,1 miliarde USD. R. Moldova ocupa locul 5 în topul țărilor de destinație extra-UE a mărfurilor românești (după Turcia, Ucraina, Marea Britanie și SUA) și locul 9 între între statele necomunitare, furnizoare de produse în țara noastră. Conform Oficiului Național Registru Comerțului (ONRC), la 31 decembrie 2023 erau înregistrate în țara noastră 7.507 firme cu capital din R. Moldova, reprezentând 3% din totalul firmelor cu capital străin din România, cu un capital social subscris în valoare de 89,5 milioane USD, respectiv 0,14% din totalul investițiilor străine, situând R. Moldova pe locul 34 între statele investitoare în România”.

Foto: CCIB

Asistență pentru refugiați în vestul României 

0

Pe baza parteneriatului dintre Asociația Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom) și UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați,continuă, și în 2024, proiectul „Servicii asistență pentru refugiații din Centrul de Tranzit Timișoara și refugiații din Ucraina în regiunea de Vest”, finanțat de UNHCR și implementat de echipa AIDRom, adresat nevoilor refugiaților printr-o abordare triplă: „Prin prima axă de răspuns, echipa AIDRom acționează pentru a asigura accesul la adăpost și servicii de bază refugiaților evacuați în vederea relocării într-o țară și găzduiți temporar, în tranzit, la Centrul de Tranzit de Urgență (CTU). Cea de a doua direcție a proiectului facilitează accesul la informații și oferă consiliere juridică și îndrumare pentru servicii sociale pentru refugiații ucraineni stabiliți în Timișoara, Arad și Oradea strămutați în partea de vest a României (Timișoara, Arad și Oradea).

Proiectul are și ocomponentă distinctivă în peisajul susținerii refugiaților vulnerabili din țara noastră, prin care se acordă ajutor financiar de urgență pentru refugiați din Ucraina sau din alte țări, indiferent de zona de unde se află. Aceștia pot avea rapid la articolele de primă necesitate și alte nevoi urgente. Refugiații incluși în această componentă a proiectului vor fi preluați de la centrele multifuncționale AIDRom, centrele regionale ale UNHCR pentru refugiați dedicate victimelor ucrainene ale războiului și de la alte ONG-uri implicate în asistența refugiaților ucraineni.”

Zoltani Katalin, secretar executiv al AIDRom:„Conceput pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor vulnerabile, care sunt nevoite să fugă din calea conflictelor din țările lor, proiectul derulat în parteneriat cu UNHCR are trei axe prin care echipa AIDRom este „aici să ajute” și să asigure un răspuns eficient la complexitatea nevoilor refugiaților. Pentru a putea oferi suportul necesar celor aproximativ 1.400 de oameni evacuați sau strămutați din calea conflictelor armate vom colabora îndeaproape cu colegi din UNHCR din Centrul de Tranzit de Urgență (CTU) din Timișoara, cu parteneri și instituții publice locale. În plus, sperăm ca în efortul nostru de a ajuta persoanele foarte vulnerabile să ni se alăture toți reprezentanții societății civile care identifică persoane foarte vulnerabile pe care le putem ajuta și care pot fi îndreptate către noi.

După cum anunță inițiatorii, „cu un accent special pe persoanele refugiate cu nevoi specifice, echipa AIDRom va asigura, prin proiectul finanțat de UNHCR, accesul la asistență și servicii de bază, la adăposturi sigure și condiții de trai demne, precum și acces la asistență medicală și sprijin psiho-social.

Activitățile de asistență a refugiaților din Ucraina se vor desfășura la Centrul Multifuncțional AIDRom din Timișoara, la Asociația Filantropia Oradea și la Direcția de Asistență Socială Arad. Totodată, AIDRom își propune să implice instituțiile și autoritățile publice locale și centrale cu responsabilități în domeniu: Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Ministerul Muncii, Direcțiile pentru Protecția Copilului, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății și alte instituții relevante.

De la declanșarea războiului din Ucraina, țara noastră a fost tranzitată de aproximativ 7,3 milioane de ucraineni[1], majoritatea femei și copii, dintre care peste 144.3 mii[2] s-au stabilit temporar în țara noastră.

În martie 2022, UE a activat Directiva privind protecția temporară, un sistem de urgență al UE utilizat în circumstanțe excepționale în contextul unui aflux masiv pentru acordarea de protecție imediată și colectivă persoanelor strămutate și pentru reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil ale țărilor UE”.

AIDRom (Asociația Ecumenică a Bisericilor din România) reamintește că „și-a început activitatea în 1991 ca un demers comun al Bisericilor prezente în țară: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Reformată și Biserica Luterană, în cooperare cu Unitatea IV (Împărtășire și Slujire) a Consiliul Mondial al Bisericilor. În 1993 a dobândit statut juridic, iar în 1994 s-au alăturat alți doi membri: Biserica Presbiteriană Sinodală Evanghelică Luterană și Biserica Ortodoxă Armeană.

AIDRom promovează incluziunea persoanelor marginalizate, contribuie la reintegrarea socială a persoanelor cu risc ridicat, asigură egalitatea de șanse și luptă împotriva traficului de persoane și a discriminării. Oferă asistență refugiaților și migranților care doresc să se integreze în România și are un răspuns de urgență în caz de dezastre. Prin acțiunile sale, AIDRom întărește cooperarea ecumenică și interetnică pentru pace și stabilitate pentru a atenua segregarea în comunitățile multietnice și pentru a asigura respectarea drepturilor omului. Centrele Multifuncționale de Consiliere a persoanelor în situație de risc, precum și centrele de Cazare, dezvoltate de AIDRom în București, Iași și Timișoara, au ca scop consilierea și asistența persoanelor aflate în dificultate, a refugiaților și a migranților.

AIDRom este membru Act Alliance,alături de peste 140 de organizații confesionale membre care lucrează în domeniul dezvoltării pe termen lung, al advocacy-ului și al asistenței umanitare, având o prezență activă în peste 120 de țări.

Puteți afla mai multe despre activitatea asociației AIDRom accesând site-ul: http://www.AIDRom.ro/”.

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, este caracterizată ca „o organizație globală dedicată salvării de vieți, protejării drepturilor și construirii unui viitor mai bun pentru persoanele forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor și a persecuțiilor”.

UNHCR subliniază: „Conducem acțiunile internaționale de protecție a refugiaților, a comunităților strămutate forțat și a apatrizilor.

Oferim asistență pentru salvarea de vieți, contribuim la protejarea drepturilor fundamentale ale omului și dezvoltăm soluții care să asigure că oamenii au un loc sigur numit acasă, unde își pot construi un viitor mai bun. De asemenea, lucrăm pentru a ne asigura că apatrizilor li se acordă o naționalitate.

Lucrăm în peste 130 de țări, folosindu-ne experiența pentru a proteja și a avea grijă de milioane de oameni.

Puteți afla mai multe despre activitatea UNHCR în România, aici: www.unhcr.org | Facebook | Twitter


[1]https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/peste-7-milioane-de-ucraineni-au-intrat-in-romania-de-la-inceputul-invaziei-ruse-2682633

[2]https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/ukraine-refugees-eu/

Doi ani de distanțare de combustibilii fosili din Rusia

0

În cei doi ani care au trecut de la începutul războiului din Ucraina, contextul energetic dintre Rusia și Uniunea Europeană (UE) a suferit o transformare dramatică. Ceea ce părea cândva o problemă imposibil de rezolvat – reducerea dependenței UE de energia rusă, este acum o realitate. Însă această schimbare a venit la pachet cu o creștere semnificativă a inflației și a costurilor guvernamentale, creând o situație dificilă pentru economiile slăbite de cei doi ani anteriori de pandemie. 

Cea mai izbitoare schimbare a avut loc în domeniul importurilor de combustibili fosili. De la un maxim lunar de 16 miliarde de dolari la începutul anului 2022, UE a reușit să își reducă importurile de combustibili fosili din Rusia la aproximativ 1 miliard de dolari până la sfârșitul anului 2023, potrivit unei analize a think tank-ului Bruegel. 

În sectorul gazelor naturale, influența Rusiei pe piața europeană s-a diminuat semnificativ. Dacă în 2021 peste 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale au ajuns în UE, în 2023  s-a redus la doar 27 de miliarde de metri cubi, adică cu 83% mai puțin. Acest lucru a dus la o scădere notabilă a volumelor de export de gaze și a încasărilor Rusiei, veniturile Gazprom în prima jumătate a anului 2023 scăzând cu 70% față de media 2018-2022, și din cauza limitărilor de infrastructură care împiedică redirecționarea unor volume substanțiale de gaze către China. 

Nevoia de autosuficiență a Europei are potențialul de a propulsa România să devină unul dintre principalii exportatori de gaze naturale de pe continent. Prin proiectul offshore Neptun Deep, România își propune să extragă aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Dar, potrivit think tank-ului american Atlantic Council, este de așteptat ca Rusia să se opună acestor proiecte de exploatare a gazelor naturale, având în vedere că Moscova a demonstrat deja aplicarea unei serii de tactici de război hibrid în Marea Neagră. 

De asemenea, am asistat în ultimii doi ani la o scădere drastică a importurilor UE de țiței rusesc (-90%) și de produse petroliere (-91%). Acest lucru evidențiază angajamentul ferm al UE de a se distanța de sursele energetice rusești. Ca răspuns la embargoul impus de UE, Rusia și-a reorientat exporturile de petrol către Asia – China, India și Turcia devenind destinații cheie. Această pivotare strategică a permis Rusiei să își mențină veniturile din exporturile de combustibili minerali la niveluri comparabile cu cele din 2019, în ciuda pierderii unei părți semnificative din piața europeană pentru exporturile sale de gaze naturale.

Reducerea dependenței energetice de Rusia a venit cu un cost semnificativ, atât în ceea ce privește inflația, cât și în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale. La apogeul crizei energetice, prețul gazelor naturale a urcat la peste 333 EUR pe MWh. Întrucât gazul natural era o componentă a energiei electrice, acest lucru a dus la creșterea prețului acesteia, ceea ce a forțat Europa să regândească întreaga strategie privind energiile regenerabile. Iar rezultatele încep să se vadă. Atât producția de energie pe bază de cărbune, cât și cea pe bază de gaze naturale au avut o scădere procentuală record în 2023, ceea ce a dus la o scădere record și a emisiilor de CO2 din sectorul energetic. Producția de energie fosilă a scăzut la mai puțin de o treime din energia electrică a UE (33%) pentru prima dată în istorie, potrivit analistilor think tank-ului Ember. De asemenea, în România am asistat la o creștere a producției de energie regenerabilă cu aproape 10%în 2023 față de 2022 c, în timp ce producția de gaze naturale a crescut cu 1,5%, cea de petrol a scăzut cu aproape 5%, iar cea de cărbune s-a redus cu aproape 20%.   

În timp ce prețul gazelor naturale s-a stabilizat în ultimul an, ajutat de două ierni blânde și de o reducere a consumului, prețul petrolului este încă în creștere din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu provocarea de a-și stabiliza canalele de aprovizionare cu energie și luptă în continuare cu inflația. 

Între timp, companiile energetice au înregistrat profituri record în 2022, stârnind interesul investitorilor. Chiar dacă piața s-a mai normalizat în 2023, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, interesul investitorilor individuali este încă ridicat pentru această industrie, 38% dintre aceștia declarând că dețin acțiuni la companiile energetice și 36% la companiile de utilități.

Parlamentul European aprobă un sprijin bugetar esențial pentru Ucraina și UE

0

Parlamentul European aprobă o finanțare pe termen lung pentru Ucraina, platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” și modificările majore aferente ale bugetului multianual al Uniunii.

Parlamentul European a aprobat marți revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii, cunoscut sub numele de „cadrul financiar multianual”, sau CFM. El include Mecanismul pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde EUR, și platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), care urmărește să crească independența strategică a Uniunii și să stimuleze inovarea.

Revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii

Această actualizare a CFM, aprobată cu 499 voturi pentru, 67 împotrivă și 31 abțineri, va permite bugetului Uniunii să se adapteze mai eficient la nevoile în continuă schimbare și la circumstanțele neprevăzute. Mai precis, ea întărește capacitatea bugetului Uniunii de a răspunde la nevoile generate de migrație și de provocările externe, ajută Uniunea să fie mai bine pregătită în caz de criză și îmbunătățește flexibilitatea bugetară. Revizuirea respectă cererile eurodeputaților și introduce un mecanism pentru a face față creșterii costurilor legate de rambursările aferente planului de redresare NextGenerationUE, ca urmare a majorării dobânzilor. Pe 6 februarie, eurodeputații au ajuns la un acord cu statele membre privind bugetul pe termen lung. Puteți găsi toate detaliile în comunicatul de presă aferent.

Parlamentul a adoptat și o rezoluție privind revizuirea regulamentului CFM cu 422 voturi pentru, 101 împotrivă și 101 abțineri.

Urmăriți înregistrările video ale discursurilor rostite în plen de coraportorii pentru CFM Jan Olbrycht (PPE, Polonia) (link la discurs) și Margarida Marques (S&D, Portugalia) (link la discurs).

Ajutorul financiar pentru Ucraina

Revizuirea CFM instituie și așa-numitul „Mecanism pentru Ucraina”, aprobat cu 536 voturi pentru, 40 împotrivă și 39 abțineri. El prevede 50 de miliarde EUR sub formă de granturi, împrumuturi și garanții și demonstrează că Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina și va continua să o sprijine atât timp cât este nevoie. Pentru a afla ce îmbunătățiri au obținut deputații la negocieri, consultați comunicatul de presă din 6 februarie referitor la acordul cu Consiliul.

Urmăriți discursurile rostite în plen de Michael Gahler (PPE, Germania) (link la discurs), coraportor din partea Comisiei pentru afaceri externe, și Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania) (link la discurs), coraportoare din partea Comisiei pentru bugete.

Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)

Platforma a fost adoptată cu 517 voturi pentru, 59 împotrivă și 51 abțineri. Ea face parte la rândul ei din pachetul de revizuire bugetară și urmărește să consolideze și să îmbunătățească poziția Europei în mai multe domenii tehnologice esențiale. Este vorba despre tehnologiile digitale, tehnologiile curate și cele care folosesc resursele eficient, cum ar fi tehnologiile și biotehnologiile care contribuie la obiectivul „zero emisii nete”. Accesați comunicatul de presă din 7 februarie pentru a găsi toate detaliile acordului convenit cu statele membre.

Urmăriți discursurile rostite în plen de José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia) (link la discurs), coraportor din partea Comisiei pentru bugete, și Cristian-Silviu Buşoi (PPE, România), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (link la discurs), care a vorbit în numele lui Christian Ehler (PPE, Germania), coraportor din partea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.


Cadrul Financiar Multianual (CFM) stabilește limitele anuale (plafoanele de cheltuieli) pentru angajamentele Uniunii în diverse domenii de politică (categorii mari de cheltuieli numite rubrici) și pentru plățile anuale globale pe o perioadă de șapte ani. Cadrul curent pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat în 2020. Comisia Europeană a propus, pe 20 iunie 2023, o revizuire la mijlocul perioadei, în care a inclus crearea Mecanismului pentru Ucraina și a STEP.

Bitcoin urcă vertiginos la 57.000 de dolari, în timp ce alte criptoactive importante îi calcă pe urme 

0

Bitcoin a atins pentru scurt timp 57.000 de dolari, cel mai mare preț înregistrat din decembrie 2021, ieșind din zona de consolidare a prețului din cursul săptămânii trecute.

Creșterea prețului vine după o săptămână de consolidare a cursului, care s-ar putea să se datoreze unei încetiniri a cantității de bitcoin cumpărate de furnizorii de ETF-uri de tip spot față de săptămânile anterioare. Conform datelor preluate din deținerile de bitcoin publicate de fiecare furnizor de ETF-uri, săptămâna trecută au fost cumpărați aproximativ 11200 BTC net de către ETF-urile spot, față de 18800 BTC, 26200 BTC și 44400 BTC în cele trei săptămâni anterioare.

Nu este clar ce anume a determinat prețul să ajungă la 57.000 de dolari, dar ieri au existat câteva anunțuri pozitive pe twitter-ul cripto

În primul rând, Microstrategy Inc, compania de software listată la bursă care a făcut din cumpărarea de bitcoin o parte din strategia sa corporativă, a anunțat ieri, prin intermediul fondatorului său Michael Saylor, că a cumpărat încă 3.000 de bitcoin (155 de milioane de dolari), ceea ce a dus totalul deținerilor sale de bitcoin la 193.000 de bitcoin (aproximativ 6,09 miliarde de dolari).

În al doilea rând, am asistat la o zi record în ceea ce privește volumul de tranzacționare pentru ETF-urile Bitcoin de tip spot (2,4 miliarde de dolari), cu fondul iBIT al Blackrock reprezentând 1,3 miliarde de dolari din acesta. De asemenea, ETF-urile de tip spot au acumulat ieri aproximativ 9000 de bitcoin, de 10 ori mai mult decât oferta nouă zilnică de bitcoin care intră în circulație în urma recompenselor de bloc.

Ethereum a crescut, de asemenea, pe parcursul săptămânii, depășind nivelul de preț de 3000 de dolari, cel mai ridicat  din aprilie 2022, probabil în așteptarea viitoarei actualizări „Dencun” a rețelei principale Ethereum și în concordanță cu tendința generală de creștere actuală a pieței cripto. Potrivit Yahoo Finance, Ethereum se tranzacționează în prezent la 3.225 de dolari.

EVOLUȚIILE DIN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ 

Săptămâna aceasta, atenția se îndreaptă din nou către datele privind inflația, deoarece joi, 29 februarie, va fi publicată cea mai recentă versiune a datelor PCE (cheltuieli de consum personal) din SUA.

Accentul se va pune mai mult pe rezultatul PCE de bază, care exclude componentele mai volatile ale alimentelor și energiei, ceea ce face mai ușor de observat tendința de bază a inflației.

Deși Rezerva Federală a exclus în mare măsură o reducere a ratelor dobânzilor la următoarea ședință din luna martie, un rezultat PCE mai mic decât cel prognozat ar putea crește probabilitatea unei scăderi la următoarea ședință din luna mai. 

După cum am văzut din punct de vedere istoric, anticiparea crescută a reducerilor ratelor dobânzilor a fost în general pozitivă pentru prețurile criptoactivelor, precum și pentru acțiuni.

EVOLUȚIILE DE SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ

Filecoin va oferi o soluție de stocare descentralizată pentru blockchain-ul Solana

Filecoin (FIL) a fost unul dintre cele mai performante criptoactive săptămâna trecută, câștigând 30%.

Filecoin este un criptoactiv care alimentează rețeaua Filecoin, un sistem descentralizat de stocare de fișiere peer-to-peer.

Creșterea continuă a prețului FIL urmează unui anunț făcut săptămâna trecută, conform căruia rețeaua va începe să stocheze istoricul blocurilor Solana, făcând aceste date „mai accesibile și mai ușor de utilizat de către furnizorii de infrastructură, cercetători, indexatori și oricine are nevoie de acces al istoricului”. 


„Prin valorificarea capacităților de stocare descentralizate ale Filecoin, @solana poate obține redundanță de date, scalabilitate și securitate sporită, rămânând în același timp fidelă ethosului său descentralizat”, a mai adăugat tweet-ul.

În prezent, FIL se tranzacționează la 8,1526 dolari, potrivit Yahoo Finance.

NOUTĂȚI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA 

După cum a relatat Bloomberg, Guvernul britanic speră să obțină aprobarea de către legislativ a unor noi norme care să reglementeze serviciile de stablecoins și de staking pentru criptoactive în următoarele șase luni.

În cadrul unui eveniment desfășurat la Londra la 19 februarie, Bim Afolami (secretar economic al Trezoreriei) a declarat că guvernul „face presiuni foarte mari” pentru ca noua legislație să fie adoptată înainte de următoarele alegeri generale.

„Suntem foarte clari că vrem să facem aceste lucruri cât mai repede posibil. Și cred că, în următoarele șase luni, este posibil”, a declarat Afolami.

În 2022, actualul prim-ministru,  Rishi Sunak (pe atunci cancelar al Trezoreriei) a promis pentru prima dată că va face din Regatul Unit un centru global pentru tehnologia criptoactivelor și că va deschide calea pentru ca stablecoins să fie utilizate în Regatul Unit ca formă de plată recunoscută, însă de atunci s-au înregistrat puține progrese.

Dacă noua legislație va fi adoptată la timp, aceasta ar putea atrage mai multe companii și investiții în domeniul activelor digitale din Marea Britanie în lunile și anii următori.

Prima emisiune de obligațiuni verzi în valoare de două miliarde de euro

0

Casa de avocatură Filip & Company anunță că „a acordat asistență Ministerului Finanțelor Publice, alături de casa de avocatură Linklaters, în prima emisiune de obligațiuni verzi care a atras de pe piețele internaționale 2 miliarde de euro. 

Emisiunea are o maturitate de 12 ani, iar aranjorii sunt Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group, HSBC, J.P. Morgan şi Société Générale”. 

Monica Stătescu (foto) partener Filip & Company: „Această primă emisiune de obligațiuni verzi pe piaţa externă a fost un succes. Prin intermediul acestei emisiuni, România își consolidează poziția în lupta globală împotriva schimbărilor climatice și susține proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Obligațiunile verzi reprezintă nu doar o inițiativă financiară, ci și un angajament ferm către sustenabilitate și responsabilitate socială. Ne bucurăm că am putut să ne implicăm în proiecte inovatoare care contribuie la reducerea amprentei de carbon, protejarea biodiversității și creșterea resurselor regenerabile. Ne face plăcere să ne implicăm în proiecte de o asemenea anvergură alături de Ministerul Finanţelor Publice.”

Filip & Company și Linklaters au asistat Ministerul Finanțelor și la emisiunea concomitentă de obligațiuni convenționale, cu o maturitate de peste 7 ani, atrăgând de pe piețele internaționale alte 2 miliarde de euro.

Echipa Filip & Company care a asistat Ministerul Finanțelor Publice în acest proiect a fost formată în principal din Alexandru Bîrsan (partener), Monica Stătescu (partener), Andreea Bănică (senior associate) și Andrei Anghel (associate).

Filip & Company subliniază că „are una dintre cele mai dinamice practici de Finanţări şi Pieţe de Capital din România. Echipa de avocați include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.

Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”. 

Tehnologie în 2024: 5 tendințe ale industriei media

0

Platforma media globală Teads, care conectează agențiile și advertiserii cu cei mai importanți publisheri la nivel global, a lansat ebook-ul Tech Themes 2024, caracterizat ca „un ghid util și cuprinzător pentru a naviga prin evoluția industriei media în 2024, concentrându-se pe 5 teme esențiale care redefinesc granițele marketingului”. O prezentare a tendințelor în acest sens ne este oferită de autori:

Peisajul media este într-o continuă schimbare. În fiecare zi apar noi dezvoltări, reglementări și arii de investiții. Înțelegerea și anticiparea acestor schimbări reprezintă o necesitate pentru a rămâne relevant. 

Jeremy Arditi, co-CEO Teads, declară: „De la dominația CTV, până la dezvoltarea mass media bazată pe inteligență artificială, toate aceste descoperiri reprezintă semnale clare că este nevoie de adaptabilitate în anul următor. În era post-cookie, capacitatea de a anticipa și de a valorifica temele emergente va fi firul roșu care va determina succesul și monetizarea eficientă a campaniilor media. Având alături un partener premium, cu gândire inovatoare, proactiv, brandurile își pot asigura succesul în viitor.”

  1. Creșterea puterii CTV într-o strategie media de tip omnichannel 

Consumul de media trece printr-o transformare radicală, ce are Connected TV-urile (CTV) în prim-plan. Se estimează că gospodăriile CTV ar putea depăși numărul gospodăriilor cu TV prin cablu în 2024. Pe lângă scara largă de acoperire, publicitatea livrată pe CTV se remarcă prin eficiență. 40% dintre advertiseri au obținut un ROI mult mai bun în publicitatea CTV, comparativ cu alte canale. 

  1. Importanța contextului, dincolo de datele provenite de la terți 

Pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor fără cookie-uri, este esențial să dezvoltăm strategii alternative la folosirea datelor provenite de la terți – a fi în avangardă înseamnă mai mult decât a ține pasul cu schimbările, este important să nu pierzi scalabilitatea. Utilizarea semnalelor contextuale și a inteligenței artificiale schimbă paradigma – de la dependența de datele individuale ale utilizatorilor la înțelegerea imaginii complete a consumului de conținut. Această abordare oferă o cale promițătoare în care relevanța reclamelor este determinată de conținutul contextual, aliniind eforturile de marketing cu interesele și nevoile imediate ale utilizatorilor. Reclamele bazate pe targetare contextuală reprezintă un substitut viabil pentru reclamele cu targetare bazată pe cookie-uri, oferind o strategie eficientă, în acord cu politica de confidențialitate, pentru a ajunge la public într-o lume post-cookie. 

  1. Convergența brandului și a performanței

Pe măsură ce publicitatea s-a mutat în mediul digital, specialiștii în marketing au avut acces la mai multe informații despre modul în care reclamele performează pe termen scurt, de la vizitele și traficul în magazinele online, până la vânzări. Activitatea de promovare cu scopul strict al vânzărilor a lăsat construcția brandului în plan secund. Cu toate acestea, este posibil să le facem pe amândouă: și branding, și performanță (așa-zisul concept „brandformance”). Specialiştii în marketing au contribuit implicit la această practică. Totuși, ce face diferența în strategia mid funnel constă în înțelegerea publicului și încercarea de a îmbina procesul creativ cu optimizarea rezultatelor care contribuie la convertirea unui număr cât mai mare de clienți potențiali. Această abordare subliniază importanța unui mix strategic în execuția creativă pentru un impact maxim, atrăgând continuu noi cumpărători pentru a spori vânzările și asigurându-ne că traficul de calitate se află în centrul succesului produsului.

  1. Valoarea brand safety & sustainability în experiența utilizatorului

În 2024, în peisajul digital, accentul este pus pe experiențele de calitate oferite utilizatorilor, inclusiv experiențe publicitare îmbunătățite, pe măsuri solide de confidențialitate, practici etice și o poziție fermă împotriva știrilor false. Parteneriatele premium, furnizori de soluții de verificare 3rd party de încredere, reclamele de calitate și adoptarea siguranței contextuale sunt câteva aspecte esențiale în experiența utilizatorului, brand safety și veniturile generate.

  1. Puterea inteligenței artificiale în media

Dezvoltarea AI și machine learning în marketing determină o revoluție la scară largă, 80% dintre specialiștii în marketing integrând deja inteligența artificială în campanii publicitare. Investițiile la nivel global în AI pe piața publicitară sunt estimate la o valoare de 107 miliarde USD până în 2028. Acum, brandurile utilizează inteligența artificială pentru a crea conexiuni mai profunde cu clienții, transformând datele în narațiuni și insight-urile în strategii.

Fie că vă confruntați cu provocările trecerii către o lume fără cookie-uri, fie că doriți să maximizați rentabilitatea investiției media în CTV sau să explorați sinergia dintre brand și performanță în marketing, veți găsi acest ghid foarte util. 

Descărcați aici Teads’ Tech Themes 2024. 

Despre Teads

Teads, The Global Media Platform, este cea mai mare platformă premium care conectează advertiserii și agențiile de publicitate cu cei mai importanți publisheri la nivel global, ajungând la o audiență de aproape 1.9 miliarde de oameni în fiecare lună. Platfoma „end-to-end” Teads oferă un ecosistem sustenabil, care conectează brandurile și consumatorii într-un mod non-intruziv. Tehnologia Teads livrează experiențe de publicitate interactive către utilizatorii finali, rezultate garantate pentru branduri și o soluție de monetizare avantajoasă pentru editorii de conținut, sprijinind astfel jurnalismul de calitate. 

Teads livrează rezultate pentru branduri, agenții și publisheri de top cu ajutorul unei echipe de peste 1.200 de specialiști în 50 de țări. Pentru mai multe informații, accesați: www.teads.com   

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Bursa din China pierde teren în fața SUA. Soluțiile „de criză” identificate de autoritățile de la Beijing

Pentru bursa de la Shanghai, luni s-a încheiat seria de ședințe de creștere în care se aflase încă de la începutul acestui an.  Deși marți a fost din nou o sesiune pozitivă, totuși piața abia a reușit să „șteargă” pierderile anterioare: randamentul de la începutul anului este de doar 1,8%, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tip fintech care oferă investitorilor acces instantaneu la piețele financiare prin intermediul unei platforme online și a unei aplicații mobile. 

În ultimele 12 luni, indicele compozit al bursei de la Shanghai a pierdut 8%, iar la punctul minim din 5 februarie, scăderea înregistrată în același interval a fost chiar dublă. S&P500, pe de altă parte, escaladează noi vârfuri istorice. Indicele bursei din SUA a avansat cu 6,9% de la începutul anului și cu 27,3% în ultimele 12 luni, în divergență majoră față de bursa din China. 

„Disparitatea e cu atât mai spectaculoasă cu cât economia Chinei, în termeni de paritate a puterii de cumpărare, este cea mai mare din lume, deși în valoare nominală atinge «doar» 17 trilioane de dolari, față de 27 de trilioane în SUA. În același timp, la finele anului trecut, capitalizarea bursieră ajunsese la 49 de trilioane de dolari sau 44,9% din valoarea totală a acțiunilor listate la nivel mondial, față de o pondere de 6% a bursei din China, la minimul ultimului deceniu. În aproape două luni, anul acesta, diferența s-a adâncit și mai mult, ținând seama de ascensiunea mai rapidă a acțiunilor americane”, arată Claudiu Cazacu.

Așa cum era firesc, această situație a îngrijorat autoritățile de la Beijing. Astfel, dorind să „scurtcircuiteze” impulsul descendent, acestea au răspuns inițial prin măsuri „clasice”, între care se numără încurajarea companiilor de stat să cumpere acțiuni de pe piață – din sectorul bancar sau ETF-uri – și demiterea șefului autorității de reglementare. 

Cum aceste măsuri au oferit un succes parțial (o creștere a volumelor și episoade de revenire), dar nu s-au dovedit a fi suficient de ample pentru a reconstrui încrederea, au fost puse în practică unelte mai neobișnuite, asociate cu vremurile de criză: interdicția de a realiza vânzări nete (acțiuni vândute în valoare mai mare decât cele cumpărate) în primele 30 de minute și ultimele 30 de minute ale ședinței, impusă unor fonduri și divizii de tranzacționare proprie. În plus fondurile de hedging au primit indicații să evite ordinele de vânzare concentrate, iar unele companii de brokeraj să solicite returnarea acțiunilor utilizate pentru vânzarea în lipsă. 

Potrivit consultantului de strategie în cadrul XTB România, toate aceste măsuri pot avea un efect de limitare a presiunii de vânzare, în special prin metoda vânzării în lipsă, și să contribuie la setarea unei referințe – prețul la închiderea zilei – peste cel stabilit în lipsa acestora. Pentru rezultate durabile, însă, este nevoie de o refacere a fundamentelor, a lichidității și a încrederii. 

Nici segmentul AI nu a reușit să crească valorile de pe bursa din China

„În principal, încrederea a fost afectată de problemele din sectorul imobiliar, revărsate inclusiv în sectorul financiar, și de încetinirea economiei, care, deși în creștere, nu regăsește suflul din anii trecuți, în timp ce gradul ridicat de îndatorare în sectorul companiilor non-financiare presează evaluările acestora pe burse. Politicile de intervenție și reglementare în domeniul companiilor majore din tehnologie au redus apetitul pentru companii precum Alibaba, Baidu, Tencent, cu acțiunile acestora în zona unor minime multianuale”, a explicat Claudiu Cazacu. 

În același timp, motorul AI a făcut să „decoleze” euforia tehnologiei pe bursa americană, dar nu reușește să tragă în sus și bursa din China. Sectorul acesta a fost unul efervescent, însă, în Taiwan. Acumulând cash și cu ajutorul subvențiilor guvernamentale, companii precum Alchip sau gigantul TSMC deschid fabrici și centre de dezvoltare în Japonia și în alte regiuni, într-o mișcare de reorientare în afara Chinei.

Potrivit analistului XTB, relațiile tensionate cu partenerii comerciali reprezintă o altă preocupare. SUA ar putea introduce bariere vamale, atenția fiind concentrată în special asupra panourilor solare (unde 80% din capacitate se află în China) și a automobilelor electrice, unde tot China a avut o cotă de piață globală de peste 55%, iar unul din trei autovehicule exportate a fost electric. Supra-capacitatea ar putea însemna prețuri mai mici și ar putea amenința industria de profil din Europa și SUA, un avertisment direct fiind oferit și de Elon Musk.

„În termeni de evaluare, raportul P/E (preț raportat la valoarea câștigului pe acțiune) al Shanghai Composite este de 12, sub jumătate față de S&P500. Schimbările de perspectivă au nevoie, însă, de un catalizator, iar apetitul pentru tehnologia AI de vârf a susținut în special companiile din SUA, în timp ce la nivel regional, trendul ascendent al bursei din Japonia și performanța ecosistemului de producători de cipuri și componente din Taiwan creează o competiție acerbă pentru capital. Acțiunea Beijingului de a insufla optimism și un trend ascendent viguros pe bursă poate întâmpina, astfel, variate provocări”, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Raiffeisen Bank International va fi al doilea market maker al emitentului pentru TeraPlast

0

  • Serviciile vor fi oferite de Raiffeisen Bank International și vor intra în vigoare din data de 1 martie 2024.
  • Este al doilea serviciu de market maker al emitentului de care beneficiază TeraPlast .

TeraPlast SA (simbol TRP) anunță semnarea unui contract de market maker al emitentului cu Raiffeisen Bank International. Serviciile vor fi active din data de 1 martie 2024 și au ca principal obiectiv creșterea lichidității titlurilor TRP, ceea ce va atrage și o vizibilitate sporită a companiei atât pe piața internă, cât și la nivel internațional. 

Colaborarea cu Raiffeisen Bank International include și o componentă de analiză financiară a emitentului (Sponsored Research), ceea ce extinde sursele de informații disponibile pentru investitorii de pe piața de capital.

„O piață de capital atractivă presupune companii dinamice, proactive, cu o guvernanță bine pusă la punct și o viziune solidă, orientată către performanță și dezvoltare durabilă. Noi respectăm aceste criterii prin dezvoltarea continuă a Grupului TeraPlast, dar și prin deschidere, comunicare transparentă, care să aducă investitorului datele esențiale  în deciziile sale. Prin prezența în FTSE Russell și MSCI suntem pe radarul investitorilor globali, ceea ce ne motivează suplimentar să aplicăm cele mai bune practici în interesul acționarilor și a investitorilor, sa ne ridicăm la înălțimea așteptărilor lor. Ne aducem, totodată, contribuția la dezvoltarea pieței de capital din România. Colaborarea cu Raiffeisen Bank International contribuie la îmbunătățirea lichidității și minimizarea volatilității acțiunii TRP în beneficiul acționarilor și investitorilor”, a afirmat Alexandru Stânean (foto), Director general TeraPlast.

„Suntem încântați de decizia TeraPlast de a nominaliza Raiffeisen Bank International (RBI) în calitate de Market Maker al emitentului, ceea ce reprezintă al zecelea mandat pentru noi. Suntem încrezători că această colaborare va crește semnificativ adâncimea pieței și volumul total de tranzacționare, având astfel un impact pozitiv asupra lichidității acțiunilor. Apreciem încrederea acordată companiei și expertizei noastre”, a declarat Guenther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader RBI.

„Suntem încântați să vedem că, la aproape 5 ani de la stabilirea cadrului general de derulare al programului de Market Maker al Emitentului, acesta a creat premisele îmbunătățirii lichidității companiilor listate la bursă și că, din ce în ce mai mulți emitenți, implementează acest program. TeraPlast accesează deja a 2-a oară beneficiile acestui program și ne dorim să își atingă obiectivele propuse care, în mod cert, vor fi în beneficiul investitorilor companiei, în particular și al pieței de capital, în general. Felicit și Raiffeisen Bank International, care este din ce în ce mai activ în cadrul progamului dezvoltat de Market Maker al Emitentului”, a declarat Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București.

Contractul semnat este al doilea de acest tip încheiat de TeraPlast. Din 2020 compania beneficiază de servicii de market making al emitentului din partea BRK Financial Group.

Capitalizarea TeraPlast este de peste 262 milioane de euro, iar numărul acționarilor a trecut de 14 mii.  

În ultimele 12 luni, titlurile TRP au avut un rulaj total de peste 226 milioane de acțiuni. Au avut loc peste 45 de mii de tranzacții, cu o valoare totală care a depășit 24 milioane de euro.

Mai multe informatii cu privire la cadrul general aplicabil programului de MME pot fi consultate aici:

http://www.bvb.ro/info/Programul%20privind%20Market%20Maker-ul%20Emitentului.pdf.

Cushman & Wakefield Echinox: Piața hotelieră din București a continuat să recupereze scăderile din pandemie, evoluție care ar putea încuraja reluarea achizițiilor pe acest segment 

0

Rata medie de ocupare a hotelurilor din capitalele din Europa Centrală și de Est (ECE – 6 – București, Bratislava, Budapesta, Praga, Sofia și Varșovia) se menține încă sub nivelurile din 2019, în timp ce tariful mediu (ADR) a crescut cu 23%, rezultând un avans al venitului mediu pe cameră disponibilă (RevPAR) cu 12%, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield. Piața hotelieră din București a continuat anul trecut să recupereze scăderile din pandemie, în special din punct de vedere al tarifului mediu, dar și al gradului de ocupare, al cărui nivel a rămas încă sub nivelul de dinaintea pandemiei.    

Astfel, hotelierii și-au îmbunătățit venitul pe camera disponibilă în 2023 și chiar au reușit să ajungă din urmă valorile din 2019, în primul rând pe fondul creșterii tarifului mediu. Evoluția pozitivă a principalilor indicatori, dar și investițiile anunțate în următorii ani, vor încuraja investitorii români, dar și străini să considere acest segment pentru plasarea capitalului.

Rata de ocupare a hotelurilor din București a crescut anul trecut la 66% comparativ cu 61% în 2022, însă rămâne sub nivelul din 2019 (73%), influențată în parte de faptul că volumul înnoptărilor turiștilor străini nu s-a restabilit la nivelul înregistrat în 2019. În lunile ianuarie și februarie s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale ratei de ocupare în comparație cu aceași perioada în 2022. Festivalul George Enescu din septembrie a crescut semnificativ ocuparea hotelurilor, în timp ce creșterile înregistrate în iunie și octombrie sunt atribuite lunilor de vârf sezonier. În restul perioadei, hotelurile au fost ocupate mai puțin comparativ cu 2022.

Oxford Economics estimează că cererea din București va depăși până în 2025 nivelurile din 2019 cu aproximativ 6%, fiind susținută de creșterea numărului de înnoptări ale turiștilor locali care au revenit deja în 2023 la nivelurile din 2019.

În același timp, tariful mediu (ADR) al hotelurilor din București a fost de 96 de euro în 2023, în creștere cu 12% comparativ cu 2022 și peste nivelul din 2019 (86 euro), în condițiile în care anul trecut cota de TVA pentru industria HORECA a fost majorată de la 5% la 9%, subliniind astfel rezistența pieței la schimbările fiscale dar și strategia hotelierilor focusată pe tarife.

Creșterea tarifului mediu și a ratei de ocupare a dus la o îmbunătățire de 18% a venitului mediu pe cameră disponibilă (RevPAR) din București comparativ cu 2022, dinamică în linie cu trendul de revenire al pieței hoteliere care are loc de altfel în toate capitalele din Europa Centrală și de Est – 6. În consecință, hotelierii din Capitală au încasat în 2023, în medie 64 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă, depășind marginal nivelul din 2019. Este de așteptat ca majorarea veniturilor să compenseze creșterea cheltuielilor, ceea ce oferă o perspectivă pozitivă asupra pieței.

Sevda Cadir, Senior Hospitality Consultant in CEE & SEE, Cushman & Wakefield:  „Piața hotelieră din București și-a demonstrat rezistența în ciuda provocărilor geopolitice. Oferta limitată de noi hoteluri din anii precedenți, dar și natura anti-inflaționistă a industriei hoteliere și îmbunătățirea ofertei atât prin dezvoltarea de hoteluri de clase superioare (midscale – luxury), cât și prin renovarea celor existente, au determinat atingerea în 2023 a RevPar a nivelului din 2019. Privind în perspectivă, în timp ce creșterea ADR se așteaptă să încetinească, ratele de ocupare vor continua să se îmbunătățească”. 

Activitatea de investiții în active hoteliere în regiune a scăzut cu 18% în 2023 pe fondul creșterii costurilor de finanțare și a situației economice și geopolitice. Cu toate acestea, volumul investit de cumpărătorii internaționali a crescut cu 197% comparativ cu 2022, ilustrând creșterea atractivității regiunii pentru capitalul străin. Pentru 2024, se așteaptă o creștere a volumului tranzacționat, în condițiile în care câteva tranzacții sunt deja în proces de negociere.

Creșterea costurilor de finanțare în 2023 a pus presiune pe prețurile proprietăților hoteliere din toată ECE, rezultând o creștere a yieldurilor de la 25 puncte de bază în Varșovia, până la 75 puncte de bază în Bratislava și Sofia comparativ cu 2022. În ciuda acestei evoluții, impactul a fost parțial contracarat de creșetea veniturilor operaționale. Moderarea ratelor dobânzilor pentru 2024 este de așteptat să contribuie la stabilizarea yieldurilor. 

În 2023, România a înregistrat un volum total de tranzacții de 28,2 milioane de euro, în scădere cu 67% comparativ cu 2022, an în care au fost tranzacționate un nivel record de proprietăți hoteliere, în special ca urmare a realizării unor achiziții de portofolii pan-europene. De remarcat faptul că în 2023 toți cumpărătorii au fost investitori locali. 

Yield-urile din București au crescut în 2023 cu 50 puncte procentuale, ajungând la 8,25%. 

David Nath, Head of Hospitality CEE & SEE, Cushman & Wakefield:Privind în perspectivă, pe măsură ce performanța sectorului hotelier se îmbunătățește, atât investitorii locali, cât și cei regionali reîncep să fie interesați de investiții în România. Cu toate acestea, există o abordare prudentă din cauza nivelului ridicat de incertitudine și al costului asociat capitalului. Mai mult decât atât, analiza noastră sugerează că în perioada următoare mai multe clădiri istorice din zona centrală a Bucureștiului ar putea fi tranzacționate”.

Din punct de vedere al ofertei, 20 de hoteluri cu 2.658 de camere au fost deschise în capitalele din ECE-6, inclusiv 732 de camere redeschise după rebrandingul sau renovarea unor unități existente. Oferta suplimentară de construcții noi include hotelurile precum Ibis, Tribe și Dorothea Autograph Collection din Budapesta, alături de Zleep Hotel din Praga. În același timp, Intercontinental Palace Athenee din București și Almanac X din Praga, spre exemplu, au fost redeschise după ce au fost renovate.

Pentru 2024 a fost anunțată deschiderea unui număr de 22 de hoteluri noi, cu 2,570 de camere în ECE-6.

În ultimii ani, piața hotelieră din București a înregistrat o creștere medie anuală moderată a ofertei noi, de 0,9% între 2019 și 2023, evoluție modestă determinată în principal de anularea PUZ-urilor. 

În 2024, două noi hoteluri, cu un total de 90 de camere, vor fi deschise, dintre care Corinthia Grand Hotel Boulevard. Între 2024 și 2025, este estimată o rată medie anuală de creștere de 4,1% a numărului de camere.

Mai multe detalii in raportul complet aici .

Electrocentrale Borzești a pus în funcțiune primul megawatt din fotovoltaice, după 15 ani de la închiderea producției de energie electrică

0

Electrocentrale Borzești a marcat recent un moment istoric prin punerea în funcțiune a primului megawatt de energie din surse fotovoltaice, la 15 ani după ce își oprise producția de electricitate. Acest lucru a fost posibil în urma unor investiții care s-au ridicat la aproximativ 30 de milioane de euro.

Doru Voicu, Director de Strategie Renovatio

„Ultima zi de producție a energiei electrice având ca materie primă păcura a avut loc la Electrocentrale Borzești în ziua de 11.12.2009, astfel că după 15 ani, obiectul de activitate rămâne același, dar sursa este acum una regenerabilă, reprezentând un pas important în tranziția la o energie curată, pentru viitor”, a declarat Doru Voicu, director de Strategie în cadrul Renovatio.

„Electrocentrale Borzești va deveni cel mai important hub pentru energii regenerabile din România, cu exploatări active ale resurselor alternative, cu potențial din zonă”, a mai spus Doru Voicu.

Renovatio, unul dintre principalii jucători în domeniul energiei solare și al tehnologiei verzi din România, intenționează să finalizeze proiectul fotovoltaic de la Electrocentrale Borzești la  sfârșitul lunii aprilie 2024, acesta urmând să aibă o capacitate instalată de 50 MW. 

Proiectul prevede instalarea a circa 75.000 panouri fotovoltaice, cu o producție de 70.000 MWh/anual, cantitate ce ar putea alimenta timp de un an 350.000 de consumatori casnici (cu un consum lunar de 200kWh).

La Borzești, se vor instala etapizat alți 50 MW și în eolian, iar până la sfârșitul anului 2028, în județul Galați, urmează să fie dezvoltate în total capacități de până la 1.000 MW.

Fondurile de aproximativ 30 de milioane de euro necesare realizării parcului fotovoltaic de la Borzești au provenit din surse proprii ale Renovatio și din împrumuturi bancare.

OMV Petrom SA, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a semnat recent achiziția de la RNV Infrastructure a unui pachet de 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești. Tranzacția este în acest moment analizată de către Consiliul Concurenței.

Performanță, inovație și angajament: Ideologiq înregistrează o cifră de afaceri de 3 milioane de euro în 2023, o creștere de 8% comparativ cu anul precendent 

0

Agenția de marketing digital Ideologiq a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 3 milioane de euro. În ciuda unui an marcat de provocări economice, Ideologiq a reușit să obțină o cifră de afaceri cu 8% mai mare față de anul precedent.

„Suntem încântați de rezultatele remarcabile înregistrate de Ideologiq în 2023. Performanța financiară reflectă angajamentul nostru constant față de excelență și inovație în domeniul marketingului digital. Echipa noastră dedicată și orientată către performanță a fost cheia succesului în acest an. Ne propunem să continuăm să oferim soluții de top clienților și să ne menținem poziția în industrie”, a declarat Adrian Apostol, Fondator și Partener Ideologiq.

Tot în 2023 agenția a înregistrat și o creștere a profitabilității, demonstrând eficacitatea modelului de business end-to-end, care acoperă o gamă largă de servicii, incluzând marketing, comunicare, publicitate și tehnologie. În plus, diviziile de e-commerce, media și programare au înregistrat cea mai mare creștere, în timp ce serviciile de branding, creație și strategie au continuat să joace un rol important în succesul agenției.

Însă, anumite măsuri din partea mediului de afaceri și respectiv influența mediului economic, cum ar fi renunțarea la scutirea de impozit din cadrul sectorului IT și inflația crescută pe tot parcursul anului, au afectat profitabilitatea agenției. Cu toate acestea, așteptările Ideologiq sunt ca anul 2024 să fie mai stabil din punct de vedere economic.

„Anul 2023 a fost unul plin de provocări, dar și de oportunități pentru Ideologiq. Suntem mândri să vedem cum eforturile noastre comune au dus la o creștere semnificativă a cifrei de afaceri și la consolidarea relațiilor cu clienții. În 2024 ne propunem să continuăm să inovăm și să ne adaptăm într-un mod agil la schimbările din piață, menținându-ne focusul pe satisfacția clienților și pe generarea de valoare reală pentru afacerile lor”, a adăugat Adrian Ichim, Fondator și Partener Ideologiq.

În prezent, agenția Ideologiq are un portofoliu de peste 30 de clienți din diverse industrii, în timp ce numărul de angajați se menține la 35. Pentru anul în curs, Ideologiq și-a propus să atragă noi clienți, dar și să mărească echipa cu seniori cu experiență multidisciplinară în business, marketing, comunicare și tehnologie.

Anul acesta fondatorii și-au propus să atingă o cifră de afaceri de 3,4 milioane de euro și vor continua să ofere soluții inovatoare și performante pentru clienți, într-un mediu în continuă schimbare și evoluție.

Statul taxează ca să existe sau există ca să taxeze?


de Marius Cerchez,
auditor





Pornind de la vestita dilemă epicuriană „Mănânc ca să exist sau exist ca să mănânc?”, vă propun să analizăm împreună dacă statul, ca entitate care are nevoie de taxe pentru a exista, încasează din partea cetățenilor salariați exact atât cat e rezonabil să o facă, sau avem de-a face cu un adevărat exces.

I.

Pentru a avea o bază de analiză cuantificabilă, voi detalia situația veniturilor, cheltuielilor, și a impozitelor, taxelor și accizelor în cazul unui angajat cu salariul mediu brut, conform ultimelor date disponibile pentru luna noiembrie 2023:

DescriereSuma taxabilă (lei)Taxe (lei)Descriere
Salariu brut (i)7,7663,223Contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% și impozit pe venit în cotă de 10% din suma ramasă după plata contribuțiilor. Pentru această linie nu a fost luată în considerare contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) în cotă de 2,25% platită de angajator. (ii)
Salariu net4,543
Economisire, estimată la o rată de 15% din salariul net (iii)681109Deși suma economisită nu este taxată în luna în care a fost economisită, ea va fi taxată în luna în care va fi cheltuită (spre exemplu: vacanțe, mașini, echipamente electrocasnice, etc).
Cheltuieli (iii)3,862
Alimente (circa 35%)1,352216TVA de 19%.
Utilități (circa 15%)57992TVA de 19% (accizele pentru energie electrică și gaz natural nu sunt luate în considerare în acest calcul).
Alcool și tutun (circa 7,5%)290136TVA de 19% plus accize pe tutun estimat la circa 60 de lei / lună și accize pe alcool estimate la circa 30 de lei / lună (plecând de la o divizare egală a sumei de pe această linie între tutun și alcool). (iv)
Îmbrăcăminte și încălțăminte (circa 7,5%)29046TVA de 19%.
Transport (6%)23293TVA de 19% plus accize pe motorină în cotă de circa 30%. (v)
Alte cheltuieli (bunuri de larg consum, recreere, educație, îngrijire personală, etc)1,120179TVA de 19%.
TOTAL aferent cheltuielilor 3,862762
4,094TOTAL taxe și impozite
52.7%Rata efectivă de impozit pe venit

(i) https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs11r23.pdf 

(ii) https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/ro/pdf/2023/Tax-Card-RO-2023.pdf 

(iii) https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr2r23.pdf 

(iv) https://mfinante.gov.ro/documents/35673/216976/tabel1_regimaccize21122022.pdf 

(v) https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/preciz-c4-83ri-cu-privire-la-stabilirea-nivelului-accizelor-la-combustibili-pentru-2023 

Cu o rată reală de impozit de 52,7% din venituri, salariatul din România ajunge să lucreze mai mult pentru stat, decât pentru el însuși.

Această situație contravine pactului invizibil încheiat între cetățeni și stat. Creat ca un furnizor de servicii pentru cetățean, în primul rând de securitate prin poliție și justiție, statul s-a transformat într-un adevărat Gargantua insațiabil.

Lăcomia statului este vizibilă prin simplul exemplu că, în cazul benzinei sau motorinei, statul aplică TVA la accize, adică taxează suplimentar o taxă aplicată deja. 

În acest context avem de-a face cu o clară inversare de roluri: în loc ca statul să lucreze pentru noi, noi lucrăm pentru stat, deși nu lucrăm la stat.

Aparent, taxarea a devenit un scop în sine, disociat de motivul originar pentru care a fost creată. 

Obstinația statului se reflectă nu doar în a încasa taxe, dar și în a crea taxe noi și de a le crește pe cele existente, atât la nivel de buget central, cât și la nivel de buget local.

Este bineștiută înverșunarea statului în cazul în care greșești sau întârzii. Discursul public este mereu același de creștere a colectă, tratând fiecare cetățean ca pe un potențial evazionist sau infractor. 

II.

Pentru a completa imaginea de mai sus vă propun o comparație între nivelul taxelor pentru cetățenii salariați și nivelul taxelor pentru societățile comerciale. Cum în marea lor majoritate societățile comerciale plătesc impozit pe profit, comparația o vom face la acest nivel.

Societățile comerciale plătesc un impozit de 16% pe profitul brut. Ceea ce înseamnă că profitul net este 84% din profitul brut.

Cum însă pentru persoanele fizice banii sunt „gata de cheltuit”, iar pentru acționarii persoanelor juridice profitul trebuie să treacă prin filtrul suplimentar al impozitului pe dividende, pentru a asigura comparabilitatea vom adăuga în dreptul societăților comerciale taxa de 8,8% asupra profitului net (impozitul pe veniturile din dividende este 8% la care se adaugă CASS în cotă de 10% din aceste venituri). 

Aceasta înseamnă că dividendele disponibile pentru cheltuit reprezintă 91,2% din profitul net, adică (91,2% * 84%) din profitul brut, deci 76,6% din profitul net. 

Concluzionând avem de-a face cu o rată de impozitare de 23,4% din profitul brut pentru societățile comerciale, pentru a permite acționarilor să cheltuie dividendele obținute.

Ne vom întoarce la tabelul din primul capitol pentru a determina „rata echivalentă a impozitului pe profit” pentru angajați, realizând următorul calcul:

Venituri7,766Explicații
Cheltuieli nete3,099Pentru echivalare, din cheltuielile de 3.862 lei, au fost deduse totalul de TVA și accize în sumă de 762 lei, fiindcă aceste taxe nu ar fi, în linii mari, suportate de o societate comercială
Profit brut4,667
Taxe și impozite sub forma contribuțiilor salariale3,223
Profit net1,444Ca o cheie de control pentru corectitudinea calculelor, profitul net este reprezentat, așa cum era de așteptat, din suma dintre economisire și TVA și accize aferente cheltuielilor
Rata echivalentă a impozitului pe profit69.1%

Aceasta înseamnă o rată echivalentă de impozit pe profit de 69,1% pentru cetățenii salariați, adică de 3 ori mai mare decât impozitul pentru acționarii societăților comerciale de 23,4%.

III.

Cifrele din primele două capitole de mai sus reflectă două probleme acute ale sistemului fiscal din România:

  • acceptabilitatea nivelului de taxare pentru angajați, care ajung sa plătească mai mult de jumatate din venituri ca dări către stat;
  • lipsa de echitate a sistemului de taxare, care încasează de 3 ori mai mult de la salariați decât de la acționarii societăților comerciale. 

Prin această prismă trebuie să ne punem întrebarea dacă statul nu cumva acționează de manieră duplicitară:

  • printr-o poziție de forță față de angajați, luând de la cei „slabi” mai mult decât pot suporta;
  • printr-o atitudine complice indulgentă față de acționarii societăților comerciale.

Situația constatată contravine, de asemenea, principiului de solidaritate, prin care cei puternici ar trebui să fie solidari cu cei slabi, și nu invers.

Această analiză pune în lumină și unul din motivele fundamentale care explică fenomenul de exod de forță de muncă pe care România îl trăieste în ultimele decenii.

Este clar că o astfel de situație nu este sustenabilă.

Pentru următoarele episoade din această serie de articole vom continua cu o modalitate de reformare a sistemului fiscal din România, prin aplicarea unui set de măsuri și principii pe care le-am denumit, sugestiv, cei 3E: Echitate, Echilibru, Educare.

One United Properties raportează o cifră de afaceri consolidată de 1,5 miliarde de lei și un profit brut de 524 de milioane de lei în 2023

0

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, raportează o cifră de afaceri consolidată preliminară de 1,5 miliarde de lei pentru anul 2023, înregistrând astfel o creștere de 30% față de 2022. Profitul brut a ajuns la 524 de milioane de lei, o creștere de 9% excluzând câștigul unic din achiziția negociată a Bucur Obor de 94,1 milioane de lei recunoscut în 2022. Profitul net se ridică la 443,2 milioane de lei, în creștere cu 9% față de 2022, excluzând evenimentul anterior menționat.

„Anul trecut a adus numeroase provocări pentru sectorul imobiliar la nivel global, însă One United Properties a prosperat, după cum o demonstrează numărul record de livrări și nivelul ridicat de pre-vânzări pentru dezvoltările aflate în prezent în fază de construcție. Politica noastră de recunoaștere a veniturilor garantează că vânzările rezidențiale nu sunt doar câștiguri imediate, ci se transformă în profitabilitate pe termen lung, pe măsură ce avansăm în fazele de construcție. Această abordare strategică, susținută de angajamentul nostru de a asigura o marjă de profit pe termen lung de 35% pentru toate dezvoltările este o dovadă a potențialului nostru solid de investiții. În ciuda obstacolelor întâmpinate de industrie, am reușit să menținem indicatorul loan-to-value la 28%, semnificativ sub media europeană de 50% din sectorul imobiliar. Capacitatea noastră de a menține un nivel atât de scăzut al îndatorării pe tot parcursul anului 2023, concomitent cu extinderea portofoliului, reprezintă un indicator clar al eficienței operaționale a companiei, al bilanțului nostru solid și al managementului prudent. Toate acestea creează premise excelente pentru ca anul 2024 să fie încă un an de creștere susținută pentru compania noastră”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.

Veniturile din segmentul rezidențial au atins 1,12 miliarde de lei în 2023, înregistrând o creștere anuală de 46%, determinată de oferta rezidențială diversificată. Valoarea vânzărilor rezidențiale, adică veniturile recunoscute anul trecut pentru vânzările realizate în anii precedenți în funcție de nivelul de finalizare, reprezintă un record absolut pentru Grup, depășind pentru prima dată pragul de 1 miliard de lei într-un singur an. 

La nivelul vânzărilor și pre-vânzărilor de unități rezidențiale, în ciuda unei scăderi generale cu 16%1 a numărului de vânzări rezidențiale în București în 2023, One United Properties a infirmat tendințele pieței printr-o creștere cu 59% față de 2022. Grupul a vândut și a pre-vândut 953 de apartamente cu o suprafață totală de 80.757 mp, precum și 1.584 de locuri de parcare și alte tipuri de unități, pentru un total de 274,9 milioane de euro. Până la sfârșitul anului 2023, 71% din portofoliul Grupului a fost vândut și pre-vândut, subliniind cererea crescută pentru toate dezvoltările One United Properties. În baza contractelor semnate cu clienții până la 31 decembrie 2023, One United Properties estimează încasări suplimentare de numerar în valoare de 295 de milioane de euro până în 2025.

Cu toate acestea, veniturile și profitul tuturor vânzărilor realizate în 2023 nu sunt reflectate integral în rezultatele Grupului pentru anul 2023 datorită politicii de recunoaștere a veniturilor pe care o aplică One United Properties. Prin urmare, marja netă a segmentului rezidențial a ajuns la 27,4% pentru 2023, o scădere față de 41,4% înregistrată în 2022, deoarece trei noi dezvoltări de mari dimensiuni aflate în stadii incipiente de construcție au fost adăugate la portofoliul de vânzări între T4 2022 și T3 2023, afectând temporar marja netă. Este estimat ca marja din vânzările rezidențiale să continue să crească în anii următori pe măsură ce construcția acestor dezvoltări de mari dimensiuni – One Lake Club, One High District și One Lake Club – avansează. One United Properties își propune să obțină o marjă pe termen lung de 35% la toate dezvoltările sale rezidențiale.

Veniturile din chirii, incluzând veniturile din servicii către chiriași, au crescut cu 63%, atingând suma de 128,4 milioane de lei în 2023, determinată de veniturile provenite de la chiriașii din One Tower, One Cotroceni Park Office 1, One Victoriei Plaza și Bucur Obor. One United Properties a închiriat și pre-închiriat 34.200 mp de spații de birouri și comerciale în 2023, înregistrând o creștere anuală de 8% determinată de acordul record semnat cu Infineon Technologies pentru o dezvoltare de birouri la cheie de 20.000 mp, One Technology District. În plus, One United Properties și-a vândut participația în patru proprietăți închiriate în 2023, totalizând 41,7 milioane euro și generând un multiplu 5x al capitalului investit, cu o rată internă de rentabilitate (IRR) cuprinsă între 30%+ și 60%+ per vânzare.

Grupul a încheiat anul 2023 cu o poziție solidă de numerar în valoare de 420,7 milioane lei, în scădere cu 26% față de 2022, pe fondul activității semnificative de dezvoltare desfășurate în 2023, cu dezvoltări aflate în construcție care însumau la sfârșitul anului peste 1,2 miliarde de euro în valoare brută de dezvoltare. În 2023, One United Properties a finalizat patru dezvoltări cu o valoare brută de dezvoltare de 350,4 milioane de euro și a gestionat alte nouă șantiere pentru dezvoltări viitoare care cuprind 4.241 de unități și peste 15.000 mp de spații comerciale. Ca rezultat, valoarea combinată a proiectelor finalizate și a celor aflate în construcție a depășit 1,5 miliarde de euro în 2023.

„În 2023, One United Properties nu doar că a obținut vânzări record, ci și-a crescut semnificativ și activitatea de dezvoltare pentru a satisface cererea tot mai mare a clienților. Cu peste 21.000 de persoane care au lucrat anul trecut în cadrul dezvoltărilor noastre din București, nu numai că îmbunătățim peisajul urban, dar contribuim și la creșterea economică a Bucureștiului. Valoarea totală a dezvoltărilor noastre aflate în construcție în 2023, care a atins un impresionant prag de 1,5 miliarde de euro a valorii brute de dezvoltare, arată mai mult decât creșterea companiei. Ea demonstrează și capacitatea noastră de a gestiona și executa eficient mai multe proiecte fără a compromite calitatea. Această abordare contribuie la realizările noastre financiare și, în același timp, consolidează reputația One United Properties în ceea ce privește încrederea și promptitudinea, aspecte apreciate de către clienți în special în perioade de incertitudini economice și geopolitice globale precum cele pe care le-am traversat în ultimii doi ani”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.

Indicatorul loan-to-value brut al One United Properties a fost de 28% la sfârșitul anului 2023, fiind stabil din 2022 și dovedind o situație financiară solidă și un nivel scăzut al îndatorării Grupului în comparație cu alte companii similare din Europa. La 31 decembrie 2023, datoria netă era de 606,9 milioane lei, reprezentând 12% din activele totale, care au atins valoarea istorică de 5 miliarde de lei. 


1 Date pentru 2023 conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Răzvan Roșculeț, numit în funcția de director comercial al Arval România

0

Răzvan Roșculeț (foto) a preluat, la 1 februarie 2023, funcția de director comercial al companiei Arval Service Lease România. Profesionist recunoscut în mediul de business, el este absolvent al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației a Universității Politehnica București și specializat în marketing printr-un program de master la Universitatea Româno-Americană. De subliniat că, „în ultimii 20 de ani, Răzvan Roșculeț a ocupat funcții manageriale și de vânzări în companii de top, acumulând experiență valoroasă în domenii precum business development & transformation, strategic account management, project management, team management, digitalizare, analiză de piață sau coaching”.

Răzvan Roșculeț, director comercial Arval Service Lease România: „Faptul că am intrat în echipa Arval România reprezintă o încununare a carierei mele de până acum și sunt gata să îmi folosesc toată experiența acumulată pentru a-mi aduce aportul la realizarea obiectivelor pe care le avem. Acest nou rol reprezintă o provocare pentru mine, însă este una pe care abia aștept să o abordez pentru că am mare încredere în potențialul acestei echipe și sunt sigur că împreună vom fi și mai performanți. Îmi place foarte mult viziunea pe care Arval o are pentru business și pentru viitor și nu pot decât să mă bucur că fac parte din această familie.”

Roxana Lupescu, General Manager Arval Service Lease România: „Mă bucur că am oportunitatea de a-i ura bun venit în echipa Arval România unui profesionit desăvârșit, așa cum este Răzvan. Ne-am dorit întotdeauna să avem alături oameni cu experiență și cu skill-uri care ne pot ajuta să le oferim partenerilor noștri cele mai bune soluții, adaptate perfect nevoilor lor, și sunt sigură că Răzvan nu va face decât să completeze o echipă deja performantă, ce a obținut rezultate remarcabile. Recent am aniversat alături de partenerii noștri un milestone semnificativ, ca numar de mașini în flota și pot spune că suntem abia la început. Arval România va continua să se dezvolte și să vină în întâmpinarea nevoilor celor care ne sunt alături oferind cele mai bune soluții de mobilitate din piață.” 

Arval reamintește că „este prezent în România din 2006 și a cladit în mod consistent o echipă de peste 100 de experți ce oferă servicii de mobilitate sustenabila clientilor nostri. La finalul anului 2023, Arval este unul dintre principalii provideri de soluții de mobilitate sustenabilă de pe piața locală pe segmentul de Leasing Operational Full Service.

În lume, Arval este un actor important în domeniul leasingului de vehicule full-service și un specialist în soluții de mobilitate, închiriind mai mult de 1,7 milioane de vehicule la sfârșitul lunii decembrie 2023. În fiecare zi, 8.400 de angajați Arval din 29 de țări oferă soluții flexibile pentru a face călătoriile fără probleme și durabile pentru clienții săi, de la mari grupuri corporative internaționale la companii mai mici și clienți individuali de retail. Arval este membru fondator al Alianței Globale Element-Arval, lider mondial în industria de gestionare a flotelor, cu peste 4,4 milioane de vehicule în 56 de țări. Arval a fost fondată în 1989 și este deținută integral de BNP Paribas. Arval este poziționată în cadrul diviziei Commercial, Personal Banking & Services a grupului. Arval a fost recompensată cu medalia de aur EcoVadis 2023, plasându-și strategia de sustenabilitate în Top 5% dintre companiile evaluate”.

Înscrieri la concursul național de educație financiară Olimpiada ASF

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că „organizează, în parteneriat cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR), cea de-a treia ediție a concursului național de educație financiară – Olimpiada ASF, dedicat tuturor elevilor din România din clasele VII-IX, respectiv X-XII. 

Înscrierile în concurs pot fi efectuate în perioada 26 februarie-11 martie 2024. La Olimpiada ASF poate participa orice elev care urmează, în anul școlar 2023-2024, cursurile unei unități de învățământ din România, indiferent de tipul acesteia”. 

După cum precizează organizatorii, „concursul se va desfășura online în data de 23 martie 2024, în cadrul Global Money Week (GMW), eveniment internațional dedicat promovării educației financiare în rândul copiilor și tinerilor. În acest context, Olimpiada ASF își propune să contribuie activ la creșterea nivelului de educație financiară în rândul tinerilor din România. Este important ca aceștia să cunoască în mod corect principiile și mecanismele pieței financiare non-bancare, precum și produsele și serviciile aferente acesteia. Totodată, Olimpiada ASF reprezintă și o ocazie pentru promovarea școlilor și liceelor care au înțeles importanța educației financiare în pregătirea tinerilor pentru viitor. Regulamentul concursului, informații despre înscriere și alte date utile se găsesc pe site-ul https://edutime.ro/olimpiada-asf/”.

Prezență academică românească la un prestigios eveniment interdisciplinar în Spania  

0

Evenimentul cultural-educațional BACK TO ORIGINS – DE VUELTA A NOS RAICES (ÎNAPOI LA ORIGINI), desfășurat la Vall d’Uixo, Castellon, Spania, având ca temă civilizația Egiptului antic, model și sursă de inspirație pentru lumea contemporană, a avut ca organizator pe doamna Adriana Godeanu-Metz, președintele ASOCIAȚIEI BERGA MOND – MARGENES CONCEPTO, invitată ca expert egiptolog din partea României fiind prof. univ. dr. Renata G. Tatomir, directorul Centrului pentru Studierea si Promovarea Egiptologiei, Orientului și Mediteranei de la Universitatea Hyperion.

Cu sublinierea că evenimentul, organizat în Auditoriul din Vall d’Uixo, (Edificio Culturala Leopoldo Penarroja), Castellon, Spania, a fost deschis de prof. univ. dr. Renata G. Tatomir, organizatorii ne prezintă o imagine de sinteză:

În prima parte, prof. univ. dr. Renata G. Tatomir a deschis evenimentul cu prelegerea THE LEGACY OF ANCIENT EGYPT (MOȘTENIREA EGIPTULUI ANTIC), fiind urmată de scurte intervenții ale altor două distinse specialist egiptolog, dr. Monica Marcos, arhitect și egiptolog (Polytechnic University of Madrid, Spain), despre ROLUL ȘI IMPORTANȚA FEMEILOR ÎN SOCIETATEA EGIPTEANĂ și prof. dr. Joanna Popielska-Grzybowska (Institute of Mediterannean and Oriental Cultures – Polish Academy of Science, Warsaw), despre TEXTELE PIRAMIDELOR, cele mai vechi scrieri din Egiptul antic. 

În finalul primei părți, doamna Adriana Godeanu-Metz a lansat cartea scrisă special pentru acest eveniment de către prof. univ. dr. Renata G. Tatomi, cu o prefață și un epilog de Adriana Godeanu-Metz, BACK TO ORIGINS: DISCOVERING & UNDERSTANDING THE ANCIENT EGYPTIAN WOMAN. STATUS, KNOWLEDGE, POWER * DE VUELTA A LOS ORÍGENES: EXPLORAR Y COMPRENDER LA FIGURA DE LA MUJER EN EL ANTIGUO EGIPTO. ESTADO, CONOCIMIENTO Y PODER, publicată la editurile I.U.I.T.C.S. Publishing House, Waterloo, Belgium și Universul Academic Publishing House, Bucharest, Romania, 2024. 

Prelegerile și lansarea de carte s-au bucurat de unanima apreciere a publicului. 

În a doua secțiune a evenimentului orchestra absolvenților Conservatorului din Vall d’Uixo a interpretat arii celebre din opere inspirate de civilizația Egiptului antic. 

Secțiunea finală a constat dintr-un defileu de modă cu creații influențate de moda vestimentară și simbolistica Egiptului antic, realizate de Capsula de Moda Margenes Concepto (creații ale Asociației Berga Mond din Denia, Alicante, design original de Noelia Olivarez (LIAVO DESIGN), și Sergio Popa (ByFeher Diseno), Valencia, El Tupe de Bea și colaborarea mL MeryLou Moda Curcular, Desde El verge, Alicante). 

Evenimentul a fost un uriaș succes și se va bucura de o continuare.

Mai multe aflați accesând link-ul Prof.univ.Renata Tatomir invitată de onoare la Festivalul Internațional „BACK TO ORIGINS” din Castellon Spania | Biroul de Presă al Universităţii Hyperion din Bucureşti

Comunicat de presă: Peste 350.000 de aplicări au fost înregistrate în ultima lună de candidații cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu 30% mai mult decât în luna precedentă

0

Peste 350.000 de aplicări ale candidaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au fost înregistrate în ultima lună, nivelul marcând un plus de aproximativ 30% față de luna precedentă. Totodată, acest număr îi plasează la o distanță tot mai scurtă de liderii aplicărilor, respectiv candidații din segmentul de vârstă 25-35 de ani, care au avut 420.000 de aplicări în același interval de referință.

„Evoluția din ultima lună se suprapune peste introducerea primelor pentru tinerii care se angajează, fie că este vorba despre prima de activare, în valoare de 1.000 de lei, prima de inserție, în valoare de 1.794 de lei sau primele de mobilitate. Pe scurt, aceste stimulente sunt acordate tinerilor șomeri neindemnizați care se angajează pentru minimum trei luni. Această măsură vine pe fondul faptului că, deși este o categorie de candidați care aplică masiv, tinerii reprezintă segmentul cu cea mai puternică reprezentare în rata șomajului. Astfel, lor le este atribuită o rată a șomajului de peste 20%, de 4 ori mai mare decât rata șomajului la nivelul întregii populații”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În plus, România are și printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. Este pe a patra poziție în rândul țărilor membre, după Spania, Grecia și Suedia. „Discrepanța dintre volumul mare de aplicări și rata mare a șomajului vine și din faptul că încă sunt destul de mulți tineri care aplică inclusiv pentru joburi pentru care nu au o eligibilitate reală. Asta nu înseamnă că interesul lor pentru angajare nu este real, doar că încă nu au complet rafinate niște mecanisme de autoevaluare și, mai apoi, de selectare a unor joburi pentru care ar fi potriviți”, explică Roxana Drăghici.

Domeniile care atrag cele mai multe aplicări din partea candidaților tineri sunt retailul, call-center / BPO, servicii, IT / telecom, financiar / bancar, turism, advertising / marketing / PR și industria alimentară. Acestea sunt, totodată, și sectoarele care au cel mai mare număr de poziții entry level deschise și, prin urmare, sunt tentante pentru cei care nu au încă experiență de muncă sau o au la nivel minimal, respectiv mai puțin de doi ani. De cealaltă parte a clasamentului se află sectoare precum real estate, textile, automotive sau educație și training care reușesc mai greu să intre în orizontul de preferințe ale tinerilor.

Datele din platformă mai arată un interes peste media generală pentru joburile remote, în condițiile în care 16,3% dintre aplicări au fost direcționate către joburile ce permit munca de acasă. 82,3% dintre aplicări au fost pentru joburile care cer prezență la birou și doar 1,4% au mers spre ofertele postate de angajatorii din străinătate.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs.ro, salariul mediu net, la nivel național, pentru cei care lucrează pe poziții entry level este de 3.500 de lei, însă așteptările pe care aceștia le au ajung la 4.500 de lei net, pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

Hidroelectrica scoate la licitație contractul de retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru 

0

Hidroelectrica a reluat licitația pentru retehnologizarea amenajării hidroenergetice Vidraru, prin intermediul sistemului electronic de achiziții publice (SEAP). Valoarea estimată a contractului pentru acest proiect este de 188 de milioane de euro, reflectând o actualizare a costurilor la noile valori de piață.

Proiectul „Retehnologizarea AHE Vidraru” vizează realizarea unui ansamblu complex de lucrări, inclusiv montajul echipamentelor mecanice și electrice, integrarea instalațiilor modernizate, lucrări de construcții pentru înlocuirea/reabilitarea echipamentelor existente, consolidarea construcțiilor hidrotehnice, precum barajul, derivația sub presiune, centrala, blocul tehnic, și construirea unui depozit pentru deșeuri și materiale refolosibile. Proiectul include, de asemenea, implementarea unui sistem automat de comandă – control pentru coordonarea funcționării echipamentelor și instalațiilor, servicii de evaluare a stării tehnice, proiectare și inginerie pentru fiecare unitate tehnică, precum și activități de project management pentru coordonarea întregului proces de retehnologizare.

Reluarea licitației pentru modernizarea Vidraru pornește de la rezolvarea problemelor identificate în cadrul procedurilor defășurate în trecut. Înainte de a relansa proiectul specialiștii Hidroelectrica au avut o serie de consultări companiile potențial contractoare pentru a identifica atât idei noi, cât și provocările sau incertitudinile cu care acestea se confruntă, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Astfel, a fost realizată o amplă cercetare de piață cu scopul de a obține o estimare corectă a valorii lucrărilor          într-o perioadă caracterizată de volatilitate crescută, dar și pentru a alinia clauzele contractuale cu practica internațională, astfel încât să fie asigurate premisele pentru o participare cât mai largă atât pentru contractorii români, cât și pentru cei internaționali. 

„Știm că este un proiect extrem de complex, cu multiple variabile și riscuri, însă este de maximă importanță și prioritate atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru sistemul energetic național. Avem încredere că aceste schimbări pe care noua echipă care formează directoratul și le asumă, vor conduce la atribuirea cu succes a contractului și la realizarea efectivă a lucrărilor” – a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica. 

Hidroelectrica își reafirmă angajamentul față de modernizarea și eficientizarea infrastructurii sale hidroenergetice, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului energetic din România. Detalii suplimentare și informații despre procesul de licitație pot fi obținute accesând platforma SEAP.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

CCIR se implică în revitalizarea relațiilor economice cu Albania

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, dl Mihai Daraban, a avut, în data de 26 februarie a.c., o întrevedere cu noul ambasador al Republicii Albania în România, E.S. dna Enkeleda Merkuri, în scopul dinamizării relațiilor economice bilaterale.

„Relația diplomatică dintre România și Albania are o vechime de peste 110 ani, martor al prieteniei dintre cele două state fiind chiar imnul de stat albanez, a cărui muzică este compusă de Ciprian Porumbescu. În momentul de față, Albania se află în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce arată modul în care această țară a progresat în ultima perioadă, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Albania poate învăța din experiența României în ceea ce privește procesul de aderare, dar mai ales din cel de post aderare care, din nefericire, ne-a demonstrat că birocrația și corupția sunt cele mai mari piedici în atragerea de fonduri europene”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

„O componentă foarte importantă a activității mele ca nou ambasador al Albaniei în România va fi diplomația economică, o revitalizare a schimburilor comerciale dintre cele două state ducând implicit și la o mai bună colaborare pe plan politic. Pentru Albania, țara dumneavoastră reprezintă un partener de bune practici în ceea ce privește procesul de aderare la Uniunea Europeană în care suntem implicați, iar CCIR poate avea un rol determinant în acordarea de consultanță pe componenta economică. Există proiecte comune în care pot fi implicate mediile de afaceri din cele două state, energia fiind un domeniu de importanță strategică pentru Albania”, a declarat ambasadorul Republicii Albania în România, E.S. dna Enkeleda Merkuri.

START LA PROGRAMUL NOUA CASĂ 2024!

0

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, anunță potențialii beneficiari că Programul NOUA CASĂ 2024, a devenit operațional după ce plafonul de garantare aprobat de către Ministerul de Finanțe în valoare de 1 miliard de lei, a fost alocat celor 16 finanțatori înscriși în progran.

Programul NOUA CASĂ rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat, cât și prin comisioanele de administrare reduse anul acesta cu 50% (de la 0,30% pe an la 0,15% pe an, calculat la soldul garanției). O altă modificare adusă programului, în ediția 2024, este reducerea cu 30% a onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare și a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepții prevăzute în mod expres în legislația incidentă.

Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință, pot apela la una dintre băncile partenere – Alpha Bank, BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Intrnet Bank, OTP Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Techventures Bank – pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat. 

Informații complete privind condițiile de eligibilitate, documentele solicitate și modul de accesare a programului Noua Casă sunt publicate pe site-ul www.fngcimm.ro, iar pentru accesarea facilă a programului, încurajăm beneficiarii să consulte  Ghidul Noua Casă 2024, pus la dispoziție FNGCIMM la adresa  https://www.fngcimm.ro/attachment/otTUu_NC%20Ghid%202024.pdf .

De la lansarea Programului PRIMA CASĂ, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii și promisiuni de garantare în valoare totală de 31,57 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 63,8 mld lei. Rata de default efectivă a garanțiilor este de 0,316%, acesta situându-se cu mult sub rata de neperformanță a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar.

Accor a raportat un EBITDA record de peste 1 miliard de euro

0

Accor, lider mondial în domeniul ospitalității, anunță rezultatele fiscale pentru anul 2023.  Compania a raportat un EBITDA record care a depășit 1 miliard de euro, alături de o creștere de 23% a venitului pe cameră disponibilă față de anul precedent. În 2024, Accor vizează menținerea creșterii durabile și se concentrează pe extinderea portofoliului său și pe optimizarea operațiunilor. Această perspectivă este susținută de creșterea anticipată a sectorului turismului, cu previziuni care estimează 1,5 miliarde de călători internaționali în 2024.

Privind în perspectivă, Sébastien Bazin, Chairman și Chief Executive Officer al Accor, a declarat: „Deși contextul geopolitic rămâne complex, anul 2024 se anunță bogat în evenimente internaționale majore care ne așteptăm să continue să alimenteze creșterea și de aceea pornim în acest nou an cu încredere. Accor este poziționată ideal pentru a-și continua expansiunea ambițioasă și pentru a da viață viziunii sale privind o industrie hotelieră inovatoare și responsabilă, care creează valoare pentru acționarii săi.”

Accor a avut un an de succes în România, cu o creștere a veniturilor pe cameră disponibilă și o rată de ocupare ridicată.  Patru noi hoteluri au fost deschise în țară anul trecut și urmate de încă unul la începutul anului 2024. Cea mai recentă apariție în portofoliul Accor din România este ibis Styles Sibiu Arsenal, un hotel nou cu 73 de camere în Sibiu, lângă Parcul Sub Arini.

„Performanța Accor în România pentru anul 2023 constituie un semnal clar al prezenței noastre solide și al concentrării strategice pe această piață cheie. Pe parcursul anului trecut, am obținut o creștere RevPAR – venitul per cameră disponibilă – de 16,7% și am menținut o rată de ocupare ridicată,” a declarat Frank Reul, VP – Development Accor Premium, Midscale&EconomyEastern Europe, Balkans, Italy&Greece.

Ne-am extins portofoliul cu cinci noi hoteluri, care au adăugat 395 de camere și au marcat o creștere de 22%. Printre inaugurări se numără Mercure Sibiu Arsenal, ibis Styles Pitești Argeș, ibis StylesBucharest Airport și Mercure Conacul Cozieni. În 2024, am anunțat deja sosirea ibis Styles Sibiu Arsenal și așteptăm cu entuziasm debutul Swissotel Poiana Brașov în această primăvară.

Aceste realizări importante subliniază angajamentul nostru de a impulsiona industria ospitalității din România”, a adăugat Frank Reul.

Accor deține în prezent 20 de hoteluri în România, cu 2153 de camere.

Analiză XTB: Războiul din Ucraina, efecte devastatoare și asupra economiei. Un conflict din care toată lumea a avut de pierdut

0

Conflictul armat din Ucraina ar fi trebuit să se încheie, conform așteptărilor Rusiei, cu decizia guvernului de la Kiev de a capitula chiar în primele câteva zeci de ore de la atac. Au trecut, însă, doi ani de la izbucnirea războiului, timp în care economia ucraineană a suferit daune semnificative, impactul fiind extins și în restul lumii, potrivit unei analize realizate de experții XTB, casă de brokeraj listată pe bursa de la Varșovia.

Rusia a pierdut, în 2022 și în 2023, puțin peste 11% din PIB-ul său din cauza războiului, arată o cercetare efectuată de Institutul Național de Cercetări Economice și Sociale. La polul opus, nu este surprinzător faptul că, în cazul Ucrainei, pierderile se ridică la câteva zeci de procente. Cu toate acestea, impactul global este limitat și se ridică la aproximativ 1 punct procentual. În Zona Euro, impactul este chiar mai mare, unde au fost înregistrate pierderi de 1,2 și 1,5 puncte procentuale în ultimii doi ani.

„Conflictul armat a dus la întreruperea multor rute comerciale, dar, cel mai important, a provocat o creștere semnificativă a prețurilor la produsele de bază. Rusia este un important producător și exportator de mărfuri precum petrol, gaze naturale, grâu, porumb, aluminiu, paladiu și îngrășăminte. Așadar, suspendarea temporară a accesului la piața produselor din Rusia, cauzată în parte de sancțiuni, a dus la majorarea prețurilor cu câteva sute de procente în multe situații. Acest lucru a alimentat, bineînțeles, inflația, care răspundea deja la un aflux semnificativ de capital din partea guvernelor și a băncilor centrale după pandemie”, arată analiștii XTB.

Impactul războiului dintre Rusia și Ucraina a adăugat aproximativ 1,8 puncte procentuale la inflația mondială în 2022 și 0,9 puncte procentuale în 2023. Având în vedere localizarea conflictului, era firesc ca țările europene să fie cele mai vulnerabile în fața acestui efect. Lipsa accesului la resurse energetice ieftine din Rusia a dus la creșteri semnificative ale prețurilor în Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și țările baltice. În cele din urmă, au fost identificate alternative pentru livrările din Rusia, dar singurele avantaje ale acestei situații sunt diversificarea și securitatea energetică sporită pentru viitor.

Piața de mărfuri a revenit la normal, odată cu inflația

Prețurile materiilor prime s-au normalizat relativ rapid, având în vedere preocupările legate de disponibilitate. Petrolul brut a rămas la peste 100 de dolari pe baril din februarie până în iunie 2022. Totuși, după ce Rusia și-a redirecționat resursele către piața asiatică, s-a impus ca Europa să identifice furnizori alternativi, ceea ce a dus la o scădere cu 50% a prețurilor petrolului, de la vârfurile din 2022, la minimele din 2023. 

Grâul a fost într-o situație similară. Acordul cu Rusia privind exportul de grâu ucrainean pe cale maritimă a permis explorarea altor piețe și trecerea la transportul terestru, deși acest lucru a dus la probleme semnificative pentru fermierii europeni, care au fost nevoiți să „concureze” cu grâul ucrainean și cu alte produse agricole. Din cauza faptului că transportul rutier presupune costuri de câteva ori mai mari decât cel maritim, mărfurile agricole și-au încheiat călătoria în țările vecine, ceea ce reprezintă o problemă atunci când se încearcă îmbinarea intereselor proprii cu sprijinul pentru statul ucrainean.

Situația a fost mult mai complicată în cazul gazelor naturale. Gazul rusesc ajungea în Europa prin conducte, așa că renunțarea la această resursă nu părea atât de evidentă. Cu doar câțiva ani mai devreme, Germania făcea presiuni pentru schimbări pe plan energetic, cu accent pe gaz – în special cel rusesc. În acest moment, Germania se confruntă cu o stagnare, care are legătură cu faptul că țara s-a dezvoltat datorită materiilor prime ieftine, care sunt, în prezent, în deficit de ofertă. Prețurile gazelor naturale în Europa au revenit, însă la nivelurile de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, merită remarcat faptul că tarifele erau deja în creștere în 2021, când Rusia a amenințat că va suspenda livrările către Europa. 

Gazul din Rusia nu mai reprezintă o problemă pentru Europa 

Europa a trecut la gazul GNL, iar prețurile au început să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie, evoluție care este legată și de creșterea competitivității pe piața gazelor lichefiate. Europa încă mai importă gaze din Rusia sub formă de GNL, dar de la companii private și într-o măsură mai redusă, deși se așteaptă ca și acest import să înceteze în viitorul apropiat, potrivit analiștilor din cadrul XTB. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că lipsa accesului la piața europeană a petrolului este cea mai dăunătoare pentru Rusia, deși în acest caz au fost găsite și rute alternative. 

„Au existat adesea transbordări, schimbări de pavilion sau pur și simplu vânzarea de produse petroliere de la destinații inexistente anterior. În prezent, combustibilul din India ajunge în Europa, în timp ce producătorii și-au mărit semnificativ exporturile către Kazahstan și alte țări din fosta Uniune Sovietică”, arată analiștii financiari XTB. 

SUA își îndreaptă atenția către alte regiuni-cheie

Conflictul din Ucraina este, de doi ani, un subiect adus în centrul atenției în fiecare zi – în special în ce privește ajutorul de care are nevoie statul condus de Volodimir Zelenski. Totuși, nu toată lumea mai este dispusă să continue să sprijine Ucraina, chiar dacă există riscul extinderii conflictului în alte țări. Statele Unite deja se arătau mai puțin interesate de Europa înainte de conflict și priveau mai mult spre Taiwan. În paralel, situația din Orientul Mijlociu a devenit o preocupare „fierbinte” pe agenda liderilor lumii – nu numai în legătură cu conflictul dintre Israel și Hamas, ci și din cauza atacurilor Houthi susținute de Iran, asupra navelor comerciale. Având în vedere această situație, piața petrolului ar putea deveni chiar mai tensionată decât s-a dovedit în cazul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Noi sancțiuni pentru Rusia, dar ajutoare suspendate pentru Ucraina

Încă de la invaziei, Rusia a fost izolată de sistemul financiar global, iar multe active străine au fost înghețate. Instituțiile internaționale depun eforturi pentru a confisca aceste fonduri și pentru a le aloca pentru reconstrucția Ucrainei, proces care va fi unul anevoios, având în vedere complexitatea aspectelor juridice. Între timp, situația actuală de pe linia frontului a ajuns la un impas, deși există, de asemenea, rapoarte privind probleme mari pentru Ucraina din cauza lipsei de echipament militar suficient. Senatul SUA a adoptat un proiect de lege în valoare de 95 de miliarde de dolari, o mare parte din sprijin fiind destinat ajutorului pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Cu toate acestea, președintele Camerei Reprezentanților a decis să-i trimită pe congresmeni într-o vacanță de două săptămâni, iar fondurile sunt în prezent în așteptare – chestiune legată, desigur, de strategiile politice. 

Aceste fonduri ar trebui, în cele din urmă, să fie deblocate, ceea ce ar duce la o creștere a ajutorului global al SUA la 170 de miliarde de dolari. Având în vedere că, din ianuarie 2023, de când republicanii au preluat majoritatea în Camera Reprezentanților, nu a fost aprobat niciun ajutor majoritar pentru Ucraina, se ridică întrebarea: ce se întâmplă dacă Donald Trump câștigă alegerile?

Alegerile din SUA, importante și pentru Ucraina

Declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la dorința de a se retrage din NATO sau cele prin care încuraja, indirect, Rusia să atace țările înarmate insuficient s-au aflat, așa cum era de așteptat, în centrul atenției. Pentru majoritatea țărilor europene, aceasta nu este o problemă. Polonia are cele mai mari cheltuieli de apărare ca procent din PIB, în comparație cu toate țările membre NATO – chiar mai mari decât Ucraina. Germania și Franța se alătură, de asemenea, grupului de state care cheltuiesc mai mult de 2% din PIB. Cu toate acestea, industria de apărare din Europa nu este atât de puternică pe cât ar putea părea. Livrările din Europa către Ucraina sunt insuficiente, ceea ce a dus, de asemenea, la o concentrare și mai mare a acestui stat pe producția internă.

În privința declarațiilor lui Trump, nu doar situația din Europa ar fi amenințată, ci și cea din Asia și din Orientul Mijlociu. 

Cel mai probabil, ne-am putea aștepta la un alt război comercial, care ar putea escalada într-un conflict mai amplu. Pe de altă parte, Trump s-ar putea concentra pe Orientul Mijlociu din punct de vedere militar, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la mișcări semnificative pe piața materiilor prime energetice. Deși victoria lui Trump ar putea fi de bun augur pentru americani sau pentru companiile americane în ceea ce privește impozitele (așa cum a fost cazul în 2016), consecințele altor acțiuni ar putea fi devastatoare”, subliniază analiștii XTB.

Raport Cord Blood Center. Creștere record: 285% mai multe tratamente cu celule stem în 2023. Care sunt principalele afecțiuni tratate

0

Cord Blood Center, prima și cea mai mare bancă de celule stem din România, prezentă în alte șapte țări din Europa Centrală și de Est, anunță o creștere de peste 285% a numărului de unități eliberate în 2023 la nivelul întregului grup, față de 2022. O mare parte din unități au fost eliberate pentru a fi folosite în tratarea tulburărilor de spectru autist, dar și pentru AVC, boli hemato-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei. Copiii sunt principalii pacienți tratați – 56% dintre toate unitățile eliberate. 

Celulele stem recoltate la naștere din placentă, sânge și țesut ombilical au indicație standardizată de utilizare, în prezent, pentru peste 85 de boli grave, printre care anumite leucemii, limfoame sau mieloame, scleroza multiplă, anumite tulburări metabolice, sau anemii. Aceste celule au și un puternic efect regenerativ, motiv pentru care în 2023 pacienții le-au utilizat pentru afecțuni precum AVC, boli hemoto-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei, scleroza laterală amiotrofică, dar și Alzheimer sau tumori cerebrale.

Cord Blood Center, care în 2024 aniversează 18 ani în România, este banca de celule stem care a eliberat cele mai multe probe din țara noastră, majoritatea pentru a ameliora simptomele tulburărilor de spectru autist. Copiii au beneficiat de aceste tratamente în cadrul unui studiu clinic desfășurat la o clinică privată din București, iar potrivit investigatorilor, majoritatea participanților la studiu au înregistrat progrese și îmbunătățiri comportamentale. 

Mai mult, în fiecare an cresc și indicațiile de tratament pentru care sunt eliberate probele, „2023 este al doilea an consecutiv în care cererea de terapii cu celule stem recoltate la naștere a crescut exponențial. Până în acest moment peste 85 de afecțiuni sunt deja tratate cu succes folosind celule stem recoltate la naștere din placentă, sânge și cordonul ombilical. Sunt peste 1.000 de studii clinice în desfășurare pentru a explora potențialul terapeutic al acestor celule în cazul altor afecțiuni, iar medicii estimează că, până în 2030, FDA ar putea aproba între 30 și 50 de noi terapii celulare”, explică Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center. 

Interesul crescut al cercetătorilor pentru a explora potențialul terapeutic al acestor celule este dat de ușurința obținerii lor, cantitatea disponibilă, dar și caracteristicile lor unice. 

Placenta conține cea mai mare cantitate și varietate de celule stem, iar acest lucru este un factor esențialîn administrarea terapeutică cu succes. Acest organ temporar conține inclusiv celule imuno-evazive, cu exprimare redusă sau chiar zero a markerilor de compatibilitate HLA, facilitând astfel utilizarea lor pentru orice membru al familiei.  „În ceea ce privește categoriile de vârstă de pacienți pentru care au fost eliberate probe, cei mai mulți dintre aceștia sunt copii – 56%. Apoi, 32% din unități au fost administrate adulților, 12% vârstnicilor. Vedem însă că probele sunt accesate și în cazul rudelor copiilor de la care au fost recoltate, inclusiv adulți, datorită beneficiilor oferite de celulele imuno-evazive”, a completat Dr. Bogdan Coltor.

În prezent, părinții din România sunt printre puținii din Europa, alături de cei din Germania, Marea Britanie, Cehia și Slovacia, care pot beneficia de cantitatea maximă de celule stem disponibilă la naștere prin recoltarea placentei în întregime, alături de sângele și țesutul ombilical. 

În România, în cei 18 ani de activitate, aproximativ 100.000 de părinți au ales recoltarea la naștere, procesarea și stocarea cu Cord Blood Center România, iar cercetările recente în domeniul crioprezervării celulelor stem indică faptul că celulele stem crioconservate nu sunt afectate de trecerea anilor, ci demonstrează o durabilitate excepțională, fiind, practic, nemuritoare.

Carrefour anunță o performanță financiară solidă în 2023 – o creștere de 10,4% a vânzărilor față de 2022

0

România, pe loc de top la nivel european, cu o creștere LFL de +7% în 2023

Grupul francez Carrefour anunță o performanță financiară solidă în 2023 – o creștere de 10,4% a vânzărilor față de 2022, o creștere de 26% pentru e-commerce și un flux de numerar liber net robust, de 1.622 milioane de euro în 2022. România se bucură de o creștere de 7% a cifrei de afaceri de la an la an, ocupând locul al doilea în Europa în ceea ce privește creșterea like-for-like, în special datorită campaniilor comerciale de succes.

Carrefour s-a adaptat pe deplin în 2023 într-un mediu dificil, ceea ce a făcut ca Grupul să își atingă majoritatea obiectivelor operaționale. Această performanță a avut loc pe fondul unei inflații deosebit de ridicate în Europa și în Argentina, precum și a unei presiuni puternice și continue asupra puterii de cumpărare a clienților, cu volume negative în majoritatea piețelor Grupului.

Alexandre Bompard, Chairman și CEO, a declarat: „În 2023, Carrefour și-a confirmat forța modelului său, într-un mediu marcat de o inflație ridicată în Europa, și a continuat să își îmbunătățească performanța economică. Aceste rezultate provin din munca asiduă și din angajamentul excepțional de zi cu zi al echipelor Carrefour și al partenerilor francizați. Ele confirmă, totodată, relevanța planului Carrefour 2026, ale cărui efecte sunt deja vizibile, cu o dinamică puternică în vânzările de mărci proprii și în e-commerce, și cu o disciplină puternică în materie de costuri. De asemenea, Grupul a profitat de oportunitățile de a-și consolida poziția pe piețele sale cheie, în special prin anunțarea achizițiilor Cora și Match în Franța. În același timp, integrarea Grupo BIG în Brazilia progresează rapid. Datorită acestor performanțe, Carrefour a generat un nivel ridicat de flux de numerar net liber, și-a majorat semnificativ dividendele, a anunțat un nou program de răscumpărare de acțiuni și a crescut din nou participarea angajaților la profit în Franța. În 2023, am continuat să ne depășim obiectivele în ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu, cu o rată de realizare de 110% a indicelui de CSR și de tranziție alimentară. De asemenea, Grupul și-a consolidat angajamentul față de angajați prin lansarea Carrefour Invest, planul de acționariat intern, lansat în 2023, care a permis ca peste 30.000 dintre angajați să devină acționari ai Grupului. Carrefour intră în acest nou an cu încredere și își continuă traiectoria către obiectivele stabilite pentru 2026.”

Prioritatea acordată produselor marcă proprie Carrefour și gamei de produse „Simpl’” a fost apreciată în mod deosebit de clienți. Aceste produse reprezintă în prezent 36% din vânzările de produse alimentare, în creștere cu +3 puncte față de 2022, în conformitate cu obiectivul de 40% stabilit în planul Carrefour 2026

De asemenea, Carrefour a inițiat, în toamnă, acțiuni de optimizare a competitivității, lansând numeroase inițiative pentru a-și sprijini clienții să facă față creșterilor de prețuri, cu mai multe campanii de reducere și promoții la mii de produse. Aceste inițiative au permis o îmbunătățire a satisfacției clienților, cu o creștere a NPS al Grupului de +4 pct în 2023. 

Strategia digitală a Grupului continuă să dea roade.
GMV online a crescut cu +26%, ajungând la 5,3 miliarde de euro în 2023.

Grupul a continuat să înregistreze progrese în materie de Responsabilitate Socială Corporativă, atingând 110% din obiectivele de CSR și ale indicelui de tranziție alimentară, cu o performanță deosebit de satisfăcătoare în special pentru combaterea încălzirii globale, reducerea ambalajelor și implicarea angajaților. Mai multe obiective pentru 2025 și 2026 au fost deja atinse până la sfârșitul anului 2023.

În același timp, Grupul a reușit să își păstreze modelul economic, datorită unei discipline puternice în materie de costuri și a efectelor benefice ale implementării planului Carrefour 2026. Datorită economiilor de 1.060 de milioane de euro în 2023, s-a atins obiectivul de 1 miliard de euro. Performanța operațională, având la bază o bună gestionare a stocurilor, investițiilor și lichidităților, a permis companiei să genereze un flux de numerar net liber de 1.622 de milioane de euro.

În acest context, și cu o încredere reafirmată în modelul său structural generator de numerar, Grupul își consolidează politica de rentabilitate pentru acționari prin plata unui dividend ordinar de 0,87 €, în creștere cu +55% (față de 0,56 € în 2022), reprezentând o sumă totală de 600 milioane de euro. Acesta va fi supus aprobării Adunării Generale Anuale din 24 mai 2024. În același timp, Grupul anunță un nou program de răscumpărare de acțiuni în valoare de 700 de milioane de euro în 2024.

În 2024, Grupul va continua implementarea planului Carrefour 2026 și transformarea modelului său, contribuind la o performanță financiară din ce în ce mai pozitivă. Grupul preconizează că va beneficia de condiții de piață mai favorabile în Europa, cu o inflație încetinită și o redresare a puterii de cumpărare a clienților. 

CIFRE CHEIE PENTRU 2023

(în € m) 20222023Variație
Vânzări cu TVA90,81094,132+10.4% LFL
Venituri Operaționale Recurente (ROI)2,3772,264-4.7% (-€113 m); +9.8% la FX constant
Marja operațională de operare recurentă2.9%2.7%-20bps; stabil în H2
Venitul net, cota Grupului1,3481,659+23.1% (+€312m)
Venitul net ajustat, cota Grupului1,2121,304+7.6% (+€92m)
EPS ajustat1.631.83+12%
Fluxul de numerar net disponibil liber1,2621,622+€360m
Datoria financiară netă  (31 decembrie 2023)3,3782,560-€818m

REZULTATE PUTERNICE PENTRU ROMÂNIA ÎN ANUL FISCAL 2023

În România, Grupul și-a menținut ritmul pozitiv cu o creștere LFL de +7,0%, în special datorită campaniilor comerciale de succes. Ca atare, compania a accelerat inițiativele de susținere a puterii de cumpărare a clienților. Cea mai semnificativă acțiune de acest gen este campania Top 100 produse HIT, prin care sunt selectate săptămânal 100 de produse alimentare și nealimentare la cel mai mic preț de pe piață, garantat. Ca atare, se urmăresc și produsele aflate în topul preferințelor clienților, pentru a le include în cele mai atractive oferte comerciale. O altă inițiativă de acest fel este Bonul de Weekend. Carrefour oferă o reducere de 20% la patru categorii de produse în fiecare weekend, sub forma unui voucher pentru următoarea sesiune de cumpărături. Reducerile recurente se regăsesc și în aplicația mobilă Carrefour, Act for Good, cu promoții săptămânale

Régis Moratin, Chief Financial Officer Carrefour Romania, a declarat: „Anul 2023 reprezintă o bornă pentru Carrefour România – nu numai că am finalizat achiziția Cora, ci am obținut și o creștere remarcabilă de 7% a cifrei de afaceri de la an la an, cea mai mare creștere din regiune. Această realizare este o dovadă a forței și rezilienței operațiunilor noastre într-un mediu dificil, marcat încă de inflație. Abordarea noastră centrată pe client, vizibilă în toate campaniile noastre comerciale, care își propun să fie un sprijin de zi cu zi pentru nevoile clienților noștri, a fost din nou confirmată de alegerea românilor – aceste rezultate sunt un indiciu puternic că rămânem în topul preferințelor lor, iar obiectivul nostru este de a fi printre alegerile lor preferate și în 2024, cu sprijinul echipelor noastre excepțional de dedicate. În conformitate cu strategia Grupului, vom continua să ne menținem disciplina financiară strictă și să investim în expansiune, derulând campanii comerciale țintite, dezvoltând marca proprie și realizând finalizarea integrării Cora.”

O DINAMICĂ SOLIDĂ ÎN T4

Vânzările Grupului (TVA inclus) au crescut cu +10,2% pe o bază comparabilă (LFL) în T4. Acestea au ajuns la 25.055 milioane de euro înainte de IAS 29, o creștere de +6,6% la rate de schimb constante. Această creștere include un efect negativ al benzinei de -3,0% și un efect calendaristic negativ de -0,8%

În România (+4,7% LFL), creșterea a rămas puternică pe parcursul trimestrului (după +4,5% LFL în T3), în ciuda unei baze comparabile ridicate (+17,8% LFL) și datorită încetinirii inflației. Această performanță reflectă îmbunătățirea volumelor și creșterea traficului în magazine. Trimestrul a fost marcat de integrarea rețelei de magazine Cora. În urma achiziției operațiunilor Romania Hypermarche SA, Carrefour a ajuns, la acel moment, la aproximativ 450 de magazine în 113 orașe din țară.

De 8 martie, angajatele din România sunt recompensate de angajatori cu tichete cadou pe suport electronic de până la 300 de lei 

0

20% dintre companiile care au acordat tichete cadou de 8 martie 2023 sunt firme mici și mijlocii

Ziua Internațională a Femeii este un bun prilej pentru angajatorii din România să-și arate aprecierea și recunoștința față de femeile din companie. Acestea pot primi până la 300 de lei, de 8 Martie, prin cardul cadou, sumele alocate nefiind supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Din datele Up România, anul trecut, numărul celor care au ales să ofere angajatelor acest beneficiu extrasalarial a fost în creștere cu 58% comparativ cu 2022. De asemenea, numărul femeilor care l-au primit a crescut cu 37% comparativ cu anul precedent. 

Din datele Up, sumele încărcate pe cardurile cadou, de Ziua Femeii, sunt cheltuite în mai puțin de o lună de la alimentare, iar cele mai multe dintre beneficiare aleg să se răsfețe în saloanele de înfrumusețare, să-și reînnoiască garderoba sau să cumpere articole pentru copii.

În ceea ce privește distribuția geografică, cele mai multe angajate sunt din București și Ilfov (22%), Argeș (7%), Bacău (6%) și Bihor (5%), arată aceeași analiză Up România. Ierarhia companiilor care au acordat tichete cadou de 8 Martie în 2023 plasează pe primele locuri industrii precum cea textilă, urmate de comerț și de servicii. De altfel, numărul IMM-urilor care au oferit acest avantaj a crescut cu 72% față de 2022. 

„Observăm o revenire economică constantă în cadrul mediului de afaceri din România, iar această evoluție se reflectă în mod evident și în datele noastre. Vedem o creștere atât în numărul companiilor care aleg să ofere tichete cadou în format electronic de 8 Martie, cât și în valoarea totală alocată. Acest beneficiu se numără printre cele mai apreciate avantaje oferite angajaților, datorită gradului ridicat de flexibilitate pe care îl conferă. Flexibilitatea este un criteriu tot mai important pentru angajații români în ceea ce privește beneficiile oferite de angajatori. Cu toate acestea, dincolo de aspectele practice, tichetele cadou de 8 Martie reprezintă o manifestare concretă a recunoașterii și aprecierii aduse angajatelor, o evidențiere a rolului esențial pe care îl au în succesul și dezvoltarea afacerii”, declară Elena Pap, director regional Up Group (România, Moldova, Bulgaria și Grecia).

8 Martie este unul dintre cele patru evenimente din an în care angajații din România pot primi beneficii extrasalariale pe cardul cadou, alături de Paște, 1 Iunie și Crăciun. Tichetele cadou pe suport electronic pot fi oferite din bugetul cheltuieilor sociale și sunt deductibile fiscal în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. 

Chimcomplex anunță începerea unui proiect de extindere a capacităților energetice pe platforma A6 Dej

0

Chimcomplex anunță începerea unui proiect de extindere a capacităților energetice pe platforma A6 Dej, printr-un amplu proces de modernizare, ce va consolida poziția companiei pe piața energetică.

Masterplanul Diviziei Energetice Chimcomplex prevede și are lansate în lucru investiții care vor urma să genereze energie suficientă pentru securizarea energetică a Grupului, dar și a comunităților din care facem parte. La finalul anului 2023 am pus în funcțiune cea mai mare centrală de cogenerare construită în România, în ultimii 11 ani, de 49,6 MWh și prima centrală de trigenerare construită în Europa.

Modernizarea centralei de la Dej, care acum funcționează pe biomasă, va genera până la 80MW energie electrică și termică, ce va fi utilizată într-o nouă fabrică de procesare chimică. Această investiție planificată să fie finalizată în cel mai scurt timp posibil, face parte din strategia noastră de evoluție într-un mod sustenabil și progresiv. Prelucrarea energiei și «înnobilarea» ei prin folosirea la crearea de bunuri și mărfuri ar trebui să direcția de urmat la nivel național” a declarat Florian Staicu, Președinte Consiliul de Administrație A6. Chimcomplex, prin compania A6, continuă să se dezvolte pe baza unor strategii durabile, aducând beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților pe care le deservește.

CIS Gaz deschide sucursală în Egipt și livrează primele echipamente fabricate în România, în cadrul proiectului Hayah Karima, derulat de către guvernul egiptean

0

CIS Gaz, companie românească cu peste 30 de ani de activitate în construcții-montaj conducte colectoare de transport și distribuție gaze naturale, precum și instalații tehnologice de suprafață, continuă procesul de expansiune și consolidare a prezenței în Egipt prin deschiderea unei sucursale în Cairo și livrează primele echipamente fabricate în România în cadrul proiectului Hayah Karima derulat de către guvernul egiptean.

Hayah Karima este cel mai mare proiect național derulat de către statul egiptean prin care peste 1.400 de sate și orașe mici și mijlocii vor fi racordate la rețeaua de gaze naturale. În cadrul acestui program, CIS Gaz, în consorțiu cu Total Gaz, vor livra stații de reglare și măsurare a gazelor naturale fabricate în România. Echipamentele, constând în 22 de stații de reglare și măsurare a gazelor naturale, precum și echipamentele necesare îmbunătățirii a nouă stații mai vechi, urmează să ajungă în Egipt până la finalul lunii martie a acestui an. Beneficiarul proiectului este compania de gaz egipteană Egyptian Natural Gas Holding Company (EGAS).

„Strategia noastră pe termen lung urmărește o creștere durabilă și sustenabilă, bazată pe o evoluție robustă, iar Egiptul este o piață în continuă creștere, cu o dezvoltare accelerată a infrastructurii gazelor naturale, ca de altfel în cam toate țările din nordul Africii. Noua sucursală va îmbunătăți capacitatea CIS Gaz de a deservi clienții din regiune, fiind un pas strategic în creșterea și inovarea continuă a serviciilor și a soluțiilor companiei și în afara granițelor țării”, declară Sebastian Călugăr, CEO CIS Group.

Noua sucursală CIS Gaz urmează să devină operațională până la finalul primului semestru din acest an și va beneficia de infrastructură, tehnologie și personal specializat pentru a asigura implementarea unor proiecte complexe, inclusiv cele vizate de cooperarea dintre compania românească și Town Gas, cea mai mare companie de distribuție de gaze naturale din Egipt. În toamna anului trecut CIS Gaz a semnat un memorandum de cooperare cu Town Gas, care s-a concretizat prin semnarea contractului de joint venture la începutul acestui an, prin care cele două companii vor susține în comun proiecte reciproc avantajoase în domeniul transportului și distribuției gazelor naturale pe ambele piețe.

În plus, în această perioadă, reprezentanții CIS Gaz au participat la Forumul Economic Italia-România, care a avut loc la Roma, și la târgul internațional EGYPES 2024. Organizat în perioada 19-21 februarie 2024, EGYPES (Egypt Petroleum Show) este unul dintre cele mai importante evenimente regionale din industria de petrol și gaze naturale. Este pentru al doilea an când compania participă la târgul internațional cu propriul stand pentru a-și prezenta serviciile și produsele în vederea identificării și valorificării unor noi oportunități de cooperare în sectorul energetic. În acest an, companiile românești care au participat la EGYPES au fost CIS Gaz, Comes, Armax Gaz și Euro Gas Systems. 

Tot mai mulți cumpărători preferă locuințele din Ilfov

0

Tranzacțiile rezidențiale din județul Ilfov au crescut cu 6% în 2023, comparativ cu anul precedent, în vreme ce, în București, nivelul acestora a scăzut cu 17% în aceeași perioadă, se arată într-o analiză a companiei de servicii imobiliare iO Partners. 

Dacă în 2023 tranzacțiile rezidențiale au scăzut în București de la circa 35.000 la 29.000 de unități, în schimb, în Ilfov, acestea au crescut de la 6.400 la aproximativ 6.800 unități. Acesta poate fi începutul unei tendințe de reorientare a preferințelor cumpărătorilor pentru Ilfov, în detrimentul Bucureștiului.

Mulți cumpărători aleg în continuare Bucureștiul pentru diversitatea serviciilor și apropierea de locul de muncă, dar există și mulți care optează pentru locuințe situate în localități din județul Ilfov. Potrivit analizei iO Partners, principala motivație este reprezentată de prețurile locuințelor, care sunt cu aproximativ 20-25% mai mici față de București, comparând cartiere din Capitală, amplasate la granița cu județul Ilfov, de exemplu cartierul Aviației vs. Pipera-Nord sau cartierul Berceni vs. Popești-Leordeni.

Totodată, dezvoltarea infrastructurii de transport favorizează județul Ilfov în raport cu Bucureștiul. Lucrări precum construirea pasajelor peste centura actuală (ex. Domnești, Olteniței, Berceni), construirea noii autostrăzi de centură A0 sau extinderea metroului spre comuna Berceni și orașul Otopeni scurtează timpul de deplasare între București și Ilfov.

„Populația Bucureștiului a scăzut cu aproape 9% între recensămintele din 2011 și 2021, de la 1,88 milioane locuitori la 1,72 milioane, ceea ce înseamnă o scădere de 166.500 locuitori, în timp ce populația județului Ilfov a crescut în același interval cu 37%, de la 389.000 la 543.000 de locuitori, adică cu154,000 de locuitori, aproape compensând scăderea din București. Dacă raportăm numărul de locuințe tranzacționate la mia de locuitori, în București acest indicator a scăzut de la 33,5 tranzacții la mia de locuitori, în 2022, la 28,3, în 2023. În schimb, în Ilfov același indicator a crescut de la 13,2 la mie, în 2022, la 13,8 la mie, în 2023”, arată Andreea Hamza (foto), Senior Director Living iO Partners.

Bucureștiul prezintă un stoc mare de clădiri vechi, a căror renovare, consolidare sau înlocuire este anevoioasă, pe de o parte din cauza costurilor ridicate, iar pe de altă parte din cauza procesului greoi de autorizare a lucrărilor. Numărul locuințelor nou livrate în București a cunoscut o scădere semnificativă în ultimii ani, de la peste 12.000 de locuințe în 2021, la aproximativ 10.000 în 2022 și 8.000 în 2023. Pe de altă parte, în Ilfov, livrările de locuințe au cunoscut un vârf de aproape 8.000 de locuințe atât în 2022, cât și în 2023.

Județul Ilfov are un potențial enorm de dezvoltare, chiar și numai în perspectiva finalizării autostrăzii de centură A0. Această investiție majoră va crește atractivitatea pentru dezvoltarea imobiliară a terenurilor situate între noua arteră și vechea șosea de centură, o zonă cu o suprafață de aproximativ 350 km², cu aproximativ 50% mai mare decât a Bucureștiului. În această zonă, preponderent neconstruită, s-ar putea dezvolta  ansambluri rezidențiale, parcuri de retail, parcuri industriale și centre de divertisment.

Infrastructura de transport joacă un rol esențial în susținerea dezvoltării Bucureștiului și a zonei metropolitane. Zone extinse din Capitală au nevoie să treacă printr-un proces de regenerare urbană, atât prin dezvoltări noi sau prin îmbunătățirea clădirilor existente, cat și prin modernizarea rețelelor de utilități și a infrastructurii de transport. Aceste demersuri sunt esențiale pentru a menține atractivitatea orașului pe termen lung și a stopa declinul demografic.

KADRA a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri cu peste 22% mai mare decât anul precedent

0

Cel mai vechi furnizor de soluții integrate de acces, cu experiență de peste 30 de ani pe piața de profil, KADRA a ajuns, în 2023, la o cifră de afaceri de 62.5 milioane de lei, în creștere cu peste 22% față de anul anterior, în timp ce rezultatul net pentru aceeași perioadă este estimat la peste 4 milioane de lei.

Compania antreprenorială românească a finalizat în 2023 multe proiecte medicale de anvergură – domeniu cu tradiție pentru KADRA – dar și proiecte de management automat al parcărilor, segment pe care este lider, prin intermediul diviziei Parkomatic. Solicitările de reamenajare a spațiilor industriale cu soluții performante de protecție la foc și evacuare a fumului au fost alți factori care au contribuit la rezultatele financiare cu creșteri de două cifre ale KADRA pentru anul 2023.

„Divizia de proiecte a KADRA și-a depășit obiectivele referitoare la cifra de afaceri pentru 2023. Anul trecut, ne-am implicat în peste 100 de proiecte mari, atât cu soluții de management automat al accesului (uși automate, uși de spital), cât și cu sisteme inteligente de parcare sau soluții de protecție la foc. Dacă am contoriza și proiectele de mai mici dimensiuni, cifra acestora ar crește exponențial”, spune Andreea Strugaru, co-owner KADRA și marketing manager al companiei. „În 2023, am derulat proiecte importante, care au presupus soluții complexe pentru mai mult de 35 de spitale publice și private, unde a fost accesată întreaga gamă de uși medicale Tormed, cât și sisteme de protecție la foc. De asemenea, am realizat un număr important de parcări, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. În domeniul industrial (hale, depozite etc), care a înregistrat investiții importante în ultima vreme, am avut intervenții mai ales cu soluții de protecție la foc (trape de desfumare și uși rezistente la foc)”, a adăugat Andreea Strugaru. 

Spitalul Medicover din zona Pipera, București, o instituție cu peste 180 de paturi, Maternitatea Brașov, Spitalul Militar sunt doar câteva dintre proiectele importante realizate în sectorul medical. Cât privește parcările, printre cele finalizate de KADRA anul trecut se numără parcarea de la Universitate, de la Aeroportul Aurel Vlaicu din Cluj, Aeroportul Sibiu, Sala Polivalentă din Cluj, Baile Felix sau One Verdi, București.

„În acest moment, sub 8% din cifra de afaceri este realizată prin proiecte publice, restul de peste 90% fiind contractate de zona privată. În ultimii ani, KADRA a început să participe la licitații publice pentru proiectele unde poate ajuta și ne dorim să creștem și pe acest segment de piață. Experiența noastră de peste 30 de ani în domeniu credem că poate aduce plus valoare tuturor clienților noștri, atât pe zona de soluții de management automat al accesului, cât și pe cea de servicii asociate”, spune Andreea Strugaru. 

Tot în 2023, KADRA a demarat doua proiecte cu finanțare europeană pentru obținerea de surse de energie regenerabilă și eficientizarea energetică a spațiului de micro producție de la Cluj. Nu în ultimul rând, la final de an, KADRA a încheiat un parteneriat cu EMI International, liderul european în domeniul soluțiilor industriale de acces. 

„Parteneriatul cu EMI International ne crește competitivitatea și ne deschide accesul spre alte piețe europene”

Parteneriatul dintre KADRA, cel mai mare furnizor de soluții integrate de automatizare și management al accesului din România și liderul european EMI International este activ din noiembrie 2023. „Grupul EMI vine în acest parteneriat în special cu experiența sa din domeniul industrial. Noi, KADRA, o completăm cu expertiza de pe segmentul medical și cu soluțiile integrate de management automat al parcărilor, zonă unde suntem lideri de piață. KADRA își propune ca strategie de viitor să crească cifra de afaceri pe segmentul de servicii tehnice, în timp ce Grupul EMI a dezvoltat un business solid în acest domeniu. Evident, acest lucru – care este doar un exemplu – ne va fi util în strategia de dezvoltare. Parteneriatul cu EMI International ne crește competitivitatea și ne deschide accesul spre noi piețe europene”, explică Andreea Strugaru. 

„Pentru anul 2024 am bugetat o creștere a cifrei de afaceri de peste 20%”

Cât privește anul în curs, oficialul KADRA estimează că trendul ascendent al cifrei de afaceri și profitului va continua: „Pentru anul 2024 am bugetat o creștere a cifrei de afaceri de peste 20% bazată pe oportunitățile pieței și pe contractele deja semnate”, spune Andreea Strugaru.

Un obiectiv important al KADRA pentru anul acesta este creșterea zonei de servicii (mentenanță și service). „Există potențial pe acest segment al pieței, pentru că oamenii încep să înțeleagă ce înseamnă concret mentenanța: o protejare a investiției. Avem echipe experimentate, diagnosticieni excelenți, care pot să prevină apariția situațiilor acute. Pentru că, până la urmă, mentenanța se ocupă cu prelungirea duratei de viață a soluțiilor de acces, optimizarea investiției realizate și evitarea incidentelor neplăcute”, spune co-ownerul KADRA.  

Digitalizarea și creșterea eficienței energetice, două direcții importante ale investițiilor în 2023 se vor menține prioritare și în 2024”, mai precizează Andreea Strugaru. 

România în coada atingerii obiectivelor asumate, privind schimbările climatice 

0

România a patra țară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 față de anul 1990, se poziționează public în permanență ca o țară dornică să fie varful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice, acceptând de mult prea multe ori, mult prea ușor, unele din obiectivele propuse de UE în acest domeniu. Dar, analizând situația în care se găsește România, sub aspectul îndeplinirii obiectivelor singur asumate (pe baza datelor din rapoartele Comisiei UE), se poate observa că la majoritatea direcțiilor, ne găsim în grupul țărilor care ocupă ultimele locuri în UE.

Biocombustibili

Italia este cel mai mare consumator de biocombustibili, iar Spania este cel mai mare utilizator al biocombustibililor. Italia este, de asemenea, cel mai mare consumator de biocombustibili bazați de categoria a doua (ulei alimentar uzat), urmată de Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia. Alte state membre (România și Letonia) nu au consumat biocombustibili de generația a II (ulei alimentar uzat și reziduri vegetale), în timp ce Austria a consumat doar o cantitate mică (<1 ktep).

Consumul de biocombustibili prezintă o creștere globală, de la 2 317 ktep în 2017 la 5 474 ktep în 2021. Consumul de biocombustibili produși din ulei de gătit uzat, este cel mai ridicat dintre toate materiile prime. În schimb, biocombustibilii proveniți din următoarele materii prime – alge, coji de nucă, pleavă, știuleți curățați de boabe de porumb și alte materiale ligno-celulozice, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir, reprezintă o mică parte din biocombustibilul produs în lume.

Biogaz

În 2020, potrivit datelor raportate, Germania a fost cel mai mare producător de biogaz, cu 52,8 % din cantitatea totală produsă (7 765 ktep), urmată de Italia, cu 13,7 % (2 018 ktep), de Franța, cu 7,4 % (1 090 ktep), de Cehia (4,1 %, 595 ktep) și de Danemarca (3,4 %, 505 ktep). În 2021, Germania și-a menținut poziția de cel mai mare producător, înregistrând 50,4 % din producția totală (7 518 ktep), urmată de Italia (13,9 %, 2 078 ktep), de Franța, 9,4 % (1 404 ktep), și de Danemarca (4,2 %, 625 ktep), care a depășit Cehia (4,0 %, 591 ktep) în ceea ce privește producția de biogaz. Belgia, Finlanda, Ungaria și Suedia nu au raportat nicio producție de biogaz nici în 2020, nici în 2021, în timp ce Estonia, România și Slovenia au raportat producție de biogaz doar în 2021, aceasta fiind la un nivel ce le plasează pe ultimul loc din Europa. Cehia, Grecia, Polonia și Letonia au raportat o scădere cu 18,5 % a producției de biogaz în perioada 2020-2021. Producția internă de biogaz raportată în mod colectiv în UE în 2021 a fost de 14 929 ktep, ceea ce reprezintă o creștere de 1,7 % față de 14 687 ktep în 2020.

Scăderea consumului de energie primară voluntară

Comisia a propus în anul 2022 o serie de măsuri de economisire a energiei și de reducere a consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”. Obiectivul a fost de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18 % (53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % și cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre. Doar 24 din 27 de state UE au adoptat măsuri obligatorii de reducere a energiei, conform European Enviroment Bureau, România neregăsindu-se printre acestea.

Creșterea capacității transfrontaliere 

Finalizarea diverselor proiecte de interes comun ar trebui să îmbunătățească și mai mult nivelurile de interconectivitate. Cu toate acestea, șapte state membre (IE, EL, ES, FR, IT, CY, RO) s-au situat sub obiectivul de interconectare pentru 2030, patru state (IE, ES, IT, CY) situându-se, de asemenea, sub obiectivul de interconectare pentru 2020. Se impun eforturi suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2030, în special în ceea ce privește realizarea la timp a proiectelor transfrontaliere planificate.

Planul strategic european pentru tehnologiile energetice

Lansat în anul 2007 cu scopul de a se crea o alianță europenă pentru cercetare în domeniul energetic, derulează activități specifice de cercetare în vederea de a:

  • Ocupa locul întâi la nivel mondial în domeniul energiei din surse regenerabile,
  • Asigura un sistem energetic inteligent, centrat pe consumator,
  • Dezvolta și consolida sisteme eficiente din punct de vedere energetic,
  • Diversifica și consolida opțiunilor în materie de energie pentru un transport sustenabil,
  • Avea obiective ambițioase în ceea ce privește captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon,
  • Menține și consolida securitatea în utilizarea energiei nucleare,
  • Dezvolta digitalizarea sectorului energetic,
  • Satisface nevoile societale,
  • Perfecționa și recalifica forța de muncă.

România nu a dezvoltat astfel de direcții de cercetare la nivel național și a are un aport redus la nivel European.

Energia Regenerabilă

În medie, ponderea globală a energiei din surse regenerabile a crescut cu 0,67 puncte procentuale pe an începând din 2010. Atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030 de 42,5 % (și cu atât mai mult obiectivul ambițios de 45 %) va necesita o creștere mult mai rapidă în următorii ani. Progresele au fost deosebit de importante în sectorul energiei electrice, cu o creștere a ponderii surselor regenerabile de energie de la 21,3 % în 2010 la 37,6 % în 2021. Progresele înregistrate în ceea ce privește încălzirea și răcirea (de la 17 % la 22,9 %) și transporturile (de la 5,5 % la 9,1 %) au fost mai modeste.

Ponderile energiei din surse regenerabile variază foarte mult de la un stat membru la altul, reflectând diferitele puncte de plecare și obiective naționale stabilite pentru fiecare stat membru în Directiva inițială privind energia din surse regenerabile și contribuțiile naționale stabilite în planurile naționale privind energia și clima. Suedia a atins cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile (62,6 %), urmată de Finlanda (43,1 %) și Letonia (42,1 %). Cu ponderi care nu depășesc 13 %, Belgia, Irlanda, Luxemburg, Malta și Țările de Jos au înregistrat cele mai scăzute ponderi de energie din surse regenerabile. O serie de state membre au înregistrat scăderi substanțiale ale ponderii, în special Bulgaria, cu o scădere de 6,3 puncte procentuale, și Irlanda, cu o scădere de 3,7 puncte procentuale (ambele cauzate în principal de o reducere a bioenergiei). 

Având în vedere atât implementarea la nivel național, următoarele state membre au avut în 2021 o pondere sub obiectivul lor obligatoriu pentru 2020 privind energia din surse regenerabile în temeiul Directivei inițiale privind energia din surse regenerabile: Franța (cu 3,7 puncte procentuale mai puțin decât obiectivul pentru 2020), Irlanda (3,5 pp), Țările de Jos (1 pp) și România (0,6 pp).

Eficiență energetică 

În 2012, Uniunea Europeană (UE) a adoptat Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică și și-a luat angajamentul de a reduce consumul de energie cu 20 % până în anul 2020, comparativ cu previziunile de referință. Acest obiectiv este cunoscut și sub denumirea de ținta de eficiență energetică de 20 %. Cu alte cuvinte, UE și-a luat angajamentul de a avea un consum de energie primară de cel mult 1.483 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) și un consum final de energie de cel mult 1.086 Mtep în 2020. Pentru 2030, ținta obligatorie a fost stabilită inițial ca o reducere de cel puțin 32,5 %. Acest lucru s-a tradus într-un consum de energie primară de cel mult 1.273 Mtep și un consum final de energie de cel mult 956 Mtep în 2030. Odată cu retragerea Regatului Unit din UE, cifrele privind consumul de energie al Uniunii pentru 2020 și 2030 au trebuit să să fie ajustat la situația a 27 de state membre ale UE. O adaptare tehnică a obiectivelor are ca rezultat un consum de energie primară de cel mult 1.312 Mtep în 2020 și 1.128 Mtep în 2030 și un consum final de energie de cel mult 959 Mtep în 2020 și 846 Mtep în 2030. Revizuirea din 2023 a directivei a urmat unei propuneri înaintate de Comisie în iulie 2021, ca parte a pachetului European Green Deal. Propunerea din 2021 a fost îmbunătățită în continuare ca parte a planului REPowerEU, prezentat de Comisie în mai 2022, care urmărește reducerea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Rezultatul revizuirii din 2023 a Directivei privind eficiența energetică a stabilit obiectivele pentru 2030, după cum urmează: consum final de energie de cel mult 763 Mtep și consum de energie primară de cel mult 992,5 Mtep. Chiar dacă România se încadrează la reducerea consumului de energie primară, aceasta s-a realizat ca urmare a închiderii industriei și nu a măsurilor de eficiență energetică. Asta înseamnă că deși ne am îndeplinit ținta suntem mai puțini rezilienți.

Emisiile de CO2

UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelurile din 1990, până în 2030, însă acest obiectiv a trebuit să fie revizuit, deoarece unii oameni de știință au avertizat că este nevoie de implementarea mai rapidă a acestora pentru a preîntâmpina schimbări climatice catastrofale. Comisia Europeană a propus o reducere a emisiilor pe teritoriul său, până în 2030, cu 55%, față de anul 1990. În urma închiderii industriei în țările din Europa de est acestea au devenit campioane la reducerea emisiilor de CO2 față de anul 1990 și au redus semnificativ emisiile de CO2 în perioada 1990 – 2021. Astfel, România se găsește pe locul 4 în Europa după Letonia, Lituania și Estonia, având în anul 2021 cu 58% mai puține emisii decât în anul 1990. Astfel, România și a atins ținta aceasta nu pe fondul restructurării ci a închiderii consumatorilor.

România, în topul 3 al celor mai mari suprafețe de teren deținute de VGP Group

0

VGP NV, lider european în furnizarea de spații logistice și proprietăți semi-industriale de înaltă calitate, anunță rezultatele pentru anul încheiat la 31 decembrie 2023. Grupul VGP raportează un profit net de 87,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 209,8 milioane de euro față de anul fiscal 2022. În cadrul segmentelor de activități, industria ușoară a rămas principalul motor, reprezentând 57% (25,3 milioane de euro, din care 24,4 milioane de euro în portofoliul propriu) din toate acordurile noi de închiriere.

Au fost semnate contracte de închiriere noi și reînnoite în valoare de 69,5 milioane de euro la nivelul anului trecut, ceea ce a adus închirierile angajate anualizate la sfârșitul anului la 350,8 milioane de euro (+ 47,6 milioane de euro față de 31 decembrie 2022). Din perspectiva geografică, Europa de Est, în special România, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria, a reprezentat 54% din acordurile noi de închiriere incrementală.

Grupul VGP a achiziționat 1.933.000 m² de terenuri pentru dezvoltare iar totalul terenurilor securizate se situează la 9,4 milioane m² la sfârșitul anului 2023, reprezentând un potențial de dezvoltare de peste 4,3 milioane m². Achizițiile totale reprezintă un CapEx (cheltuieli de capital) de 212,4 milioane de euro și includ achiziționarea unor parcele de teren iconice în apropierea metropolelor Paris și Frankfurt.

În cursul anului, au fost livrate 24 de proiecte, reprezentând 641.000 m² sau 42,3 milioane de euro în chirie anuală suplimentară (din care 12 proiecte în valoare de 330.000 m² livrate în timpul celui de-al doilea semestru al anului 2023), în prezent 100% închiriate. Ca rezultat, veniturile din închirieri nete, la o privire de ansamblu, au crescut cu 48%, de la 107,4 milioane de euro la 159,1 milioane de euro.

La finalul lui 2023, erau în construcție 26 de proiecte reprezentând 774.000 m² (din care 23 de proiecte, totalizând 600.000 m², au început în cursul anului) și 51,9 milioane de euro în chirie anuală suplimentară, odată cu construirea și închirierea completă. Pipeline-ul în construcție este pre-închiriat în proporție de 77,3%, în vreme ce portofoliul de proprietăți este virtual complet închiriat, cu o ocupare de 99%). 75,9% din portofoliul finalizat are certificări pentru clădiri sustenabile. Trecerea continuă la consumul de energie verde în clădirile Grupului VGP, precum și alte măsuri de eco-eficiență, au contribuit la clasificarea dezvoltatorului GRESB cu patru stele, a doua cea mai mare din rândul jucătorilor din segmentul european de logistică.

Baza de terenuri este distribuită geografic în mod egal între Europa de Est (45%) și Europa de Vest (55%) în metri pătrați. Cele mai mari suprafețe de teren sunt deținute în Germania (20%), Olanda (11%), România (11%), Serbia (10%) și Spania (9%)

Proiectele finalizate de VGP în România acoperă 315.000 mp

VGP este prezentă în România din 2007 și dezvoltă parcuri industriale în București, Arad, Brașov, Timișoara și Sibiu. În 2023, au fost construiți 67.000 de mp în VGP Park Brașov, respectiv 46.000 de mp în VGP Park București și se află în construcție 53.000 de mp în VGP Park Brașov și 33.000 de mp în VGP Park Timișoara 3.

Proiecte finalizateProiecte în construcție
Spațiu de închiriat (m2)Număr clădiriSpațiu de închiriatNumăr clădiri
315.0001586.0002

Din ianuarie 2024, Grupul deține o licență pentru utilizarea rețelei și tranzacționarea energiei în numele chiriașilor săi din Germania, ceea ce va facilita distribuția energiei regenerabile produse în parcurile deținute de VGP în această țară. O licență similară a fost solicitată de VGP România.

Transportatorii solicită un mecanism automat de rambursare până la 100% din acciza suplimentară

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR „salută măsura luată de Guvernul României privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor”.

Totodată, „având în vedere frecvența cu care se modifică acciza la motorină în România, UNTRR solicită instituirea unui mecanism automat de rambursare minim de 75% până la 100% din acciza suplimentară pentru menținerea competitivității pieței de transport”.

Radu Dinescu, secretar general al UNTRR: „Solicităm instituirea unui mecanism automat de rambursare a până la 100% din acciza suplimentară față de nivelul minim european conform practicii din celelalte state europene. Propunerea actuală a Guvernului prevede rambursarea a 13 bani pe litru de motorină, ceea ce echivalează cu compensarea a numai 24% din creșterea accizei la motorină în luna iulie 2024, raportată la nivelul minim European. UNTRR consideră că acest nivel de compensare este insuficient pentru a menține competitivitatea transportatorilor români în fața concurenței transportatorilor din alte țări europene care primesc compensări de până la 100%.”

UNTRR reamintește că, de la începutul anului, „a cerut Guvernului României să implementeze o schemă de restituire parțială a accizei pentru a contracara impactul majorării accizelor la motorină. Acciza a crescut la 1.850,95 lei/1000 litri (372 euro/1000 litri) începând cu 1 ianuarie 2024 și va crește la 2.183,85 lei/1000 litri (439 euro/1000 litri) începând cu 1 iulie 2024.

Conform Directivei 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice, România, în calitate de Stat Membru UE are posibilitatea să restituie diferența dintre nivelul standard al accizelor la nivel național și nivelul redus al accizelor către operatorii economici licențiați în Uniunea Europeană, care nu poate fi mai mic decât nivelul minim de 330 Euro/1000 litri. Deci, considerând nivelul standard al accizei la motorină de 439 Euro/1000 litri la care se va ajunge anul acesta, România poate rambursa maximum 109 euro/1000 litri în timp ce prin actualul proiect legislativ este prevăzută rambursarea a numai 26 euro/1000 litri sau 2,6 eurocenți/l (13 bani/l) reprezentând doar 24% din acciza suplimentară față de nivelul minim european în timp ce alte state europene rambursează până la 100%”.

Transportatorii auto precizează că „în Spania, unde acciza standard la motorină pentru anul curent este de 379 euro/1000 litri, se restituie 49 euro/1000 litri sau 4,9 eurocenți/l, asigurându-se astfel compensarea integrală a creșterii accizei raportată la nivelul minim european de 330 euro/1000 litri. Un alt Stat Membru care rambursează integral acciza suplimentară este Croația, în timp ce Ungaria rambursează aproape 70% din acciza suplimentară.

Alte State Membre UE precum Belgia rambursează 19,3 eurocenți/l respectiv 72% din acciza suplimentară,  Franța 15 eurocenți/l respectiv 60% din acciza suplimentară, iar Italia rambursează 21 eurocenți/l respectiv 75% din acciza suplimentară”.

Transportatorii rutieri români subliniază că „au nevoie de instituirea urgentă a schemei de restituire a accizei la carburant care să le asigure rambursarea până la 100% a accizei suplimentare raportată la nivelul minim european. Această măsură este esențială având în vedere provocările cu care se confruntă industria transporturilor rutiere la nivel național și european, precum majorările succesive ale accizei la motorină și timpii mari de așteptare la frontiere sau costurile legate de respectarea Pachetului de Mobilitate 1, care impune retro-echiparea obligatorie cu tahografe inteligente 2 a camioanelor până la finalul acestui an.
Industria transporturilor rutiere contribuie cu 46% la exportul de servicii al României și joacă un rol crucial în logistica mărfurilor din țară. Potrivit Analizei UNTRR – Piața Transporturilor Rutiere 2018-2030, în anul 2022 și preliminar în 2023, transportul rutier de mărfuri a reprezentat 71% din totalul mărfurilor transportate (inclusiv maritim) în termeni de tone-kilometri parcurși”.

Proiect pilot pentru implementarea voluntară a principiilor de sustenabilitate de către IMM-uri

0

Sustenabilitatea cerută tot mai mult în funcționarea IMM-urilor, fiind pe cale de reglementare, deci, de impunere internațională, se regăsește exprimată în criteriile ESG (environmental, social and corporate governance/„guvernanța de mediu, socială și corporativă”).

Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR), „asociație patronală și comunitate de business, constituită, în 2023, cu scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor pe baze sustenabile”, consideră că „pregătirea specialiștilor, amploarea resurselor și a costurilor necesare raportărilor ESG pentru IMM-uri, care vor devenii obligatorii în Uniunea Europeană în următorii ani (treptat, în funcție de mărimea companiilor), nu sunt încă clare și riscă să creeze dificultăți”. 

Daniela Adriana Marișcu, președintele Consiliul Patronatelor ESG din România: „Cred că sustenabilitatea este viitorul acestei planete și este important ca toți antreprenorii să înțeleagă că va fi necesar să își conducă afacerile pe baza principiilor ESG. Dar modul în care vom implementa aceste criterii va fi o pârghie sau o piedică pentru dezvoltarea economică. Pe acest subiect, cu toții, firme mai mici sau mai mari, din economii dezvoltate sau emergente, suntem la linia de start și avem aceleași șanse. Ne propunem să devenim o portavoce pe acest subiect, sprijinind mediul de afaceri pentru a identifica cele mai bune soluții de implementare ESG, adecvate resurselor actuale.” 

Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR) este caracterizat ca „o comunitate de business care apără, reprezintă și promovează interesele companiilor din România, facilitează dezvoltarea afacerilor membrilor de patronat, care își propun să construiască business-uri sustenabile. Organizația acționează pentru eficacitatea dialogului social și consolidarea unei voci comune, vizând să pună în lumină activitatea și performanța oamenilor de afaceri din România, contribuind, astfel, la generarea modelelor de bune practici și la recunoașterea contribuției afacerilor și a patronatului, ca sumă a angajatorilor, la dezvoltarea comunităților. Conducerea CPESGR este formată din antreprenoarea Daniela Adriana Marișcu, secondată de Andrei Ioan Botiș (vicepreședinte) și Cezar Iulian Armașu (director general).

CPESGR se pronunță pentru „implementarea voluntară a principiilor ESG și invită la o consultare extinsă a tuturor factorilor de decizie cu mediul de business, pentru a crea condițiile ca implementarea ESG să fie o premisă de creștere, nu de blocare a activității economice.

Implementarea criteriilor ESG (Environment, Social, Governance) în activitatea companiilor și elaborarea rapoartelor de sustenabilitate implică o tematică amplă, necesitând analize detaliate, din partea mai multor categorii de specialiști. Standardele ESRS (European Sustainability Reporting Standards, adoptate în iulie 2023), pentru aplicarea CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive /Directiva UE 2022/2464), împreună cu noile standarde ESRS pentru IMM-uri, totalizează 568 de pagini, la care se adaugă consultarea unor documente la care fac trimitere. 

Standardele ESRS conțin 76 cerințe de raportare specifice (și au peste 400 indicatori de raportare), fiind definite prin formule specifice și trimiteri la numeroase cerințe de reglementare și standarde externe, în timp ce standardul pentru raportarea voluntară de către IMM-uri nelistate la bursă indică un număr de 28 cerințe specifice de raportare.

Comisia Europeană a lansat în consultare publică, prin intermediul EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) un standard de raportare pentru IMM-uri, până la 21 mai 2024, dar intervalul este considerat insuficient de CPESGR, pentru a disemina volumul mare de informații în rândul specialiștilor, a le analiza și a formula un punct de vedere din partea companiilor românești”.

CPESGR solicită: 

  1. Prelungirea termenul de consultare publică până la, cel puțin, finalul anului 2024
  2. Stabilirea unui set minim de criterii ESG, a căror îndeplinire să fie accesibilă tuturor IMM-urilor, fără a le crea dificultăți excesive, de ordin administrativ sau legate de costuri
  3. Constituirea tuturor premiselor necesare pentru o implementare voluntară a principiilor ESG, fără crearea unui cadru de reglementare care să vină cu norme imperative și sancțiuni cu privire la măsuri care impun sarcini care depășesc potențialul și resursele firmelor românești”

CPESGR constată că, „în prezent, clienții (cu precădere companii multinaționale) au început să le solicite furnizorilor (IMM-uri, inclusiv dintre cele nelistate pe burse) rapoarte de sustenabilitate, dar (în lipsa clarificării standardelor de raportare) există riscul discriminării unora dintre aceste IMM-uri. Firmele care nu vor putea îndeplini criteriile de sustenabilitate ar putea pierde contracte. 

De luna viitoare, CPESGR lansează un proiect pilot prin care să sprijine 3-5 IMM-uri în implementarea voluntară a principiilor de sustenabilitate, conform noului standard aflat în dezbatere publică, pentru a face o evaluare concretă atât a costurilor aferente, cât și a celorlalte alocări de resurse necesare pentru conformarea voluntară.

În cadrul programului «Ghid pentru implementarea ESG în România», care implică editarea și publicarea a peste 12 volume în limba română și în limba engleză, în prezent se lucrează la Volumul I, «Definirea și înțelegerea termenilor ESG», care este programat să apară în prima parte a anului 2024.

Alte proiecte cheie ale CPESGR constau în: (1) Înființarea unei societăți comerciale specializate în servicii pentru afaceri și management, cu accent pe serviciile de consultanță și asistență pentru companii în procesul de implementare a principiilor ESG și (2) Crearea unei platforme de soluții digitale pentru raportarea ESG”.

Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR) a încheiat un acord de parteneriat cu Camera de Comerț Belgia Luxemburg România Moldova (BEROCC), semnat de Daniela Adriana Marișcu, președintele CPESGR și Alain Schodts, director executiv al BEROCC. În context, referindu-se la impactul aderării României la Spațiul Schengen, Alain Schodts s-a declarant un susţinător dintotdeauna al admiterii României, ca şi a Bulgariei, la Spațiul Schengen. În opinia sa, este necesară o activitate mai susținută în acest sens a reprezentanților României în Parlamentul European, inclusiv pentru contracararea pozițiilor de respingere care se manifestă în prezent. Ca perspectivă, odată cu deschiderea acccesului, care, până la urmă, consideră că se va realiza, directorul executiv al BEROCC semnalează posibilele consecințe în ceea ce privește circulația forței de muncă, apreciind că e necesară crearea unor condiții pentru menținere în economia românească. 

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 13 februarie 2024

0

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a coborât în decembrie 2023 la 6,61 la sută, sub nivelul prognozat, reducându-se astfel cu 9,76 puncte procentuale față de finele anului precedent. Contribuțiile majore, aproape egale, la această scădere au fost aduse de prețurile alimentelor procesate și de prețurile energiei, au remarcat membrii Consiliului, evidențiind în același timp influențele dezinflaționiste suplimentare, mult mai modeste însă, venite de pe segmentele LFO și combustibili, dar și micile efecte de sens opus generate în 2023 de subcomponentele mărfuri nealimentare și servicii de piață ale inflației de bază.

S-a observat că, în trimestrul IV 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat descreșterea mai mult decât s-a anticipat, după scăderea la 8,83 la sută în luna septembrie, în condițiile în care dinamicile prețurilor alimentelor și ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar plusul de ritm înregistrat în acest interval de prețul combustibililor, pe seama unui efect de bază, a fost compensat integral ca impact de decelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețului produselor din tutun.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul descendent în trimestrul IV 2023, coborând la 8,4 la sută în decembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, sub influența dezinflaționistă considerabilă, deși în atenuare, a evoluțiilor de pe segmentul alimentelor procesate, dar și ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate în acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare și de cea a serviciilor, după ascensiuni aproape continue de mai bine de doi ani, au subliniat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că recentul comportament al inflației de bază are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaționiste mai extinse, corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, reflectând însă și influențele temperării cererii de consum și ale descreșterii dinamicii prețurilor importurilor. Acțiunea acestor factori a fost doar în mică măsură atenuată de transferarea în prețurile unor servicii a creșterilor de costuri antrenate de majorarea în trimestrul IV 2023 a salariului minim brut, precum și de înrăutățirea temporară a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

S-a sesizat, totodată, că prețurile de producție din industrie pentru piața internă au continuat să consemneze scăderi consistente de dinamică pe segmentul bunurilor de consum în trimestrul IV 2023, însă expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au reajustat ușor în sens ascendent în intervalul noiembrie 2023-ianuarie 2024, consolidându-se astfel deasupra intervalului țintei. În același timp, salariul net real și-a reaccelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, inclusiv pe fondul accentuării descreșterii ratei anuale a inflației, impulsionând redresarea puterii de cumpărare a consumatorilor, au evidențiat mai mulți membri ai Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă încetinirea semnificativă, dar sub așteptări, a creșterii economice în trimestrul III 2023 – la 0,9 la sută, de la 1,5 la sută în precedentele trei luni –, ce implică o restrângere relativ temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, menținerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III la un nivel modest din perspectivă istorică – la 1,1 la sută, față de 1,0 la sută în trimestrul II –, în condițiile majorării impactului contracționist al variației stocurilor și ale comprimării consumului administrației publice, în timp ce formarea brută de capital fix și-a reamplificat dinamica anuală la o valoare de două cifre, iar consumul gospodăriilor populației și-a reaccelerat creșterea, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, evoluția exportului net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind mărirea și în trimestrul III a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare, pe seama evoluției profiturilor reinvestite, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire ușoară a creșterii economice în trimestrele IV 2023 și I 2024 față de trimestrul III 2023, ce implică o restrângere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar și niveluri mai ridicate ale dinamicii anuale a PIB.

S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost susținută consistent de consumul privat în trimestrul IV 2023, iar contribuția formării brute de capital fix a rămas importantă, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul construcțiilor inginerești. Aportul exportului net a redevenit însă probabil ușor negativ, în condițiile în care variația anuală a importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat relativ mai pronunțat în octombrie-noiembrie 2023, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost puternic accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea soldurilor balanțelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2023, ambele deficite au rămas totuși vizibil inferioare celor din perioada similară a anului precedent, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar în atenuare ușoară, făcând referiri la evoluția stagnantă a efectivului salariaților din economie din octombrie-noiembrie 2023 și la relativa stabilitate a ratei șomajului BIM, precum și la slăbirea accentuată din ultimele patru luni a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp. Totodată, s-a sesizat că mărirea foarte ușoară în ianuarie 2024 a deficitului de forță de muncă raportat de companii a survenit după o scădere semnificativă în trimestrul IV 2023 și se datorează integral evoluției din sectorul serviciilor.

Ritmul creșterii costurilor cu forța de muncă rămâne însă deosebit de alert și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au subliniat membrii Consiliului, observând că dinamica anuală de două cifre a câștigului salarial mediu brut nominal și-a reaccelerat ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2023 – în principal sub impactul majorării salariului minim brut –, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o creștere relativ abruptă în noiembrie, inclusiv ca efect al amplificării pierderilor de productivitate a muncii.

Totodată, s-a arătat că deficiențele structurale ale pieței muncii și dinamica salariilor din sectorul public constituie și în viitor surse de potențiale presiuni mai ridicate asupra costurilor salariale din mediul privat. În sens opus vor acționa însă probabil trendul descendent al ratei inflației și dinamica încă scăzută a cererii interne și a celei externe, precum și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt creșterile salariale rezultate din renegocierile ce se vor derula în primele luni ale anului curent, au convenit membrii Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au făcut referiri la principalele cotații ale pieței monetare interbancare, care au înregistrat mici scăderi și în prima lună din 2024, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au reînscris și s-au menținut pe o traiectorie ușor ascendentă până în ultima decadă a lui ianuarie – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul unei noi revizuiri a așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidențiate în regiune și succedată de o relativă stabilizare pe noul palier. Și în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat doar ușor, în condițiile în care moneda americană a tins să se întărească după pierderea de valoare suferită în decembrie pe piețele financiare internaționale. Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân totuși ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative al băncilor centrale majore și actualele tensiuni geopolitice.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în decembrie 2023 în raport cu precedentele două luni, ajungând la 6,4 la sută, de la 5,4 la sută în noiembrie, pe fondul continuării accelerării creșterii componentei în lei, dar și în condițiile încetinirii scăderii ritmului creditului în valută, reflectând cu precădere evoluțiile de pe segmentul societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în decembrie 2023, la 68,4 la sută, de la 68,5 la sută în noiembrie.

În ceea ce privește evoluțiile economice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7 la sută, doar marginal sub valoarea din prognoza precedentă, iar la finele anului viitor să scadă la 3,5 la sută – nivel situat la limita de sus a intervalului țintei și peste cel de 3,3 la sută indicat de proiecția anterioară pentru septembrie 2025.

Creșterea temporară din luna ianuarie 2024 are ca principal determinant impactul exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, resimțit prioritar pe segmentele combustibili și produse din tutun și într-o mai mică măsură la nivelul inflației de bază. Acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaționistă ulterior, dar aproape exclusiv pe termen scurt și cu o intensitate în diminuare progresivă, pe fondul influențelor în atenuare așteptate să decurgă din efecte de bază și din corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidențiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, făcându-se referiri la potențiale efecte directe/indirecte ale măsurilor de susținere a consolidării bugetare, precum și la incertitudini asociate plafonării adaosului comercial la alimente de bază și a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Totodată, presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali vor persista probabil pe întregul orizont de prognoză și se vor atenua mult mai gradual decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva restrângerii foarte lente a excedentul de cerere agregată și a menținerii acestuia la o valoare semnificativă la sfârșitul anului 2025, față de proiecția precedentă care indica intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ încă din trimestrul IV 2024, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. De asemenea, creșterea costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat este așteptată să se tempereze doar ușor în anul curent, rămânând relativ mai alertă, iar absorbirea, cel puțin parțială, a acesteia în marjele de profit ale firmelor este condiționată de situația cererii de consum de pe diferite segmente, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Efecte dezinflaționiste consistente sunt însă anticipate să se resimtă la nivelul inflației de bază din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm ușor încetinit totuși față de prognoza precedentă, iar altele moderate din decelerarea creșterii prețurilor importurilor. Influențe dezinflaționiste însemnate, dar în atenuare ori epuizare, vor veni probabil și din efecte de bază, precum și din ajustări descendente ale cotațiilor unor mărfuri, în timp ce în sensul încetinirii descreșterii dinamicii inflației de bază sunt de așteptat să acționeze pe termen scurt modificările de impozite și taxe și eliminarea unor facilități fiscale, au subliniat membrii Consiliului.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, dar ceva mai alert decât dinamica inflației headline, coborând la 5,0 la sută în decembrie 2024 și la 3,6 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,2 la sută, respectiv 3,4 la sută.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise și fundamente probabila încetinire ușor sub așteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunțate a creșterii economice în 2024 și 2025 față de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susținută de temperarea inflației și de redresarea cererii externe, precum și de caracterul politicii fiscale în condițiile noii legi a pensiilor și de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

În schimb, creșterea formării brute de capital fix este așteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 și vizibil mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuși robustă și cu o contribuție apreciabilă la dinamica PIB, în condițiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar și în contextul efectelor și incertitudinii asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, de asemenea, că evoluția exportului net va redeveni probabil ușor contracționistă în următorii doi ani, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecției descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum și menținerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicațiilor potențiale asupra inflației și primei de risc suveran.

Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public și la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidențiate însă și măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE.

În același timp, s-a convenit că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța menținerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene și au reiterat cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În același timp, s-a convenit că o eventuală confirmare în lunile următoare a revenirii și menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria descrescătoare previzionată ar putea face oportună inițierea unei reduceri prudente a ratei dobânzii de politică monetară, condiționat însă și de incertitudinile și riscurile prevalente la adresa perspectivei inflației.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor

0

Prețul este principalul criteriu de alegere a mărcii pentru următoarea mașină pentru consumatorii de pe piețele dezvoltate, inclusiv Germania (55%), Japonia (58%) și Statele Unite (59%), în timp ce calitatea produsului este pe primul loc pentru cei din India (65%) și Asia de Sud-Est (62%), iar performanța vehiculelor, pentru cumpărătorii din China (53%) și Coreea de Sud (55%), potrivit Deloitte 2024 Global Automotive Consumer Study. În același timp, mașinile cu motoare pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor din anumite piețe, respectiv SUA (67%, de la 58% în 2023), Asia de Sud-Est (52%, de la 50%) sau Germania (49%, de la 45% 2023).

Cei care optează pentru o mașină electrică au drept argumente prețul mai redus cu alimentarea, în SUA (66%), Japonia (62%) sau Germania (50%), preocuparea pentru protecția mediului și costurile mai mici cu întreținerea, în India (68%, respectiv 56%). 

„Încetinirea ritmului de dezvoltare a vehiculelor electrice nu este încă foarte vizibilă în Europa, unde vânzările au înregistrat rate anuale semnificative de creștere, cel puțin pentru cele pe baterie și modelele hibride (37%, respectiv 30% în 2023 față de 2022), potrivit Asociației Europene a Producătorilor de Automobile. Totuși, în ultima lună a anului trecut am asistat la o temperare a ritmului, posibil influențată de piața din Germania, unde se remarcă o inversare de trend către mașinile pe combustie internă. În România, vânzările de mașini electrice au urcat cu peste 50% în primele 11 luni din 2023, depășind 10% cotă de piață, dar evoluția este incertă, având în vedere înjumătățirea subvenției acordate de stat pentru aceste autovehicule”, a declarant Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

În privința mașinilor electrice pe baterie, participanții la studiu sunt, în general, preocupați de timpul de încărcare, de autonomie, de preț și de eventualul cost cu schimbarea bateriei. În plus, în cazul acestor mașini, majoritatea consumatorilor participanți la studiu sunt îngrijorați cu privire la impactul bateriilor asupra mediului – India (89%), Asia de Sud-Est (77%), Coreea (69%), China (66%), Germania (64%), SUA (62%), Japonia (57%) -, ceea ce indică jucătorilor din industrie că trebuie să implementeze practici durabile de utilizare și reciclare a acestor componente. 

De altfel, angajamentul unei mărci de autovehicule față de practicile durabile este important și foarte important pentru consumatorii din India (56%), China (50%) și Asia de Sud-Est (39%) și oarecum important pentru cei din Japonia (54%), Coreea (41%), Germania (40%) sau SUA (36%). 

În ceea ce privește disponibilitatea de a plăti pentru dotările cu tehnologie, care permit conectarea autovehiculului la anumite surse de informare, aceasta rămâne ridicată printre consumatorii din India (71%), China (60%) sau Asia de Sud-Est (55%) și redusă pentru cei din Germania (20%), Japonia (23%) sau SUA (25%). 

La realizarea studiului Deloitte 2024 Global Automotive Consumer Study au participat aproximativ 27.000 de consumatori din 26 de țări, dintre care nouă state europene – Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania și Turcia. 

Descoperă viitorul și succesul în Resurse Umane la Conferința Great People Inside, „Everything HR”, evenimentul de HR al anului 29-30 Mai, Brașov, România

0

Cel mai prestigios eveniment de HR din România și unul dintre cele mai importante și de impact evenimente din Europa de Est, conferința Great People Inside „Everything HR” se află la cea de-a 19-a ediție. Conferința se va desfășura în 29-30 Mai, la Hotel Qosmo, Brașov.

Vino și descoperă și tu cele mai noi tendințe, inovații revoluționare și strategii de succes, prezentate direct de către experți de top din industrie. 𝗙𝗶𝘁𝗶 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗛𝗥!

Printre keynote speakerii prezenți în acest an, amintim pe:

  • 𝗔𝗻𝗶𝗹 𝗦𝗲𝘁𝗵 profesor de neuroștiință cognitivă și computațională la Universitatea din Sussex și codirector fondator al Centrului Sackler pentru Știința Conștiinței. Cercetările sale principale se axează pe modul în care percepțiile conștiente ale lumii și ale sinelui pot fi înțelese prin prisma „creierului predictiv”.
  • 𝗙𝗹𝗮𝘃𝗶𝘂 𝗖𝗶𝗰𝗶𝗿𝗲𝗮𝗻  fondatorul a două companii influente în lumea afacerilor, atât în România, cât și în Europa: BRAND EMOTIONS și BRAND MINDS.
  • 𝗜𝘁𝗮𝘆 𝗧𝗮𝗹𝗴𝗮𝗺 dirijor de orchestră devenit „dirijor de oameni”. Găsește metafore pentru comportamentul organizațional și modele de conducere inspirate din funcționarea orchestrei simfonice. 
  • 𝗣𝗲𝗿𝗿𝘆 𝗧𝗶𝗺𝗺𝘀 fondator și director general al PTHR – o companie de consultanță de nișă, cu misiunea de a crea afaceri mai bune pentru o lume mai bună. Este unul dintre cei mai influenți 100 de oameni de HR la nivel global.
  • 𝗧𝗿𝗮𝗰𝗶𝗲 𝗦𝗽𝗼𝗻𝗲𝗻𝗯𝗲𝗿𝗴 speaker de talie mondială pe teme de resurse umane, leadership, tehnologie și afaceri, iar în prezent este Chief People Officer al The Granite Group. 
  • 𝗭𝗮𝗿𝗷𝗮 𝗖𝗶𝗯𝗲𝗷 CEO & Fondator My Tamarin. Zarja și echipa sa lucrează în parteneriat cu întreprinderi progresiste care înțeleg importanța diversității și a incluziunii la locul de muncă, alături de care proiectează și implementează servicii care sprijină păstrarea angajaților, satisfacția acestora și diversitatea forței de muncă.
  • 𝗢𝗻𝘆𝗶 𝗔𝗻𝘆𝗮𝗱𝗼 lider global, un speaker futurist și corporativ. Onyi susține discursuri în întreaga lume la diferite conferințe, evenimente și organizații pe diverse subiecte, cum ar fi gândirea viitoare, viitorul muncii, dezvoltarea și distincția leadershipului și leadershipul Al și tehnologic. 

Ce ar face diferența în munca ta, în era digitală? Descoperă răspunsurile și soluțiile la Conferința ‘Great People Inside, Everything HR’ și alătură-te liderilor de opinie și experților într-un dialog inspirațional. 

Pentru mai multe detalii despre eveniment și înregistrare te rugăm să accesezi pagina: www.everythinghr.live/2024

Parteneri ai evenimentului: Brand Minds, Wellington, Charging Partner, Dima Consulting Group, TotalSoft, Autonom, AHK, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Școala de Dicție, Media Training. 

Parteneri media ai evenimentului: Ejobs, Grupul Iubim Brașovul, 4Career, Learn&Go, La pas prin Brașov, Portal HR, PR Wave, Monitorul Expres, NewsBv.ro, AFSRU Asociația Furnizorilor de servicii de resurse umane, EventsOnline, Leaders, Grupul de presă Bursa, Antreprenor în România, Business Mind, Club Economic, Club Antreprenor, Transilvania Business, Economistul, Global HR Manager, Global Manager, Jurnalul de Afaceri, Matek, Risco, Mamprenoare, Portal Management, Search HR, România Durabilă. 

Colliers: 2023 a fost unul dintre cei mai dinamici ani din ultimul deceniu în ceea ce privește livrările pe piața de retail. 2024 anunță un interes sporit pentru proiectele mari cu destinație mixtă  

0

Anul 2023 s-a încheiat cu unul dintre cele mai bune rezultate din 2011 încoace în ceea ce privește livrările de noi proiecte de retail, adăugând aproximativ 220.000 de metri pătrați la suprafața totală de retail, mai mult decât dublu comparativ cu ultimii doi ani, potrivit raportului de piață anual publicat de Colliers.

Atât pentru retaileri, cât și pentru proprietarii de centre comerciale, 2023 a fost, de asemenea, încă un an bun pentru vânzări, iar nivelul de profitabilitate din România continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În paralel, consultanții Colliers observă un interes din ce în ce mai mare al dezvoltatorilor către proiecte de tip mall sau cu destinație mixtă, de mari dimensiuni, în următorii ani.

Cele mai mari inaugurări din 2023 au fost mall-ul Promenada Craiova al NEPI Rockcastle (63.700 de metri pătrați), care este, de asemenea, cel mai mare proiect de retail livrat în România de la ParkLake din București din 2016, urmat de parcul de retail AFI Europe din AFI Arad (29.400 de metri pătrați) și de Carolina Mall din Alba Iulia deținut de Prime Kapital/MAS REI (28.900 de metri pătrați).

În general, distribuția arată mult mai echilibrată decât în trecutul apropiat, noile proiecte vizând atât orașele mari, inclusiv Bucureștiul, cât și orașele mai mici, care continuă să fie în prima linie a expansiunii retailerilor. Consultanții Colliers menționează că au luat în considerare doar schemele comerciale care depășesc o suprafață totală închiriabilă de 5.000 de metri pătrați.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de peste 4,3 milioane de metri pătrați, din care peste 2,7 milioane de metri pătrați mall-uri, iar restul în principal parcuri de retail. Peste 60% din suprafața totală de retail modern este concentrată în primele 10 cele mai mari orașe, cu peste 200.000 de locuitori.

„Începând cu prima jumătate a anului trecut, creșterea reală a salariilor, adică diferența dintre creșterea  salariilor și cea a prețurilor, a revenit în teritoriu pozitiv. Până la sfârșitul lui 2023, creșterea salariilor de aproximativ 9% în termeni reali era deja comparabilă cu nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra pieței și a încrederii consumatorilor și, prin urmare, asupra rezultatelor retailerilor și a cererii de pe piața de retail în general. Primele date din noiembrie și decembrie au arătat rezultate destul de solide și având în vedere relevanța acestora în business-ul anual al retailerilor putem spune că 2023 a fost un alt an bun atât pentru retaileri, cât și pentru proprietari.

Pornind de la datele Eurostat, România oferă unele dintre cele mai mari marje de profit din UE pentru o varietate de tipuri de bunuri, de la îmbrăcăminte, la încălțăminte, la jucării și produse farmaceutice. În timp ce costul riscului este și el la un nivel mai ridicat decât în alte țări, iar acest lucru poate avea, de exemplu, consecințe asupra rezultatului final atunci când se contractează un împrumut, totuși considerăm aceste rezultate pozitive o confirmare a unei piețe încă insuficient acoperite din punct de vedere al schemelor de retail și o piață care mai poate primi noi jucători”, subliniază Liana Dumitru (foto), Director Retail Agency la Colliers.

Totuși, consultanții Colliers notează că, deși sentimentul general este bun în rândul participanților de pe piață, de la clienți și retaileri până la proprietari, consumatorii  au  devenit și ei  mai atenți, așa cum se întâmplă de obicei în perioadele de incertitudini accentuate, mulți reorientându-se către produse cu prețuri mai accesibile. După ani de creșteri puternice ale prețurilor, discounterii au continuat să aibă performanțe bune în 2023 și ne așteptăm să își mențină această dinamică favorabilă și în viitor.

Altfel, randamentele pe care piața locală le oferă retailerilor, împreună cu revenirea rapidă a sectorului de retail  după pandemie, una dintre cele mai rapide reveniri din UE, au repus România pe radarul retailerilor internaționali. Anul trecut au intrat în România branduri noi, precum Lefties, Jimmy Kay, Wittchen sau Stefanel (o reintrare, după ce brandul a ieșit complet de pe piață în 2021).

Chiar dacă majoritatea vizează segmentul de modă, acesta nu este singurul beneficiar al noilor intrări, notează consultanții Colliers, explicând că piața este atractivă pentru o multitudine de segmente, ceea ce înseamnă că noi branduri ar trebui să își facă în continuare loc în România, de la îmbrăcăminte, la alimente, la încălțăminte, accesorii sau decorațiuni. 

În ceea ce privește gradul de ocupare, centrele comerciale dominante și parcurile de retail bine poziționate își păstrează nivelul ridicat de închiriere, iar proiectele nou livrate sunt în general bine primite de piață. Referitor la chirii, deși vânzările au încetinit, consultanții Colliers punctează faptul că vânzările rămân considerabil peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Cu mai puțin de 90.000 de metri pătrați de noi proiecte moderne de retail anunțate în acest an, mai mult de jumătate din acest volum provenind de la un singur proiect – Argeș Mall din Pitești, se observă un declin față de anul trecut, cifra fiind comparabilă cu anii mai slabi de după începutul pandemiei. Dar perspectivele rămân încurajatoare, având în vedere că, între 2025-2028, câteva centre comerciale mari și dominante sunt așteptate să adauge câteva sute de mii de metri pătrați închiriabili la stocul modern de retail.

Iulius Group a anunțat inițial că mall-ul de la Cluj-Napoca va avea o suprafață totală închiriabilă de peste 100.000 de metri pătrați, iar un nou proiect în același oraș, realizat de asocierea Prime Kapital/MAS REI, va livra o suprafață închiriabilă de peste 70.000 de metri pătrați în următorii ani.

În Iași, Prime Kapital/MAS REI va livra, de asemenea, o extindere de aproape 60.000 de metri pătrați la Moldova Mall până la sfârșitul lui 2025. Există, de asemenea, destul de multe alte proiecte mari în curs de execuție sau ale căror lucrări ar trebui să înceapă în curând, cu o suprafață totală închiriabilă între 30.000 și 50.000 de metri pătrați fiecare.

România rămâne, însă, o piață cu o ofertă insuficientă, nu numai în comparație cu țările din Europa de Vest, ci și cu țările din Europa Centrală și de Est. Pentru un nivel de consum/ capita similar cu cel din Cehia și Polonia (în termeni de volum de produse și servicii achiziționate), stocul modern de retail pe cap de locuitor din România este de două ori mai mic decât cel din Cehia și cu peste 40% mai mic decât cel din Polonia.

Cu toate acestea, în timp ce segmentele imobiliare din România rămân relativ deficitare în comparație cu alte țări europene (inclusiv cele din regiune), datele indică faptul că decalajul este mai mic pentru piața de retail decât pentru piețele de birouri sau industrială, în termeni relativi (pe cap de locuitor).

„În general, în pofida încetinirii livrărilor noi în 2024 față de 2023, pipeline-ul pe termen mediu este unul foarte solid. În timp ce în anii precedenți dominau parcurile de retail, multe dintre acestea vizând orașele mici și mijlocii, observăm acum că revine apetitul dezvoltatorilor pentru proiectele de retail de dimensiuni mari, de tip mall sau proiecte mixte, care tind să aibă o amprentă investițională mai mare. Trebuie să recunoaștem, de asemenea, prezența tot mai mare a capitalului local pe partea de dezvoltare, oamenii de afaceri locali livrând tot mai multe proiecte.

În plus, cesionarea portofoliului de parcuri de retail al Mitiska REIM, precum și eventualele vânzări de acest tip în viitor, ar putea consolida modelul «construiește, închiriază, vinde» și ar putea atrage și mai mult capital pentru extinderea retailului în România. Altfel, schimbarea de viziune către proiecte mai mari arată un apetit crescut pentru risc și încredere în parcursul pe termen lung al țării. Există încă loc pentru astfel de scheme comerciale de mari dimensiuni în multe orașe mari, inclusiv în București, unde problema a fost mai degrabă aceea de a asigura locația potrivită cu o bună conectivitate la infrastructură”, adaugă Liana Dumitru.

Consultanții Colliers anticipează o evoluție favorabilă pe termen mediu și pentru consumatori. Pe de o parte, se așteaptă ca inflația să continue să scadă după ce a încheiat anul 2023 la 6,6% și ar trebui să reintre în intervalul țintă al băncii centrale de 1,5-3,5% până la sfârșitul anului viitor (dacă politica fiscală o permite). Între timp, activitatea economică ar urma să accelereze, ceea ce ar trebui să însemne crearea de locuri de muncă, iar acest lucru, la rândul său, îi va determina pe angajatori să plătească salarii mai mari pe o piață a forței de muncă relativ restrânsă. La modul general, consultanții Colliers se așteaptă la o accelerare a vânzărilor de retail în 2024-2025 comparativ cu 2023.

GapMinder lansează GapMinder Fund II, un fond de capital de risc cu un target de 80 de milioane de euro

0

Printre principalii investitori se numără Fondul European de Investiții (FEI) – prin InvestEU și PNRR – și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

GapMinder Ventures, compania de management de fonduri de capital de risc care investește în start-upuri de tehnologie create în România și Europa de Est, lansează GapMinder Fund II, un vehicul de investiții cu un capital de 80 de milioane de euro, reprezentând cel mai mare fond de capital de risc cu focus pe piața startup-urilor de tehnologie din România. Fondul a devenit activ pe 14 februarie și va anunța prima tranzacție în curând.

  • Se adresează startup-urilor B2B în stadiile Seed și Late Seed. Fondul vizează tichete inițiale în valoare de până la 2,5 milioane de euro, cu posibilitatea semnificativă de follow-on
  • Focus pe Fintech, Cybersecurity, Enterprise Automation și Data/Analytics
  • Noul fond va viza România, Republica Moldova, Serbia, Croația, Slovenia, Bulgaria
  • Fondul își propune să dezvolte un portofoliu care cuprinde între 18 și 22 de companii
  • FEI investește prin intermediul a două programe: Programul european InvestEU și Fondul de Fonduri pentru Redresare, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, cofinanțat de UE prin Next GenerationEU
  • BERD investește pentru prima dată într-un fond lansat de o echipa de parteneri români

Fondul a fost creat cu sprijinul Fondului European de Investiții (FEI) și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). 

FEI a sprijinit GapMinder Fund II cu o sumă totală de 30 de milioane de euro prin intermediul a două inițiative: programul Uniunii Europene InvestEU și Fondul de Fonduri pentru Redresare – parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, cofinanțat de UE prin intermediul Next GenerationEU. 

BERD a investit 10 milioane de euro în GapMinder Fund II, aceasta fiind prima investiție a BERD într-un fond lansat de o echipă de parteneri români.

GapMinder Ventures este o companie condusă de o echipă cu experiență vastă în tehnologie, business, investiții și domeniul juridic și oferă startup-urilor din portofoliu resurse financiare, dar și sprijin strategic și acces la o rețea internațională și piețe de capital. 

Echipa a gestionat în ultimii șase ani GapMinder Fund I, un fond de 50 de milioane de euro care a contribuit semnificativ la dezvoltarea mediului startup-urilor de tehnologie din România, susținând ieșirea din etapa de pionierat a ecosistemului. Printre companiile finanțate de GapMinder Fund I se numără Druid.AI, FintechOS, TypingDNA, Veridion, Siena.Cx, Cyscale, Deepstash, SmartDreamers, Machinations.io, Frisbo și Innoship.io. Primul fond a fost finanțat de Fondul European de Investiții cu sprijin din fondurile structurale ale României, respectiv Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

GapMinder Fund I a fost recunoscut în 2022 ca fiind în top opt fonduri de capital de risc de tip Seed din Europa Centrală și de Est de către platforma de fuziuni și achiziții Dealroom și de publicația Sifted.

Partenerii GapMinder Ventures care gestionează Fondul II sunt: Dan Mihăescu, Sergiu Roșca, Cosmin Ochișor, Alexandru Ruff. În urma lansării fondului, Robert Herscovici a fost promovat în poziția de Director de Investiții, iar echipa de investiții va crește în curând.

Strategia de investiții: startup-uri Seed și Late Seed din zona Deep Tech. Fondul vizează tichete initiale în valoare de până la 2,5 milioane de euro

Obiectivul fondului este de a dezvolta un portofoliu de 18-22 de companii, concentrându-se pe startup-uri aflate în stadiile Seed și Late Seed. Tichetele initiale vor fi în valoare de până la 2,5 milioane de euro, cu posibilitatea semnificativă de follow-up.

GapMinder Fund II va plasa majoritatea capitalului său în startup-uri lansate în România, Republica Moldova, Serbia, Croația, Slovenia și Bulgaria, de către echipe ambițioase și cu putere de execuție pentru a crea companii globale. Fondul de capital de risc se va concentra pe startup-uri B2B care operează în verticalele Fintech, Cybersecurity, Enterprise Automation și Data/Analytics. Această abordare este validată de experiența fondului anterior, care a investit în aceleași verticale și tehnologii.

Suntem încântați să continuăm să contribuim la dezvoltarea ecosistemului de startup-uri din România și din țările din Europa de Sud-Est. Viziunea și strategia noastră, precum și buna execuție și performanța dovedită sunt validate de faptul că am strâns finanțarea necesară pentru cel de al doilea fond în timpul unui an 2023 plin de provocări. Suntem recunoscători pentru nivelul ridicat de implicare și încredere investit în noi de către FEI, BERD și de către toți investitorii noștri pe termen lung, mulți dintre ei însoțindu-ne și de-a lungul activității derulate de primul fond,” a declarat Dan Mihăescu, Partener Fondator GapMinder.

Ne bucurăm să fim pentru a doua oară parteneri cu GapMinder pentru a continua să sprijinim afacerile inovatoare din România. Dezvoltarea ecosistemului de inovare din România și din regiune, cu sprijinul programelor InvestEU și PNRR, reprezintă o parte importantă a eforturilor noastre de a asigura competitivitatea Europei pe scena mondială și de a stimula creșterea economică,” a declarat Marjut Falkstedt, Director Executiv al Fondului European de Investiții.

„Suntem mândri să fim parteneri cu GapMinder pentru a sprijini creșterea companiilor tehnologice cu potențial ridicat din regiunile BERD. Investiția noastră va contribui la dezvoltarea unei piețe durabile de capital de risc în economiile noastre și va accelera tranziția digitală a acestora”, a declarat Anne Fossemalle, Director of Equity Funds în cadrul BERD.

Sondaj Asociația E.D.I.T.: 38% dintre liceeni au folosit telefonul mobil pentru a face poze sau materiale video în timp ce erau la volan

0

Conform unui sondaj realizat de Asociația E.D.I.T, cel puțin 3 din 10 liceeni cu permis de conducere au luat decizii care i-au pus în pericol în trafic: 38% dintre liceenii chestionați au folosit telefonul mobil pentru a face poze sau materiale video în timp ce erau la volan.

În anul 2023, 1.545 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere și alte 3.535 au fost rănite. Totodată, mai mult de un sfert din accidentele grave au fost cauzate de șoferi cu mai puțin de un an de experiență. Asociația E.D.I.T. în parteneriat cu Poliția Română și MOL România organizează programul „Ora de educație rutieră la liceu, powered by MOL”, scopul acestui demers fiind promovarea unui comportament responsabil în trafic în rândul tinerilor care urmează să obțină permisul de conducere.

În acest context, Asociația E.D.I.T. a realizat un sondaj pentru a releva modul în care tinerii din clasele  a XI-a și a XII-a se raportează la comportamentul rutier. Rezultatele chestionarului arată că, deși majoritatea respondenților își doresc să obțină permisul de conducere (doar 1,3% dintre cei chestionați au spus că nu își doresc să fie șoferi), nu toți tinerii pleacă la drum cu gândul că respectarea regulilor este esențială pentru siguranța lor.

„Călătoriile sunt o parte esențială din viața noastră și cu toții ne dorim să ajungem la destinație cu bine. Din păcate, bucuria călătoriilor poate fi umbrită de incidente grave, care pot fi prevenite prin educație. Prin parteneriatul cu Asociația E.D.I.T. și Poliția Română ne-am propus să fim mai aproape de liceeni, care sunt și cei mai tineri dintre șoferi. Așa cum arată și studiul, uneori, aceștia nu conștientizează pe deplin riscurile la care se expun și au nevoie de o pregătire potrivită. Credem că educația și înțelegerea riscurilor vor atrage un comportament adecvat în trafic, iar programul „Ora de educație rutieră la liceu” le facilitează tinerilor întâlniri semnificative cu specialiști în siguranță rutieră și le oferă instrumentele necesare pentru a deveni șoferii responsabili de mâine,” a declarat Gábor Mozga, CEO MOL România.

Datele mai arată că 15,5% dintre cei chestionați nu exclud să se urce la volan după ce au consumat băuturi alcoolice, evaluând capacitatea de conducere pe care o au în funcție de cât alcool au consumat. Totodată, aproape 4 din 10 șoferi liceeni au folosit telefonul pentru a face fotografii sau filmări în timp ce conduceau sau au fost pasageri într-o mașină în care șoferul făcea asta. Când vine vorba despre folosirea telefonului pentru apeluri în timpul deplasării, 74% dintre adolescenți au recunoscut că ei sau șoferul mașinii în care se deplasau au făcut asta. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât 95,9% dintre cei chestionați sunt conștienți că folosirea telefonului în timpul deplasării le poate pune viața în pericol. 

„Cu siguranță că este mai dificil pentru tineri să conștientizeze pericolele la care se expun, iar prin workshop-urile de la Ora de educație rutieră la liceu noi ne propunem să le arătăm că regulile există pentru a-i proteja, nu pentru a le limita libertatea. Sondajul ne arată că inițiativele de educație rutieră sunt necesare în școli, astfel încât tinerii să poată avea acces direct la specialiști și instrumente care îi pot face mai conștienți de conduita potrivită în trafic. Doar astfel se vor putea bucura în siguranță de călătorii,” a declarat Liviu Zorilă, Președintele Asociației E.D.I.T.

3 din 10 respondenți cred și că limita legală de viteză este prea joasă, iar 7 din 10 adolescenți recunosc și că au călătorit cu viteză mai mare decât permite legea, fie că au fost pasageri sau șoferi. Deși se angajează în aceste comportamente de risc, 36% dintre cei chestionați sunt de părere că viteza este principala cauză a accidentelor, în vreme ce 27% consideră că cea mai mare problemă este generată de consumul de alcool. 

Poliția Română, prin Direcția Rutieră, are ca prioritate informarea tinerilor, pentru a preveni producerea accidentelor rutiere în rândul acestora. Prin proiectul „Ora de educație rutieră la liceu”, ne dorim, atât la nivel național, cât și la nivel local, să organizăm activități educativ-preventive, cu un număr mare de beneficiari, ce au drept scop îmbunătățirea nivelului de cunoaștere şi respectare a normelor rutiere, precum și conștientizarea pericolelor la care se expun cei care încalcă regulile de circulație. În acest context, se impune dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă şi mass-media, în vederea eficientizării transmiterii mesajului preventiv-educativ către grupurile – ţintă. Prin specialiști în siguranță rutieră, precum și prin materiale educative, intenționăm să contribuim la educația tinerei generații. Ne dorim ca tinerii – participanți la trafic să poată lua decizii conștiente și responsabile,” a declarat chestor de poliție Mădălina MOȘOIU, director al Direcției Rutiere – Poliția Română.


Programul „Ora de educație rutieră la liceu”, susținut de MOL România și realizat cu sprijinul Poliției Române, face parte din programul național „România în siguranță” dezvoltat de Asociația E.D.I.T. Pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine pericolele la care se expun în trafic, dar și ce trebuie să facă pentru a fi în siguranță și cum trebuie să acționeze în cazul unei situații de urgență, 3.000 de elevi, din 15 licee din București și din țară participă până la data de 15 martie 2024 la workshop-urile programului, unde dobândesc cunoștințe despre siguranța rutieră, acordarea primului ajutor și conducerea defensivă. În paralel cu programul de educație rutieră, MOL România derulează și o amplă campanie media de informare și conștientizare a riscurilor asociate unui comportament nepotrivit în trafic cu mesajul “Tu conduci. Familia are prioritate!” Prin aceste acțiuni, MOL România își propune să aducă o contribuție la reducerea numărului de accidente fatale, în care sunt implicate familii, investind în programe educaționale și campanii de conștientizare a siguranței rutiere derulate prin intermediul mass-media și a stațiilor de servicii. 

*Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 582 de elevi clasele a XI-a și a XII-a, în anul școlar 2023-2024.  Sondajul a fost realizat în contextul programului „Ora de educație rutieră la liceu, powered by MOL”, organizat de MOL România, în parteneriat cu Poliția Română și Asociația E.D.I.T.

Analiză Radu Puiu, XTB: Industria alimentelor fast food trece printr-o „furtună economică”. Cât de scumpă este o masă în oraș

0

Într-o perioadă în care costul vieții pare că se află pe o traiectorie ascendentă nesfârșită, industria alimentară se confruntă, în prezent, cu o furtună în adevăratul sens al cuvântului. Pe măsură ce inflația forței de muncă este mai ridicată decât cea a materiilor prime, impactul asupra operatorilor de lanțuri de restaurante – și, implicit, asupra consumatorilor – devine din ce în ce mai evident, arată Radu Puiu, analistul financiar în cadrul XTB România, într-o analiză. În aceste condiții, de exemplu în SUA, mesele în oraș au devenit o opțiune costisitoare pentru consumator, rata inflației pentru acest sector depășind-o semnificativ pe cea a alimentelor consumate acasă.

„Americanii se reorientează și caută alternative la alimentele de tip fast-food, în timp ce unele dintre cele mai mari francize din țară continuă să crească prețurile la produse care, anterior, erau considerate mese accesibile. În ianuarie, costul mesei în oraș a crescut cu 5,1% față de aceeași lună a anului 2023 și cu 0,5% față de luna precedentă, potrivit celor mai recente date privind inflația furnizate de Biroul de Statistică a Muncii. Pe de altă parte, costul produselor alimentare s-a temperat, fiind o creștere de 1,2%, față de anul trecut și o creștere de 0,4%, față de decembrie”, explică Radu Puiu.

De asemenea, americanii sunt afectați atunci când ies la restaurant, după ce prețurile la fast-food au crescut cu 5,8% în ianuarie, față de anul precedent, potrivit datelor publicate recent. Pentru a explica prima scădere a vânzărilor trimestriale din ultimii aproape patru ani, directorul general al McDonald’s a declarat, în cadrul unui mesaj transmis investitorilor, că persoanele cu venituri mai mici de 45.000 de dolari pe an cheltuiesc mai puțin în restaurantele pe care le dețin. În ultimul trimestru, vânzările McDonald’s au crescut cu doar 3,4% față de același trimestru din 2022 – cifre plasate mult sub așteptările de pe Wall Street, de 4,7%. Problema nu este una cu care se confruntă doar lanțul de restaurante McDonald’s. Yum Brands, compania mamă a KFC, Pizza Hut și Taco Bell, a raportat, de asemenea, rezultate dezamăgitoare.

Creșterea costurilor pentru alimente a fost unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la raportul privind inflația mai „fierbinte” decât arătau estimările, subliniază analistul din cadrul XTB România. Prețurile alimentelor au fost mai mari cu 0,4% în ianuarie, față de decembrie, fiind un ritm mai rapid decât creșterea generală de 0,3% a indicelui prețurilor de consum (CPI). Orice majorare a prețurilor la alimente poate fi deosebit de „dureroasă” pentru consumatorii americani, având în vedere că prețurile din supermarketuri sunt acum cu 25% mai mari decât în ianuarie 2020 – asta, în timp ce inflația a crescut cu 19% în aceeași perioadă. 

Totuși, în pofida faptului că prețurile alimentelor cresc acum într-un ritm mai lent decât în pandemie, când a fost atins vârful inflaționist, același coș de cumpărături costă, în continuare, mai mult decât în trecut. Motivul pentru care inflația este mai  «încăpățânată» poate avea la bază un amalgam de mai mulți factori: de la costurile mai mari ale forței de muncă, până la minimul record de bovine din SUA, care determină creșterea prețului cărnii de vită. Toate acestea se răsfrâng asupra consumatorilor, iar societățile comerciale cresc prețurile doar pentru că au această posibilitate”, explică Radu Puiu. 

Luna trecută, președintele Joe Biden a avertizat că firmele „jefuiesc consumatorii” printr-o combinație de prețuri exagerate, prin „greedflation” și „shrinkflation”.  Greedflation se referă la situațiile în care companiile cresc prețurile produselor peste rata inflației pentru a-și majora profiturile, iar shrinkflation reprezintă o majorare a nivelului general al prețului bunurilor pe unitate de greutate sau volum, determinată de o reducere a greutății sau a dimensiunii produsului vândut.

Cinci tipuri de alimente au fost responsabile pentru 30% din inflația din ultimii ani, conform unui studiu al Groundwork Collective: carnea de vită și mânzat, carnea de pasăre, sucurile și băuturile necongelate și necarbonatate, fructele și legumele proaspete și gustările. De altfel, câteva dintre aceste categorii au determinat creșterea prețurilor la alimente din luna ianuarie. Prețul pentru carnea de vită și mânzat a înregistrat un „salt” de 7,7%, prețul la băuturile necarbonatate congelate (cum ar fi sucul de portocale) a crescut cu 29%, în timp ce costul pentru băuturile necarbonatate necongelate a crescut cu 4,2%, arată datele CPI. 

Majorarea prețurilor, generată și de modificările climatice

Potrivit analistului financiar din cadrul XTB, motivul creșterilor de preț s-ar putea datora, mai degrabă, problemelor de aprovizionare și schimbărilor climatice. Seceta a redus suprafața pășunilor pentru creșterea vacilor, ceea ce a dus la efective mai mici de bovine, potrivit Departamentului american al agriculturii. În paralel, producția de portocale a fost afectată de fenomenele meteorologice severe și de boli ale citricelor. Trebuie subliniat faptul că majorarea prețurilor din magazinele alimentare și din restaurante nu îi afectează în mod egal pe americani. Consumatorii cu venituri mici sunt mult mai afectați, deoarece trebuie să aloce un procent mult mai mare din venitul lor pentru a-și permite produsele de bază. Concret, 20% din persoanele cu venituri mici (aproximativ 14.000 de dolari pe an) plătesc un sfert din tot bugetul lor lunar doar pentru alimente. La polul opus, 20% din categoria americanilor cu venituri mari (aproximativ 244.000 de dolari pe an) cheltuiesc pe alimente 3,5% din câștigul lunar, a constatat Groundwork Collective.

„În ciuda scumpirilor mai usturătoare decât se așteptau pentru luna ianuarie, cumpărătorii ar trebui ca, în acest an, să aibă parte de o pauză din acest punct de vedere. Prețurile la produsele alimentare vor continua să se tempereze și ar putea încheia anul cu o ușoară scădere de 0,4%, potrivit previziunilor USDA. Totuși, cei cărora le place să mănânce în oraș s-ar putea să nu aibă parte de un moment de respiro, USDA previzionând că mesele la restaurant vor încheia anul cu o creștere de 4,7%”, arată Radu Puiu. 

Una dintre presupuneri este aceea că persoanele cu venituri reduse consumă mai multe meniuri de tip fast-food decât cei cu buget mai ridicat. Această idee se dovedește a fi falsă într-un context actual extrem de dinamic. Practic, pentru mulți consumatori a devenit un lux să poată aloca suficient timp unei mese în oraș. În aceste condiții, mâncarea de tip fast-food a devenit soluția facilă pentru persoanele care câștigă mai mult. Chiar dacă pare surprinzător, există explicații. Această categorie de oameni lucrează adesea multe ore pe zi, sunt mai grăbiți și au pauzele de masă mai scurte – drept urmare, ei încearcă să petreacă puțin timp la prânz, iar oferta restaurantelor de tip fast food devine o soluție ideală.  

Pe de altă parte, faptul că prețurile meniurilor sunt, în continuare, ridicate, ar putea descuraja clienții, mai ales pentru că s-au stabilizat costurile pentru alimente. Confirmarea vine și analizând cifrele privind rezervările la restaurant înregistrate în ianuarie de compania OpenTable: numărul de americani care au rezervat mese în oraș a fost cu 15% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Cum reacționează consumatorii din România

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În timp ce consumatorii cu venituri mici merg mai rar la restaurantele preferate și aleg să gătească acasă, multe familii din clasa de mijloc renunță la restaurantele scumpe.

„Având în vedere aceste aspecte, semnele sugerează că inflația la alimente și restaurante se va dovedi, probabil, mai moderată în 2024 decât a fost în ultimii trei ani. Multe dintre costurile de producție legate de alimente fie scad, fie cresc mai puțin agresiv. Creșterile salariale rămân ridicate în serviciile de alimentație publică, dar se îndreaptă către nivelul normal. În același timp, consumatorii încep să respingă creșterile mari de prețuri pe care firmele le foloseau pentru a-și impulsiona marjele de profit”, explică analistul XTB Radu Puiu. 

Inteligența artificială revoluționează industria modei

0

Industria modei trece printr-o nouă revoluție, iar de această dată Inteligența Artificială (IA) este parte a acestei transformări. Chat GPT, Midjouney, Runway și, recent, Sora de la OpenAI arată capacitățile impresionante ale inteligenței artificiale generative de a crea imagini și videoclipuri folosind doar indicații pe bază de text. Într-un studiu recent, 73% dintre directorii din domeniul modei au declarat că IA generativă va fi o prioritate pentru business-ul lor în 2024, însă doar 28% au încercat să o folosească în procesele creative pentru design și dezvoltarea produselor. Dar ne aflăm încă în faza incipientă a IA iar aceasta va continua să evolueze. 

Capacitatea incredibilă a IA de a crea imagini se dovedește deja a fi o direcție inovatoare în industria modei. Am avut deja prima ediție a AI Fashion Week în aprilie anul trecut, la New York. A fost o inițiativă a retailerului online Revolve și a Maison Meta, o agenție de creație centrată pe IA, iar primii trei câștigători și-au prezentat colecțiile în magazin. Două dintre colecțiile câștigătoare au venit de la designeri fără experiență în domeniul modei. Câștigătorii și-au creat colecțiile folosind generatoarele de imagini IA Midjourney și Stable Diffusion și, în unele cazuri, le-au editat în Photoshop. 

Pentru a testa cât de ușor este să faci design de modă cu ajutorul IA, le-am cerut Chat GPT și Midjourney, cu câteva indicații simple, să creeze o mică colecție de modă pentru vara anului 2024, iar imaginile de mai jos sunt rezultatul primei iterații. Pentru o persoană cu zero experiență în design a fost nevoie de aproximativ cinci minute pentru a rafina solicitările și a genera imaginile.  

Sursa: imagini generate folosind Chat GPT

Sursa: imagini generate folosind Midjourney

În timp ce IA pare să dea startul la democratizarea industriei modei, marile case fac și ele pași pentru a integra IA în ciclurile lor de creație și producție. Louis Vuitton Moët Hennessy, cea mai valoroasă companie europeană din această industrie, și-a anunțat colaborarea cu Institutul pentru inteligență artificială centrată pe om (Stanford HAI) de la Universitatea Stanford pentru a explora aplicațiile tehnologiei IA în activitatea sa. Compania a precizat că utilizează de mai mulți ani inteligența artificială în diverse segmente ale lanțului său valoric, dar consideră că recentele descoperiri legate de IA generativă prezintă noi oportunități majore de inovare și îmbunătățire a eficienței, dar și provocări și riscuri. Alte branduri de modă, precum Collina Strada și Heliot Emil, au introdus imagini ale look-urilor lor anterioare într-un instrument de inteligență artificială generativă pentru a produce noi modele care ar putea fi rafinate cu ajutorul unor indicații sub formă de text pentru a crea colecțiile lor de primăvară/vară 2024. Brand-ul spaniol Desigual a lansat, de asemenea, o colecție de modă ”on-demand” care a fost creată folosind instrumente de IA. 

În timp ce partea vizibilă a IA acoperă generarea imaginilor, există și o parte mai puțin vizibilă care poate ajuta industria modei să abordeze tot felul de provocări. Aceasta poate ajuta la standardizarea producției de îmbrăcăminte, la identificarea diferențelor de model sau de culoare, a defectelor și de asemenea, la optimizarea ciclurilor de cumpărare a materialelor, contribuind la eficientizarea producției. De asemenea, poate ajuta, prin analizarea rezultatelor din social media și din comerțul online, la prognozarea tendințelor în materie de modă, permitând companiilor să-și minimizeze pierderile cauzate de colecțiile nereușite. 

Pentru a fi pusă la treabă, IA are nevoie de centre de date și de putere de procesare. În acest moment, se estimează că NVIDIA furnizează 98% din GPU-urile (unitățile grafice de procesare) pentru centrele de date, vânzările sale crescând cu 400% față de anul trecut. Acțiunile companiei au crescut aseară cu 6,4% după închiderea pieței în urma raportărilor rezultatelor trimestriale ale gigantului din industria semiconductorilor, care au depășit cu mult așteptările piețelor în ceea ce privește veniturile și profiturile. Prețul acțiunilor NVIDIA a crescut cu peste 236% în ultimele 12 luni, performanțele bursiere impresionante făcând firma americană foarte populară și printre investitorii individuali. NVIDIA este al 9-a cea mai deținută acțiune de către investitorii români pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro.

Lili Grecu, numită în funcția de Talent Operations Manager la SoftServe România

0

Lili Grecu a fost numită în funcția de Talent Operations Manager pentru România al companiei de consultanță IT SoftServe, pentru a gestiona „întreaga activitate a departamentului de recrutare de pe plan local, punând accentul pe optimizarea proceselor și eficiența operațională”.

Subliniind că Lili Grecu are o experiență de peste 14 ani în domeniul resurselor umane, SoftServe o caracterizează prin faptul că „și-a început cariera ca recrutor în 2012 și la scurtă vreme a fost promovată ca lider de echipă. Pas cu pas, cariera lui Lili Grecu s-a dezvoltat, în 2022 fiind numită director de recrutare.  De-a lungul carierei sale a gestionat proiecte de recrutare complexe, atât la nivel local, cât și internațional, expertiza sa fiind axată în special pe regiunea EMEA”.

Lili Grecu, Talent Operations Manager SoftServe România: „Mi-a plăcut dintotdeauna să lucrez cu oamenii și, după 14 ani de activitate în acest domeniu, am simțit că este timpul să am noi provocări. Am ales SoftServe România pentru oportunitatea de a construi de la fundație o companie și de a așeza piesele potrivite pentru o dezvoltare sustenabilă. Piața de talente din România are un potențial uman imens și este important să gândim strategii, astfel încât să atragem specialiști care să rezoneze cu viziunea și obiectivele companiei.” 

Lili Grecu este absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu studii de master în cadrul aceleiași universități și s-a specializat în resurse umane. 

SoftServe precizează că, în prezent, „înglobează circa 11.000 de angajați, având peste 60 de birouri la nivel global. Din mai 2022, compania și-a extins prezența și în România, unde a angajat deja aproximativ 130 de persoane și continuă să recruteze în domenii ca Software Engineering, Data Science, DevOps, Business Analysis și altele”. 

SoftServe este „o companie globală de IT, care oferă servicii de dezvoltare software și consultanță. Circa 11.000 de angajați lucrează în peste 60 de birouri aflate în întreaga lume. Compania lucrează la peste 900 de proiecte active pentru clienți din America de Nord, UE și Asia. Printre clienții SoftServe se numără IBM, Cisco, Panasonic, Cloudera, Henry Schein, Spillman Technologies și alții. SoftServe este partener Google Cloud Platform, Amazon Web Services, Microsoft Azure, NVIDIA și al altor companii de tehnologie bine cunoscute”.

CEC Bank oferă credite Noua Casă

0

Peste 20.000 de credite cu o valoare cumulată de peste 3 miliarde lei acordate de CEC Bank în cadrul Programului Prima/Noua Casă de la lansarea acestuia  

CEC Bank acordă și în 2024 credite cu dobânzi reduse prin programul Noua Casă, IRCC + 1,90%, pentru cei care își încasează salariul prin Bancă, și IRCC + 2,00% pentru cei care nu încasează venitul  prin CEC Bank, dobânzile fiind mai mici față de cele ale creditelor ipotecare standard.   

Creditele Noua Casă oferite de CEC Bank au ZERO comision de analiză/acordare și zero comision de administrare perceput de bancă.  

Finanțările beneficiază de garanția FNGCIMM, procentul de garantare aplicându-se diferențiat, în funcție de categoria de locuință și valoarea acesteia. 

Creditele Noua Casă prevăd un nivel mai redus al avansului față de finanțările standard pentru locuințe, 5% pentru locuințe sub 70.000 de euro, în timp ce pentru cele cu prețuri între 70.000 euro și 140.000 euro, avansul este de 15%.   

Astfel, pentru un credit Noua Casă de 250.000 de lei, pe o perioadă de 25 de ani, beneficiarul creditului va plăti o rată lunară de 1.908,06 lei, în condițiile de dobândă ale Programului, cu încasarea salariului la CEC Bank, dobânda anuală efectivă (DAE) fiind acum de 8,15%.

CEC Bank este partener al programului guvernamental de 15 ani. Anul trecut, valoarea medie a unei finanțări acordate de CEC Bank în cadrul Programului Noua Casă a fost de 239.016 lei (48.047 euro).

Nestlé, creștere organică de 7,2% în 2023

0

Grupul Nestlé anunță rezultatele proprii anuale pentru 2023, prezentând raportul în acest sens:

La nivelul anului 2023 pentru Grupul Nestlé, creșterea organică a atins 7,2%, cu pricing de 7,5% și o creștere internă reală (RIG) de -0,3%. Creșterea a fost extinsă în toate geografiile și categoriile. Vânzările totale raportate au fost de 93,0 miliarde CHF, o scădere de 1,5% (FY-2022: 94,4 miliarde CHF).

Mark Schneider, Nestlé CEO, comentează: „Inflația fără precedent din ultimii doi ani a crescut presiunea asupra multor consumatori și a afectat cererea de produse alimentare și băuturi. Privind către anul 2024, ne concentrăm pe creșterea volumului și mixului cu sprijin sporit pentru branduri, în timp ce îmbunătățim valoarea pentru consumatori prin inovație și renovare, calitate premium, accesibilitate și opțiuni mai nutritive. Suntem încrezători că avem strategia, portofoliul și resursele potrivite pentru a atinge obiectivele noastre pentru anul 2025.” 

Vânzările la nivelul Grupului Nestlé

Creșterea organică a fost de 7,2%. Pricingul a fost 7,5%, reflectând creșterea costurilor din ultimii doi ani. RIG a fost de -0,3%, creșterea fiind afectată de cererea consumatorilor, constrângerile legate de capacitate și o perturbare temporară a aprovizionării cu vitamine, minerale și suplimente în a doua jumătate a anului. După cum era de așteptat, RIG a devenit pozitiv atât în trimestrul al patrulea, cât și în a doua jumătate a anului, beneficiind de optimizarea portofoliului, îmbunătățirea nivelurilor de servicii pentru clienți și sprijinul sporit pentru branduri. Creșterea a fost extinsă pe majoritatea zonelor geografice și a categoriilor. În piețele dezvoltate, creșterea organică a fost de 6,4%, condusă de prețuri cu un RIG negativ. În piețele emergente, creșterea organică a fost de 8,4%, stimulată de prețuri și un RIG pozitiv.

Rezultate la nivelul Zonei Europa

Creștere organică de 8,2%: -2,4% RIG; 10,6% pricing. 

 Vânzări 2023Vânzări 2022RIGPricingCreștere organică
Zona EuropaCHF 19.1 mlrCHF 19.1 mlr– 2.4%10.6%8.2%

Creșterea organică a fost de 8,2%, pricing de 10,6%. RIG a fost de -2,4%, reflectând elasticitatea cererii și constrângerile de capacitate. Vânzările raportate în Zona Europei au înregistrat o scădere de 0,2%, ajungând la 19,1 miliarde CHF. Creșterea în Zona Europei a fost susținută de pricing, dezvoltarea puternică a vânzărilor pentru comerțul electronic și continuarea momentului favorabil pentru canalele out-of-home. Zona a înregistrat câștiguri de cotă de piață în segmentul hranei pentru animale de companie și mâncare pentru bebeluși.

După categorii de produse, principalul contribuitor la creștere a fost Purina PetCare, datorită ofertelor diferite în cadrul mărcilor premium Felix, Gourmet și Purina ONE. Cafeaua a înregistrat o creștere de o cifră, condusă de produsele Nescafé solubile și Ready to Drink. Dulciurile au înregistrat o creștere semnificativă de o cifră, cu câștiguri continue de cotă de piață pentru KitKat. Nestlé Professional a înregistrat o creștere de două cifre, condusă de băuturi. Mâncarea pentru bebeluși a înregistrat o creștere mare de o cifră, bazată pe momentul favorabil continuu pentru formulele premium pentru sugari, în special NAN. Produsele alimentare au înregistrat o creștere medie de o cifră, cu dezvoltări solide ale vânzărilor pentru Maggi. 

Rezultatele financiare ale Nestlé România pentru 2023

„Într-un an plin de provocări și schimbări, Nestlé România a reușit o performanță remarcabilă, o creștere organică de 18,8% la nivelul întregului an. Această creștere se datorează echipei de peste 600 de profesioniști Nestlé, care au dat dovada de dedicare și implicare in fiecare zi. Mulțumesc întregii echipe Nestlé România, tuturor partenerilor cu care colaborăm și, bineînțeles, tuturor consumatorilor care continuă să prefere și să folosească mărcile și produsele noastre, zi de zi”, declară Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România.

Rezultatele au fost la fel de bune și în ceea ce privește implicarea socială a companiei Nestlé România, care a continuat educația pentru o nutriție echilibrată prin campanii naționale, prin programele educaționale din școli, ajungând la peste 80.000 de elevi la nivel național, donații de peste 60 de tone către Banca pentru alimente, și susținerea cu produse a activității celor 38 de asociații de elevi și studenți cu care colaborează.

Business as a force for good: Planul Net Zero pe drumul cel bun 

Nestlé a realizat o reducere netă de 13,5% a emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES) față de baza sa de referință din 2018, în timp ce a continuat călătoria spre atingerea obiectivului de Net Zero. Compania a depășit vârful emisiilor de carbon în 2019 și a reușit să decupleze creșterea sa de emisii. Nestlé este pe drumul cel bun pentru a atinge o reducere de 20% a emisiilor de GES până în 2025.Pentru prima dată, compania oferă acum transparență cu privire la reducerea gazelor specifice. De exemplu, a realizat o reducere de 15,3% a metanului față de baza de referință din 2018. Această reducere semnificativă a fost posibilă datorită concentrării grupului asupra aprovizionării cu lapte, ca fiind cea mai mare sursă de emisii de metan. Nestlé își face propriile operațiuni mai eficiente din punct de vedere energetic și își crește gradul de utilizare a energiei electrice regenerabile. La sfârșitul anului 2023, 91,9% din energia electrică utilizată în unitățile sale de producție la nivel global provenea din surse regenerabile. Scopul este de a atinge 100%. Compania continuă să reducă emisiile din lanțul său de valoare (Scopul 3). Colaborează cu furnizorii săi și cu fermierii de la care obține materii prime pentru a-i ajuta să reducă emisiile și să treacă la agricultura regenerativă. La sfârșitul anului trecut, 15,2% din materiile prime folosite de Nestlé proveneau de la fermieri care adoptă astfel de practici. Ambiția companiei este de a ajunge la 20% până în 2025. De asemenea, compania a redus utilizarea combustibililor fosili în domenii precum ambalarea și distribuția produselor.

Mai multe detalii pot fi găsite în raportul Nestlé’s Creating Shared Value and Sustainability Report (pdf, 20Mb), care a fost publicat astăzi.

Perspective pentru anul 2024:  Compania se așteaptă la o creștere organică a vânzărilor de aproximativ 4%. Obiectivele pe termen mediu pentru 2025 sunt pe deplin confirmate: o creștere organică a vânzărilor de o cifră. 


Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei peste 300.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestlé de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestlé oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de brand-uri ale Nestlé includ nume emblematice precum NESCAFÉ®, Nespresso®, Maggi® și Nesquik. Performanța companiei este susținută de strategia Nutrition, Health and Wellness. Sediul principal al Nestlé se află în Vevey, Elveția, unde compania a fost fondată în urmă cu mai bine de 150 de ani. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției. 

Strategie de sustenabilitate actualizată la Douglas

0

Compania Douglas și-a lansat strategia și raportul actualizat „privind sustenabilitatea, axate pe cele trei domenii-cheie: Oameni, Planetă și Produse”, reliefând următoarele aspecte:

DOUGLAS, destinația premium de frumusețe omnichannel din Europa, a lansat raportul său de sustenabilitate pentru anul fiscal 2022/23, respectând standardele internaționale ale Global Reporting Initiative (GRI). Raportul include o strategie de sustenabilitate actualizată, mai ambițioasă, extinzând abordarea anterioară din anul fiscal 2020/21.

Sander van der Laan, CEO DOUGLAS Group și Președinte al Comitetului ESG, a declarat: „Ca destinație premium de frumusețe omnichannel numărul unu în Europa, ne propunem să fim și un lider în retail-ul de frumusețe, în ceea ce privește sustenabilitatea. Am făcut progrese importante în demersul nostru pentru sustenabilitate, cum ar fi reducerea emisiilor combinate Domeniilor* 1 și 2, în ultimii ani. Suntem angajați în obiectivele noastre ambițioase de a reduce în continuare amprenta de carbon și de a promova practici sustenabile.”

Strategia de sustenabilitate a DOUGLAS este parte din strategia companiei „Let it Bloom – DOUGLAS 2026”, concentrată pe accelerarea creșterii printr-un model de afaceri omnichannel, cu accent pe client. Strategia ESG este  ancorată în primul pilon al strategiei „Be the #1 BEAUTY DESTINATION”  pe toate piețele DOUGLAS și se bazează pe trei arii de interes: Oameni, Planetă și Produse. 

Principalele componente sunt:

Oameni: DOUGLAS își propune să creeze un loc de muncă care promovează diversitatea, echitatea și incluziunea și le susține activ prin stabilirea de priorități clare pentru creșterea reprezentării. 89% dintre pozițiile de conducere în cadrul Grupului DOUGLAS sunt ocupate de femei, cu 97% în magazine și 60% în birouri (până la 30 septembrie 2023). În același timp, persoane din 104 țări lucrează pentru DOUGLAS. S-au întreprins inițiative suplimentare pentru atragerea, dezvoltarea și retenția talentelor, inclusiv programe de leadership, o nouă platformă de e-learning și un program de mentorat.

Planetă: DOUGLAS este dedicată reducerii amprentei sale ecologice, de la minimizarea consumului de energie în magazine și birouri la reducerea deșeurilor și emisiilor de carbon în întreg lanțul de aprovizionare. DOUGLAS își propune să reducă amprenta sa de carbon cu 50% până în 2025 în cadrul Domeniilor* 1 și 2 (comparativ cu anul fiscal de bază 2018/19). Emisiile combinate Domeniilor 1 și 2 au fost deja reduse în anul fiscal 2022/23 cu 32%, față de anul fiscal de bază 2018/19. 

DOUGLAS își propune să reevalueze impactul său asupra mediului având la bază fundamente științifice (SBTs), incluzând apoi și un obiectiv de reducere în cadrul Domeniului 3. Compania a semnat  UN Global Compact, un acord al Națiunilor Unite, pentru a încuraja companiile la nivel mondial să adopte politici sustenabile și responsabile din punct de vedere social.

Produse: DOUGLAS își ia angajamentul ca  80% din brandurile sale corporate să fie vegane până în 2030 și ca 100% din ambalajele acestora să fie reciclabile, reciclate sau reutilizabile. DOUGLAS a făcut deja progrese semnificative către aceste obiective, 94% dintre produsele brandurilor corporate, lansate în anul fiscal 2022/23 fiind vegane. Aproximativ 30% dintre produsele brandurilor corporate DOUGLAS lansate în anul fiscal 2022/23, până la 30 septembrie 2023, conțin cel puțin 90% ingrediente de origine naturală. 

În plus, DOUGLAS a atins un obiectiv important prin aderarea la Consortiul EcoBeautyScore, o inițiativă a industriei cosmetice compusă din producători, retaileri și asociații, pentru a permite consumatorilor să facă alegeri informate și sustenabile. 

Mai mult, DOUGLAS își propune să coopereze cu partenerii săi privind aspectele ESG și intenționează să-și folosească impactul în marketing pentru a crește importanța sustenabilității, pentru clienți. 

Raportul complet de Sustenabilitate DOUGLAS îl găsiți aici: 

(https://corporate.douglas.de/wp-content/uploads/2024/01/DOUGLAS-Group-Sustainability-Report-FY-2022-23.pdf)

DOUGLAS România implementează  programul de sustenabilitate, alături de partenerii săi, axându-și strategia pe cei trei piloni: Oameni, Planetă și Produse. 

Oameni: Douglas România promovează o cultură organizațională care are la bază aprecierea contribuției fiecărui membru și a lucrului în echipă, precum și asumarea responsabilității ca toți cei care activează în cadrul companiei să obțină rezultate comune și să se străduiască să fie mai buni în fiecare zi. 

Prin susținerea comunităților defavorizate și a reîntregirii familiilor, DOUGLAS România își propune să sprijine dezvoltarea comunității și în special dezvoltarea unui mediu social și familial sănătos.

Planetă: Prin reducerea emisiilor de carbon și prin plantarea de copaci în zone aflate în proximitatea Municipiului București. DOUGLAS România a ales un nou spațiu de birouri într-un complex care deține certificarea Well Health & Safety, un standard oferit de The International WELL Building Institute (IWBI), criteriul sustenabilității fiind foarte important în alegerea acestui spațiu. 

Produse: Prin susținerea producătorilor locali listați pe plaftorma ROBrands

singura platformă premium de frumusețe dedicată producătorilor locali care oferă românilor peste 1500 de produse de la 40 de branduri. 

Lavinia Ivas, CEO Douglas România: „Sustenabilitatea ne ghidează în alegerile pe care le facem. Și anul acesta vom încuraja și vom susține producătorii locali care respectă: Oamenii, Planeta și Produsele. De asemenea, vom continua să aducem zâmbete pe chipurile copiilor și ale părinților, din medii defavorizate, prin sprijin financiar.”


DOUGLAS este destinația premium numărul unu de frumusețe omnichannel din Europa. Compania îi inspiră pe clienți să trăiască frumusețea în propriul lor mod, oferind o gamă unică de produse online și în aproximativ 1.850 de magazine. Cu o dimensiune și acces fără precedent la clienți, DOUGLAS este partenerul preferat al mărcilor și oferă o gamă premium de mărci selective și exclusive, precum și mărci proprii. Asortimentul include parfumuri, cosmetice, produse de îngrijire a pielii, îngrijirea părului, accesorii, precum și servicii de înfrumusețare. Consolidarea poziționării de succes omnichannel, în timp ce dezvoltă constant o experiență superioară pentru clienți, este centrul strategiei companiei „Let it Bloom – DOUGLAS 2026”. Modelul de afaceri câștigător este susținut de propunerea omnichannel a DOUGLAS, mărci de top și capacitățile de date. În anul financiar 2022/23, DOUGLAS a generat vânzări (nete) de 4,1 miliarde de euro și a angajat aproximativ 18.000 de persoane în întreaga Europă.

Pentru mai multe informații vizitați website-ul DOUGLAS.

*Emisiile din Domeniile 1 și 2 sunt straturi de emisii de gaze cu efect de seră, conform Protocolului privind gazele cu efect de seră

Descoperă Viitorul Tehnologiei Aerospațiale la FAST Forum! 

0

Ești fascinat de misterele Universului și de miracolele ingineriei aerospațiale? Visezi la o carieră  printre stele sau pur și simplu ești curios să afli ce ne rezervă viitorul explorării spațiale? Atunci  Conferința FAST Forum (Future of Aerospace Technology) este evenimentul perfect pentru tine!

Sâmbătă, 9 Martie 2024, Camera de Comerț și Industrie București va fi gazda unei zile dedicate  inovației și descoperirii în domeniul aerospațial. Timp de 9 ore, de la 9:00 la 18:00, pasionați ca  tine și experți renumiți din diverse ramuri ale industriei se vor reuni pentru a explora cele mai noi  tendințe și a dezvălui perspectivele fascinante ale acestui sector în continuă evoluție.

Imaginează-ți: 

Ascultând poveștile captivante ale lui Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român,  și ale lui Bogdan Marcu, fost angajat SpaceX care a lucrat îndeaproape cu Elon Musk.
Participând la panel-uri interactive unde poți aprofunda cunoștințele dobândite și pune  întrebări direct experților. 
Legând prietenii și colaborări valoroase în cadrul sesiunilor de networking dedicate  conectării profesioniștilor și a pasionaților de explorare spațială. 

FAST Forum nu este doar o conferință, ci o experiență unică: 

Prezentări captivante despre cele mai noi descoperiri și inovații din domeniul aerospațial.
Oportunități de învățare interactivă prin panel-uri tematice și sesiuni de Q&A o Future of Air Traffic Management 

o Future of Space Technology, 

o Future of Cybersecurity 

o Future of Tech Education 

Un spațiu ideal pentru networking și conectarea cu profesioniști din diverse industrii. Descoperă mai multe și rezervă-ți locul chiar acum pe fast.rospin.org!

Nu rata șansa de a te aventura în viitorul fascinant al tehnologiei aerospațiale! De ce să participi la FAST Forum: 

Experți de renume: Ascultă prezentări de la personalități marcante din domeniul  aerospațial, inclusiv Dumitru Prunariu și Bogdan Marcu. 

Networking valoros: Conectează-te cu profesioniști din diverse industrii și explorează  oportunități de colaborare. 

O experiență unică: Descoperă un spațiu dedicat inovației și descoperirii în domeniul  aerospațial. 

FAST Forum este susținută de sponsori de top din industria aerospațială: 

Sponsor principal: Thales 

R&D Partner: INCAS, 

Industry Partners: rise 

Viitorul Tehnologiei Aerospațiale te așteaptă! 

#AerospaceTechnology #FASTForum2024 #DontMissIt #BeThere

Studiu EY: Peste jumătate din companiile românești spun că nu cunosc beneficiile care ar putea fi accesate în relația cu autoritățile fiscale 

0

Companiile românești nu se arată prea dornice să acceseze beneficiile fiscale acordate prin lege, reiese din rezultatele unui sondaj EY derulat de la sfârșitul anului 2023, cel mai des invocat motiv fiind complexitatea legislativă și teama de a nu greși în aplicarea acestora. Având în vedere noile modificări fiscale cu aplicabilitate din 2024, precum și un context economic complex, în acest an ar fi binevenită o schimbare în abordarea beneficiilor oferite de Codul Fiscal.

Reglementările din legislația românească privind aplicarea beneficiilor fiscale sunt considerate de multe companii ca fiind neclare, iar cerințele de documentație destul de stufoase (34% dintre cei care au aplicat beneficiile fiscale potrivite companiei). Pe de altă parte, persistă o anumită îngrijorare cu privire la inspecțiile fiscale și rezultatele acestora în privința adoptării de către contribuabili a diverselor facilități fiscale. Astfel, tendința majorității companiilor este mai degrabă de a nu aplica beneficiile oferite de Codul Fiscal: 62% dintre participanții la studiu au declarat ca nu sunt hotărâți să acceseze beneficiile fiscale disponibile prin legislație. 

Beneficiile fiscale recunoscute prin legislație sunt un aspect important în deciziile de optimizare fiscală și de gestionare a fluxului de numerar în cadrul companiilor, pe lângă alte instrumente. Rezultatele studiului EY în legătură cu aplicarea beneficiilor fiscale relevă câteva aspecte importante, unele chiar surprinzătoare, cu privire la accesarea facilităților disponibile, aplicabile în funcție de profilul companiei și domeniul de activitate.

Contextul este unul în care, pe de o parte, costurile fiscale sunt apreciate de peste 96% dintre respondenți ca fiind medii și mari, iar pe de altă parte, recentele modificări fiscale au fost adoptate aproape exclusiv în sensul creșterii unor taxe și impozite în România, atât directe cât și indirecte. Prin urmare, este de aşteptat ca managementul companiilor să treacă la măsuri de optimizare fiscală, și aici ar putea fi luată în calcul analiza mai detaliată a beneficiilor fiscale.

La întrebarea privind asigurarea și alocarea surselor de finanțare pentru a acoperi obligațiile datorate, cele mai multe companii (42%) au răspuns că trebuie să prioritizeze obligațiile fiscale comparativ cu alte inițiative. Un procent aproape egal (41%) a indicat faptul că le este ușor să asigure finanțarea datoriilor la bugetul de stat și există lichidități pentru acoperirea acestora. În același timp, mai puțin de o cincime (17%) dintre companiile intervievate au spus că le este dificil și este chiar o mare provocare să asigure acoperirea datoriilor către fisc.

Prima surpriză a sondajului EY este aceea că mai mult de jumătate (51%) dintre companiile participante la sondaj declară că nu cunosc existența unor beneficii care ar putea fi accesate în relația cu autoritățile fiscale. 

Cât privește accesarea concretă a unuia sau a mai multor beneficii din lista pe care o au la dispoziție prin Codul Fiscal, respondenții au bifat variantele astfel: 41%- beneficii salariale cu tratament fiscal preferențial; scutirea în anumite condiții de la plata taxelor salariale pentru beneficii precum servicii turistice, asigurare voluntară de sănătate, hrană, chirie, acordate angajaților –; 25% – reducerea de impozit pe profit pentru menținerea și creșterea capitalurilor proprii –; 22%- plata TVA la import prin taxare inversă ; 22% -niciun beneficiu fiscal accesat până în acest moment . 

Fiind o întrebare cu răspunsuri multiple, celelalte variante de răspuns au fost: 21% – ajustarea TVA pentru creanțe neîncasate și recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate, cu beneficii asupra EBITDA și cash-flow; 21% – scutirea de impozit a profitului reinvestit; 18% – facilități fiscale pentru angajați: scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajații care desfășoară activități de Software Development și cercetare-dezvoltare, scutirea de la plata unor taxe salariale în domeniul construcțiilor, agriculturii și alimentare; 16% – grupul de TVA – compensarea sumelor de TVA de plată și de recuperat pentru companiile din grup, cu beneficii de cash-flow; 11% – amortizare accelerată pentru anumite echipamente; 8%- consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit .

Cu procente mai mici au fost menționate facilitățile fiscale pentru planuri de acțiuni Stock Option Plan (SOP) – scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru veniturile derivate dintr-un plan SOP, accelerarea recuperării sumelor din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și obținerea unor sume suplimentare de la buget – de exemplu, din actualizarea cu rata inflației a principalului pentru întârzierea în rambursarea TVA/ restituirea altor taxe de la bugetul de stat, deducerea suplimentară privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare, ajustarea TVA aferentă taxei claw-back (cu beneficii asupra EBITDA și cash-flow).

A doua surpriză a sondajului au constituit-o răspunsurile la întrebarea privind intenția de a aplica pentru unul dintre beneficiile fiscale menționate în cadrul sondajului şi eventualele dificultăți întâmpinate. Aproape jumătate dintre respondenți (42%) au spus că nu au aplicat. Cei care au decis să aplice pentru facilitățile fiscale au indicat ca dificultăți prevederile legislative neclare (34%) sau neîncadrarea în condițiile cerute de lege pentru aplicare (23%). 

Cât privește așteptările legate de accesarea unui beneficiu, în plan fiscal și în activitatea companiei, mențiunile au fost: scăderea impactului de cash-flow al taxelor și impozitelor datorate – 66%; motivarea/retenția angajaților în companie şi competitivitatea pe piață ca angajator – 65%; îmbunătățirea indicatorilor financiari – 41%; obținerea dobânzilor pentru sumele primite cu întârziere de la buget – 34%. 

A treia surpriză a sondajului EY a reieşit din răspunsurile la întrebarea privind intenția de a aplica în viitor pentru unul dintre beneficiile fiscale menționate. Peste 63% dintre companii au spus că NU sunt hotărâte, pentru moment, iar 21% că nu au această intenție. Mai puțin de o cincime (16%) spun că sunt interesate și vor lua în considerare analiza facilităților legate de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, beneficiile extrasalariale și altele. 

„Analizând rezultatele studiului desfășurat de EY, în primul rând putem observa că – în mod surprinzător – în momentul de față, contribuabilii nu cunosc încă suficient de bine detaliile legate de existența beneficiilor fiscale în România. Aceasta este o zonă de legislație care există deja în țara noastră de mulți ani și, mai mult decât atât, este relativ bine armonizată cu cadrul internațional care oferă nu doar obligații fiscale, ci și facilități contribuabililor”, este de părere Andra Caşu, Partener, lider al departamentului Taxe directe, lider Asistență fiscală pentru servicii financiare – EY CESA.

Cel mai probabil, din cauza înclinației spre sarcini mai degrabă rutiniere, companiile preferă să se concentreze pe aspecte bine cunoscute și testate, mai degrabă decât spre a încerca variante noi (și favorabile) pentru situația lor fiscală. 

„Desigur, ieșirea dintr-o zonă de confort este întotdeauna primul pas spre succes, de aceea conștientizarea de către contribuabili a acestor variante de optimizare fiscală este extrem de importantă. Să nu uitam faptul că perioada de prescripție fiscală în România este de 5 ani, așadar companiile trebuie să privească facilitățile fiscale nu doar ca pe o viitoare opțiune, ci și ca fiind o alternativă de remediere a perioadei trecute, în care facilitățile fiscale ar fi fost aplicabile din perspectiva profilului de activitate. Recomandăm companiilor să aibă în vedere această zonă de facilitați fiscale și să efectueze analize de fezabilitate pentru determinarea beneficiilor care pot fi generate prin aplicarea lor”, a concluzionat Andra Caşu.

Biocodex, compania franceză care comercializează probiotice, deschide o filială în România

0

Compania farmaceutică de familie Biocodex anunță consolidarea prezenței sale în sud-estul Europei prin deschiderea unei filiale în România. Pornind de la portofoliul deja existent pe piața românească, Biocodex face un pas strategic pentru a stabili o relație directă cu profesioniștii din domeniul sănătății și cu pacienții din România, reafirmând angajamentul de a oferi soluții avansate de sănătate la nivel mondial.

Sediul central Biocodex, situat în București, cuprinde o echipă de peste 60 de angajați români gata să răspundă nevoilor pacienților din România și Republica Moldova. Astfel, compania farmaceutică globală întărește și mai mult legăturile dintre România și Franța, cu peste 4.000 de companii cu capital francez care activează pe piața locală.

În peisajul dinamic al sistemului de sănătate din România, Biocodex își propune să contribuie la bunăstarea oamenilor, cu obiectivul de a deveni lider în îngrijirea microbiotei. Compania a fost înființată cu scopul de a face accesibilă prima tulpină de drojdie probiotică din lume (Saccharomyces boulardii CNCM I-745®), descoperită în 1923 de Henri Boulard, în Indochina. 

Tulpina unică a obținut aprobarea medicilor din peste 115 țări, fiind în acest moment cel mai vândut medicament probiotic la nivel mondial și aprobat de cele mai prestigioase ghiduri medicale, WGO* și ESPGHAN**. În România, probioticul este comercializat sub denumirea de ENTEROL®, deja cunoscut ca al doilea mare brand de pe piață, poziție câștigată în urma distribuției indirecte pe termen lung. 

Dincolo de brandul emblematic Enterol, Biocodex deține un portofoliu diversificat, acoperind toate tipurile de produse atât pentru nevoile pacienților, cât și pentru cele ale profesioniștilor din domeniul sănătății: OTC, medicamente cu prescripție medicală, produse cosmetice, suplimente alimentare și dispozitive medicale.

Brandurile Biocodex sunt disponibile pe categorii, printre cele mai dinamice fiind:

  • Saforelle®, marca de igienă intimă feminină, lider în Franța și Belgia și numărul 2 în România;
  • Otipax® lider în categoria sa, prescris pentru diferite tipuri de otită;
  • Vagostabyl® pentru hiperexcitabilitate cardiacă și tulburări minore de somn;
  • Acupan® pentru durerile postoperatorii.

„Credem cu tărie că Biocodex va fi liderul de mâine în România și Moldova, un deschizător de drumuri în domeniul microbiotei în toate țările în care produsele noastre sunt prezente. Odată cu intrarea pe aceste piețe, obiectivele noastre sunt mai mari ca niciodată. Avem ambiția, încrederea și dorința de a investi la nivel local, începând cu o echipă numeroasă și foarte experimentată. Ne dorim ca noua filială să urmeze același drum plin de succes ca cel al ultimelor filiale deschise în Europa de Est. Intenționăm să ne extindem, consolidându-ne poziția în segmentele actuale, dar pășind și în segmente noi”, a spus Nicolas Coudurier (foto), CEO Biocodex.


Biocodex, un grup farmaceutic francez independent, deținut de o familie și fondat în 1953, comercializează tulpina probiotică Saccharomyces boulardii CNCM I-745. Sub sloganul „Sănătate cu pasiune și convingere”, Biocodex se angajează să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea pacienților în fiecare etapă a vieții lor, concentrându-se pe trei piloni: microbiota, sănătatea femeilor și bolile orfane.

*WGO  = World Gastroenterology Organisation

**ESPGHAN = The European Society for Paediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition

Studiu Coface: numărul insolvențelor din România în 2023 la același nivel cu cel din anul precedent

0


Insolvențele companiilor cu venituri peste 0,5 mil. EUR, în creștere cu 29% comparativ cu 2022
București, 21 februarie 2024 – Cel mai recent studiu Coface România arată că în 2023 s-au deschis 6.650 de proceduri noi de insolvență față de 6.649 în 2022. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+37%), cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2022, dar au fost sub nivelurile înregistrate în 2019. Sectorul construcțiilor raportează cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.446.

Contextul economic – 2023 un an contrastelor

Evoluția economiei României a fost marcată de lumini și umbre pe parcursul anului 2023, cu o frânare pe fondul temperării consumului. Anul trecut, vânzările din retail au crescut cu doar 2,2%, sub media din anul precedent de 6,2%. Paradoxal, consumul a decelerat semnificativ sub nivelul din anul precedent, deși dinamica salariului a depășit creșterea medie a prețurilor.

Pe fondul temperării cererii și reducerii presiunilor de costuri pe segmentul de hidrocarburi, energie, cereale și materiale de construcții, inflația și-a continuat trendul descrescător până la 6,61% la finalul anului 2023, semnificativ sub nivelul înregistrat la debutul anului (15%) sau maximul din toamna anului precedent (16,8% în noiembrie 2022).

Principala vulnerabilitate pe plan macroeconomic în anul 2023 a fost perpetuarea deficitelor duble, deficitul fiscal înregistrat pe parcursul anului 2023 fiind de 89,9 mld. lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ținta inițială de 4,4%. Totodată, datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB în 2023.

„Anul 2023 poate fi definit ca un an stabilității pentru mediul de afaceri, fără creșteri notabile ale numărului de insolvențe. Chiar dacă am evitat o recesiune, după o decelerare a creșterii reale la aproape 2%, comparativ cu 4,1% în 2022, aceasta fiind una dintre cele mai bune creșteri din regiune, contextul economic rămâne relativ complicat. Deficitele fiscale și comerciale mari pot genera riscuri și vulnerabilități pentru populație și mediul de afaceri. Astfel ne așteptăm la o creștere moderată a numărului de insolvențe în 2024 cauzată în special de scăderea consumului și de costul mare de finanțare. Urmărim evoluțiile macro și micro economice pentru a putea susține pas cu pas companiile cu soluții adaptate la dinamica pieței”, a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România.

Evoluția firmelor insolvente – „podiumul” rămâne neschimbat

Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență rămân aceleași ca și în 2022: construcții (1.446), comerț cu amănuntul (825) și comerț cu ridicata și distribuție (815) și păstrează o concentrare de aproximativ 46% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2023. Această evoluție este justificată de faptul că aceste 3 sectoare dețin aproximativ 39% din totalul companiilor din România.
Dintre acestea, creșterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedura de insolvență a fost raportată în sectorul construcțiilor (+6% vs. 2022), care deține cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvențe (22%).

Din numărul total de companii intrate în insolvență în 2023 companiile înființate înainte de 2016 reprezintă aproximativ 54%, în scădere de la aproximativ 60% în 2022. Anul trecut a fost deschisă procedura de insolvență pentru 460 companii cu venituri peste 0,5 mil. EUR, în creștere cu 29% comparativ cu anul 2022 și cu 4% față de 2019. Dintre acestea doar 45 de companii aveau cifra de afaceri peste 5 mil. EUR, ceea ce indică un impact financiar și social mai scăzut în economie.

De asemenea, anul trecut au fost deschise 61 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 21 de proceduri deschise în 2022. Dintre companiile intrate în concordat preventiv în 2023, 8 au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de peste 5 mil. EUR și aveau 1.229 de angajați.

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României prin publicarea lor de către CIP1, în 2023 au fost refuzate la plată 33.790 de instrumente de plată, iar valoarea totală refuzată la plată a fost de 2.135 mil. lei. Cu toate că observăm o creștere atât ca valoare refuzată (37%), cât și ca număr de incidente (17%) comparativ cu 2022, valorile înregistrate în 2023 sunt sub valorile înregistrate în 2019: -33% ca valoare refuzată și -27% ca număr de incidente.

„Observăm că în ultimii 5 ani numărul de insolvențe se menține relativ constant, iar în ultimii 2 ani dinamica semestrială este aproximativ egală cu 0% ceea ce arată o stabilitate a mediului antreprenorial românesc. Totuși, la nivel microeconomic se conturează o serie de provocări pentru 2024 cum ar scăderea consumului, costul de finanțare mare dar și noul set de taxe și impozite intrat în vigoare începând cu acest an, care vor pune o presiune constantă pe activitatea economică. Acest lucru ar putea duce la extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvență al companiilor vulnerabile”, a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România.

Distribuția teritorială a insolvențelor


La nivel teritorial, 6 județe alături de București însumează 51% din totalul numărului de insolvențe deschise în 2023, în creștere cu 2 pp față de 2022. Capitala conduce clasamentul cu 1.289 de insolvențe în creștere cu 19% față de 2022, urmată de județele Bihor, Cluj, Timiș, Constanța, Iași, Ilfov. Companile din aceste județe au aproximativ 46% din numărul total de angajați ai companiilor care au intrat în insolvență în 2023. Din totalul firmelor care au depus situațiiile financiare aferente anului 2022, s-a raportat un număr mediu de 26.751 de angajați în 2022 al companiilor insolvente, din care cele 6 județe + București însumează 12.314.
Aceleași județe și Bucureștiul dețin o pondere de 48% din totalul numărului de înmatriculări și de 41% din totalul numărului de radieri. Cele mai multe companii au fost înmatriculate (31.091) și radiate (11.820) în București.

Radiografia mediului de afaceri local

Pe parcursul anului 2023 au fost înmatriculate 147.026 de persoane juridice din care SRL 96.839, în scădere față de 2022, când au fost înregistrate 152.809 de companii. În ceea ce privește numărul companiilor radiate evoluția este una favorabilă, anul trecut fiind înregistrate 71.241 de radieri, în scădere cu 3,4% față de 2022 și cu 43% comparativ cu 2019 când au fost raportate 101.601 noi radieri. Analizând distribuția sectorială a companiilor înmatriculate în 2023 observăm o corelație ridicată cu structura companiilor deja existente. Practic, cele mai multe companii sunt înființate în sectoarele care au deja cele mai multe companii active, ceea ce reflectă o preferință a populației pentru anumite tipuri de activități.

În prezentul studiu au fost considerate insolvențele nou deschise, în baza datelor publicate de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Analiza indicatorilor financiari pentru firmele considerate s-a bazat exclusiv pe declarațiile financiare depuse la MFP în perioada analizată, în baza datelor prelucrate de Coface.
Studiu realizat în ianuarie 2024.

1 Centrala Incidentelor de Plăți, BNR

Cushman & Wakefield Echinox: Paradoxul pieței de birouri – în anul cu cele mai multe tranzacții de închiriere, investitorii au fost rezervați în achiziții

0

Tranzacții cu active imobiliare comerciale de peste 600 de milioane de euro sunt în prezent în stadii avansate de negociere, astfel că volumul tranzacționat în 2023 ar putea fi egalat în prima jumătate a anului curent, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Negocierile în curs vizează clădiri de birouri (30% din valoare), proiecte de retail (30%) și parcuri logistice (40%), jumatate dintre active fiind situate în București. 

România a înregistrat anul trecut un volum al tranzacțiilor de 488 milioane de euro, în scădere cu 62% față de 2022. Creșterea costurilor de finanțare și reticența investitorilor față de sectorul de birouri, care a fost clasa de active preferată în ultimii 5 ani, au avut un impact semnificativ asupra activității de investiții. Astfel, tranzacțiile cu proiecte de birouri au reprezentat doar 19% din volumul tranzacționat, în condițiile în care contribuția acestui sector în perioada 2018-2022 a fost de peste 60%. 

Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: „După ce în perioada 2018– 2022, volumul tranzacțiilor cu imobile de birouri de pe piață locală s-a ridicat la aproape 3 miliarde de euro (circa 600 mil. euro medie anuală), în 2023 s-au consemnat tranzacții de doar 94 de milioane de euro, un minim al ultimilor 15 ani. Pe fondul revenirii graduale a ratelor de utilizare a birourilor, la circa 70% din nivelurile pre-pandemice, a pipeline-ului limitat și a tranzacțiilor de închiriere de aproape 500.000 de metri pătrați semnate în 2023, un record al pieței, ne așteptăm ca investitorii să-și reîntoarcă atenția către această clasă de active.”

Volumul tranzacțiilor cu active imobiliare generatoare de venituri – birouri, spații de retail, logistice și industriale și hoteluri – din Europa Centrală și de Est (CEE) a totalizat anul trecut 5,02 miliarde de euro, în scădere cu 55% comparativ cu 2022. 

Toate piețele din regiune – Cehia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia – au experimentat anul trecut scăderi ale volumelor investiționale cu procente cuprinse între 16% și 68%, cel mai mare recul fiind înregistrat în Polonia, care a rămas totuși cea mai activă piață din regiune (cu o cota de 36%), urmată de Cehia (26%). Valoarea proprietăților tranzacționate în România a avut o contribuție de 10% din volumul înregistrat la nivel regional.

Analizând evoluția sectorială, atât în Polonia, cât și în Cehia, ponderea sectorului de birouri în volumul tranzacționat a scăzut spre nivelul de 20%, similar cu cel înregistrat pe piața locală.

Cea mai mare tranzacție încheiată în 2023 a fost vânzarea de către Mitiska REIM a portofoliului de parcuri de retail din România (133.600 mp GLA) către grupul britanic de investiții M Core pentru 219 milioane de euro, cea mai mare tranzactie din sectorul de retail consemnata în ultimii 10 ani. Alte tranzacții relevante au fost vânzarea de tip sale and leaseback a portofoliului FM Logistic din România (98.000 mp GLA) către CTP pentru aproximativ 60 de milioane de euro, în timp ce în sectorul de birouri cea mai mare tranzacție a fost vânzarea clădirii One Herastrau Office pentru 21 de milioane de euro. Peste 60% din volumul tranzacționat îl reprezintă vânzările de portofolii. 

Randamentele de referință au înregistrat o creștere în cea de-a doua jumătate a anului pe toate segmentele de piață, pe fondul creșterii costurilor de finanțare, în linie cu evoluția din întreaga Europa Centrală și de Est, dar si in pietele vestice. Astfel, în piața de birouri si în cea de retail randamentele au crescut cu 50 de puncte de baza, în timp ce în segmentul industrial avansul a fost de 25 de puncte de baza. Pe fondul semnalelor că nivelul dobânzilor de referință va începe să scadă, este de așteptat ca randamentele investițiilor imobiliare să rămână la un nivel stabil în acest an. 

PONDEREA VOLUMULUI TRANZACȚIILOR IMOBILIARE ÎN ȚĂRILE DIN CEE

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

PONDEREA VOLUMULUI TRANZACȚIILOR IMOBILIARE ÎN ȚĂRILE DIN CEE PE CLASE DE ACTIVE

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

PONDEREA VOLUMULUI TRANZACȚIILOR IMOBILIARE ÎN ROMÂNIA PE CLASE DE ACTIVE


EVOLUTIA RANDAMENTELOR PRIME PE CLASE DE ACTIVE ÎN PIEȚELE DIN CEE (BG, CZ, HU, PL, RO, SK)


Sursa: Cushman & Wakefield 

Raport PwC: România urcă pe locul 28 într-un top al atractivității pentru companiile private

0

România a urcat pe locul 28 într-un clasament al celor mai atractive 33 state din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) pentru companiile private, după ce se situase pe locul 32 la ediția anterioară, conform analizei PwC EMEA Entrepreneurial & Private Business Heatmap. 

Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obținute în funcție de 64 de indicatori la nouă categorii, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal și de reglementare, sustenabilitate și climă, responsabilitate socială și guvernanță, sănătate publică, educație/competențe/talente, tehnologie și infrastructură și ecosistemul de start-up-uri.

„Cei mai importanți factori care contribuie la atractivitatea pentru investiții noi ale companiilor private sunt un mediu de afaceri puternic, un ecosistem vibrant de start-up-uri care atrag capital, o infrastructură de calitate (IT, internet, birouri) și o ofertă de forță de muncă bine calificată. Țările care dispun de aceste atribute cheie rămân pe radarul investitorilor privați, indiferent de provocările economice sau sociale pe termen scurt. România a progresat ușor la scorul general față de ediția anterioară, performând cel mai bine la indicatorii mediul fiscal și de reglementare și macroeconomie, însă, după cum arată analiza, aceștia au un grad relativ scăzut de influență asupra modului în care companiile evaluează și aleg o țară ca destinație pentru a-și dezvolta activitatea. Dealtfel, pentru că analiza a avut loc la finalul anului trecut, indicatorul fiscalitate nu reflectă influența modificărilor majore aplicate din 2024 care, cel mai probabil, se va vedea la următoarea ediție”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit EMEA EPB Heatmap 2023, România ocupă locul 7 la capitolul macroeconomie și, respectiv, 8 la cadru fiscal și de reglementare, între cele 33 de țări analizate. La restul categoriilor, România se situează la finalul clasamentului, astfel: tehnologie și infrastructură – locul 18, responsabilitate socială și guvernanță – locul 20, sustenabilitate și climă – poziția 21, educație/competențe și talente – locul 22, mediul de afaceri – locul 24, ecosistemul de start-up-uri 24 și sănătate publică – locul 33, ultimul loc.

Aceste poziții plasează România în a patra categorie a analizei, a statelor emergente, după Grecia și înaintea Bulgariei, Slovaciei, Croației.

În prima categorie, a statelor lider din punct de vedere al atractivității se află în ordine Elveția, Suedia, Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, Finlanda, Irlanda, Spania și Franța, iar în a doua, a statelor avansate, sunt Luxemburg, Austria, Belgia, Portugalia, Italia și Estonia.  

În a treia categorie a analizei, a statelor în curs de dezvoltare se regăsesc Polonia, Lituania, Cipru, Malta, Cehia, Ungaria, Letonia și Slovenia.

CCIR a semnat un Memorandum de Colaborare cu Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, și președintele Uniunii Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia (TOBB), dl Rifat Hisarciklioglu, au semnat, în data de 21 februarie a.c., un nou Memorandum de Colaborare între cele două organizații, document care va contribui la continuarea dezvoltării unor relații de afaceri mai puternice între cele două state, stabilind, totodată, liniile directoare ale unei cooperări economice avantajoase pentru ambele părți.   

TOBB este cea mai puternică entitate juridică din Turcia care reprezintă interesele sectorului privat, având peste trei milioane de companii membre, plătitoare de cotizații anuale, activitatea acesteia fiind reglementată de un cadru juridic inspirat de modelul european, care prevede aderarea obligatorie a firmelor la camera de comerț turcă. Având în vedere aceste coordonate, TOBB a reușit să aibă un nivel de reprezentativitate însemnat la nivelul mediului de afaceri, dar și, în general, la cel al societății civile din Turcia, dezvoltând, în același timp, o infrastructură proprie impresionantă, utilizată în folosul comunității de business pe care o reprezintă. 

„Memorandumul de Colaborare pe care l-am semnat astăzi cu TOBB, eveniment desfășurat în rezonanță cu relația politică excepțională dintre țările noastre, va contura un grad de apropiere mult mai mare între mediile de afaceri din România și Turcia care vor putea, astfel, să stabilească contacte de business într-un mod mai facil. Turcia rămâne cel mai important partener comercial al României dintre statele care nu aparțin Uniunii Europene, în strategia CCIR un pilon important fiind internaționalizarea business-ului românesc în spațiul extra-comunitar, context în care calitatea acestui stat de membru G20 reprezintă un avantaj de maximă importanță pentru România”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban

„În afară de relația personală deosebită pe care o am cu președintele CCIR, dl Mihai Daraban, și profit de acest prilej pentru a-i mulțumi pentru suportul total acordat în alegerea mea ca președinte al Federației Mondiale a Camerelor de Comerț, organizațiile noastre, precum și cele două comunități de business, au o lungă tradiție în ceea ce privește colaborarea. Consider că încheierea acestui nou Memorandum de Colaborare cu CCIR va fi o bază utilă pentru consolidarea relației politice dintre cele două state, România fiind un susţinător al intereselor Turciei în raport cu Uniunea Europeană și NATO. Oamenii de afaceri din Turcia sunt gata să împărtășească din experiența lor României, mai ales în ceea ce privește proiectele din infrastructură, pe care suntem convinși că le putem realiza împreună”, a declarat președintele TOBB, dl Rifat Hisarciklioglu.