Arta cucerește (din nou) Bucureștiul! Ediția din 2017 a Pavilionului de artă București – Art Safari se desfășoară în perioada 19 mai -18 iunie 2017, la Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45), sub patronajul Primăriei Municipiului București, CNR UNESCO și Federația Europeană a Cluburilor UNESCO, Centrelor și Asociațiilor.
Ca în fiecare an, Art Safari București reintroduce în circuitul urban spații uitate. În 2016, Palatul Dacia – România, în anul 2015, Garajul Ciclop, iar anul acesta este rândul Galeriilor Kretzulescu să intre în atenția publicului bucureștean.
Ce aduce nou Art Safari București 2017?
Pavilionul Muzeal este dedicat expoziției Luchian și independenții, prilejuite de Centenarul Luchian, și va cuprinde opere ale artistului din peste 20 de instituții muzeale, dar și din cele mai importante colecții private. Cea mai mare expoziție Luchian din ultimii 50 de ani va oferi o privire de ansamblu asupra creației „înnoitorului picturii românești”, făcând referire și la gruparea de secesiune artistică ce s-a conturat în jurul personalității sale, la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Expoziția Centrală a Pavilionului de Artă Contemporană, intitulată Notes on a Landscape, curatoriată de Wim Waelput (directorul și fondatorul platformei pentru artă contemporană din Ghent), adresează diversele tipuri de mesaj și de rol social ale artistului român. Expoziția propune o explorare a tipurilor de preocupare artistică reprezentative pentru istoria artei românești.
Pavilionul Galeriilor va fi anul acesta un spațiu dinamic, în care vor expune galerii din România și din străinătate, publicul având posibilitatea să viziteze noi expoziții în fiecare săptămână.
Art Dialogue va continua printr-un amplu program de conferințe, lansări de carte, performance-uri și proiecții video la care vor participa specialiști din lumea artei din toată Europa.
Pavilionul Art Safari este un eveniment anual destinat deopotrivă artei românești și regionale. Un eveniment unic ca amploare în România, care prezintă publicului o Expoziție Centrală curatoriată de un expert internațional și o zonă expozițională la care sunt invitate să expună importante galerii de artă modernă și contemporană din România și regiune. Art Safari așează Bucureștiul pe harta marilor evenimente culturale europene.
Mai multe detalii pe artsafari.ro.
ART SAFARI – 7.000 m2 de artă în centrul Bucureștiului!
„Invest in Romania”, la Ploieşti
Seria evenimentelor “Invest in Romania”, organizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cu scopul promovării oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional şi stimulării exporturilor româneşti, a continuat la Ploiești cu a treia ediție, având ca parteneri Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu sprijinul Consiliului Județean Prahova, gazda manifestorii fiind Centrul de Afaceri „Lumina Verde”.
Având ca obiectiv principal promovarea potențialului investițional al regiunii, reuniunea a permis prezentarea unor oportunități de dezvoltare locală și de finanțare a activității mediului privat. În context, au fost expuse facilitățile oferite de parcurile industriale din zonă.
Liviu Rogojinaru, președintele CNIPMMR, a subliniat importanţa deosebită a manifestării prin faptul că a pus „față în față mediul afaceri care produce în mod direct cu reprezentanții diplomatici ai României din cele mai importante țări și cu reprezentanți ai guvernului și cu alţi factori de decizie implicați în activitățile economice ale țării”.
La rândul său, Florin Jianu (CNIPMMR) a apreciat că, “pentru a se internaționaliza, mediul de afaceri are nevoie de câteva instrumente: un program de internaționalizare a afacerilor românești, agenții regionale de atragere de investiții, resursă umană bine pregătită”.
Reprezentanţi ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, coordonatori și directori de direcții din Europa, Europa Necomunitară și Asia Centrală, Africa și Asia, Orientul Mijlociu și zona Golfului, au prezentat oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti, tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.
Au participat în calitate de invitaţi Cornel Brezuică – președintele Administrației Fondului pentru Mediu (care a prezentat mesajul viceprim-ministrului Grațiela Gavrilescu), Ilan Laufer – secretar de stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Bogdan Andrei Toader – președintele Consiliului Județean Prahova, Adrian Florin Dobre – primarul municipiului Ploiesti, Mădălina Lupea – prefectul județului Prahova, Florin Duma – președintele PIMM Prahova.
De 1 Mai, stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost ocupate în totalitate
Litoralul românesc, dar și stațiunile Valea Prahovei și Băile Felix au atras cei mai mulți turiști pentru vacanța de 1 Mai. Pe litoral, din procentajul de 70-80% din hotelurile care au fost deschise de 1 Mai, gradul de ocupare a fost de 100% în Mamaia și Vama Veche, potrivit datelor oferite de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).
Stațiunea Băile Felix a înregistrat cei mai mulți turiști, urmată de Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a fost de 75-80%, turiștii preferând stațiunile Sinaia și Bușteni.
De asemenea, turiștii români au ales să petreacă 1 mai pe litoralul bulgăresc, sau în cele balneare din Ungaria. Mai puțini au ales sejururi în capitalele europene, sau în Antalya, Dubai sau Sharm El Sheikh, plătind pentru o săptămână, prețuri începând de la 490 de euro/persoană.
„Mai multe evenimente organizate în acest an pe litoral au atras turiștii pentru vacanța de 1 Mai, fie că a fost vorba de festivaluri de muzică, concerte sau expoziții de mașini, și nu hotelierii. Gradul de ocupate a fost de 100% în Mamaia datorită evenimentelor gândite de Asociația Litoral-Delta Dunării, condusă de ANAT, și de FAPT, tot condusă de ANAT. Oricât de bun ar fi un hotel, fără promovarea asociațiilor și fără vânzările agențiilor de turism, turiștii nu vin în număr mare”, a declarat Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.
Totodată, pentru vacanțele pe litoral din această vară, turiștii din țară vor beneficia pentru prima dată de zboruri directe către Constanța, incluse în pachetele lor de vacanță.
„Multe dintre pachetele pentru România au fost cumpărate în perioada de Early Booking cu vouchere de vacanță. Anul acesta ne așteptăm ca suma să fie cu mult mai mare, în jur de 400 de milioane de euro, față de 10 milioane de euro, anul trecut, dacă bugetarii vor primi și ei, de la 1 iulie, vouchere în valoare de 1.450 de lei de persoană. În consecință, turismul intern ar putea să înregistreze o creștere de cel puțin 20% în acest an”, a mai spus președintele ANAT.
Rata șomajului a scăzut la 5,3% în luna martie
Rata șomajului din România, în luna martie, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de luna anterioară la 5,3%, în timp ce numărul șomerilor s-a diminuat până la 486.000 de persoane, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).
Numărul de șomeri (cu vârste cuprinse între 15-74 de ani) în luna martie a.c. a fost 486.000, în scădere de la 489.000 de persoane din luna precedentă, și de la 561.000 de persoane față de aceeași lună a anului trecut.
De asemenea, în cazul bărbaților, rata șomajului a depășit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind estimate la 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin, respectiv 4,9% în cazul femeilor.
Totodată, pentru persoanele de peste 25 de ani, rata șomajului a fost calculată la 4,3% pentru luna martie 2017 (4,7% în cazul bărbaților și 3,7% în cel al femeilor).
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,2% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna martie 2017.
Frexit după Brexit? Pro-europeanul Emmanuel Macron amenință și el cu ieșirea Franței din UE
Candidatul independent de centru-stânga la președinția Franței, Emmanuel Macron, a șocat cu declarații războinice la adresa Uniunii Europene după ce distanța din sondajele de opinie dintre el și contracandidata sa conservatoare Marine Le Pen a început să se micșoreze rapid.
Emmanuel Macron, cotat încă cu prima șansă pentru câștigarea turului doi ale alegerilor prezidențiale din Franța, a avertizat că Frexit va avea totuși loc dacă Uniunea Europeană nu se va reforma rapid. Declarația a fost făcută cu ocazia unui interviu pentru BBC, după ce atitudinea constant anti-UE a lui Le Pen pare a-i crește acesteia sprijinul în rândul electoratului tot mai nemulțumit de efectele globalizării.
Fostul ministrul al economiei, Macron, care a părăsit Partidul Socialist al lui Francois Hollande, și a pus bazele unui nou partid, declarat de centru-stânga, En Marche! a spus că „disfuncționalitățile” Uniunii Europene „nu sunt sustenabile”.
Francezii sunt chemați la urne duminică, 7 mai, pentru a decide cine-i va urma la Palatul Elizee celui mai nepopular președinte francez, socialistul Francois Hollande.
„Sunt pro-european, și am apărat constant în această campanie ideea europeană și politicile europene pentru că eu consider că este extrem de important pentru poporul francez și pentru țara noastră locul câștigat în cadrul globalizării. Dar în același timp trebuie să recunoaștem realitatea, să ascultăm vocea poporului și să realizăm că oamenii sunt extrem de supărați și nerăbdători, iar disfuncționalitățile UE nu mai sunt sustenabile”, a spus Macron.
Într-o schimbare bruscă a discursului din campania electorală, Macron a declarat că din prima zi a mandatului de președinte se va preocupa atât de reformarea din temelii a Uniunii Europene cât și a proiectului francez pentru Europa. Iar dacă cumva ar permite continuarea politicii UE în aceeași direcție ca până acum, asta ar echivala cu o „trădare”. El a ținut să adauge: „nu-mi doresc să fac așa ceva. Deoarece imediat după vot, vom avea ori Frexit ori vom avea din nou Frontul Național al lui Le Pen.”
Candidata de dreapta câștigă tot mai multă popularitate în comunitățile rurale franceze, puternic afectate de șomaj și sărăcie. Macron a pierdut șase procente în fața lui le Pen în ultima săptămână, potrivit celor mai recente sondaje privind intenția de vot, însă este creditat în continuare ca principalul favorit, conducând la o diferență de 20% în fața lui Le Pen la intențiile de vot. Totuși, tabăra nehotărâților, deosebit de numeroasă, 22% din totalul alegători, poate înclina balanța în mod neașteptat pentru o victorie spectaculoasă a lui Le Pen, care ar deveni prima femeie președinte a Franței.
Documentele medievale din Arhivele Naţionale ale României, accesibile digital
Toate documentele emise în spațiul românesc până la 1600 şi păstrate în Arhivele Naţionale ale României sunt accesibile de acum în format electronic: www.arhivamedievala.ro. Universitatea din București a creat baza de date Arhiva Medievală a României, rezultatul esenţial al proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”. Este, practic, o imagine obiectivă, susţinută cu documente scrise, a ceea ce s-a realizat economic, social, politic pe pământ românesc în secolele XII-XVI.
Universitatea bucureşteană are ca parteneri în implementarea proiectului Arhivele Naționale ale României, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei, prin Programul PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014. Managerul proiectului este conf. univ. dr. Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Prin acelaşi proiect, au fost restaurate peste 1000 de documente şi au fost create şapte pagini de internet pentru Arhivele Naționale ale României din București (Arhivele Naționale Istorice Centrale), Cluj, Maramureș, Sibiu, Brașov, Covasna și Iași.
În 2016, România avea doar 747 km de autostrăzi
Anul trecut, România avea aproximativ 36% din drumurile publice pietruite și de pământ, respectiv 31.084 kilometri, în timp ce lungimea autostrăzilor era de numai 747 de kilometri (4,2%), la fel ca în 2015, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
„La 31.XII.2016, drumurile publice totalizau 86.080 kilometri, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naționale, 35.361 kilometri (41,1%) drumuri județene și 33.107 km (38,4%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura rețelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 kilometri (39,4%) drumuri modernizate (în proporție de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 21.068 kilometri (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 31.084 kilometri (36,1%) drumuri pietruite și de pământ”, potrivit comunicatului INS.
De asemenea, din totalul drumurilor naționale, aproximativ 35,2% (6.200 kilometri) erau drumuri europene, 4,2% (747 kilometri) autostrăzi, iar din punct de vedere al numărului de benzi de circulație, 280 km erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 kilometri) drumuri cu 4 benzi și 0,1% (22 kilometri) drumuri cu 6 benzi.
În aceeași măsură, la finalul anului 2016, liniile de cale ferată publică însumau 10.774 km, din care 10.635 km de linii cu ecartament normal și 134 km de linii cu ecartament larg. Liniile de cale ferată în exploatare electrificate reprezentau 37,4% din totalitatea căilor ferate puse în folosință.
Tranzacțiile cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri s-a dublat față de anul precedent
Rezultatele de la începutul anului 2017 arată că volumul tranzacţiilor cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a dublat faţă de întreg anul anterior, reprezentând aproximativ 25% din consumul naţional estimat pentru această perioadă, potrivit Bursei Române de Mărfuri (BRM).
„De la obţinerea licenţei de operator administrare a pieţelor centralizate (iulie 2013) şi până în prezent, Bursa Română de Mărfuri – instituţie de interes public cu capital privat – a reuşit atragerea majorităţii furnizorilor de gaze naturale, traderilor şi producătorilor care activează pe piaţă autohtonă de gaze naturale, alături de numeroşi clienţi finali din diferite domenii şi sectoare de activitate”, se arată într-un comunicat al BRM.
De asemenea, reprezentanții BRM subliniază faptul că în curând vor evolua alături de o casă de compensaţie europeană prestigioasă, într-un parteneriat care va îndeplini nevoia de deblocare a lichidităţilor din piaţă.
„În condiţiile în care platformele de tranzacţionare ale BRM au fost şi sunt în continuare în atenţia participanţilor la piaţă, dar şi în vederea asigurării securităţii energetice a României, este foarte importantă menţinerea independenţei operatorilor bursieri şi asigurarea unei competiţii reale între aceştia”, conchid reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri este unicul mediu bursier care găzduieşte tranzacţiile cu gaze naturale.
Danemarca reduce numărul de locuri pentru studenți internaționali
Danemarca reduce cu 25% numărul locurilor pentru studenți internaționali la programe universitare cu predare în limba engleză. “În consecință, unu din patru viitori studenți care și-au planificat să meargă la studii în Danemarca va trebui să se orienteze către alte programe de studii unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universități din alte țări”, semnalează IntegralEdu, cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării.
Ana Maria Papp, manager al departamentului pentru universităţi în străinătate, observă că alternativele vizate de obicei pentru Danemarca sunt Olanda sau Marea Britanie. Birourile IntegralEdu din țară organizează sesiuni speciale de consiliere pentru cei care au aplicat la studii în Danemarca (Foto Universitatea Aarhus).
Un program de licență sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro. „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenționate de stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari față de Olanda. Într-un oraș danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge și la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 și 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanțare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanțare a costurilor care, în total, nu trebuie să depășească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutați se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depășește un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017, de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenți au solicitat și beneficiază de aceste finanțări”, precizează Ana Maria Papp.
În Marea Britanie, chiar în contextul Brexit, aprecierea este că ”situația studenților români care își încep studiile universitare în anul academic 2017-2018” nu va fi afectată, încât “contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”. Peste 90% dintre studenții români aflaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanțare prin care primesc burse și împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licență și de 10.000 de lire sterline pentru programele de master.
Apel relansat în Bucureşti-Ilfov pentru fonduri europene
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a relansat apelul de proiecte “destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului”, de pe Axa 5 – “Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, P.I 5.2 – “Realizarea de acţiuni în Regiunea Bucureşti-Ilfov”. Relansarea este determinată de faptul că la primul apel răspunsul a constat în numai trei proiecte depuse, şi acelea respinse în etapa imediat următoare. Acum, la reluare apelului, cererile de finanţare/proiectele se depun între 15 aprilie 2017, ora 12.00 şi 15 octombrie 2017, ora 12.00, exclusiv electronic, prin aplicația MySMIS2014.
ADRBI reaminteşte că suma totală disponibilă la acest apel este de 13,89 milioane euro (FEDR + bugetul de stat). Solicitanţi pot fi oraşe, inclusiv Bucureşti şi sectoarele componente. Obiectivul specific îl constituie “reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și municipiul București”. Contribuţia financiară a solicitantului este de minimum 2% din totalul cheltuielilor eligibile plus toate cheltuielile neeligibile.
Între activităţile eligibile pot să fie demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor; realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, crearea trotuarelor; amenajare de spații verzi (plantarea suprafețelor cu plante perene, inclusiv plantare arbori și arbuști, gazonare etc.); facilităţi pentru recreere (zone pentru activităţi sportive, joacă pentru copii etc.); elemente constructive (alei, foişoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, vestiare, scene); realizarea sistemelor de supraveghere video şi/sau Wi-Fi în spațiile publice; dotarea cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suporturi de biciclete, împrejmuire etc).
Valoarea totală a proiectului (eligibilă+neeligibilă) trebuie să fie între 100.000 euro (minimum total) şi 5 milioane euro (maximum total), la cursul de 4,5129 lei/euro.
Eveniment de diplomaţie culturală românească la Bienala de la Veneţia
O prezenţă românească la nivel foarte înalt în piaţa valorilor de la această oră îl reprezintă participarea la Bienala de Artă de la Veneția 2017 prin proiectul Geta Brătescu — Apariții. Este, aşa cum a fost caracterizat în momentul lansării, un eveniment de diplomaţie culturală, generat de personalitatea permanent creatoare a unei artiste complexe (născută în 1926), cu exprimare avangardistă într-o mulţime de forme: desen, grafică, ilustrație, foto, film experiemental, colaj, text.
Participarea României la Expoziţia Internaţională de Artă Bienala de la Veneţia (ediţia 57) este organizată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român. Curatoarea expoziției este Magda Radu; manager de proiect este Corina Bucea. Temele care structurează expoziția sunt atelierul și reflecția asupra subiectivității feminine.
Proiectul Geta Brătescu — Apariții va beneficia la Veneţia de două locuri pentru prezentare: Pavilionul României din Giardini della Biennale (vernisaj, 11 mai, ora 17.15) și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (vernisaj, 12 mai, ora 19.00). Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 13 mai-26 noiembrie 2017.
În imagine: Geta Brătescu, Doamna Oliver în costum de călătorie, 1980-2012, fotografie alb-negru, 38,9 x 39,5 cm; prin amabilitatea artistei, Galeriei Ivan București, Galerie Barbara Weiss Berlin.
Reţeaua universitară coordonată de UMF Târgu Mureş, premiată la nivel european
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (foto) este liderul rețelei Teaching and Learning Bioanalysis a Programului de Schimburi pentru Studii Universitare în Europa Centrală (CEEPUS), căreia i-a fost acordat premiul miniștrilor din țările participante la program pentru activitatea de cercetare desfășurată în anul universitar 2015-2016.
Pavel Năstase, ministrul educației naționale, apreciază performanţa: „Felicit câștigătorii acestui prestigios premiu. E un succes important pentru cercetarea științifică din universitățile noastre și o recunoaștere a muncii depuse în aceste centre”. Prof. univ. dr. Gabriella Donáth-Nagy, coordonatorul rețelei la nivelul UMF Târgu Mureș, subliniază: „Este o onoare și în același timp o bucurie deosebită pentru rețeaua noastră câștigarea acestui premiu, care confirmă încă o dată excelența în activitățile desfășurate în cadrul rețelei. Doresc să le mulțumesc coordonatorilor locali, membrilor activi ai rețelei şi nu în ultimul rând Biroului Central CEEPUS și Birourilor Naționale CEEPUS pentru implicare și sprijin”.
Din reţeaua coordonată de UMF Târgu Mureş fac parte: Universitatea din Graz (Austria), Universitatea din Viena (Austria), Universitatea Tehnologică din Graz, Universitatea de Sud–Vest „Neofit Rilski” din Blagoevgrad (Bulgaria), Universitatea din Zagreb (Croația), Universitatea Charles (Cehia), Universitatea din Debrecen (Ungaria), Universitatea din Pécs (Ungaria), Universitatea Sts. Cyril și Methodius din Skopje (Macedonia), Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemitanu” din Republica Moldova, Universitatea din Varșovia (Polonia), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Comenius din Bratislava (Slovacia), Universitatea J. Selye University (Slovacia).
Domeniile de cercetare ale reţelei sunt separatologia științifică (cromatografie, electroforeză, electrocromatografie), metodologia bioanalitică și analiza clinică & farmaceutică. De asemenea, activitatea cuprinde mobilități ale cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor și studenților și schimburi de experiență în școli de vară de bioanaliză.
Riscul de „Frexit” a trecut, dar investitorii se tem acum de pericolul italian pentru zona euro
După ce Emmanuel Macron s-a calificat în finala pentru alegerile prezidențiale din Franța împreună cu liderul Frontului Național Marine le Pen, piețe au răsuflat ușurate, însă se vor confrunta cu riscurile politice din Italia, se arată într-o analiză realizată de Deutsche Bank, transmite Business Insider.
Macron s-a plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, la o diferență de aproximativ 2 puncte procentuale de candidata de extremă dreapta Marine Le Pen. Macron a obținut 23,8% din voturi, iar Le Pen 21,5%.
Sondajele de opinie efectuate după primul tur de scrutin îl dau câștigător detașat pe Macron în fața lui Le Pen, cu un scor de 60% la 40%.
Victoria pro-europeanului Macron elimină riscul ieșirii Franței din zona euro și chiar din Uniunea Europeană. Însă riscurile nu s-au risipit complet, analiștii băncii germane subliniind posibilitatea ca în Italia să aibă loc alegeri în acest an poate readuce îngrijorarea investitorilor legată de destrămarea zonei euro.
În ultimii ani, partidul Cinci Stele din Italia de orientare populistă a crescut foarte mult, iar respingerea prin referendum, în decembrie, a reformelor constituționale a fost văzută ca o creștere a populismului, ceea ce înseamnă că alegerile ar putea fi viitorul mare pericol pentru stabilitatea UE.
„Europa are încă un calendar politic aglomerat, cu alegeri în Marea Britanie în iunie, în Germania în septembrie și în Italia înainte de aprilie 2018. În opinia noastră, unul dintre cele mai mari riscuri care poate provoca un șoc pe piețe este Italia. Pentru că alegerile ar putea avea loc peste mai mult de șase luni, piața ar putea să nu se concentreze încă pe acesta”, au precizat analiștii Deutsche Bank.
Riscul politic italian fiind încă îndepărtat, investitorii europeni își vor îndrepta atenția pe Banca Centrală Europeană, care va începe să restrângă programul de suplimentare a lichidităților, fiind posibil ca procesul să înceapă în 2017.
OMV dă în judecată statul român la Curtea Internațională de Comerț de la Paris
OMV, acționarul majoritar al Petrom, a acționat în judecată statul român pentru nerespectarea prevederilor din contractul de privatizare cu privire la recuperarea investițiilor de mediu, se arată în raportul pentru 2016 al companiei austriece.
Statul român s-a obligat să plătească OMV cheltuielile OMV pentru lucrările de mediu destinate eliminării efectelor poluării istorice estimate la 542 de milioane de euro.
„În aprilie 2016, OMV a transmis statului român o notificare de dispută în ceea ce privește anumite solicitări neplătite de statul român pentru decontaminarea unor sonde și reabilitarea mediului, în sumă de 34 de milioane de euro”, se arată în raportul OMV.
De la momentul transmiterii notificării, statul român și OMV au avut la dispoziție 180 de zile pentru a rezolva amiabil această dispută.
„Acest deadline a expirat în 19 octombrie 2016 și, la data de 7 martie 2017, OMV a inițiat procedurile de arbitraj împotriva statului român, în concordanță cu regulile ICC (Curtea Internațională de Comerț, Paris/Franța)”, au precizat reprezentanții companiei austriece în document.
Statul român s-a angajat ca pe o perioadă de 15 ani de la momentul privatizării (14 decembrie 2004) să restituie contravaloarea lucrărilor legate de contaminarea istorică a mediului, conform termenilor și condițiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.
Totodată, statul s-a obligat ca timp de 30 de ani de la data finalizării să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenții în legătură cu abandonarea și scoaterea din funcțiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care așteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu termenii și condițiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul.
Parchetul instanţei supreme a deschis dosar penal privind alegerile prezidenţiale din 2009
În urma declarațiilor lui Dan Andronic, a fost deschis dosar penal referitor la alegerile prezidențiale din 2009 și cercetează posibile fapte de abuz în serviciu și falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, transmite News.ro.
„În cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2017, la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informaţiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic şi conform cărora există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege”, a anunţat Ministerul Public.
Procurorii fac cercetări in rem pentru săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale.
Anunţul vine ca urmare a afirmațiilor lui Dan Andronic, a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României. În același timp, Lazăr consideră că în fața comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, magistrații precum Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, nu trebuie să se prezinte.
Dan Andronic a lăsat să se înțeleagă în articolele pe care le-a scris că Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea sunt două dintre persoanele care au influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009, câștigate de Traian Băsescu.
Procurorii DNA l-au pus recent sub acuzare pe Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, pentru că în septembrie 2016, când a fost audiat în dosarul privind campania prezidenţială din 2009, a făcut declaraţii mincinoase despre banii încasaţi de firma sa pentru consultanţa politică acordată de el în campania electorală, acreditând ideea că persoanele inculpate în cauză nu au participat la săvârşirea faptelor de care sunt acuzate.
Conducerea Parlamentului a decis înfiinţarea unei comisii de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009.
Înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă va fi discutată, marţi, în comisiile juridice reunite, care vor trebui să avizeze propunerea, a anunţat preşedintele comisiei din Senat, Şerban Nicolae.
Eurostat: Deficitul bugetar al României în 2016 a fost de 3% din PIB
Patru state membre UE, printre care și România, au înregistrat în 2016 un deficit bugetar egal sau mai mare de 3% din PIB, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat.
Valori mai ridicate ale deficitelor bugetare s-au înregistrat în Spania, soldul negativ fiind de 4,5% din PIB, și Franța, unde deficitul a fost de 3,4%.
Totodată, la sfârșitul anului 2016, România se afla în rândul statelor membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportate la PIB (37,6%).
În 2016, deficitul guvernamental şi datoria publică, atât în zona euro, cât şi în UE, au scăzut comparativ cu 2015. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 2,1% din PIB în 2015 la 1,5% din PIB în 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 2,4% la 1,7% din PIB. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta a scăzut de la 90,3% din PIB la finele lui 2015 la 89,2% la finele lui 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 84,9% până la 83,5%.
În 2016, cheltuielile guvernamentale din zona euro au reprezentat 47,7% din PIB, iar veniturile guvernamentale – 46,2%.
Marea Britanie continuă să ofere studenților din UE împrumuturi de studii
Guvernul din Marea Britanie a confirmat faptul că studenţii din UE, atât cei la licență, cât și cei de la master, vor avea parte de sprijin financiar şi în anul universitar 2018-2019, conform unui comunicat eliberat luni de consultantul pentru studii în străinătate, IntegralEdu.
„Studenţii şi absolvenţii din cadrul Uniunii Europene vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european”, se arată în comunicatul emis.
Decizia Guvernului Britanic de a acorda ajutor financiar studenților a venit ca răspuns la o scrisoare a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din UE. Prin aceasta, universităţile au dorit o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019.
„Decizia comunicată de autorităţile britanice este de o mare importanţă pentru mulţi dintre actualii şi viitorii studenţi români care aleg să-şi continue studiile în afara ţării, având în vedere că Marea Britanie se află în continuare pe primul loc printre destinaţiile de studii preferate ale tinerilor români. Asta înseamnă că şi cei care vor aplica în acest an şi anul viitor pentru un program de licenţă sau masterat vor putea fi liniştiţi cu privire la statutul pe care-l vor avea în sistemul de învăţământ britanic până la finalizarea studiilor”, a declarat Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.
De asemenea, cu ajutorul financiar al Marii Britanii, studen’ii vor putea s[ beneficieze în continuare de împrumuturi de până la 9.250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master. În prezent, aproximativ 90% dintre studenții din România plecați acolo, beneficiază în acest sens.
Potrivit comunicatului, hotărârea a fost luată la începutul lunii februarie, după ce Marea Britanie a anunţat că oferă studenţilor din UE oportunitatea de a opta pentru împrumuturi de 10.000 de lire sterline pentru programele de studii postuniversitare, precum Erasmus.
România după 10 ani: A 7-a țară ca dimensiune, a 17 ca PIB, a 27 țară ca nivel de trai din UE
La Bacău s-a desfășurat cea de a patra conferință pe tema „România al doilea deceniu în UE. Provocări – Oportunități – Priorități” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale în parteneriat cu România Durabilă.
Făcând un bilanț al apartenenței României la Uniunea Europeană din punct de vedere economic, politic și social, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a declarat: „Cvasitotalitatea opiniilor exprimate s-a pronunțat că intrarea României în UE a reprezentat o mare oportunitate de dezvoltare a României. Odată cu multele realizări înregistrate au fost însă și foarte multe neîmpliniri, precum și o întârziere de neexplicat în realizarea proceselor date de această oportunitate. Potențialul real al României nu este foarte bine exploatat, o arată își ecuația 7-17-27. A 7-a țară ca dimensiune, a 17 ca PIB, a 27 țară ca nivel de trai”
Dintre subiectele supuse dezbaterii amintim: Cum a contribuit judeţul Bacău la dezvoltarea României ca membră a Uniunii Europene? În ce măsură a valorificat judeţul Bacău fondurile europene? Ce probleme existente la nivelul judeţului Bacău a trebui susţinute la Bruxelles de către reprezentanţii României? Conferinţa va fi moderată de către Constantin BOŞTINĂ, Preşedinte Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico – Sociale.
La lucrările conferinței „România al doilea deceniu în UE. Provocări – Oportunități – Priorități” au participat:
Costel Ceocea – președinte, director general SIF Moldova
Sorin Brasoveanu – președinte Consiliu Județean Bacău
Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – negociatorul șef al aderării României la UE
Mircea Ursache – vicepreședinte ASF
Prof. univ. dr. Carol Schnakovsky – rector Universitatea „Vasile Alecsandri”
Grigore Filip – președinte, Director General Aerostar
Gheorghe Covrig – director economic Agricola Internațional Bacău
Aurelian Trifa – președinte Mecanica Ceahlău,
Mihai Tulbure – director general Camera de Comerț și Industrie Bacău
Daniel Apostol – fondator România Durabilă
Evenimentul a avut ca parteneri instituționali: Consiliul Județean Bacău, Primăria Bacău, SIF Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri din Bacău”, Universitatea „George Bacovia”, Centrul de Cultură „George Apostu”, Filarmonica „Mihai Jora”, Teatrul „Bacovia”, Complexul Muzeal de Științele Naturii – Bacău, Casa Corpului Didactic-Bacău, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sponsorii conferinței au fost:
De asemenea, evenimentul i-a avut ca parteneri media:
CONFERINŢA ROMÂNIA: AL DOILEA DECENIU ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Luni, 24 aprilie, ora 10, va avea loc în Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană. Provocări –Oportunităţi – Priorităţi.
Intrarea în Uniunea Europeană a dus la schimbări importante în România, deschizând noi oportunităţi pentru economia românească şi cetăţenii ei. Obiectivul acestei conferinţe este acela de a realiza un bilanţ al apartenenţei României la Uniunea Europeană din punct de vedere economic, financiar, politic şi social, dar mai ales de a supune dezbaterii strategiile şi proiectele ce urmează a fi realizate în cel de-al doilea deceniu. Dintre subiectele supuse dezbaterii amintim: Cum a contribuit judeţul Bacău la dezvoltarea României ca membră a Uniunii Europene? În ce măsură a valorificat judeţul Bacău fondurile europene? Ce probleme existente la nivelul judeţului Bacău a trebui susţinute la Bruxelles de către reprezentanţii României? Conferinţa va fi moderată de către Constantin BOŞTINĂ, Preşedinte Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico – Sociale.
Subiectele supuse dezbaterii și agenda conferinței pot fi vizualizate aici (.pdf)
Islamul radical poate influența decisiv alegerile prezidențiale din Franța
Asasinarea joi seară unui polițist de către un jihadist chiar pe bulevardul-simbol al Parisului, Champs-Elysees, a provocat scurtarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța, care se vor desfășura duminică. Primul tur se anunță foarte strâns, diferența dintre primii patru candidați fiind plaja de eroare statistică.
Republicanul Francois Fillon, naționalista Marine Le Pen, centristul Emmanuel Macron și socialistul Benoit Hamon și-au anulat toate manifestările care erau planificate pentru vineri, dar toți au făcut declarații în fața camerelor de vederi despre planurile de luptă împotriva terorismului. Singurul candidat din top 5, comunistul Jean-Luc Melenchon a spus că nu va ceda în fața „panicii” și își va continua nestingherit programul electoral pentru ziua de vineri. În Franța, ca și în România de aștfel, sâmbata, cu o zi înaintea alegerilor, este interzisă campania electorală.
Melenchon și Fillon nu pot spera decât să prindă un loc secund pentru a intra în runda finală care va avea loc pe 7 mai, Le Pen și Macron fiind pe primele două locuri în sondajele de opinie din ultimele săptămâni. Atacul terorist, în care un polițist a murit și alți doi răniți grav, poate schimba pe ultima sută de metri ordinea la sosirea din cursa electorală e principalilor candidați, spune Bruno Jeanbart, de la institutul de sondare a opiniei publice, OpinionWay.
„Cred că aceste alegeri sunt destul de instabile, ceea ce ar putea încă face ca lucurile să se miște. Marine Le Pen este în special de urmărit”, a declarat Jeanbart pentru Bloomberg.
Atacul de joi, revendicat de Stat Islamic, cu focurile de armă trase de către militantul islamist și omorârea lui în timp ce încerca să scape, a avut loc în timp ce candidații erau în timpul unei dezbateri televizate. Reacțiile lor de moment au evidențiat pe de-a întregul diferențele dintre ei.
Imediat după atac, Le Pen a reluat apelul pentru controlul frontierelor și represiuni împotriva radicalismului islamic. Macron a spus că planurile ei sunt „un nonsens” și el ar îmbunătății serviciile de informații cu o centralizare a forțelor anti-teroriste. Fillon dorește o cooperare mai bună cu Rusia și Iran. Melenchon a spus că cel mai bun răspuns ar fi ca Franța să nu capituleze în fața violenței și că el va continua campania cu evenimentele programate pentru ziua următoare cu o petrecere a susținătorilor săi în Paris.
Vineri, Le Pen și Fillon au insistat amândoi că Franța este „în război”. Le Pen a acuzat guvernele precedente care au fost „slabe și inadecvate” și a cerut președintelui Francois Hollande să reintroducă controlul la granițe și să-i aresteze pe suspecții radicalizați, ca un ultim act de guvernare. Fillon a spus că va menține stare de urgență introdusă în noiembrie 2015, când islamiști înarmați au omorât 130 de persoane în Paris.
„Suntem într-un război care va dura: inamicul este puternic, rețelele sale sunt adânci iar complicii lor trăiesc printre noi”, a spus el. „Unii par să nu priceapă cât de înrădăcinat este răul care ne atacă și că intenționez să-l combat cu o mână de fier”.
Macron a tars atenția împotriva „căderii în exagerare” și a spus că el este gata să rezolve amenințarea teroristă cu o „viziune clară și obiective precise.”
Președintele SUA Donald Trump a intervenit și el printr-o postare pe Tweeter spunând că atacul „va avea mari repercusiuni asupra rezultatului alegerilor prezidențiale”.
Fără s-o numească direct, premierul Bernard Cazeneuve a atacat pozițiile anti-europene ale lui Le Pen. El a cerut sprijinul întregii Europe, spunând că „unitatea este cea mai bună cale de a combate terorismul”.
Le Pen a dominat topul preferințelor francezilor pentru primul tur, prin programul ei care prevede eliminarea imigrației ilegale și apărarea culturii franceze – în același timp militează pentru scoaterea țării din zona euro.
Marea Britanie riscă taxe vamale de 22% pentru importurile de alimente, în lipsa unui acord cu UE post-Brexit
Consumatorii britanici riscă un tarif mediu suplimentare de 22% pentru produsele alimentare provenite din Uniunea Europeană, în cazul în care Theresa May nu va reuși să încheie un acord cu Bruxelles-ul după doi ani de negocieri, avertizează companiile de retail, citate de Reuters.
Circa 80% din importurile de alimente ale Marii Britanii sunt din state membre ale Uniunii Europene, iar în lipsa unui acord comercial între Londra și Bruxelles post-Brexit, în acest caz se vor aplica reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
„Un astfel de scenariu va exercita presiuni pentru creșterea prețurilor alimentelor”, a declarat Consorțiul Retailerilor Britanici (BRC), care reprezintă marile supermarketuri și alte magazine.
Majorarea prețurilor alimentelor a ajuns să aibă cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, pe fondul deprecierii lirei sterline, în urma referendumului pentru Brexit din iunie 2016, ce a scumpit importurile.
Analiștii anticipează încetinirea creșterii economiei Marii Britanii în acest an, principalul motiv fiind scăderea consumului din cauza inflației mai mari.
După ieșirea din Uniunea Europeană, britanicii vor fi nevoiți să aplice tarife standard stabilite de OMC asupra importurilor de alimente provenite din spațiul comunitar. În prezent, Marea Britanie nu plătește taxe vamale pentru aceste importuri provenite din UE, în valoare de 20 de miliarde de lire sterline pe an.
Aceste tarife sunt de până la 46% în cazul brânzei mozzarella din Italia și de 40% pentru carnea de vită irlandeză și brânza cheddar. Roșiile olandeze au o taxă de 21%, iar vinul franțuzesc de 4%.
Consorțiul Retailerilor Britanici estimează că creșterea medie a tarifelor pentru importurile de alimente va fi de 22%.
Guvernul alocă 19 milioane de euro, o nouă tranșă pentru programele destinate IMM-urilor
Guvernul a aprobat joi alocarea temporară a celei de-a doua tranșe în valoare de 19,038 de milioane de euro pentru a asigura necesarul de finanțare, pentru luna aprilie a.c., a Autorității de Management pentru Programul Operațional Inițiative pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (POIIMM), fondurile fiind alocate din venituri obținute din privatizare, de către Ministerul Finanțelor Publice, conform unui comunicat al Executivului.
Programul Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, iar în octombrie 2016 a fost semnat Acordul de Finanțare între România și Fondul European de Investiții (FEI).
Suma alocată de Executiv va asigura necesarul de finanțare al Autorității de Management pentru POIIMM pentru efectuarea plății în contul Fondului European de Investiții, în vederea implementării instrumentelor financiare de sprijin pentru asigurarea accesului IMM la finanțare în cadrul Axei Prioritare 1 „Creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor din România”.
Sumele plătite către FEI constituie cheltuieli eligibile în cadrul POIIMM, care se vor declara la Comisia Europeană.
Sumele alocate temporar Autorității de Management vor fi rambursate Ministerului Finanțelor Publice, în euro, în două tranșe: 90% din sumă până la data de 29 septembrie 2017, iar restul de 10%, până la data de 30 iunie 2018.
Guvernul a aprobat, în luna februarie, alocarea temporară a primei tranşe în sumă de 74,05 milioane de euro pentru asigurarea necesarului de finanţare, pentru luna februarie 2017, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).
Unul dintre cei mai mari producători de medicamente își deschide singurul centru de servicii logistice din Europa la București
Gigantul farmaceutic american Pfizer deschide în acest an la București singurul centru de servicii logistice din Europa, care are ca scop îmbunătățirea performanței operațiunilor logistice ale grupului în Europa, prin standardizarea proceselor interne și simplificarea relației dintre echipele comerciale și fabrici, a transmis joi Pfizer, citat de News.ro.
Hub-ul Pfizer de la București va fi finalizat până la finele celui de-al treilea trimestru al anului.
„Hub-ul APM va avea rol de intermediar între pieţele individuale de pe continent şi unităţile Pfizer de producţie din lume, garantând permanent niveluri optime pentru aprovizionarea cu medicamente şi stocuri”, se arată în comunicatul Pfizer.
Pfizer a anunțat de asemenea că a început recrutarea personalului, proces ce va continua și în următoarele luni, și își propune ca pentru început centrul să ajungă aibă aproximativ 40 de angajați, responsabili pentru planificarea, aprovizionarea şi administrarea stocurilor de medicamente la nivel european.
„Bucureştiul a fost ales ca sediu al hub-ului AMP în urma unui proces de selecţie extrem de riguros, ce a comparat beneficiile şi avantajele competitive a mai multe ţări din Europa. Forţa de muncă foarte bine pregătită, cu studii puternice în inginerie şi ştiinţe, alături de cunoştinţele temeinice de limbă engleză, a reprezentat un factor ce a înclinat puternic balanţa în favoarea României”, a declarat Mirela Iordan, directorul pentru România al grupului farmaceutic.
Pfizer, cel mai mare grup farmaceutic american, ocupa în perioada iulie 2015-iunie 2016 poziția a cincea după cota de piață deținută în România, având o cifră de afaceri de 538,7 milioane lei, conform unui studiu realizat de Cegedim pentru piața de profil.
Moldova conduce în topul contrabandei cu țigări și în 2017
Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie la 15,2%, cu 1 punct procentual mai puțin față de nivelul de 16,2% din ianuarie 2017, pe fondul intensificării activităților de control din vămi, se arată în studiul publicat miercuri de compania de cercetare Novel Research.
„Regiunea nord-est rămâne și în martie 2017 cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu 42,9%, procentul fiind în creștere cu 5,3 p.p. față de ianuarie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să înregistreze în martie 2017, un nivel ridicat al comerțului ilicit (18,5%, respectiv 20,9%), cu toate că cifrele sunt în scădere față de ianuarie. Cea mai substanțială scădere a pieței ilicite se înregistrează în partea de sud-est a țării. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină și în martie cea mai mare pondere (56,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (24,5%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu ianuarie 2017) și Ucraina (15,8%, în scădere cu 1,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,1%, în scădere cu 1 p.p. față de începutul anului 2017”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„Acest rezultat e contribuția Autorității Vamale la îndeplinirea celor 14 măsuri cerute de Premier. Operațiunile Scut 1 si 2, inițiate de Vamă în februarie și încheiate la 1 aprilie, au avut efecte pozitive. Așa cum am menționat recent în cadrul Conferinței Internaționale pentru Combaterea Traficului Ilicit cu Țigarete, pe lângă rezultatele concrete, cum a fost captura uriașă din portul Constanța, de 14 milioane de țigarete, astfel de acțiuni au și rolul de prevenție și de descurajare a grupărilor infracționale. De asemenea, un rol important în continuarea scăderii contrabandei îl au reînființarea echipelor mobile în ianuarie 2017, reoperaționalizarea echipelor canine și înființarea Biroului Monitorizare Comerț Electronic. Un exemplu al cooperării transfrontaliere cu țările riverane României este ultima întâlnire trilaterală de la Piatra Neamț, dintre autoritățile vamale ale României și Republicii Moldova, aceasta dovedind încă o dată că autoritatea vamală din România poate deveni un pilon de stabilitate în cooperarea vamală în regiune”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale
„Guvernul poate câștiga lupta cu contrabandiștii. Cea mai bună dovadă este scăderea cu circa 17% a pieței negre în ultimele patru luni. Voința politică, acțiunea hotărâtă a autorităților și eforturile industriei au redus nivelul traficului ilicit de la 18%, cât era la finalul lui 2016, la 15%, cât este în prezent. Ce se va întâmpla mai departe, dacă ne vom îndrepta spre media europeană de 10% sau spre nivelul istoric de 36%, din 2010, depinde doar de măsura în care Guvernul României își va păstra reflectoarele pe rețelele extrem de bine organizate de traficanți care forțează în fiecare zi granițele României. Suntem însă optimiști: harta în timp real a capturilor de țigări din România, de pe www.stopcontrabanda.ro, evidențiază în fiecare zi noi reușite ale autorităților”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
„Această scădere salutară ar putea fi temporară și urmată de o creștere abruptă, fără precedent, a pieței negre. În condițiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcționează din diverse motive, iar echipele mobile, reînființate de curând, nu sunt suficiente, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Investiția în formarea echipelor canine este cu mult depășită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupți, iar prezența lor în punctele vamale are impact și contribuie la prevenție. JTI a donat, începând din 2010, circa 40 de câini și mașini special echipate, precum și hrana și necesarul pentru antrenament. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze anul acesta. Din păcate, proiectul înlocuirii lor e blocat, undeva la ANAF, iar cățeii selectați pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia și Moldova. În plus față de aceste aspecte operaționale, ne îngrijorează foarte mult o inițiativă care ar putea duce rapid piața neagră la nivelul record din 2010, de peste 36%, când contrabanda devenise cel mai important jucător pe piața țigaretelor. Potrivit punctului de vedere trimis la Camera Deputaților, care este for decizional, Guvernul susține respingerea OUG nr. 54/2010, aflată in vigoare. Respingerea ar însemna revenirea la regimul nereglementat al magazinelor Duty-Free, de dinainte de 2010, situație care ar pune în pericol securitatea națională și siguranța veniturilor bugetare. Așa cum e specificat și în expunerea de motive a ordonanței, aproximativ 40% din comerțul ilegal cu țigarete se derula la momentul adoptării acesteia prin Duty Free”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, care a amintit în context și de campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”, derulata în parteneriat cu Poliția Română și Poliția de Frontieră.
„Cu toate că raportul Novel a notat două scăderi consecutive ale indicelui comerțului ilegal cu țigarete, trebuie să conștientizăm că suntem încă departe de media europeană de 10% și că autoritățile trebuie să fie consecvente în măsurile luate pentru a diminua acest fenomen. Considerăm că acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare unitară și o colaborare continuă între autoritățile cu abilități de control, contribuind astfel la reducerea acestui indicator. Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget anual de 100 milioane USD”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Eforturile autorităților de aplicare a legii au fost foarte vizibile la acest început de an. Milioane de țigarete ilegale capturate, zeci de percheziții, grupări infracționale destructurate, operațiuni complexe, întâlniri la nivel înalt cu instituții similare din regiune – toate acestea au presupus resurse suplimentare alocate. La fiecare creștere a contrabandei, pierderilor la buget li se adaugă și resurse cheltuite de Poliție, Vamă, Poliția de Frontieră. Pentru ca aceste reduceri ale pieței negre să se înscrie într-un trend pe termen lung, este absolută nevoie de o Strategie de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, la nivel național, care să implice toți factorii cu putere de decizie în domeniu. Aceasta pentru că, așa cum am mai menționat, pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 75-80% din preț reprezintă acciza, TVA, taxe și alte contribuții plătite la stat”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
Românii cheltuiesc cei mai mulți bani pe alimente
Din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor, anul 2016 a consemnat un bilanț pozitiv al industriei bunurilor de larg consum. Pentru al doilea an consecutiv românii au ales să cumpere produse mai scumpe, se arată într-un studiu GfK România.
În comparație cu anul trecut, uptrading-ul s-a regăsit atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional. Acest fenomen a produs la nivel naţional o majorare de un punct procentual a vânzărilor produselor de marcă, în defavoarea celorlalte categorii de preţ.
Totuși, românii aleg să cumpere mai rar bunuri de folosinţă curentă, dar cheltuiesc mai mult la o sesiune de cumpărături. Tot în cadrul bunurilor de folosinţă curentă, categoriile de produse alimentare sunt cele care predomină pe lista de cumpărături a românilor.
Totodată, dacă luăm în considerare varietatea segmentelor de categorii, alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG.
Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt: fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, şampania etc.
Cu toate că au avut o evoluţie constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce priveşte cota de piaţă, hipermarketurile reprezintă în continuare cel mai important punct de aprovizionare al românilor, reprezentând un sfert din vânzările totale de FMCG.
Cota de impozit pentru moștenirile sau donațiile mai mari de 100.000 de euro va fi de 3%
Prin noul Cod Fiscal, vor fi introduse modificări importante în domeniul sistemului de impozitare a persoanelor fizice, în principiu urmărindu-se taxarea tuturor tranzacțiilor, fără excepțiile din prezent.
Astfel, în draftul elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro se prevede impozitarea cu 3% a moștenirilor și donațiilor (pentru sumele ce depășesc echivalentul a 100.000 de euro) precum și a veniturilor din prima tranzacționare a acțiunilor Fondului Proprietatea acordate cu titlu de despăgubire pentru imobilele naționalizate.
În prezent, prin Codul Fiscal aflat în vigoare, este stabilit că sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație sunt venituri neimpozabile.
Prin legea adoptată cu patru ani în urmă, foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau pe care le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor, sau acțiuni la Fondul Proprietatea.
De asemenea, tot cu 3% vor fi impozitate, conform draftului, veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acțiuni, precum și veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către moștenitorii titlurilor de conversie sau ai acțiunilor dobândite înainte de prima tranzacționare. Același impozit va fi aplicat și pentru veniturile aferente titlurilor de plată pentru imobile naționalizate.
Înlăturarea lui Mișu Negrițoiu de la conducerea ASF intră în faza finală
Birourile Permanente reunite (BPR) analizează marți raportul întocmit de către Camera Deputaților și Senatului referitor la revocarea din funcție a președintelui ASF, Mișu Negrițoiu, pentru modul cum acesta a gestionat criza de pe piața RCA din 2016, transmite News.ro.
Comisiile economice și de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului au întocmit un raport în octombrie 2016 prin care se cere revocarea președintelui Mișu Negrițoiu.
Membrii comisiilor „au constatat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe care domnia sa le avea în exercitarea mandatului, motiv pentru care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere, în şedinţă comună a celor patru comisii, propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF (…) În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele ASF, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări”, se arartă în raportul comisiilor, prin care se înaintează plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Mişu Negriţoiu din funcţie.
Comisiile parlamentare au hotărât cu majoritatea de voturi să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului propunerea de revocare a lui Mișu Negrițoiu din funcția de preşedinte al ASF, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma concluziei prezentate în raport referitor la faptul că acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzut de legea de funcționare a ASF.
După discutarea în Birourile Permanente reunite, raportul va fi supus votului plenului, în urma căruia Mişu Negriţoiu şi-ar putea pierde funcţia.
Alegeri anticipate în Marea Britanie
Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, a anunțat marți decizia de a convoca alegeri generale anticipate pe data de 8 iunie „pentru a face din Brexit un succes”, adăugând totodată că guvernul are nevoie de unitate politică în negocierea termenilor ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, conform publicației britanice The Telegraph.
În anunțul făcut în fața reședinței oficiale din Downing Street, Theresa May și-a comunicat decizia de a nu mai aștepta până la următorul ciclu electoral, care urma să aibă loc în 2020.
„Tocmai am prezidat reuniunea cabinetului unde am căzut de acord că guvernul ar trebui să convoace alegeri generale pentru data de 8 iunie”, a spus șefa executivului de la Londra.
May a subliniat că, în opinia sa, organizarea de alegeri anticipate reprezintă singura cale de a garanta stabilitatea pentru anii ce vor urma și, de asemenea, și-a avertizat oponenții că această decizie nu va schimba cursul Brexit.
Lira sterlină a trecut înapoi în teritoriu pozitiv după declarațiile premierului britanic, aceasta crescând cu 0,1% contra dolarului american la 1,257, o revenire după scăderea de 0,3% care a avut loc în cursul dimineții.
Rata șomajului este în scădere, iar numărul persoanelor apte de muncă a ajuns la 9 milioane
Rata medie a șomajului a fost, în anul 2016, de 5,9%, în scădere față de anul precedent, când s-a consemnat un procentaj de 6,8%. Cea mai ridicată rată a șomajului (20,6%) s-a înregistrat în rândul tinerilor, cu vârste între 15 și 24 de ani. Numărul persoanelor apte de muncă s-a situat la 8,979 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
În perioada analizată, din cele aproximativ 9 milioane de persoane în vârstă activă, circa 8,5 milioane aveau un loc de muncă, iar 530.000 erau șomeri.
Totodată, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 42,8%, potrivit statisticii.
Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate, 15,2% specialiști în diverse domenii de activitate, iar ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor era de 14,9%.
În decursul anului 2016, erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
În funcție de mediul în care trăiau, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban – 62,6%, față de 60,2% în mediul rural.
Spre deosebire de anul 2015, cele mai semnificative creșteri în 2016 s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+46.000 persoane), construcții (+42.000 persoane), comerț (+28.000 persoane), respectiv hoteluri și restaurante (+19.000 persoane).
De asemenea, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului primar și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%.
CNIPMMR: Majorările salariale trebuie corelate cu evoluția economiei, în baza criteriilor de performanță
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – atrage atenția că viitoarea lege a salarizării unice trebuie să fie corelată cu evoluția economiei naționale și să conțină criterii de performanță pentru angajați, se arată într-un comunicat transmis redacției revistei Economistul.
Viitoarea lege a salarizării bugetarilor trebuie să țină cont de anumite criterii importante pentru ca aplicarea acesteia să nu conducă la o scădere a competitivității economiei românești, ceea ce ar afecta negativ sectorul privat și macrostabilitatea la nivelul întregii țări:
În acest sens, în viziunea CNIPMMR se impune fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare;
Asigurarea transparenței și a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la conținutul proiectului noii legi și nici consultate până în prezent;
Respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;
Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României și cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;
Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);
Stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcție de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte;
Deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.
Nu în ultimul rând, noua lege a salarizării unitare trebuie să fie introdusă în paralel cu reforma profundă a sistemului bugetar care implică îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.8731).
La nivel local, CNIMMPR solicită scăderea cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.
Prin comparație, Primăria Municipiului București, pentru 1,88 milioane de locuitori și o suprafață de 228 km², are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, în timp ce la nivelul Primăriei Berlinului sunt doar 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual), este digitalizată complet și deservește 3,46 milioane de locuitori și o suprafață de 892 km² împărțită în 17 sectoare.
Cu 55 de consilieri locali, Primăria Bucureștiului este la egalitate cu Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.
Capitala Marii Britanii, care este adiministrată de Autoritatea Londrei Mari reprezentată de primarul general și de Adunarea Londrei are cu 30 mai puțini consilieri locali decât Bucureștiul, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire.
La consilieri locali depășim și Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puțini decât în București).
Pentru cetățeni, introducerea în practică a noii legi a salarizării unitare trebuie să se traducă prin creșterea calității serviciilor publice. În acest scop este necesară testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor; asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora; evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.
Dragnea: Scandalul pensiilor private a fost declansat de Mișu Negrițoiu
Președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, l-a acuzat miercuri pe președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu, că este principalul vinovat de scandalul referitor la fondul privat de pensii, menționând că Parlamentul va demite în perioada următoare conducerea ASF.
„În ceea ce priveşte acest scandal despre naţionalizarea pensiilor private, este pornit de la domnul Mişu Negriţoiu care este preşedintele ASF, care ştie foarte bine că în foarte scurt timp Parlamentul va demite conducerea ASF pentru că ceea ce se întâmplă acolo este foarte grav şi au de suferit clienţii români şi asiguraţii români”, a afirmat Liviu Dragnea în timpul unei emisiuni la Antena 3, citat de News.ro.
Totodată, liderul PSD a adăugat că Guvernul României trebuie să tragă la răspundere nu doar conducerea ING, dar și guvernul Olandei „pentru că ceea ce a făcut această companie de asigurări în România poate puteau să o facă într-o colonie sau într-o fostă colonie olandeză”. Liviu Dragnea a subliniat faptul că nu a existat niciun fel de discuție despre naționalizarea pensiilor private și că această măsură nu apare nici în programul de guvernare, menționând că „ceea ce a făcut această companie de asigurări este nepermis”.
„Din punctul meu de vedere, ASF, Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să acţioneze foarte dur pentru că trebuie să fim exemplu şi pentru celelalte multinaţionale care fac zeci de miliarde în România şi care îşi bat joc de români şi de statul român. Nu există o astfel de discuţie nici măcar informală din punctul nostru de vedere”, a subliniat preşedintele PSD.
Întrebat dacă preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu nu ar fi trebuit deja demis pentru furnizarea informației conform căreia pensiile vor fi naționalizate, Liviu Dragnea a afirmat: „În zilele următoare noi o să declanşăm procedurile parlamentare pentru a demite toată conducerea ASF”.
De asemenea, Dragnea a mai spus că această informaţie poate să ducă la prăbuşirea unui sistem, lucru care este nepermis în România.
„Eu vreau să revin la această companie de asigurări. Deci nu ai niciun fel de informaţie oficială de la Guvern, nu suni la Guvern să verifici dacă aşa ceva există în intenţia Guvernului şi începi să trimiţi sute, mii de mail-uri incitând clienţii băncii sau clienţii asiguraţi la proteste. Aşa ceva nu se poate. O asemenea informaţie poate să ducă la prăbuşirea unui sistem. Să nu creadă cineva că se poate glumi cu aşa ceva, se poate introduce panică în România”, a precizat liderul social-democraţilor.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că PSD intenţionează să facă o comisie de anchetă parlamentară care să stabilească de unde a pornit informaţia privind naţionalizarea pensiilor private.
Piața berii a depășit 2 miliarde euro în 2016, după o creștere anuală de 6-7%
Valoarea pieței berii din România a înregistrat o creștere de 6-7% în 2016, comparativ cu anul precedent, depășind astfel 2 miliarde de euro, cu toate că volumul de bere consumat a crescut cu mai puțin de 1% în aceeași perioadă, a declarat miercuri Schachar Shaine, președintele Asociației Berarii României, citat de News.ro.
Conform Asociației Berarii României, volumul pieței berii a stagnat în 2016, rămânând la 15,8 milioane de hectolitri, același nivel înregistrat și în 2015, iar consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 80 de litri în 2016, același nivel ca și cel din anul precedent.
„Valoarea netă a pieţei, adică berea care pleacă de la producător, o estimăm pentru 2016 la 1,2 miliarde de euro, dar dacă luam în calcul şi retailul atunci valoarea pieţei o estimăm la 2 miliarde de euro. Anul trecut, valoarea pieţei a crescut cu 6-7% faţă de 2015”, a afirmat președintele Asociației Berarii României.
Piața berii a contribuit la economia României cu 860 de milioane de euro anul trecut, conform asociației.
Totodată, asociația precizează că exporturile de bere au scăzut ușor în 2016, cu 0,08 milioane hl, la 0,42 milioane hl, iar exporturile au înregistrat o creștere de 0,09 milioane hl anul trecut față de 2015, ajungând la 0,44 milioane hl. „Piaţa berii din România continuă să îşi păstreze caracterul naţional, ponderea producţiei locale rămânând la peste 97% din consumul intern”, a adăugat asociaţia.
Tot în 2016, investițiile realizate de membrii asociației au crescut cu 14,2 milioane de euro față de 2015, la 69,7 milioane de euro, iar până în prezent, investiţiile cumulate realizate de membrii asociaţiei de la intrarea acestora pe piaţă au atins 1,4 miliarde de euro.
Producătorii de bere care fac parte din asociaţie au redus numărul de angajaţi anul trecut, la circa 3.600, de la 3.700 în 2015.
Asociaţia Berarii României a admis că majorarea accelerată a salariului minim pe economie din România a avut un impact asupra industriei, însă cea mai mare problemă este lipsa forţei de muncă.
„Salariul minim ne influenţează, dar primul lucrul care se observă ca producător este că se simte lipsa de mână de lucru în România. Cu modificarea salariului minim ne-am obişnuit şi ne-am aliniat, nu cred ca este un lucru rău. Trebuie să eliminăm diferenţa de salarii faţă de Europa, dar treptat”, a spus Shaine.
Ministerul Mediului: Programele „Rabla” și „Rabla Plus” demarează după 10 mai
Românii pot aplica pentru programele „Rabla” și „Rabla Plus” începând cu data de 10 mai. Anul acesta, suma acordată pentru achiziția unui automobil clasic va fi de 6.500 de lei și de 10.000 de euro pentru achiziționarea unui autovehicul electric, a anunțat marți ministrul Mediului, citat de Mediafax.
„În urma tuturor observaţiilor pe care le primim de la Agenția Fondului de Mediu, încercăm să ţinem pasul, să introducem, dacă e cazul, modificări, astfel încât pe data de 24 aprilie, când se termină dezbaterea publică, să avem ordinul de ministru pregătit şi să demarăm procedurile de acreditare a producătorilor. Aşadar, ne propunem că ambele programe, şi Rabla şi Rabla Plus, să demareze până la dată de 10 mai”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
În martie, fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin anunța că pentru prima oară subvenția acordată prin Programul Rabla Plus, pentru automobile cu emisii zero de noxe, ar putea fi dublată, suma ajungând la 10.000 de euro, pentru a fi achiziționate astfel circa 1.000 de automobile electrice.
Tot atunci, fostul ministru anunța că anul trecut s-au vândut numai circa 40 de mașini electrice.
În luna martie, alimentele s-au scumpit, în timp ce produsele nealimentare și serviciile s-au ieftinit.
Creșterea prețurilor de consum în luna martie 2017 comparativ cu martie 2016 a fost de 0,2%, a anunțat marți Institultul Național de Statistică (INS).
În luna martie 2017, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 65,8%.
Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 14,8%, se mai arată în comunicatul INS.
În termeni anuali, alimentele s-au scumpit cu 1,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,25%, iar serviciile cu 1,39%.
Cele mai mari creșteri ale prețurilor s-au înregistrat în martie, în domeniul transportului aerian (+7,72%), citrice (+2,31%), cartofi (+2,07%) și fructe proaspete (+1,13%).
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.
România a emis euroobligaţiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor Publice a atras ieri 1,75 miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligațiuni în două tranșe. Prima este o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 de milioane de euro, este redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea inițială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%, a comunicat azi Ministerul Finanțelor.
„Succesul emisiunii de euroobligatiuni lansate ieri indică credibilitatea de care se bucură România pe pieţele internaţionale şi aprecierea pentru evoluţiile economice, pentru perspectivele de creştere economică, cât şi pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară, aspecte subliniate de altfel şi în recentele rapoarte ale agenţiilor internaţionale de rating”, a declarat dl Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice.
Astfel, Ministerul Finanțelor subliniază că pentru maturitatea de 10 ani s-a obținut un randament de 2,411%, cel mai scăzut nivel istoric pentru această maturitate. Emisiunea similară cu maturitatea de 10 ani, realizată în octombrie 2015, a avut un randament de 2,845% şi a fost redeschisă la un randament de 2,55% în februarie 2016. De asemenea, marja aferentă riscului de credit al României a înregistrat cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, situându-se la 170 de puncte de bază peste cotațiile nivelului de referință mid swap.
Prin redeschiderea emisiunii scadente în 29 octombrie 2035 a fost realizata la cel mai scazut randament de 3,55%, în scădere față de cele înregistrate atât la lansarea inițială din octombrie 2015 (3,93%), cât şi la redeschiderea din februarie 2016 (3,90%). Cu noua redeschidere, volumul cumulat pe această serie a atins un nivel de 2 miliarde de euro, creând astfel premisele creşterii lichidităţii acestei emisiuni.
Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranşe, pe fondul unei suprasubscrieri. Astfel, în cazul maturităţii de 10 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 185 la 170 de puncte de bază, în timp ce pentru redeschiderea emisiunii scadente în 2035, randamentul a fost redus de la 3,65% la 3,55%.
Oferta totală a cumulat 2,86 miliarde de euro provenind din 281 de ordine de subscriere din partea investitorilor. Din total, 136 de ordine au fost pentru redeschiderea emisiunii şi 145 de ordine pentru noua emisiune.
Pentru tranșa de 10 ani distribuția geografică a fost următoarea: România (21%), Centrul și Estul Europei (18%), Germania/Austria (15%), UK (14%), Italia (8%), US (6%), Benelux (5%), Scandinavia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%) și altele (5%). Ca tip de investitori, predominanţi au fost managerii de fonduri (42%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (36%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (19%) și bănci centrale (3%).
Pentru tranșa cu scadență în 2035 distribuția geografică a fost următoarea: UK (40%), Germania/Austria (16%), Centrul și Estul Europei (10%), Benelux (10%), US (8%), România (3%), Asia și Orientul Mijlociu (1%) și altele (12%).
În privința investitorilor, predomină managerii de fonduri (72%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (14%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (12%) și bănci centrale (2%).
Tranzacția face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2017. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare şi consolidare a rezervei valutare a Departamentului de Trezorerie şi Datorie Publică.
Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Société Générale și ING Bank NV.
Aladin și Lampa (Ne)Fermecată
Încă de dinainte de 11 Decembrie 2016, Aladin a luat Lampa în mână și a început să o arate celor din jur, spunându-le că e fermecată și că le va aduce bunăstarea. Acum, în Aprilie 2017, Aladin freacă de zor Lampa în speranța că toate năzuințele oamenilor vor prinde viață, iar promisiunile fi-vor respectate. Duhul din Lampă este sursa speranței lui Aladin. Dar, deocamdată, Duhul întârzie să se facă văzut, și nevăzută rămâne și realizarea năzuințelor poporului lui Aladin. Metafora Lămpii fermecate a lui Aladin o regăsim în actul de guvernare de la București. Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții pare să fie tocmai Duhul fermecat pe care Guvernul va dori să-l pună la treabă, astfel încât toate dorințele românilor să prindă viață curând, cât mai curând. Puterea incomensurabilă a Duhului din poveste pare să fie asemenea puterii uriașe asociată tradițional, încă din anii ’50, cu fondurile suverane care au mișcat munții la propriu, dar și la figurat. Dar tradiția acestor enorme pârghii financiare este să aloce capital către plasamente strategice din afara granițelor țării de origine, pentru a maximiza rata de creștere a valorii fondului pe termen lung și pentru a oferi statului-mamă o „parașută de aur” în cazul în care economia proprie dă semne de prăbușire, dintr-o cauză sau alta.
În cazul nostru însă, proiectul guvernamental încearcă să fabrice o lampă fermecată, dar fără a avea un duh pe măsură înăuntrul ei. Așa cum se aude până acum, fondul suveran al României ar fi de fapt, cum am văzut scris în presă, „un coș de companii de stat”, companii de stat pe spatele profitabilității cărora statul ar garanta construcția de autostrăzi, de șosele, de poduri, de porturi și de aeroporturi, de școli, clinici și spitale. România va freca zadarnic o lampă presupus fermecată din care nu va ieși niciodată vreun duh cu puteri supranaturale, atât timp cât duhul cu pricina nu-și va trage vigoarea din finanțele mondiale și din performanțele plasamentelor strategice pe plan global, ci tot din slăbita economie autohtonă, condamnată la efemeră creștere pe consum. „Prin noi înșine” a fost un program economic cu rezonanță la vremea lui, dar România de azi este foarte-foarte departe de a avea un alt Vintilă Brătianu. Avem însă un Aladin, și ăsta fără Lampa Fermecată.
Europa Unită, Grupul de la Vișegrad și „vitezele integrării”
În ultimele zile ale lui martie, toate drumurile europene (înafara celui de la Londra) au dus la Roma. Liderii celor 27 de state membre ale UE au reușit să încheie cu bine întâlnirea lor festivă, la care au celebrat 60 de ani de la semnarea actului constitutiv al Europei Unite, Tratatul de la Roma. Pentru depășirea în glorie a momentului pe cât de gingaș, pe atât de necesar, s-a recurs la o formulă căreia Ion Creangă i-ar fi zis: „Cele bune să se-adune/Cele rele să se spele”. Uitat fie, măcar pentru moment, gestul englezilor de a-și scoate țara din UE, uitate fie, până una-alta și rezervele de ultimă oră ale Greciei și Poloniei de a semna documentul final. Până la urmă, aparențele au fost salvate, prin redactarea cu o adevărată prestidigitație politico-diplomatică, a unui text „prudent”, cum l-au numit ziariștii, adică unul care a mulțumit cât de cât pe toată lumea prezentă. Oricum, fiecare are de luat din el, ca din viață, ce-i frumos și ce-i convine. Cei mari, din „nucleul european” au băgat formula „ritmuri diferite” de integrare (și , implicit, dezvoltare), în timp ce partenerii mai mici se bucură (precum președintele României) că în text n-a intrat sintagma „Europa cu viteze diferite”. Totu-i bine când se termină cu bine, dar problemele rămân.
Uniunea Europeană, această aventură geopolitică pe cât de aparent utopică, pe atât de pragmatică precum s-a dovedit, cel puțin până acum, trece din nou (a câta oară?) printr-o mare criză, dar de data aceasta una existențială, căci însăși existența constructului european este pus acum sub semnul întrebării, cel puțin în actualul său proiect. Problemele Uniunii rămân mai departe la fel de acute, dar nici succesele nu sunt de minimalizat. Spunea președintele în exercițiu al Comisiei Europene, altfel cam năzbâtiosul politician luxemburghez Jean-Claude Juncker: „Am reușit să înzestrăm acest continent cu o pace care durează. Am reușit să dăm acestui continent o monedă unică. Am statornicit cea mai mare piață internă din lume. Am reușit printr-un efort enorm, al voinței popoarelor din Europa Centrală și de Est, să unim prin mijloace pașnice istoria și geografia europeană. Mare performanță!” – a exclamat triumfător demnitarul „la zi” nr.1 al Europei Unite.
Un viitor cu mai multe viteze?
Dar performanța e și nu prea e chiar atât de certă. Istoria și geografia continentului s-or fi unit cumva, dar prezentul și viitorul Europei Unite nu prea dau semne că ar avea de gând să evolueze unitar. „UE a fost o încercare de a îngheța istoria în pace și prosperitate. Dar prosperitatea a eșuat și acum în atenție e pacea” – observa malițios politologul american George Friedman. Afirmație exagerată, desigur, căci un război clasic, în Europa este tot mai greu de imaginat, oricât de rău ar evolua relațiile dintre Rusia și lumea euroatlantică (cât despre războiul „hibrid”, el probabil că e în curs, dar nu realizăm…). Fapt este că solidaritatea europeană este solicitată la cote tot mai alarmante. O arată, la modul cel mai zgomotos, însuși cel mai important document oficial al UE (de dinaintea declarației festive de la Roma), raportul aceluiași intempestiv și derutant președinte în exercițiu al Comisiei Europene, Juncker, care, în plin șoc post-Brexit, detonează parcă înadins o altă bombă (sau petardă) de parcă ar vrea să dinamiteze ce a mai rămas din solidaritatea europeană: „Europa cu mai multe viteze”. Isprava dezinvoltului înalt demnitar de la Bruxelles a făcut și face valuri mari. Mulți văd aici sfârșitul proiectului european în paradigma sa de până acum: integrarea nu va mai urma același curs triumfal, nu este regulă ca toată lumea să se dezvolte în același ritm sau în aceleași condiții, pe scurt, integrarea își va urma cursul după principiul „văzând și făcând”. Chiar dacă, așa cum amintea cineva, continent și continuitate sunt cuvinte cu aceeași rădăcină. E drept că membrii fondatori ai constructului european – Franța, Germania, Italia, țările din Benelux, au încercat să dezamorseze bomba/petardă (sau balonul de încercare?) Juncker, teoretizând că, de fapt, UE și predecesoarele ei au cam funcționat cam tot timpul pe mai multe viteze – zona euro, zona Schengen etc. Dezbaterea europeană în materie este însă abia la început și împotriva formulei cu diverse viteze se coagulează cel puțin două vârfuri de atac: unul care cere mai multă Europă socială, reprezentată de Grecia și alte state puternic îndatorate din „periferia sudică” a UE și un alt vector contraofensiv, mai coerent, de fapt chiar instituționalizat, al țărilor din Grupul de la Vișegrad (V4, adică Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), state aflate și ele, cumva, în zona de „periferie răsăriteană” a UE. Vrem o Europă mai bună, nu mai multă Europă sau mai puțină Europă” – a replicat tăios premierul polonez Beata Szydlo, la ideile puse în circulație de J.C. Juncker. Și iată cum promotorii, la început timizi, ai conceptului de contradicții crescânde între Centru și Periferie în cadrul UE par să-și vadă, din păcate, confirmate estimările.
PETRORUSIA LUI 2017
Deși sensibil grevată de provocările crizei economice, Rusia rămâne, în continuare, în topul producătorilor de hidrocarburi, consacrându-și ferm statutul de superputere energetică. Datorită intensificării activităților pe vechile câmpuri petrolifere din Siberia, precum și abordării unor noi zăcăminte din zonele arctice, în 2015, ea extrăgea 650 milioane tone țiței și exporta zilnic de 780.000 tone țiței brut și 320.000 tone produse rafinate, stabilind noi recorduri față de realizările din perioada sovietică. În 2016, ea a reușit să depășească performanțele Arabiei Saudite și ale SUA și să se situeze pe primul loc în lume la producția de țiței. Și cu rezervele sale de gaze naturale (47.000 miliarde mc) Rusia se situează pe același loc fruntaș. Din ianuarie până în septembrie 2016, ea a extras 580 miliarde mc. În eventualitatea creării unui preconizat cartel, împreună cu Iranul și Qatarul, după modelul OPEC, cele trei țări vor controla majoritatea rezervelor de gaze ale planetei (Rusia – 26%, Iran – 16% și Qatar – 14%, adică, aproape 60%).
Alături de companiile aparținând complexului militar-industrial, companiile petroliere (de stat sau private, cu capital autohtonn sau străin), Rosneft, Transneft, Gazprom, Lukoil, Surgut neftgaz, Tatneft, Bașneft, Novatek, TNK-BP, Exxonneftgaz, Exilenergy, Total, constituie piese de bază ale economiei rusești. În anul 2016, Gazprom a exportat în țările europene 179 miliarde mc gaze naturale. În primele nouă luni ale anului 2016, Rosneft a realizat o cifră de afaceri de 629 miliarde ruble (10 miliarde euro) și un profit de 182 miliarde ruble (trei miliarde euro). Poziții puternice deține și compania Lukoil care, pe piața distribuției din România, se situează pe locul trei, având 301 benzinării și 3.500 angajați.
Conjuncturile pieței – decisive pentru ramură
Strategia exporturilor de hidrocarburi depinde în mare măsură de conjuncturile pieței, precum și de necesitățile bugetului federal. După ce, în urmă cu doi ani prețul țițeiului a scăzut intempestiv, de la 110 dolari/baril, la 40 dolari baril, în luna martie a.c., el și-a revenit puțin, depășind pragul de 50 dolari. Faptul că, în februarie a.c., Arabia Saudită și-a sporit extracția de țiței cu 263.000 barili, zilnic, a dus, din nou, la scăderea cu 2,1% a prețului pentru țițeiul Brent, ajungându-se la 50,7 dolari/baril, iar pentru WTI cu 2,3%, coborând până la 47,58 dolari/baril (vezi Vedomosti, din 15 martie 2017).
Patru întrebări pentru succesul sau insuccesul Fondului Suveran. Și întrebările pentru noi, contribuabilii
Tema constituirii Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) al României captează din ce în ce mai mult interesul publicului, începând să se discute despre necesitatea și modalitatea de structurare și funcționare a unui astfel de fond. Subiectul a fost lansat încă din campania electorală, iar acum mulți așteaptă câte ceva de la acest fond. Unii se gândesc că el va face „mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare. Se vehiculează și varianta de a avea două astfel de fonduri, cu domenii de acțiune diferite, însă întrebările de bază enumerate mai jos rămân valabile.
Sună bine să avem și noi Fond Suveran atunci când ne raportăm la exemplul Norvegiei. El există acolo de câteva decenii, investește și la nivel internațional, iar uneori devine un buffer în perioadele de criză sau de încetinire economică. Însă când ne uităm la ce înseamnă guvernanța corporativă a unei entități de stat, vedem că distanța între România și Norvegia nu este doar una geografică.
Și Polonia a creat un astfel de vehicul suveran. Fondul își propune să încurajeze anumite domenii – cum ar fi sectorul energetic, sau sprijinirea firmelor poloneze orientate către export și extindere regională. S-a înființat în 2012 și a început investițiile relativ recent, fiind acum mult în urma planului inițial. Dacă s-ar merge pe un astfel de model, atunci nici nu ar fi nevoie de Fondul Suveran care ni se prezintă acum, ci de extinderea atribuțiilor unor instituții deja existente: de pildă, Eximbank să se comporte ca bancă de dezvoltare în mod real, nu doar declarativ, iar prin alte scheme de sprijin și garantare, statul să încurajeze expansiunea capitalului românesc.
Nu cred că inițiatorii de la noi s-au gândit în mod real la modelul polonez sau la cel norvegian atunci când au avansat crearea Fondului Suveran al României. Modelele sunt enunțate doar formal, pentru a justifica ideea că și în țara noastră ar trebui să avem un astfel de fond.
Întrebări-cheie care pot duce Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții către succes sau insucces
În comunicările publice s-a avansat cifra de 10 miliarde euro ca primă bornă de atins pentru FSDI. Cum s-ar alimenta fondul într-o primă fază? Pesemne, din deținerile semnificative ale statului în diverse companii. Pe lângă aceste active, se mizează pe atragerea altor fonduri sub formă de împrumut, acele emisiuni de obligațiuni care să mărească anvergura întregului vehicul la câteva zeci de miliarde de euro în viitor.
De remarcat faptul că încă de la momentul audierilor în Parlament, ministrul Finanțelor, domnul Viorel Ștefan a enunțat următorul adevăr: „Fondul va trebui să fie validat de piață, altfel ar putea fi un eșec”.
Întrebarea 1: Fondul ar fi un vehicul dinamic, sau activele sale vor rămâne statice în portofoliu?
Dacă fondul devine un jucător activ în economie, respectiv va vinde treptat unele participații ale sale deblocând astfel capital, iar banii vor fi reinvestiți în alte proiecte – acelea de viitor și de dezvoltare – am putea avea un mecanism util pentru România. Însă avem aici o primă barieră psihologică și/sau ideologică: va fi dispus fondul să vândă din participații și să continue listările de pachete de 15-20% din companiile majore cu care statul a rămas în portofoliu?
Alternativa nefericită ar fi ca o nouă structură birocratică suplimentară – boardul Fondului, reprezentanții în CA-urile companiilor – să stea pe un munte de 10 miliarde euro și să aștepte dividende de pe unde se poate. Pentru asta nu ne trebuie vreun Fond Suveran, iar dacă s-ar limita doar la acest obiectiv, atunci proiectul Fondului trebuie oprit din fașă, pentru că nu își justifică existența și eficiența.
România este a 17-a țară din UE, după contribuția la PIB-ul comunitar – Grafic
Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene a crescut în 2016 la 14.800 de miliarde euro la prețuri curente. Mai mult de jumătate este generat de doar trei state membre: Germania, Marea Britanie și Franța, a comunicat biroul european pentru statistică, Eurostat.
Cu un PIB de 3.100 miliarde euro în 2016, Germania este de departe cea mai puternică economie din UE, reprezentând o cincime din PIB-ul total al Uniunii (21,1%). Pe locurile următoare se clasează Marea Britanie (16%), Franța (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) și Olanda (4,7%).
La capătul opus, 11 state membre au un PIB care contează cu mai puțin de 1% din totalul UE. Acesatea sunt: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia și Ungaria. România ocupă locul 11 în ierarhia celor 28 de state membre UE, PIB-ul nostru contribuind cu 1,1% la totalul comunitar.
Referitor la cele 19 state care formează zona euro, PIB-ul lor cumulat s-a cifrat în 2016 la 10.700 miliarde euro, ceea ce înseamnă că împreună contează cu 72,5% la formarea PIB-ului UE. Germania (29,9%) și Franța (20,7%) contribuie cu jumătate la PIB-ul din zona euro.
Listarea Digi la bursă ar reprezenta cea mai mare ofertă publică făcută de companie privată din România
RCS&RDS (Digi) a anunțat listarea la Bursa de la București și vânzarea a 25% din acțiunile sale în luna mai a.c. Operatorul telecom speră să obțină 500 de milioane de dolari după listarea la bursă.
Va fi cea mai mare listare la BVB a unei companii private autohtone, iar efectul va fi semnificativ pentru piața de capital. „Este un pas uriaş în acest demers unic al pieţei de capital româneşti care, după eforturile depuse de modernizare a pieţei, devine astfel cea mai dinamică bursă din Europa Centrală şi de Est”, se arată în comunicatul BVB, după anunțul oficial de listare a companiei RCS&RDS, companie care deține cea mai mare rețea de cablu TV din România și care este controlată de cel mai discret om de afaceri, Zoltan Teszari.
Citigroup şi Deutsche Bank acţionează în calitate de Coordonatori Globali Comuni şi împreună cu BT Capital Partners, BRD, Raiffeisen Bank şi Wood & Company Financial, în calitate de Deţinători Comuni ai Registrului de Subscrieri.
Dacă listarea va fi finalizată cu succes, RCS&RDS va depăși MedLife, listată la sfârșitul anului trecut, în urma celei mai mari oferte publice a unei companii private din istoria BVB. În același timp, bursa de la București s-ar apropia și mai mult de statutul de piață emergentă depășind astfel stadiul unei piețe de frontieră.
Acțiunile operatorului de piață BVB se tranzacționau în creștere cu 1,65% față de închiderea ședinței precedente, cel mai mare avans dintre acțiunile care compun indicele de referință BET.
„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. şi pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria, intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti este o oportunitate importantă pentru publicul românesc şi va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obţin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creştere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere şi de o marcă cu o recunoaştere puternică pe pieţele în care activăm şi pe segmentele noastre de clienţi. Consiliul de Administraţie al Societăţii sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre şi aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acţionarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, declară Serghei Bulgac, CEO al RCS&RDS, cea mai mare societate operaţională din Grup şi viitor CEO al DIGI.
Digi Communications subliniază faptul că intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris al societății, „presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după Admitere. Citigroup și Deutsche Bank acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD — Groupe Societe Generale S.A., Societe Generale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri”.
Digi Communications are în portofoliu cinci servicii de bază: televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH). De asemenea, compania oferă servicii de telecomunicații mobile ca MVNO (operator mobil virtual) comunităților mari de români din Spania și Italia.
Rețelele fixe de fibră optică Digi în România și Ungaria acoperă aproximativ 62%, respectiv 24% dintre gospodăriile acestor țări. Totodată, serviciile de telecomunicații mobile 3G și 4G din România acoperă aproximativ 98%, respectiv 37% din procentajul populației, în timp ce serviciile de televiziune cu telecomandă tv și plată au o pondere de aproximativ 49% din piața locală.
În 2016, Digi a generat venituri de 842,8 milioane de euro, iar EBITDA ajustat și marja EBITDA ajustată s-au ridicat la 263,3 milioane de euro, respectiv 31,2%, reprezentând o rată de creștere anuală compusă (RCAC) de 8%, din 2014 până în 2016.
Operatorul telecom Digi înregistra în 2015 datorii de 977 de milioane de euro în creştere de la 965 milioane de euro în 2014. În prezent, compania de cablu, internet şi telefonie mobilă este evaluată între 1,5 şi 2 miliarde euro.
O instituție de elită a cercetării economice românești împlinește 50 de ani de viață științifică. Institutul de Economie Mondială
Institutul de Economie Mondială împlinește 50 de ani de la înființarea sa, prin HCM 907/1967. Momentul apariției sale poate fi considerat unul fast pentru România: 1967 este momentul în care România a înțeles necesitatea ancorării sale pe piața internațională, dincolo de piața planificată a CAER, pentru un debușeu sporit capacităților sale de producție create prin industrializarea socialistă.
Sarcinile unui demers atât de amplu, practic de integrare a României în circuitul mondial extins, dincolo de piața CAER, caracterizat prin competiție și restricții de standarde ridicate, avea nevoie, în primul rând, de îmbunătățirea relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali, unul din instrumentele puse în valoare fiind Comisiile mixte guvernamentale.
Tema îmbunătățirii relaționării politico-economice a României cu partenerii occidentali avea nevoie stringentă și de analize de conjunctură economică internă, studii de piață și marketing, studii privind evoluția prețurilor (cotații la bursele internaționale de materii prime, prețuri reprezentative pentru produse prelucrate, indici de prețuri pentru bunuri de investiții, cursuri valutare) și studii pe țări, componente ale piețelor internaționale privite prin prisma dinamicii consumului și producției interne și ofertei și cererii externe. Aceste lucrări, pentru credibilitatea abordărilor și concluziilor, s-au făcut în parametrii metodologici internaționali, pentru a se asigura compatibilizarea înțelegerii lor în cadrul discuțiilor sau dezbaterilor avute cu partenerii occidentali, ambasadori, reprezentanți ai ministerelor de resort în vizită în România, experți FMI sau ai Băncii Mondiale, institute academice de profil etc.
Demersul menționat, privit însă prin necesitatea fundamentării lui științifice necesar unor decizii luate la cel mai înalt nivel și de analiză integrată și continuă, conform sistemului totalitar al vremii privind informarea și comunicarea, a fost acordat Institutului pentru Cercetarea Conjucturii Economice Internaționale (ISCEI), prima denumire a actualului Institut de Economie Mondială (IEM), prin atribuțiile stabilite prin actul de înființare. Este și momentul în care în România a achiesat, ca politică de stat, la teza impactului benefic al participării active la comerțul internațional ca factor de dezvoltare economică. Trebuie menționat că, prin pozițiile exprimate de România în cadrul abordărilor relativ mai ferme cu privire la necesitatea unui nou mecanism economic și de cooperare în cadrul CAER, beneficiile apartenenței la această formă de integrare, cu o conotație accentuat ideologică, au fost semnificatv mai mici în comparație cu celelalte „țări frățești”. Dacă luăm domeniul cel mai sensibil, cel al energiei, România importa țiței brut din URSS practic la prețurile internaționale și mult sub necesar, iar restul (pentru consum intern si producția de export) trebuia completat prin importuri pe valută din alte surse (Orientul Mijlociu).
Enel a cumpărat pachetul de 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și EnelEnergie Muntenia, pentru 400 milioane euro
Enel a anunțat luni finalizarea preluării contra a 400 milioane euro a 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei Tribunalului Arbitral din 3 februarie 2017.
„Enel S.p.A. anunță că filiala sa Enel Investment Holding B.V., deținută în totalitate de către Enel, a finalizat astăzi achiziția de la SAPE S.A. (compania statului român care administrează deținerile publice în mai multe companii) a unui pachet de circa 13,6% din acțiunile E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia S.A. pentru o sumă totală de circa 400 de milioane de euro”, se arată în comunicatul companiei.
După această tranzacție, Enel Investment Holding și-a majorat participațiile în cel două subsidiare din România la aproximativ 78% din acțiunile fiecărei companii, de la nivelul de 64,4% deținut anterior.
Amânarea finalizării tranzacției prin care EIH a preluat un pachet suplimentar de 13,6% la E-Distribuție Muntenia S.A. și Enel Energie Muntenia EEM a fost cauzată de litigiul prin care SAPE și-a exercitat clauza de put option. Inițial a cerur un preț de 520 milioane de euro, care a fost contestat de către Enel Int. Holding. Întrucât nu a fost stabilit un acord asupra prețului acțiunilor, în 2014 SAPE a inițiat o procedură de arbitraj la Camera Internațională de Comerț de la Paris, prin care a solicitat prețul menționat anterior, precum și dobânzi de circa 60 de milioane de euro.
În decizia din data de 3 februarie 2017, Tribunalul Arbitral a stabilit prețul pachetelor de acțiuni care fac obiectul clauzei put option la circa 400 de milioane de euro, reducând astfel suma cerută de SAPE cu peste 100 de milioane de euro și respingând solicitarea pentru acordarea de dobânzi.
Guvernul s-a răzgândit și nu mai fixează o data pentru adoptarea euro
Premierul Grindeanu renunță la asumarea unei date pentru aderarea la moneda unică europeană, cu toate că își asumă în continuare angajamentul față de Comisia Europeană.
Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat astăzi în timpul primei reuniuni a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro că România poate să adopte moneda europeană numai „după ce și veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, conform Profit.ro.
Guvernul ia în considerare ca în elaborarea raportului ce trebuie transmis la Bruxelles anual să nu mai fie menționată data la care România va putea fi capabilă să adopte moneda unică, nedorindu-se nici măcar includerea unui termen simbolic, precum în anii precedenți.
În 2016, Guvernul Cioloș a anunțat renunțarea la termenul de 2019 pentru trecerea României la euro, menționând că data va trebui stabilită mai degrabă de către viitorul guvern și să fie inclusă în raportul pentru Bruxelles de anul acesta. Guvernul Cioloș a pregătit atunci un document în care nu mai anunță anul 2019, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană.
„Nu este stabilită nicio dată. Rămâne principiul ca o dată să fie asumată în baza analizei de impact care va determina momentul cel mai oportun de aderare la UEM. Analiza va fi făcută în următoarele luni. În Programul de Convergență de acum nu va apărea data”, au declarat anumite surse pentru Profit.ro.
Anual, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene un program de convergență al României, care să indice și un astfel de termen. În programul transmis în aprilie 2015, Guvernul a anunțat, mai mult ca un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie, că își păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019.
Autoritățile române au hotărât stabilirea unei date ca țintă pentru adoptarea monedei euro, dorind astfel să arate angajamentul României pentru a intra în zona euro, dar au împins ulterior acest termen, țara noastră nefiind încă practic pregătită pentru un astfel de angajament.
Programul „Carne de porc din fermele românești”, aprobat de Senat
Programul „Carne de porc din fermele româneşti”, prin intermediul căruia producătorii de carne de porc vor fi subvenționați de stat, a fost aprobat de plenul Senatului, proiectul de lege urmând să fie trimis Camerei Deputaţilor.
În cadrul dezbaterilor privind propunerea legislativă inițiată de PSD, senatorul PSD Doina Silistru a declarat că obiectivul acestui proiect de lege este implementarea Programului carne de porc prin intermediul cărora se vor acorda ajutoare de stat producătorilor pentru dezvoltarea activității de creștere a porcinelor și pentru menținerea cel puțin a nivelului actual de producție din acest sector.
Implementarea acestui program va avea loc în perioada 2017-2020, conform declarației senatorului PSD, citat de Mediafax.
Proiectul își găsește susținere și în rândul senatorilor PNL, Costel Șoptică declarând în acest sens că „peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este din import”.
Programul are în vedere alocarea sumei de 446 de milioane de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate.
Pentru 2017, urmează să fie alocate 86 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, valoarea unui pachet fiind echivalentul a 10.000 euro.
Propunerea legislativă a obținut 103 voturi ”pentru” şi un vot împotrivă.
Saga legii salarizării unitare. Mai noul proiect de lege, amânat din nou cu 7-10 zile la intrarea în Parlament
Liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat luni că depunerea proiectului de lege a salarizării unitare a fost amânată pentru a putea fi analizată de către toate grupurile parlamentare. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina online a PSD, transmite News.ro.
„Am vorbit cu colegii mei de la grup să fie transmis şi celorlalte grupuri parlamentare din Parlament, tuturor grupurilor parlamentare pentru a se putea uita cu atenţie pe ele şi, eventual, dacă au propuneri sau amendamente să fie făcute înainte ca legea să fie depusă în mod oficial la Parlament. Din când în când mai iau şi decizii la partid şi le-am comunicat colegilor mei, m-am consultat şi cu doamna Olguţa Vasilescu mai devreme. O săptămână, 10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze (…)”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Principalul motiv al elaborării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prezentat în proiect este disfuncționalitatea salarială existentă în sistemul public de salarizare. Așadar, se propune majorarea salariilor de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim din sectorul bugetar să ajungă la nivelul de 1 la 12, de la 1 la 15 cât este în momentul de față.
Cele mai mici salarii din sectorul bugetar vor crește cu aproape 100%, această creștere diminuându-se din ce în ce mai mult pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale, conform proiectului legislativ.
Totodată, inițiativa legislativă va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2017, iar prevederile legii se vor aplica în etape, prin acordarea de majorări salariale între 2017-2021 și prin acordarea în 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege. În plus, începând cu 2023, stabilirea salariilor de bază va avea loc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată.
Actul normativ referitor la salarizarea unitară prevede:
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;
– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;
– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;
-stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
-stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
– stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
– stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
– acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
– acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
– reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
– reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;
– încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.
Un apartament de 50 metri pătrați din Capitală a ajuns să coste cât 114 salarii medii pe economie
Raportul dintre prețul unei locuințe noi și salariul mediu a ajuns la cel mai redus nivel de după 1990, pentru achiziția unui apartament în Capitală cu suprafața de 50 metri pătrați utili fiind necesare 114 salarii medii pe economie, sau nouă ani și jumătate, se arată într-un studiu al companiei Coldwell Banker România.
„Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”, se arată în document.
Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro. În economiile dezvoltate, prețul unui metru pătrat construit este echivalentul unui salariu mediu pe economie, raport care este considerat optim pentru dezvoltarea imobiliară. În România, înainte de 1989, exista același raport, un metru pătrat construit fiind echivalent cu salariul mediu.
După cum era de așteptat, cele mai multe locuințe ce urmează a fi finalizate în acest an în București beneficiază de finanțările Prima Casă, (75% din totalul tranzacțiilor pe cel mai de jos palier de preț) fiind încadrate în segmentul mass market. Prețul celor mai accesibile locuințe variază în medie între 700 și 950 euro pe metru pătrat util. Ponderea în total piață este de 60% din total, sau 7.200 de apartamente
Potrivit estimărilor, în București urmează să fie finalizate 12.000 de locuințe noi până la sfârșitul acestui an. Ponderea segmentului middle market va continua să fie ridicată și în 2017, pe fondul dezvoltării a tot mai multe proiecte rezidențiale în zonele semicentrale și în apropierea centre de afaceri (Barbu Văcărescu — Floreasca și Politehnică — Grozăvești), ca urmare a majorării veniturilor potențialilor cumpărători. În acest segment se încadrează 4.500 de unități, sau 37% din ofertă, care urmează a fi finalizate în acest an în București și împrejurimi. Prețul la care se achiziționează aceste locuințe variază între 1.100 și 1.300 euro pe metru pătrat util.
Gradul de absorbție s-a menținut pe parcursul anului anterior la peste 80% din unități până la livrarea proiectelor pe piață, pe fondul unui nivel ridicat de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi, în ciuda sincopelor înregistrate pe segmentul finanțărilor.
De asemenea, pe segmentul middle market sunt încadrate și proiecte care includ deja mii de unități finalizate, care reprezintă concepte integrate și în care s-au format deja veritabile comunități.
Comparativ cu anul anterior, segmentul premium deține o pondere mai redusă din totalul unităților aflate în dezvoltare, de aproximativ 3,5%, sau 500 de locuințe.
Compania imobiliară estimează o majorare a prețurilor de vânzare cu 5% – 7% în acest an, în funcție de segmentul de piață și de cererea existentă pe un anumit segment și într-un anumit interval de timp. Coldwell Banker Romania oferă servicii de consultanță, brokeraj și management al proprietăților imobiliare pe toate segmentele pieței: rezidențial, birouri, industrial, terenuri și investiții. Prin rețeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de țări cu peste 3.000 de birouri și are peste 86.000 de consultanți și brokeri.
Ședința Federal Reserve, crucială pentru viitorul cotației euro în raport cu dolarul
Așa cum era deja pus în preț în piață, Federal Reserve a livrat o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază însă, cu toate acestea, dolarul a scăzut. Să fi fost doar un caz clasic de „buy the rumor, sell the news?”. Nu, din contră, piața a reacționat ca la carte în urma informațiilor furnizate de FED.
Federal Reserve, un pas înainte pe termen scurt și unul înapoi pe termen lung
„Mesajul simplu este că economia se comportă bine. […] Avem încredere în soliditatea economiei și în rezistența ei la șocuri”, a declarat Janet Yellen în conferința de presă, justificând astfel majorarea dobânzii. Însă, pe întreg parcursul discuției cu jurnaliștii, a reiterat mesajul referitor la evoluția viitoare din statement-ul oficial: „Comitetul se așteaptă la un climat economic care va evolua într-o manieră ce va justifica creșterea graduală a ratei dobânzii”. Și, în opinia mea, aceasta este cheia în care trebuie văzut întreg fenomenul.
Ce înseamnă această gradualitate? Înseamnă că Federal Reserve va păstra pesemne încă mult timp de acum încolo un nivel al dobânzii sub acela care să fie neutru din punctul de vedere al creșterii economice și al inflației adică o politică monetară care să rămână, în continuare, stimulativă. Cu alte cuvinte, pasul înainte făcut odată cu majorarea dobânzii a fost cumva anulat de pasul înapoi rezultat din estimarea politicii pe termen mai lung.
De altfel, acest aspect se poate constata și din reprezentarea grafică a estimărilor fiecărui membru FOMC în ceea ce privește nivelul dobânzii pentru finele anului 2017 și, respectiv, pentru 2018.
Rezultă din estimările membrilor FOMC că nivelul pentru finele anului 2017 a rămas constant, deci vom avea parte până atunci de doar două ridicări ale dobânzii, adică un mesaj ceva mai „dovish” față de ceea ce se pusese deja în preț de către participanții la piață. În ceea ce privește 2018, putem constata că, deși nivelul median a fost ridicat cu 25 de puncte de bază, numărul estimărilor unei dobânzi de peste 2,25% a scăzut, în timp ce numărul estimărilor de sub 2% a crescut, de aici și interpretarea participanților la piață că oficialii Federal Reserve nu vor accelera implementarea măsurii de normalizare a politicii monetare.
România la Expo 2017 Astana: Despre energia viitorului și vinul românesc
Astana – o excelentă oportunitate pentru a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, optimismul și încrederea în viitor la români.
Interviul scriitorului și publicistului Nicolae Mareș cu Excelența Sa, dl. Radu Șerban, Comisar al României la Expoziția de la Astana din acest an
Nicolae Mareș: Domnule ambasador este un lucru îndeobște cunoscut că România are vocație și o experiență deosebită în participarea la evenimentele de asemenea anvergură. Personalități dintre cele mai de seamă din diferite domenii au adus strălucire, ca organizatori, acțiunilor respective: Dimitrie Gusti, Costin Petrescu/pictorul care a realizat fresca de la Ateneul Român, Maria Tănase etc. Ce ne puteți spune despre participarea românească din acest an?
Radu Șerban: Ca stat membru fondator al Biroului Internațional pentru Expoziții, urmând o îndelungată tradiție, România va avea o prezență activă la Expo 2017 Astana, expoziție internațională cu tema „Energia viitorului”, care se va desfășura pe o durată de trei luni, între 10 iunie și 10 septembrie 2017.
Ce va însemna aceasta?
Elementul central al pavilionului României îl va constitui proiectul „Extreme Light Infrastructure” (ELI), cel mai important proiect de cercetare din România ultimei jumătăți de secol, un simbol al progresului și continuității în cercetarea globală, oferind o privire spre viitor, proiect paneuropean în domeniul fizicii nucleare, dezvoltat în cooperare cu Ungaria și Cehia. Când se va finaliza, va fi cel mai puternic laser din lume, capabil să genereze energie egală cu 10% din energia soarelui.
Pentru a atrage un public cât mai larg, pavilionul nostru va prezenta și elemente de folclor, probând ospitalitatea românească, cu precădere prin prezentarea tradiției îndelungate în producerea vinului, sursă de bază, cu calități anticanceroase, după ultimele cercetări, în alimentația și energia corpului uman.
În felul acesta, conceptul tematic al pavilionului nostru transmite un puternic mesaj vizitatorilor, îmbinând două elemente distincte: cea mai avansată cercetare științifică în domeniul laserelor, alături de una din cele mai vechi tradiții ale umanității, producerea vinului.
Prezența României la Expo 2017 Astana constituie o excelentă oportunitate de a ilustra geniul românesc în acțiune, inventivitatea și capacitatea de inovație, precum și optimismul și încrederea în viitor, toate provenind din tradiții îndelungate.
Prin intermediul celor patru ecrane mari, localizate în patru colțuri ale pavilionului, publicul va face cunoștință cu România, în multiplele sale manifestări și ipostaze.
În business este olimpiadă în fiecare zi
Interviu preluat de pe ProfitLive.ro, cu Radu Timiș, fondatorul Cris-Tim.
Ce înseamnă pentru Radu Timiș o companie integrată?
Acum 15-20 de ani, noi, procesatorii de carne, eram criticați că doar importăm materia primă și nu ne ocupăm și cu creșterea animalelor, nu avem integrată nici pe verticală și nici pe orizontală producția noastră, deși ca să ai logistică și vânzare înseamnă deja foarte mult, este o știință. Ca să schimbăm percepția că distrugem agricultura românească, să liniștim spiritele politice ale vremii, am decis să cumpărăm o fermă și să începem efectiv producția de la bază, integrată. Adică teren, cereale, de la semănat până la magazine și așa am ajuns să avem mai multe business-uri în zona agriculturii.
În zona integrată a fermei de vaci, cu 1.500 de capete, cultivăm peste 1.000 hectare de teren și avem propria fabrică de nutrețuri. Ne-am specializat în creșterea vacilor de lapte și avem o fabrică de lactate unde facem produse acidulate. Este minunat că am reușit să creștem cu cel puțin 20% anual și reușim să desfacem întreaga producție. Nu facem achiziții de lapte de la alte ferme, avem securizată calitatea pe fiecare verigă a procesului de producție și considerăm, desigur, ca și clienții noștri, că avem cele mai bune produse.
Tot în ferma noastră avem o reproducție foarte bună. De exemplu, anul trecut au fătat 400 de vițele. Asta înseamnă ca la o medie de 30 de litri pe zi pe cap de vacă, producem în jur de 12.000 litri de lapte pe an. N-am intrat încă în zona supermarket-urilor, vindem în zona de proximitate, distribuție directă în 8.000 de magazine și avem surpriza că e deja un produs tractor pentru companie.
Cunoaștem criticile sau comentariile care sunt făcute pe marginea modului în care se dezvoltă agricultura românească. Ce trebuie să se întâmple ca agricultura să fie realmente competitivă?
Cred că problema numărul unu este lipsa unor cooperative care să adune mai mulți fermieri, mai mulți producători la un loc, care să aibă capacitățile lor de producție, să creeze brand-uri, să aibă putere de negociere atât internă, cu lanțurile de hipermarketuri, cât și cu partenerii externi. Dacă vând doar laptele către marile fabrici, să aibă putere de negociere. Sau să aibă propriile fabrici de procesare, să-și creeze propriile branduri pentru produse atât de bune, încât să poată ieși și la export.
De ce această lipsă? Care este cauza?
Că suntem români. În ADN-ul nostru e scris să nu ne putem aduna doi-trei la un loc. Pentru că istoric, așa ne-am format. Probabil au trecut prea multe popoare migratoare peste noi. De la unii am luat lucruri bune, de la alții mai puțin bune, alte metehne. Dacă doi români se întâlnesc, de exemplu în Italia, și aud românește, nici măcar nu-și spun „Bună ziua”.
Ați spus că răspunsul la întrebarea de ce nu putem este pentru că suntem români. Radu Timiș sunteți român, de ce ați reușit?
În primul rând, atunci când am fost asociat am pierdut tot. Cu primul meu business, am ajuns primul importator din China. Am avut doi parteneri, care la un moment dat au spus „domnule, tu nu ești bun de om de afaceri, du-te înapoi ca profesor de sport și vezi-ți de piscina ta, la sala ta de forță, marea ta iubire”. Atunci mă cunoscusem cu soția mea, și, deși făcusem, după șase luni, un milion de dolari, în 1993, am pierdut toți banii, am început iar de la zero.
Tenacitatea ar fi răspunsul, îndărătnicia de a învinge?
Eu am făcut sport de performanță, ski fond și biatlon și niciodată nu am fost campion absolut, decât o dată la universitare. Eram de locul trei, patru. Mi-am dorit tot timpul să fiu numărul unu, să fiu campion. Această dorință a mea de a fi tot timpul numărul unu nu s-a realizat în domeniul sportului, dar m-a dus în zona business-ului.
Ce din biatlon se regăsește în business? Efortul de a rămâne pe schiuri în cursă sau acuratețea tragerii?
Aveam o acuratețe a tragerii extraordinară. Mă focusam foarte bine, ceea ce fac și astăzi. Îmi creez singur realitatea, visele mi le realizez pentru că știu cum să-mi creez această realitate. Dar, desigur, și această voință de a nu abandona. Una din problemele pe care le are antreprenorul român este că nu a învățat un lucru elementar: în business e ca la olimpiadă. Numai că olimpiada este o dată la patru ani și te pregătești cu șase luni înainte. În business este olimpiadă în fiecare zi. Zilnic trebuie să fii în tonus nu numai fizic, mintal, emoțional, dar o parte foarte importantă care este uitată de antreprenori este partea de spiritualitate. Noi nu suntem oameni care au experiențe divine, ci suntem ființe divine care au experiențe umane.
Când realizăm asta? În fuga pentru profit, în fuga pentru construcția afacerilor? Când are timp antreprenorul să aibă această revelație?
La mine, cel puțin, a apărut ca o necesitate, ca o salvare, pentru că, la nivel de emoție, sunt atât de puternice impulsurile pe care le primim în fiecare zi, încât, dacă nu avem momente contemplative, meditative, în care să fim în ființa noastră și să ne încărcăm cu energia universului, cu energia lui Dumnezeu, nu putem duce. Gândiți-vă ca noi am prins perioada cea mai complicată din istorie a omenirii. Noi, imediat după revoluție, am trecut de la o societate comunistă la o societate capitalistă, deci s-a schimbat capitalul, modul de existență. Am prins după aceea globalizarea, internetul, criza economică, integrarea europeană, integrarea în NATO și continuă o ceartă politică care ne afectează. Vă dați seama câte treceri, câtă adaptare din punct de vedere mintal, religios, social, în mod de alimentație și așa mai departe. A trebuit să facem totul în 25 de ani. Ca să reziste un om la șocurile astea, la schimbările astea, trebuie să aibă forță.
Un crâmpei de istorie, 25 de ani, în care s-au întâmplat câte nu s-au întâmplat în două mii de ani în viața unui individ. Dacă nu ai un program ca pentru olimpiadă, în fiecare zi să faci mișcare, în fiecare zi să meditezi, în fiecare zi, să ai control al minții și să ai familie puternică în spate, să ai valori foarte clare , este foarte greu să reziști. Antreprenorii români din păcate nu rezistă, ori își distrug singuri creația, copilul, ori îl vând pentru că zic „domnule nu mai putem”. E de înțeles că nu mai pot, pentru că este foarte mult. Dacă am lua prin comparație un antreprenor din România cu un antreprenor din Germania, o să vedeți diferențe uluitoare. Noi chiar suntem foarte buni pentru că am avut parte de foarte multe lucruri pe care cei din Vest nu au avut șansa de a le trăi.
Franța și Germania, motoarele economice ale Uniunii Europene, vor o Uniune cu mai multe viteze. La care se adaugă Brexit. Perioada asta extrem de complicată de care ai vorbit nu se complică și mai mult?
Dacă ne referim la cele două puteri, care de fapt conduc astăzi comunitatea europeană, pot spune că și-au atins obiectivele în ceea ce privește dezvoltarea comunității europene, ne-au cucerit, firmele lor au preluat ce este mai bun din fiecare țară, au și supermarket-urile foarte bine implantate, nu se mai pune problema de piață, pentru că o au.
Dar noi ne punem problema despre ce mai rămâne din ideea de piață comună pentru producători ca dumneavoastră?
Pentru noi rămâne partea de românitate care mai există. Românii noștri care au plecat, și către care noi exportăm, principalul nostru export, cel puțin în industria alimentară, și posibilitatea de a circula liber în Europa și de a cheltui banii noștri tot la ei. Deci să ne bucurăm cu ceea ce avem, cu lucruri bune rămânem, faptul că s-au deschis granițele și că a venit „know how-ul” la noi, noi am plecat la ei, ne-am educat. Dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani, odată cu integrarea europeană, pașii noștri în evoluție au fost foarte mari, ne-au ajutat să ne dezvoltăm mai departe, democrația noastră care știm cum era. Dacă ar fi să o luăm de la capăt, cred că același lucru am face. Fără integrare europeană n-am fi putut, și consider că a fost o șansă pentru noi să fim cetățeni europeni. Partea neplăcută este, când ne ducem la ei, este faptul că te mai întreabă câteodată, când tu arăți ca cetățean european, te și comporți ca un cetățean european, chiar suntem de multe ori peste ei, în multe cazuri, de unde ești. Eu spun cu mare mândrie că sunt român și în momentul acela au o pauză și sunt surprinși de faptul că sunt mândru că sunt român. Păcat este că nici ambasadorii noștri sau media noastră nu arată mai mult reușitele noastre, a românilor care sunt acolo. S-a pedalat foarte mult, imediat după integrarea României în Uniunea Europeană, ce fac țiganii noștri acolo și, din păcate, nu arată că, de fapt, celelalte două milioane și jumătate de români fac lucruri foarte bune în Europa. Mai departe, acolo unde sunt români și nu sunt numai muncitori căpșunari, sunt și profesori și doctori și ingineri și cercetători, de fapt lumea bună a noastră este plecată dincolo. Ei consumă la ei, ridică PIB-ul țărilor respective și, mai departe, studenții noștri, eminenții noștri, olimpicii noștri rămân tot acolo. Deci, din punctul meu de vedere, ei și-au atins obiectivele cu noi, urmează să le mai atingem și noi cu ei.
Înainte de toate trebuie să ne atingem obiectivele noastre cu noi înșine. Care ar fi acestea?
Totdeauna am spus în această evoluție rapidă a Universului și mă bag puțin în partea ezoterică, dacă mă lăsați două secunde.
Vă ascult cu interes.
În 2012, când se anunța în calendarul maiaș trecerea dintr-o eră în alta și unii spuneau că e sfârșitul pământului. Pe 25 decembrie de fapt a fost primul salt galactic în care pământul și-a schimbat vibrația, a trecut din 3D în 4D, iar noi, oamenii, pământenii, am început să ne schimbăm, chiar inclusiv ADN-ul, de la cinci simțuri să trecem la șapte simțuri și timpul s-a accelerat. În această accelerare în 2015 vine al doilea salt galactic, în 2030 al treilea. Timpul nu mai este 16 ore și sistemul nostru solar trece din marginea Căii Lactee după 26.000 de ani în centrul galaxiei. În aceste transformări uriașe ale Universului, noi, care suntem niște fărâme mici de conștiință dumnezeiască, suportăm această accelerație a timpului și evoluția conștiinței și a materiei.
Am o curiozitate. De unde a primit Radu Timiș toată această cunoaștere?
Am avut șansa de la 20 de ani să trec în zona asta. Am început cu yoga, am început să mă joc, să încerc vindecări. Am descoperit faptul că doar cu mâinile mele sunt un foarte bun vindecător și pot să alin durerea. După care m-am apucat și am citit. Toată instrucția mea s-a dus spre toată zona asta a spiritualității într-un mod autodidact.
Dar oare Radu Timiș nu s-a gândit niciodată să își vândă afacerea?
Au fost două momente când am simțit că bussines-ul meu nu are viitor. Era perioada când se spunea că mezelurile nu sunt sănătoase și, văzând ceea se ce întâmplă în alte țări, am spus că nu am decât o șansă. Dacă vreau să merg mai departe și așa cum mi-am propus să fie compania pentru 100 de ani, trebuie să fac mezeluri sănătoase, bune, pentru consumul uman și care să dea energie și să corespundă nevoilor organismului și să venim cu partea asta de siguranță alimentară. Noi am reușit lucrul acesta. Vreau să vă spun că lucrăm de un an de zile la un super-proiect în care de la 10-12 E-uri câte sunt astăzi în întreaga piață, nu numai la noi, în toată Europa, am ajuns între 0 și 4 E-uri, al cincilea fiind sarea. Și am scos tot ce înseamnă înlocuitori de carne. Am scos soia, amidon, monoglutamatul de sodiu, colorantul chimic, gusturi aromate chimice, gluten, deci am mers pe conceptul de etichetă curată, care este astăzi în toată Europa, de produs curat. Într-o lună jumătate intrăm pe piață total cu produsele noastre, care sunt toate de fapt în faza asta numai din cauză că branding-ul a durat mai mult. Acum trei ani, mi-am propus lucrul acesta și sunt convins că, așa cum am spus, compania este pentru 100 de ani. Anul acesta împlinim 25 de ani, poate este importantă transmiterea de ștafetă către generația următoare. Eu am cinci copii.
Pregătiți să preia ștafeta?
Dintre care doi, deja, lucrează în companie. La 20 și 22 de ani sunt chiar fabuloși, este o surpriză continuă și am o bucurie să lucrez împreună cu ei. Soția mea este și ea cot la cot cu mine și chiar suntem o echipă și o forță extraordinară. Dacă ar reuși mai mulți antreprenori cu familiile lor să fie într-un asemenea mod implicați în treabă, ar avea spatele asigurat. La un moment dat, oricât ai fi de bun antreprenor, ai nevoie de un spate, ai nevoie cu cine să te consulți. Eu am șansa că eu cu soția mea, dimineața, facem întâi șapte-opt kilometri mers pe jos și în această oră și un sfert discutăm problemele și ne echilibrăm, ne clarificăm lucrurile și în felul acesta ne compensăm unul cu celălalt, cu ce are unul mai bun, cu ce are celălalt, și atunci devenim o echipă.
Vă mulțumesc pentru interviu.
Cu plăcere, evident aveam probabil multe să vorbim.
Aveam multe să vă mai întreb, dar aveam și un format și, dacă tot ați împlinit 25 de ani de existență și vreți să mergeți până la 100, chiar avem timp.
Chiar avem. Este o veșnicie.
Câteva repere de analiză a propunerii de constituire a Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare ( FSDI)
1. Sursele de finanțare (seed money). Dacă susținătorii ideii constituirii acestui fond își imaginează că sursele de finanțare (seed money) vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală. Asta pentru că ele sunt prin definiție limitate la contribuția inițială și pentru că veniturile acestui fond sunt reprezentate de dividendele încasate de la companiile din portofoliu, iar aceste venituri nu sunt în controlul managerului de fond, ele depinzând de politica de dividend a respectivelor companii.
Un fond suveran este, în primul rând, un recipient continuu de surse de finanțare provenind, în principal din redirecționarea veniturilor din exploatarea resurselor minerale. Daca FSDI va fi dotat doar cu participațiile statului la unele companii, atunci el este din start o variantă de fond închis de investiții, limitat în politica de investiții de capacitatea lui de a genera venituri din dividende sau de capacitatea de a face leverage pe aceste venituri prezente și viitoare. În opinia mea, coroborând ceea ce a fost făcut public până în acest moment, inițiatorii văd acest fond mai degrabă ca un vehicul de atragere de finanțări cu garanția acțiunilor din portofoliu, ceea ce ar face din el nu un fond suveran per se, ci un SPV care atrage finanțări. Un fel de leveraged asset backed fund.
Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă
Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale.
Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar conceput exclusiv pentru finanțarea investițiilor, iar experiența pe care alte state o au în acest domeniu este notabilă.
Programul de guvernare PSD-ALDE propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român. Resursele de capitalizare ale celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, și din vânzarea de participații ale statului.
Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, și din profiturile realizate pe piața de capital, prin managementul performant al plasamentelor.
Fondurile suverane și finanțarea dezvoltării pe termen lung: riscuri și oportunități
Fondurile suverane (prescurtat FS) au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii 20 de ani reprezentând astăzi un factor important în circuitele financiare internaționale. Cele mai multe dintre ele sunt deținute de țări care au resurse naturale substanțiale pe care le exportă și au obiective clare, pe termen lung, incluzând aici și transferurile intergeneraționale. În mod tradițional, aceste fonduri au făcut investiții în alte țări, îndeosebi în acțiuni tranzacționate pe principalele piețe bursiere din diverse motive între care și lipsa oportunităților de a investi pe piețele interne.
Ce este un Fond Suveran?
Conform Sovereign Wealth Fund Institute un fond suveran este „un fond de investiții deținut de stat sau o entitate care este constituită din surplusuri ale balanței de plăți, operațiuni valutare oficiale, venituri din privatizări, plăți din transferuri guvernamentale, surplusuri fiscale și/sau venituri încasate din exporturile de resurse. Definiția fondurilor suverane (prescurtat FS) exclude, printre altele, active de rezervă în valută deținute de autoritățile monetare pentru balanța de plăți, întreprinderi de stat în înțelesul tradițional, fonduri de pensii ale angajaților guvernamentali (finanțate din contribuțiile angajator/angajați) sau active administrate în beneficiu individual.
Formarea de FS nu este un fenomen nou, dar aproape două treimi din cele existente la ora actuală au fost constituite în ultimii 20 de ani. Conform estimărilor Sovereign Wealth Fund Institute, FS aveau în 2016 active în gestiune de peste 7.000 miliarde dolari SUA. În aceste condiții, este evident că importanța FS a crescut substanțial nu numai în țara de origine, dar și în contextul sistemului financiar internațional. Din 2005 până în 2015 au fost create sau anunțate peste 40 de noi FS. Volumul uriaș de active pe care le au în administrare aceste fonduri depășește, conform unor estimări, pe cel al activelor administrate de fondurile de hedging iar unii autori estimează că deja este posibil ca activele FS să depășească și stocul global de rezerve valutare. Există anumite rezerve privind aceste estimări datorate scăderilor pe care FS le-au înregistrat după căderea prețurilor la petrol, în 2015, când acestea au fost forțate să iasă din o serie de poziții, iar valoarea activelor pe care le aveau în administrare a scăzut, după unele estimări cu 1.300 miliarde dolari SUA.
Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, între panaceu universal și vehicul de investiții
Ideea înființării unui fond suveran de investiții nu este deloc nouă pentru România. În Europa, dar și la nivel mondial, criza financiară a determinat guvernele să caute soluții pentru asigurarea de capital pe termen lung pentru accelerarea creșterii economice în condiții de macrostabilitate.
Ascensiunea acestui instrument, relativ nou, se explică prin necesitatea stimulării economiilor naționale pe baza unor strategii de investiții pe termen mediu și lung. Prin definiție, FSI-urile sunt vehicule investiționale care dețin un portofoliu de active atât pe piața națională, cât și internațională, și sunt finanțate exclusiv de către stat (fiind suverane). Încă de mai bine de șase ani, Comisia Europeană a propus chiar o abordare comună a acestora la nivelul UE, încurajând statele membre să înființeze astfel de instrumente.
Înființarea unui Fond Suveran de Investiții constituie o premieră pentru România și este una dintre prioritățile din programul economic de guvernare al PSD, de care se vorbește tot mai mult în ultima perioadă. Capitalizarea acestuia va fi asigurată de participațiile profitabile pe care le deține în prezent statul român.
Prima problemă este că acest fond, în ipoteza actuală de lucru, va atrage capital în principal din companiile de stat profitabile. În prima fază, fondul va dispune de veniturile din dividende, estimate pentru acest an la aproximativ 2,6 miliarde lei, dar care nu vor mai alimenta bugetul de stat
Referitor la asigurarea resurselor pentru acest Fond, Lucian Anghel, șeful consiliului de administrație al Bursei de Valori București, consideră că pentru a avea succes este nevoie de utilizarea pieței de capital. „Statul ar putea face rost de câteva miliarde de euro prin vânzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, menținându-și controlul prin dețineri de cel puțin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate să vândă 19%, astfel încât să rămână cu 51%, iar banii obținuți se pot duce în acest fond”, a argumentat Lucian Anghel.
În plus, listarea altor companii atractive pentru investitori ar reprezenta o altă sursă de bani pentru fond. „De exemplu, Hidroelectrica, dar și alte companii. La companiile la care statul are dețineri minoritare, pachetele pot fi vândute”, a mai spus Anghel.
Relațiile ruso-americane, la cel mai jos nivel după atacul din Siria
Rachetele lansate de forțele militare americane împotriva Siriei tensionează și mai mult relațiile dintre SUA și Rusia, după ce vineri Kremlinul a acuzat utilizarea forței de către președintele Trump, iar surse militare rusești au declarat că ar putea suspenda acordul pentru schimbul de informații privind zborurile avioanelor militare în spațiul aerian sirian pentru a evita angajări accidentale, conform The New York Times.
Donald Trump, care-și făcuse unul dintre punctele principale ale campaniei electorale îmbunătățirea relației cu Moscova, a intrat într-una dintre cele mai dure confruntări diplomatice cu Moscova din ultimii ani.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a catalogat atacurile aeriene împotriva Siriei ca fiind o „lovitură puternică” dată relației ruso-americane, în timp ce administrația Trump a sugerat că Rusia poartă o parte din responsabilitate pentru atacul cu arme chimice asupra civililor sirieni care a urgentat răspunsul american.
Atacul cu rachete de croazieră a demonstrat potențialul pericol al operațiunilor forțelor armate rusești și americane care operează foarte aproape unele de altele. Aproximativ 100 de militari ruși ar fi fost detașați la baza aeriană care a fost atacată de forțele americane. Americanii i-au anunțat pe ruși că baza militară unde erau localizați va fi bombardată în aproximativ 90 de minute, dar fără să le spună exact direcția în care ar trebui să se refugieze.
Cu toate că Rusia nu a activat sistemul de apărare aerian împotriva rachetelor de croazieră americane, vrea să își demonstreze forța militară după acest atac. Oficialii de la Moscova au anunțat că vor întări sistemul de apărare aerian din Siria, iar o fregată din Marea Neagră a fost transferată imediat în Marea Mediterană, îndreptându-se spre baza Tartus.
Oficialii americani au acuzat Rusia că nu a reușit să ducă la îndeplinire înțelegerea din 2013, care prevedea eliminarea tuturor armelor chimice de pe teritoriul sirian.
Secretarul de stat Rex Tillerson a declarat că este clar că Rusia este responsabilă de utilizare a armelor chimice, indiferent dacă aceasta a fost complice sau doar incompetentă.
Rusia neagă în continuare faptul că Siria deține armament chimic sau că a executat atacul în care și-au pierdut viața peste 80 de civili și adaugă că este doar un pretext fals pentru ca SUA să atace direct forțele guvernamentale siriene.
În plus, președintele Vladimir Putin a catalogat loviturile date de SUA ca o încălcare gravă a legilor internaționale.
În urma bombardamentului efectuat de SUA, patru militari sirieni și-au pierdut viața, în timp ce alți doi sunt dați dispăruți.
Atac terorist la Stockholm: Un camion a intrat în mulțime pe o arteră comercială
Cel puțin trei persoane au murit și alte opt au fost rănite vineri în capitala Suediei după ce un camion a intrat cu viteză în mulțimea de pe o arteră comercială și s-a izbit apoi în vitrina unui magazin, în ceea ce pare a fi un atac terorist conform declarației prim-ministrului suedez, transmite Reuters.
Autoritățile din Suedia au declarat că șoferul camionului nu a fost încă prins, însă au difuzat imagini de la camerele de supraveghere cu bărbatul care a cauzat incidentul.
Atacul nu a fost încă revendicat.
„Suedia a fost atacată. Toate cele întâmplate indică faptul că ar putea fi vorba de un atac terorist”, a declarat prim-ministrul Stefan Lofven într-o conferință de presă.
Centrul Stockholmului a fost închis parțial de către autorități și evacuat, inclusiv stația de metrou, iar traficul a fost oprit în zonă la ordinele poliției.
Prețul petrolului a urcat la maximul ultimei luni, după ce Siria a fost atacată direct de SUA
Cotația barilului de petrol a urcat vineri până la maximul ultimei luni după ce SUA a atacat cu rachete de croazieră o bază aeriană a guvernului sirian, atac ce a tulburat piețele globale din cauza îngrijorării privind inflamarea conflictului militar în regiunea cu mari rezerve petrolifere, transmite Reuters.
Cea mai dură acțiune militară a SUA în Siria de când a izbucnit războiul civil în această țară a crescut incertitudinile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Petrolul, aurul, principalele valute și obligațiunile au reacționat puternic imediat după aflarea veștii atacului împotriva Siriei, pentru ca ulterior evoluțiile abrupte să se atenueze odată cu anunțarea unei cifre mai mici decât se anticipa privind numărului de locuri de muncă nou create în economia americană.
Cotația futures a țițeiul Brent a urcat cu 15 cenți la 55,04 dolari/baril, după ce atinsese un vârf intraday de 56,08 dolari, cel mai mare preț de după 7 martie, la doar o oră după ce fuseseră anunțate loviturile efectuate de marina americană.
„Piața petrolului este din nou în urcare după reculul suferit în ultimele săptămâni. Fluxul de știri din ultimele ore readuce riscurile geopolitice pe radarul piețelor”, a declarat Frank Klumpp, analist al pieței petroliere la Landesbank Baden-Wuerttemberg, pentru Reuters.
Chiar dacă producția de petrol a Siriei este limitată, poziția geografică că alianțele cu marii producători din regiune înseamnă că orice escaladare a conflictului are potențialul de a provoca o scădere semnificativă a ofertei de pe piață.
Însă, în cursul zilei de vineri, cotațiile petrolului au pierdut din avânt după ce atacul american cu rachete în Siria a fost relativ limitat iar macroindicatorii economiei SUA au fost sub așteptări, ceea ce a influențat piețele globale.
BVB vrea să-i învețe pe români cum să câștige bani investind în acțiuni
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a lansat inițiativa instituirii Zilei Naţionale a Investiţiilor pe 15 mai. În plus, pentru a-i încuraja pe români să-și diversifice plasamentele financiare și să crească nivelul de educație financiară, BVB va organiza pe 14-15 mai o serie de evenimente publice.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al educaţiei financiare, doar 22% români având cunoștinţe financiare generale, conform unui studiu realizat în 2015 de Standard & Poor’s asupra educaţiei financiare globale.
„Dacă ne-am fi diversificat modul în care ne păstram banii agonisiţi cu trudă şi am fi investit spre exemplu 100 de euro în principalele acţiuni listate la BVB la începutul anului 2012, acum am fi avut 200 de euro, adică ne-am fi dublat investiţia în 5 ani. În fiecare an din ultimii cinci randamentul total al indicelui principal al pieţei de acţiuni a fost pe plus, în timp ce în echivalent euro creşterea totală a fost de 97% până la finele anului 2016, aproape o dublare, în acelaşi interval”, a afirmat preşedintele BVB.
BVB lansează, de asemenea, un apel public de înscriere a proiectelor inovatoare în domeniul educaţiei financiare realizate în special de fundaţii, asociaţii sau persoane fizice. Odată acceptate, iniţiativele vor fi incluse în programul dedicat Zilei Naţionale a Investiţiilor şi vor primi sprijinul Bursei de Valori Bucureşti şi al partenerilor pentru creşterea gradului de educaţie financiară.
„Petiţia online va susţine ulterior o iniţiativă legislativă, prin care ne dorim ca ziua de 15 mai să devină Ziua Naţională a Investiţiilor”, potrivit unui comunicat al BVB.
Acestei iniţiative prin care românii vor putea să susţină instituirea Zilei Naţionale a Investiţiilor i s-au alăturat, încă din prima etapă, parteneri precum Grupul Financiar Banca Transilvania, Depozitarul Central, NN, OTP Asset Management Romania, Raiffeisen Bank şi Tradeville. Fundaţia Dreptul la Educaţie şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti sunt partenerii instituționali ai proiectului.
BVB mai menționează faptul că lista de parteneri rămâne deschisă, deoarece acest program este un demers național și de lungă durată.
Școala Gimnazială Pro Ingenio organizează petrecerea „1,2…Joacă-te cu noi”
Jocurile nu sunt doar distractive ci și educative, copiii învățând mai repede atunci activitățile pe care le desfășoară li se par amuzante. Acesta este și scopul evenimentului organizat de Școala Gimnazială Pro Ingenio sub titulatura de „1,2…Joacă-te cu noi”, sâmbătă 8 aprilie.
Copiii se vor distra, de fapt își vor deschide orizontul cunoașterii, în cadrul mai multor ateliere în care vor fi îndrumați de personal calificat din cadrul Școlii gimnaziale Pro Ingenio.
La unul dintre aceste ateliere de art&craft copiii vor confecționa diferite obiecte din hârtie, precum ghirlande, semne de carte, iepurași sau alte animăluțe năzdrăvane.
Parteneriatul încheiat între Școala Gimnazială Pro Ingenio și Brick4Kids se traduce printr-un atelier unde copii vor putea construi diverse obiecte din piese Lego.
În cadrul evenimentului vor mai fi și personaje din basme care îi vor picta pe copii pe față și modela animăluțe din baloane colorate.
Voia bună și atmosfera veselă va fi asigurată de MC Adina Stan, care împreună cu echipa ei va organiza concursuri, câștigătorii urmând să fie recompensați cu cadouri amuzante de către Pro Ingenio.
De la 15 iunie vor fi eliminate taxele roaming în toate țările membre UE
Parlamentul European a votat eliminarea completă a taxelor roaming pentru consumatorii europeni, utilizatori de telefonie mobilă, începând cu data de 15 iunie a.c., conform unui comunicat al biroului de presă al instituției europene.
În sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a aprobat joi acordul informal cu Consiliul UE cu 549 voturi pentru, 27 voturi contra și 50 de abțineri. Așadar, europenii vor putea să vorbească la telefon, să trimită SMS-uri sau să acceseze Internetul de pe mobil în toate țările membre Uniunii Europene fără să le fie percepute taxe suplimentare.
Prin acordul informal dintre Consiliul EUropean și Parlamentul EUropean au fost plafonate prețurile maximale pe care companiile de telefonie mobilă și le pot aplica reciproc în regim de roaming. Aceste tarife se regăseau indirect în costul final al facturii consumatorului.
Începând cu data de 1 iunie a.c. apelurile telefonice vor putea fi taxate cu maximum 3,2 centi pe minut, în timp ce pentru SMS-uri se va percepe maximum 1 cent. În ceea ce privește Internetul pentru telefonia mobilă, tarifele maxime pentru aces serviciu vor scădea treptat, în decursul a cinci ani, de la 7,7 euro pe GB, în 15 iunie 2017, la 2,5 euro pe GB, în 1 ianuarie 2022.
În ultimii deceniu, tarifele percepute de către operatorii de telefonie mobilă au scăzut cu aproape 90%.
Noile reglementări împiedică, de asemenea, pe cetățenii unei țări să încheie un contract cu o companie de telefonie mobilă cu sediul în altă țară unde tarifele sunt mai mici.
„Vânătoare” şi turism la Constanţa
Într-o avanpremieră a sezonului turistic, proiectul „Vânătoarea de comori arhitecturale”, împreună cu iniţiatorii programului „Constanţa Free Walking Tour/ Constanța la pas” şi cu UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România organizează sâmbătă, 8 aprilie, o acţiune complexă, care îmbină elemente socio-economice, arhitectură, urbanism, istorie, cultură. Pe parcursul întregii zile, participanţii (echipe de maximum cinci componenţi, dotaţi cu un aparat foto, un pic de spirit de observație, ceva spirit de aventură şi încălțări commode) vor practica “un joc urban de redescoperire a orașului”, adică vor bate “locuri mai puțin cunoscute turiștilor de pe Litoral, clădiri istorice, detalii arhitecturale, străduțe și grădini cochete din vechea cetate Tomis”. Altfel zis, vor face un tur ghidat al peninsulei istorice cu Diana Slav (inițiatoare de proiecte de explorare urbană, între care „Constanța Free Tour” deţine Certificatul de excelență Trip Advisor), o vizită la Mozaicul Roman și o „vânătoare de comori arhitecturale” care presupune căutarea cât mai multor indicii în itinerariul propus. La urmă, vor asista la un concert de jazz susținut de “New Landscapes” (Ana Maria Galea – voce, Daniel Csikos – pian, Ciprian Parghel – bas) la parterul Cazinoului din Constanța. Ioana Pătrășcoiu, inițiatoarea jocului urban „Vânătorii de comori arhitecturale”, subliniază: „Constanța are un potențial foarte mare de city break cultural, mai ales dacă va fi reabilitat și revitalizat Cazinoul. Chiar și în acest stadiu, o plimbare atentă prin peninsula istorică îți dezvăluie clădiri Art Deco sau moderniste, expresii ale stilului neoromânesc și mici detalii arhitecturale care ne vor întipări în memoria afectivă un oraș așa cum nu l-am știut până acum”. Înscrierile se fac până joi, 6 aprilie, ora 24:00, în limita locurilor disponibile; detalii, la: http://dianaslav.ro/se-intampla-in-constanta-8-aprilie.
Producţii ale studenţilor de la UNATC
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (UNATC), având Economistul între partenerii media, prezintă în luna aprilie următoarele producții ale studenţilor de la programele de licență și master:
5, 6 aprilie – „ADN(Bonobo)” , de Dennis Kelly, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
7, 8, 21, 23 aprilie – „Lia”, după V. Alecsandri, ora 19:00, UNATC, Sala “Ileana Berlogea”
8 aprilie – „Mizerabilii”, după V. Hugo, ora 19:00, UNATC, Sala “Atelier”
8, 21, 28 aprilie – „Anișoara și ispita”, de Alexandru Kirițescu, ora 20:00, UNATC, Platoul “Ion Sava”
9, 13, 24 aprilie – „Prințesa Turandot”, de Carlo Gozzi, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
9 aprilie – „Ivanov”, de A.P. Cehov, ora 19:00, UNATC, Sala Atelier
11, 25 aprilie – „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
18, 21, 22, 26, 29 aprilie – „Adunarea femeilor”, de Aristofan, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Ion Cojar”
19, 20 aprilie – „Și caii se împușcă, nu-i aşa ?”, de Horace McCoy, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”
30 aprilie – „Ei, și?”, după “Improvizație la Alma”, de Eugène Ionesco, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala “Octavian Cotescu”.
Intrarea este gratuită.
În Uniunea Europeană, doar în Bulgaria salariul minim este sub nivelul celui din România
România se regăsește pe penultimul loc în UE, din punct de vedere al salariului minim pe economie, dar pe a opta poziţie atunci când vine vorba despre taxarea muncii, înaintea Austriei, Poloniei şi Germaniei.
Chiar dacă nivelul salariului minim în România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în perioada 2016-2017 (16%), din punct de vedere al valorii sale nominale, România se situează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.
Dar atunci când vine vorba despre taxele pe munca depusă, ne aflăm pe a opta poziţie în clasament, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei, conform studiului realizat de compania de consultanță KPMG.
România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG.
Astfel, statul român încasează circa 50% din cheltuiala unui angajator care plăteşte salariatul la nivelul salariului minim, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, rata de taxare pentru cele mai mici salarii din economie este de numai 17,15%.
Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.
„Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţii, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă”, afirmă Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in Romania.
Analiza prezintă o imagine de ansamblu a cerinţelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre UE, informaţii cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detaşările internaţionale şi discută necesitatea introducerii unei noi Directive.
Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE).
„Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel naţional. În multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă” adaugă Racovițan.
Piața imobiliară dă semne de revigorare: apartamentele s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din 2017
În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit în marile orașe, în medie, cu 4%, conform unui studiu realizat de site-ul de specialitate, Imobiliare.ro, consemnează Mediafax. Autorii studiului spun că cele mai mari prețuri pe metru pătrat util se regăsesc în Cluj-Napoca.
„După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârşitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparaţie, în primul trimestru din 2016 pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%”, afirmă autorii studiului.
Prețurile solicitate pentru unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală au crescut în ultima lună cu 1,4% (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util. Creșterea provine de la locuințele noi, prețul cerut pentru locuințele noi urcând în această perioadă cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. Pentru apartamentele vechi, suma solicitată a rămas neschimbată, de 1.112 euro pe metro pătrat.
În județul Cluj-Napoca, preţurile locuinţelor s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2% (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce prețurile locuinţelor noi au crescut cu 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat).
Studiul mai arată că, la Iaşi, apartamentele s-au scumpit cu 3,3% în ultima lună, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Raportat la primul trimestru, preţurile apartamentelor din Iaşi s-au majorat cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui decembrie 2016). Spre comparaţie, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iaşiul reprezintă, aşadar, singura excepţie de la regulă în ceea ce priveşte temperarea scumpirilor locuinţelor, arată Imobiliare.ro.
În luna martie, preţul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în Timişoara a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat).
Portalul imobiliare.ro deține una dintre cele mai mari baze de oferte de pe piața imobiliară la nivelul întregii țări și realizează periodic sudii și analize de piață.
Rusia împreună cu guvernul de la Damasc și rebelii sirieni se acuză reciporc de utilizarea armelor chimice împotriva civililor
Ministerul de Apărare al Rusiei i-a acuzat miercuri pe rebelii sirieni pentru atacul chimic în urma cărora au murit zeci de persoane, între care și femei și copii, și care a fost atribuit guvernului sirian, transmite publicația The Washington Post.
Acuzația adusă de autoritățile ruse este respinsă de către rebeli, care spun că reflectă încercările Moscovei de a-l proteja pe aliatul său și guvernul sirian, după ce au fost condamnați la nivel global pentru utilizarea armei chimice împotriva populației civile.
Organizația Mondială a Sănătății a comunicat miercuri că victimele prezintă simptome specifice unei expuneri la gazul de luptă denumit sarin. Washington Post spune că forțele siriene au mai folosit arme chimice pe bază de clor.
Comandantul rebelilor sirieni Hassan Haj Ali, citat de agenția Reuters, spune că interpretarea Rusiei este o „minciună” și că rebelii nu dispun de capacități pentru a produce arme chimice și că nu au existat obiective militare în zona unde a avut loc bombardamentul.
„Toată lumea a văzut avionul care a lansat bombele cu gas”, a declarat acesta.
Guvernul sirian și Rusia au mai condamnat în trecut fracțiunile rebele din Siria de atacuri similare fără să ofere însă dovezi concludente.
ONG-ul cu sediul în Marea Britanie, Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, estimează că au fost cel puțin 72 de oameni omorâți, ceea ce reprezintă cel mai mortal atac chimic de după 2013, când guvernul sirian a împrăștiat gaz sarin în suburbiile Damascului, omorând sute de persoane în timp ce dormeau, ceea ce aproape era să provoace intervenția militară a Statelor Unite ale Americii și ale Europei Occidentale.
Unul dintre principalii reprezentanți ai rebelilor sirieni a spus că-l consideră pe mediatorul ONU Staffan De Mistura „responsabil personal” pentru atacul cu arme chimice care a ucis peste 70 de civili în nordul Siriei pe 4 aprilie.
Conducătorul echipei de negociere a rebelilor cu guvernul sirian, care sunt mediate de ONU, Mohammad Alloush, a cerut ca Înaltul Reprezentant al Națiunilor Unite în Siria trebuie să înceapă să eticheteze guvernul de la Damasc ca responsabil pentru uciderea civiliilor. A spus că tăcerea ONU „legitimizează” strategia regimului sirian.
Eurostat: România, în topul statelor UE cu cele mai mari creșteri ale consumului
România se află pe a patra poziție între statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale volumului comerțului cu amănuntul, cu un avans de 7,5% în februarie 2017, fiind depășită de Slovenia (16,8%), Luxemburg (12,9%) și Lituania (7,6%), conform datelor recente publicate de Biroul European de Statistică, Eurostat.
Volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,7% în februarie 2017 atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, față de aceeași lună din 2016. Iar în ianuarie, acesta a crescut cu 0,1% în zona euro și 0,2% în UE28.
Printre statele din UE, cele mai mari creşteri ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (16,8%), Luxembourg (12,9%), Lituania (7,6%) şi România (7,5%). Țările care au marcat cele mai mari scăderi la acest capitol sunt Belgia, cu -3,2%, Malta, cu -0,9% și Danemarca, cu 0,2%, conform raportului Eurostat.
Totodată, în luna februarie 2017, avansul înregistrat de volumul comerțului cu amănuntul de 1,8% față de februarie 2016 s-a datorat creșterii cu 2,4% pentru produsele non-alimentare, cu 0,8% la mâncare, băutură și tutun și cu 0,5% la combustibilul auto. La nivelul Uniunii Europene, creșterea de 2,2% a comerțului cu amănuntul s-a pus pe seama creșterii cu 3,4% a produselor non-alimentare, cu 1% a carburanților auto și cu 0,9% la alimente, băutură și tutun.
Creşterea de 0,7% a volumului comerţului cu amănuntul în zona euro, în februarie 2017, comparativ cu ianuarie 2017, se datorează creşterii de 0,9% pentru produsele non-alimentare şi de 0,7% pentru tutun, mâncare şi băutură, în timp ce sectorul de combustibil auto a scăzut cu 0,9%. În statele membre UE, creşterea de 0,7% a comerţului cu amănuntul vine pe fondul creşterii înregistrate pentru produsele non-alimentare, băutură, mâncare şi tutun.
Printre statele membre cu date disponibile, cele mai mari creşteri ale comerţului cu amănuntul s-au remarcat în Portugalia (3,1%), Croaţia (2,8%), Slovenia (2,3%), la polul opus fiind Malta (-0,8%), Letonia (-0,7%) şi Belgia (-0,6%).
DNA se opune lichidării companiilor fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță
DNA Ploieşti a cerut Tribunalului Prahova interdicţia iniţierii procedurilor de dizolvare sau lichidare a firmelor SC Asesoft International şi SC Teamnet International, pentru 60 de zile, în scopul recuperării sumelor obținute din activitățile ilicite pentru care sunt cercetate de către procurori: complicitate la trafic de influență și spălare de bani.
„Prin sentinţele pronunţate de Tribunalul Prahova – Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de debitoarele S.C. Asesoft International S.A. şi S.C. Teamnet International S.A. Până la acest moment nu a fost iniţiată procedura falimentului şi dizolvare a celor două persoane juridice.
În cererea adresată Tribunalului Prahova, procurorii arată că măsura propusă are caracter urgent şi se raportează strict la considerentul bunei desfăşurări a procesului penal (prin asigurarea existenţei pe mai departe a celor două persoane juridice, a prezenţei lor la termenele de judecată şi a activului patrimonial necesar pentru plata sancţiunii şi a sumelor confiscate în cazul în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare definitivă)”, transmit procurorii într-un comunicat de presă, preluat de Mediafax.
În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. şi S.C. Teamnet International S.A. până la concurenţa sumelor de 13.299.972 lei respectiv 23.195.578,2 lei.
În acest dosar, pe numele fostului deputat PSD Sebastian Ghiţă a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, aceasta fiind a doua măsură privativă de libertatea dispusă după dispariţie.
Târgul Gaudeamus, la Cluj-Napoca
Piaţa editorială îşi fixează un punct de maximă atracţie pentru aceste zile la Cluj-Napoca, odată cu desfăşurarea Târgului Gaudeamus, organizat între 5 şi 9 aprilie în Piaţa Unirii, de Radio România, reprezentat de Centrul Cultural Media şi de Radio Cluj (foto de la ediţia precedentă, www.gaudeamus.ro).
Participă peste 70 de expozanţi, reuniţi în 64 de standuri, reprezentând principalele categorii active pe piaţa de carte şi educaţie din România: edituri, agenţii de difuzare de carte, muzică şi produse multimedia, instituţii de învăţământ, edituri străine reprezentate de distribuitori de carte. Preşedintele de onoare al ediţiei este poetul Ion Cristofor.
Consumul urcă cu 5% în primele două luni și rămâne principalul motor de creștere al PIB în 2017
Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, principalul indicator al evoluției consumului, a crescut față de luna precedentă cu 2,8%, după ce în ianuarie scăzuse cu 25% față de decembrie 2016, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Factorii care impulsionează consumul populației sunt creșterile semnificative ale salariilor, precum și a numărului de angajați, din sectorul bugetar, renunțarea la taxa specială de 0,07 euro pe litru de carburanți, dobânzile mici pentru creditele bancare și scăderea la 19% a TVA.
Toți factorii enumerați conduc la concluzia că, la fel ca anul trecut, consumul va continua să impulsioneze creșterea economică și în acest an, deși dinamica anuală s-a mai temperat. În februarie a.c., comparativ cu februarie 2016, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,8% în serie brută, după un avans de 6,4% în ianuarie.
Luna februarie reprezintă totuși cel mai redus ritm de creștere de la reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9% (mai 2015). Dar chiar și în aceste condiții, România ocupă locul patru în UE după dinamica comerțului cu amănuntul, conform datelor anunțate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
Datele publicate de INS arată că produsele nealimentare au luat locul produselor alimentare în topul creşterii. Dacă în primele două luni din an vânzările de alimente au crescut cu 1%, vânzările de produse nealimentare au avansat cu 6,5%.
O creştere semnificativă se înregistrează în primele două luni din an la vânzările de carburanţi susţinută de eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi pe litrul de carburat: majorare de 12,4%. În termeni anuali, creşterea din februarie faţă de februarie 2016 este de 9,4%, mai redusă decât cea din prima lună a anului 2017 față de ianuarie 2016, când a fost de 15%.
Tot datele INS arătau că salariul mediu net pe economie a crescut în ianuarie cu 18,4% față de ianuarie 2016, consemnându-se cea mai înaltă creștere anuală din ultimii opt ani. Salariile au crescut în ianuarie, în medie la nivel național, cu 24% în sectorul public şi cu 17% în sectorul privat.
Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului, consumul final al populaţei ar urma să se majoreze anul acesta cu 7,2%, ceea ce ar contribui cu 4,7% la creșterea economică de 5,2% luată în calcul la stabilirea bugetului din acest an.
