Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a continuat ciclul dezbaterilor sub genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” cu o analiză având ca temă „Finanţarea dezvoltării României în contextul noilor modele de finanţare a dezvoltării în Uniunea Europeană şi în lume”. Au participat exponenţi ai unor bănci comerciale, asociaţii profesionale de specialitate, fonduri de investiţii, companii furnizoare de servicii financiare digitale. Cadrul reuniunii a fost asigurat de impozanta sală de consiliu a CEC Bank. Participanţii au fost salutaţi de Laurențiu Mitrache, director general-preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank, care, din perspectiva practicii bancare, a făcut o pledoarie pentru educaţie în general, nu numai financiară. Totodată, a formulat îndemnul de a recepta în sens optimist chiar şi aspectele negative de profil, adică dintr-o perspectivă care poate deveni pozitivă.
Preşedintele ASPES, dr. ec. Constantin Boştină, a fixat evenimentul în contextul tematic şi de idei al întregului demers academic, subliniind încă o dată că este o „dezbatere în mai multe etape, cu faţa spre viitor, pornită de la prezentul României, în corelaţie cu ce se petrece în Europa, în lume”. Fiind o acţiune de investigaţie ştiinţifică, axată pe experienţă practică şi pe inteligenţă creatoare, proiectul este fundamentat „pe cercetare, pe realitatea vieţii şi nu are câtuşi de puţin caracter politic, ci îşi propune să ofere o imagine argumentată despre cum ar trebui să fie evoluţia economică, socială, culturală a României în următoarele câteva decenii”.
Petru Rareş: Fondurile de investiţii reprezintă 15 trilioane de dolari la scară mondială
În calitate de coordonator al dezbaterii, Petru Rareş, vicepreședinte al ASPES, membru în Consiliul de Administraţie la Banca Românească SA şi membru în Consiliul de Administraţie la Garanta Asigurări SA, a reamintit că „în acest moment, fondurile de investiţii reprezintă 15 trilioane de dolari la scara întregii lumi”, iar noi, „în Europa, ne găsim în centrul celui mai consecvent ecosistem din acest punct de vedere, cu structuri de finanţare corente. Condiţia reuşitei este să aplicăm corect modelele existente”.
Pornind de la fundamentarea conceptuală oferită de coordonatorul dezbaterii, au fost abordate subiecte precum „noi paradigme de finanțare a dezvoltării în lume, în Uniunea Europeană și în România, repoziționarea istorică a statului în centrul proceselor de finanțare a dezvoltării și apariția de noi arhitecturi instituționale globale, europene și naționale (fonduri naționale și regionale de investiții pentru dezvoltare, bănci de dezvoltare și instituții financiare pentru dezvoltare regionale, continentale și mondiale, instituții financiare specializate pentru IMM-uri, mecanisme de garantare și contragarantare a creditelor și investițiilor, agenții de credit de export tip Exim Bank, dezvoltare de finanțări alternative prin tehnologii financiare digitale tip FinTech, Open Banking”.
Un subiect de interes s-a dovedit „finanțarea proceselor de incluziune financiară a IMM-urilor și a persoanelor fizice nebancabile”. Au fost aduse în discuţie „evoluții în Uniunea Europeană și în economia românească pentru dezvoltarea infrastructurii financiare dedicate finanțării dezvoltării prin înfintarea fondului național de dezvoltare şi a unei bănci de dezvoltare”. Au fost formulate idei pentru „întărirea rolului Exim Bank în promovarea exporturilor, amplificarea capacității financiare a mecanismelor de garantare și contragarantare, includerea subsistemelor financiare naționale în sistemul de finanțare a dezvoltării în Uniunea Europeană, adaptarea și implicarea operatorilor financiari cu capital privat din România la noile modele de finanțare a dezvoltării pe plan global și european”.
Leonardo Badea: Aşteptările sunt ca în 2040 finanţarea în economie să se facă preponderent prin pieţele financiare nebancare
Pornind de la date oferite de European Savings and Retail Banking Group şi de Ancheta statistică a Comisiei Europene privind accesul la finanţare al companiilor din noiembrie 2014, Leonardo Badea, președinte Autorității de Supraveghere Financiară, a făcut observaţia că „în Uniunea Europeană finanţarea prin piaţa de capital este mai mică de jumătate din total: 43% în Germania, 33% în Italia, 27% în Spania. Franţa constituie o excepţie cu 55%, alături de Regatul Unit”, pe când „în SUA, ponderea majoră a finanţărilor pentru economia reală este asigurată prin pieţele de capital”. În ansamblu, a spus preşedintele ASF, creditul bancar reprezintă sursa preferată de finanţare pentru peste 60% din IMM-urile din spaţiul comunitar, iar alte forme ocupă poziţii mult inferioare în opţiuni: emiterea de acţiuni – locul 8 (17%), emiterea de obligaţiuni – locul 13 (3%) etc. În România, a continuat Leonardo Badea, „funcţionăm încă după un model de finanţare bazat pe contribuţia băncilor. Tindem însă către altceva, şi această tendinţă se observă, chiar dacă este încă firavă. Important este că e o tendinţă sănătoasă, spre diversificarea surselor de finanţare, spre o pondere mai mare a finanţării prin piaţa de capital”. Ca perpectivă, preşedintele ASF a apreciat că „aşteptările sunt ca în 2040 finanţarea în economie să se facă preponderent prin pieţele financiare nebancare, în special prin piaţa de capital, la costuri foarte reduse şi prin metode mult simplificate. Pentru companiile mari şi pentru stat principalul hub în finanţare va fi bursa de valori, urmată de fondurile de investiţii şi fondurile private de pensii. Pentru companii mici sau persoane fizice, platformele de crowdfunding pot deveni principala sursă de a atrage finanţare, mai puţin birocratică, rapidă şi la costuri minime”.
