Acasă Blog Pagina 271

Tesla, cea mai valoroasă companie auto americană, după capitalizarea bursieră

0

Este oficial – pentru prima oară, constructorul auto de autoturisme electrice Tesla a devenit cea mai valoroasă companie auto din SUA, depășind inclusiv gigantul General Motors.

Acțiunile Tesla s-au apreciat marți cu încă un procent, atingând valoarea de 300 de dolari per titlu. În ziua precedentă, cotația acțiunilor Tesla câștigase 7%, după ce compania anunțase că vânzările din primul trimestru al acestui an crescuseră cu 70%, la 25.000 de unități livrate. De la începutul anului, acțiunile Tesla s-au apreciat cu 30%.

La încheierea ședinței de tranzacționare de marți, valoarea totală de piață a companiei Tesla urcase la 52,7 miliarde de dolari. O valoare mai mare decât capitalizarea GM, de 49,6 miliarde dolari. Președintele executiv și fondatorul Tesla, Elon Musk a declarat că se așteaptă pentru anul viitor, vânzările să atingă 500.000 de unități. Spre comparație, în 2016, GM a vândut de 20 de ori mai multe autovehicule.

Tesla, care produce mașini electrice, baterii de mare capacitate și mai nou acoperișuri fotovoltaice destinate locuințelor, este evaluată de investitori ca o companie tehnologică. Unii analiști consideră că bursele se confruntă cu o nouă bulă speculativă în sectorul companiilor de înaltă tehnologie, cu capitalizări de piață prea generoase pentru companii care nu au demonstrat, până acum, că pot face profit. Situația este asemănătoare cu bula dot-com-urilor de la sfârșitul anilor ’90, care a provocat prăbușirea burselor americane.

Tesla a fost fondată în 2003 de antreprenorul american Elon Musk, care mai deţine producătorul de panouri solare SolarCity şi compania de transport spaţial SpaceX. Unii analişti cred că personalitatea lui Musk, un „superstar” pe Wall Street care mai nou vrea să colonizeze planeta Marte, influenţează semnificativ felul în care sunt evaluate afacerile lui de către investitori.

„Dacă ne uităm la cum arată diferitele companii auto pe hârtie, situația pare a fi un pic absurdă, după cum se poziționează în acest moment Tesla față de unele dintre cele mai solide companii din sector”, a declarat Jessica Caldwell, director a firmei de cercetare a pieței auto Edmunds, în cadrul unui interviu pentru CNBC.

Anul trecut, Tesla a vândut 76.285 de mașini, în timp ce GM a livrat 10 milioane de unități la nivel global, iar Ford a avut vânzări de 6,65 milioane de unități.

„Tesla a avut o capitalizare de piață foarte mare pentru o lungă perioadă de timp, așa că nu cred că acest lucru vine neapărat ca o surpriză. Dar atunci când îl comparăm cu firme ca Ford sau GM, care au o multitudine de resurse, această situație pare cel puțin ciudată“, a spus Caldwell.

Valoarea totală de piață a companiei Tesla raportată la vânzări a fost în 2016 de 690.830 dolari pentru fiecare autoturism livrat. În același timp, acest raport a fost de sub 5.000 de dolari pentru fiecare mașină vândută de GM, respectiv 6.859 dolari pentru Ford. În aceste condiții trecerea pe profit la Tesla va fi mai dificilă.

Tesla a încheiat anul trecut cu venituri de 7 miliarde de dolari şi o pierdere de 675 milioane de dolari. În ultimii cinci ani, profitul net al Ford a totalizat 26 de miliarde de dolari, în timp ce Tesla a acumulat pierderi de 2,3 miliarde de dolari.

Tesla a livrat peste 25.000 de autoturisme în primul trimestru din 2017

0

Tesla a comunicat o creștere de 70% a livrărilor de mașini în primul trimestru din acest an față de perioada similară din 2016, respectiv peste 25.000 de autoturisme vândute în plus, transmite BBC News.

Cu toate că a raportat o scădere de 9% a vânzărilor pe final de an 2016, în primele trei luni ale acestui an, Tesla a revenit în forță pe piață, livrând 13.450 de unități Model S şi 11.550 Model X.

În martie, Tencent Holdings a cumpărat o participaţie de 5% din Tesla, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, bani care va ajuta compania să investească în creşterea producţiei, mai ales în contextul lansării Model 3, în cursul acestui an.

Tesla Model 3 este unul dintre autoturismele electrice cele așteptate pentru finalul acestui an, iar constructorul american a confirmat deja că producția va începe în luna iunie.

Model 3 va fi realizat doar cu tracțiune spate, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Model S, întrucât în acest costurile de producție sunt mai mici. Versiunea cu tracțiune integrală este așteptată într-un orizont de timp de 6-9 luni de la lansarea inițială.

Tesla Model 3 ar trebui să fie lansat în SUA, anul acesta, preţul pornind de la 35.000 de dolari, mai mic decât actualele modele ale Tesla Model X şi Model S, al căror preţ începe de la 70.000 de dolari.

Tesla și-a diversificat gama de producție, pe lângă mașinile electrice, intrând și pe piața panourilor solare. Compania a fost fondată în 2003 şi este administrată de Elon Musk, care deţine, de asemenea, compania de nave spaţiale, SpaceX.

 

La bugetul de stat s-au încasat peste 50 miliarde de lei în primul trimestru din 2017

0

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat pentru bugetul de stat în primul trimestru al acestui an 50,4 miliarde de lei, cu 1,3% mai mult, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui comunicat ANAF.
ANAF a realizat un total al veniturilor bugetare în primul trimestru din 2017 în valoare de 50,42 miliarde lei, cu 1,3% mai mult, respectiv 631,3 milioane lei, față de perioada similară din anul precedent, când veniturile însumau 49,79 miliarde de lei.
Totodată, agenția a menționat că totalul veniturilor bugetare colectate în luna martie 2017 s-au ridicat la 18,42 miliarde lei, cu 5,2%, respectiv 904,7 milioane lei, mai mult față de martie 2016, când acestea au reprezentat 17,52 miliarde lei.
Pentru anul 2017, ANAF estimează că va înregistra venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016.
Totodată, bugetul general consolidat, care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj, are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Lucrări de licenţă susţinute prin direcţionare din impozit

0

Pentru susţinerea activităţii de cercetare și inovare pe care o presupune elaborarea lucrărilor de licență, Asociația Studenților “Hyperion” (ASH) din Universitatea “Hyperion” (Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 169) a lansat campania „Studenții de azi, specialiștii de mâine”.

Campania se adresează plătitorilor de taxe și impozite, persoane fizice şi agenţi economici, invitaţi să direcţioneze, după caz, 2% din impozitul pe venituri salariale sau pensii din 2016 (prin Formularul 230), respectiv, 20% din impozitul pe profitul datorat (prin contract de sponsorizare).

Beneficiari vor fi studenți inventatori, artiști, regizori, sumele urmând să fie folosite de ei pentru achiziționarea de aparatură, tehnologie, materiale etc. necesare în activitatea practică şi de cercetare. Lucrările a căror realizare poate fi astfel susţinută au ca tematică planificarea domestică a instalațiilor, inteligență încorporată în obiecte, automatizări casnice și industriale, sisteme ingenioase de securitate pentru casă etc. (Foto: examen de licenţă la Automatică, Universitatea “Hyperion”)

 

Universitatea din București, locul III mondial la drept privat

0

Facultatea de Drept a Universității din București este câștigătoarea locului III pe echipe la cel mai mare concurs de drept privat din lume, Willem Vis, faza de pledoarii. Competiția în ansamblu cuprinde două concursuri: Hong Kong – desfăşurat în 26 martie-2 aprilie şi Viena – urmează, în 8-13 aprilie.

Echipa Universităţii din Bucureşti este formată din opt studenţi, care pregătesc împreună toate etapele ambelor concursuri. Cei care au pledat la Hong Kong, fiind premiaţi (foto), sunt: Ioana-Cătălina Bîzîc (anul IV), Ioana-Gabriela Ciornei (anul IV), Octavian-Florentin David (anul IV), Sabrina-Gabriela Porteka (anul III). La Viena vor pleda: Steliana-Andra Cărăbaș (anul IV), Mircea-Pavel Dinu (anul III), Horia-Gabriel Rădulescu (anul III), Andreea-Livia Ricu (anul IV). Echipa este pregătită de av. drd. Raluca Papadima, cadru didactic asociat la Universitatea din București și la Collège Juridique d’Etudes Européennes, și de av. Mihaela Gherghe, avocat în cadrul societății de avocatură Rizoiu & Poenaru.

Rezultatul din Hong Kong poate fi apreciat drept o contribuţie la materializarea dezideratului prezenţei universitare româneşti în topuri mondiale, având în vedere că au participat 147 de universităţi şi că echipa Universității din București a fost singura echipă europeană care a ajuns în semifinalele fazei de pledoarii eliminând echipe ale unor instituţii precum Royal University of Law and Economics (Cambodgia), Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (Franța), Chinese University of Hong Kong (Hong Kong), Stetson University College of Law (SUA), Universitatea Heidelberg (Germania), Universitatea São Paulo (Brazilia), Universitatea Wuhan (China).

La cele două concursuri anuale, competiţia reuneşte peste 400 de universități, începând cu Harvard, Yale, NYU, Paris 1, Paris 2, University College of London, Queen Mary, Universitatea Stockholm, Universitatea Heidelberg, Universitatea Freiburg etc.

România are cei mai ieftini carburanți de la nivelul UE

0

România are cele mai mici prețuri pentru carburanți din Uniunea Europeană, respectiv 1,01 euro atât pentru benzină, cât și pentru motorină, țara noastră fiind urmată de Bulgaria, unde prețurile carburanților se ridică la 1,03 euro per litru, conform ultimelor date publicate de institutul european de statistică, Eurostat, citat de Digi24.

Pe lista țărilor cu cei mai ieftini carburanți se înscrie și Ungaria, ale cărei prețuri depășesc 1 euro și 10 cenți.

Benzina cea mai scumpă se vinde în Italia, unde un litru costă 1,53 euro euro.

Prețurile motorinei coincind în Austria și Spania, în timp ce în Germania litrul de motorină trece de 1,3 euro.

Motorina este mai ieftină decat benzina în majoritatea ţărilor europene, însă clasamentul preţurilor mari este condus de Suedia. Aici, un litru de motorină costă 1,41 euro. Urmează în top Marea Britanie şi Italia.

Hidroelectrica anulează licitația pentru retehnologizarea Vidraru

0

Licitația lansată în 2016 pentru retehnologizarea centralei hidroelectrice de la Vidraru, estimată la 97,5 milioane euro, a fost anulată de Hidroelectrica, în urma ofertelor care nu corespundeau cu specificațiile din caietul de sarcini a companiei de stat.
Anul trecut a avut loc aniversarea a 50 de ani de la inagurarea barajului și hidrocentralei de la Vidradu, ce se situa la acea perioadă pe locul al cincilea în funcție de dimensiuni în Europa și pe locul al nouălea la nivel mondial, conform Profit.ro.
Lista ofertanților în cadrul acestei licitații includea firme specializate în construcții energetice din România, Rusia, China, Cehia, Serbia, Slovenia și Macedonia. Totodată, la licitație s-au înscris atât ofertanți individuali, cât și candidați grupați în consorții, inclusiv asociați, subcontractanți și terți susținători.
Printre ofertanții chinezi se regăsesc și două companii de stat, respectiv Power Construction Corporation of China, cu venituri de 43 miliarde dolari în 2015, și Power Huadong Engineering Corporation, companie cu peste 6.000 de angajați.
Totodată, în cadrul licitației s-a înscris și Power Machines, compania rusă specializată în construcții și lucrări în domeniul energetic, controlată de miliardarul rus Alexei Mordașov, și care înregistra venituri de 680 milioane dolari în 2015.
Alexei Mordașov, un apropiat la președintelui Vladimir Putin, este cel mai bogat din Rusia și deține o avere estimată la 15,7 miliarde dolari, deținând o cotă de circa 25% din concernul turistic german TUI, conform Bloomberg. În urmă cu 10 ani, Mordașov a pierdut în fața miliardarului indian Lakshmi Mittal cursa pentru preluarea grupului metalurgic Arcelor. Numele lui Mordașov apare și în documentele Panama Papers.
Alte companii străine care s-au arătat interesate de retehnologizarea complexului Vidraru sunt Litostroj Power și Konkar (Slovenia), Blansko Engineering și CKD Blansko (Cehia), ATB Sever Max și Monting Energetika (Macedonia), precum și ATB Sever Doo din Serbia. Lista include, totodată, cele mai importante nume românești din domeniu, respectiv Romelectro, Romenergo, Energomontaj, ISPE, Hidroconstrucția, Energoconstrucția, Adrem, Elsaco, Construcții Hidrotehnice SA sau ABB SRL, subsidiara locală a grupului multinațional omonim. Interesant este că la licitație s-a înscris și UCM Reșița, aflată în insolvență și al cărei administrator judiciar, firma Euro Insol a deputatului ALDE Remus Borza, a gestionat și insolvența Hidroelectrica.UCM Reșița depinde în proporție covârșitoare de contractele de mentenanță, automatizări și retehnologizări cu Hidroelectrica. Pe lista ofertanților se afla și Hidroserv, controlată 100% de Hidroelectrica și intrată în insolvență anul trecut.

Explozie la o stație de metrou din Sankt Petersburg

0

O explozie a avut loc luni într-o stație de metrou din Sankt Petersburg, în urma căreia cel puțin nouă persoane au decedat, iar alte 37 au fost rănite. Procurorul general al Rusiei este de părere că acesta este un atac terorist, cu toate acestea un purtător de cuvânt al Procuraturii Generale a afirmat că este prea devreme pentru a se pronunţa.

Ministrul Sănătății, Veronika Skvortsova, a declarat că 10 persoane au fost ucise în urma atentatului și alte 47 au fost rănite, printre care și un copil.
 
„Potrivit datelor preliminare, cel puțin 9 persoane au fost ucise și peste 20 rănite. Toate persoanele rănite primesc asistență medicală și psihologică necesară”, a precizat NAK, intr-o declarație.
Preşedintele rus Vladimir Putin avea programată luni o întâlnire la Sankt Petersburg cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, relatează RIA Novosti, care precizează că nu este clar dacă liderul de la Kremlin a mai ajuns sau nu în metropola rusă.

Explozia a avut loc între stațiile de metrou „Sennaya Ploschad” și „Technologichesky Institute”, transmite Reuters. În urma incidentului, toate stațiile de metrou din Sankt Petersburg au fost complet evacuate și închise.

Autorităţile au luat măsuri suplimentare de securitate la metroul din Moscova, după explozia de la Sankt Petersburg, a anunţat un oficial citat de Interfax.

Presa locală scrie că în cadrul incidentului au fost rănite aproximativ 50 de persoane, inclusiv copii, în timp ce Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă a furnizat un bilanţ care arată că au fost cel puţin 20 de răniţi.

Autoritățile din Sankt Petersburg au declarat trei zile de doliu național.

Porsche recheamă în service peste 300 de automobile

0

Compania Porsche România recheamă în service 377 de autoturisme Audi Q5, în urma depistării unor probleme la nivelul trapei glisante panoramice, conform notificării a Autorității pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

„La autovehiculele Q5 cu trapă glisantă panoramică dintr-un anumit interval de fabricaţie, din cauza scurgerii de apă blocate în zona trapei glisante panoramice, în plafonul interior poate pătrunde apă. Dacă se acumulează destulă umiditate, elementul din spumă aflat în contact cu generatorul de gaz al airbagului pentru cap se poate umezi complet. Drept urmare, generatorul de gaz se poate coroda. Aceasta poate duce la funcţionarea defectuoasă a acumulatorului de presiune”, potrivit notificării transmise.

Totodată, Porsche România precizează că în țară nu au fost înregistrate astfel de incidente.

În vederea programării în service, producătorul auto va trimite clienţilor scrisori de rechemare.

În plus, compania informează că din motive de siguranţă se verifică și acumulatoarele de presiune cu privire la coroziune, iar dacă este cazul, se înlocuieşte airbag-ul pentru cap, reparaţia autovehiculului urmând să dureze între două ore şi jumătate şi opt ore la fiecare autoturism.

Guvernul Rusiei își rezervă dreptul de a manipula macroindicatorii economici

0

Trecerea agenției naționale de statistică Rosstat sub controlul Ministerului rus de Economie a trezit îngrijorarea analiștilor privind faptul că odată ajunsă sub această conducere indicatorii cei mai importanți de monitorizare a stării economiei Rusiei oferiți de agenție vor începe să fie măsluiți, transmite AFP.

Datele Rosstat au reprezentat până acum cel mai bun instrument de măsurare a gravității crizei economice din Rusia, care a fost declanșată în urmă cu trei ani odată cu scăderea prețurilor petrolului și a sancțiunilor aplicate de Occident statului rus după anexarea de către acesta a peninsulei Crimeea.

În contextul în care populația Rusiei este din ce în ce mai îngrijorată de scăderea puterii de cumpărare a rublei și de alegerile electorale de anul viitor, percepțiile cu privire la economie și perspectivele sale de dezvoltare sunt subiecte delicate.

La aceste îngrijorări se adaugă și întârzierile pe care le-a avut Rosstat în ultimul timp în publicarea rapoartelor și corecțiile majore pe care le-a făcut în datele sale după ce agenția a adoptat metode noi de calcul, în linie cu standardele europene.

Problemele care au rezultat din adoptarea acestei noi metodologii au determinat Kremlinul să treacă agenția din subordinea prim-ministrului Dmitri Medvedev, sub conducerea Ministerul Economiei pentru a avea un control mai mare asupra datelor publicate de Rosstat, transmite AFP.

Subordonarea agenției de statistică prim-ministrului este mai mult administrativă, în timp ce Ministerul Economiei se bazează pe datele Rosstat în elaborarea programelor guvernamentale.

Analiștii se tem că apropierea alegerilor prezidențiale va pune  presiune pe Rosstat să furnizeze statistici care să prezinte situația economică din Rusia mult mai roz decât este de fapt, la fel cum se întâmpla în perioada propagandei sovietice.

Medalii pentru inventatorii români la Geneva

0

România a obţinut 34 de medalii de aur, 8 medalii de argint şi 27 de premii speciale la Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva 2017, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii.

Ţara noastră a fost reprezentată prin 40 de invenții, sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, care a asigurat selecția și plata participării.

De asemenea, 5 invenții româneşti au participat cu stand propriu şi au obținut 3 medalii de aur, două de argint și un premiu special.

În total, la Geneva au fost prezentate peste 2000 de lucrări şi au concurat 725 de expozanţi (80% – companii, universităţi, organizaţii de stat și 20% – investitori şi cercetători privaţi) din 40 ţări, de pe 5 continente.

James Bond şi Piraţii din Caraibe au intrat în industria HoReCa

0

După cum anunţă publicaţia de specialitate “Brutarul-Cofetarul”, a profesioniştilor din industria de morărit, panificaţie, patiserie, cofetărie, la Sibiu s-a desfăşurat expoziția GastroPan, “cel mai de seamă târg de specialitate pentru sectoarele de panificație, cofetărie și HoReCa în Europa de Sud-Est”. Au participat 133 de expozanţi din 24 de ţări, care au atras 21.575 de vizitatori, specialiști din piaţa de profil. Evenimentul a avut ca repere maxime de spectaculozitate şi profesionalism concursurile GastroPan.

Tema dată ca sursă de inspiraţie la categoriile de creație din pastă de zahăr şi din ciocolată a fost “Cinema”. Câştigătorii sunt: Ionela Velniceriu (“Megasimitis” SRL Constanța), cu o scenă din filmul “Pirații din Caraibe” (lupta lui Jack Sparrow cu monstrul marin – foto “Brutarul-Cofetarul”), respectiv Farkas Ferenc (“Dioszegi” SRL), cu motive din filmele “James Bond”.

La celelalte categorii, câştigători sunt: Tortul anului – Anastasia Cazacu (“Vipp Fashion” SRL Bârlad); Pâine în regim tehnologic industrial – Diószegi László (“Madexport” SRL Sfântu Gheorghe); Pâine fabricată artizanal – Bocskor István (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Creație artistică din aluat de panificație – Farkas Ferenc (“Madexport” Sfântu Gheorghe); Produs de patiserie – Bocskor Rozália (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Platou festiv – Gheorghe Ciutacu (individual, București), Vasilică Bejenaru, Silviu Mihai Gido (echipă, Hotel “Belvedere” Brașov); Piese artistice din fructe şi legume cu tema ”Lumea acvatică” – Foris Kinga (“Castel Haller” Târgu Mureş), Adrian Raul Râpa (“Fantezia Décor” SRL Satu Mare).

Leul încheie săptămâna în scădere față de principalele valute

0

Moneda națională s-a depreciat față de euro, vineri, 31 martie a.c., până la 4,5511 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,14%) față de cotația din ziua anterioară, de 4,5446 lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Și în raport cu dolarul american, leul și-a continuat scăderea, ajungând la cotația de 4,2615 lei pentru un bilet verde. Față de cursul de schimb anunțat joi, de 4,2325 lei, moneda națională a mai pierdut 2,90 bani (-0,69%) vineri în fața dolarului. Maximul istoric în fața monedei naționale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

În ceea ce privește francul elvețian, acesta a crescut cu 0,76 bani (-0,17%) vineri la 4,2563 lei, de la 4,2487 lei, cu cât fusese cotat cu o zi înainte.

Lira sterlină a crescut de asemenea de la 5,2621 lei până la 5,3015 lei.

Gramul de aur valora mai mult, vineri, cu 6,55 de bani (-0,34%), față de ziua precedentă, cotația acestuia ajungând la 170,1555 lei, de la 170,0900 lei.

Inflația în zona euro a coborât în martie până la 1,5%

0

Creșterea prețurilor de consum din zona euro a încetinit în luna martie, la 1,5%, de la 2% în februarie, conform estimării preliminare publicate vineri de Eurostat. Temperarea presiunilor inflaționiste în luna martie a luat prin surprindere analiștii care anticipau un nivel de 1,8%, prețurile la energie și alimente fiind principalele cauze ale erorii de calcul.

Potrivit Eurostat, cele mai importante majorări de prețuri au fost înregistrate, în luna martie, de energie (+7,3%, după un avans de 9,3% în februarie). Prețurile alimentelor, alcoolului şi țigărilor au crescut cu 1,8%, după un avans de 2,5% în februarie, iar cele ale serviciilor – cu 1%, după creşterea de 1,3% consemnată în luna februarie.

Inflaţia de bază (core), care nu ia în calcul preţurile volatile precum cele ale energiei şi alimentelor, a fost de numai 0,7% în martie, faţă de 0,9% în februarie. Economiștii mizau pe o inflaţie de bază de 0,8%.

Banca Centrală Europeană țintește un nivel al indicelui prețurilor de consum în jurul valorii de 2%, nivel ce a fost depășit luna trecută pentru prima oară în ultimii patru ani.

„Trebuie să ne uităm dincolo de creșterea recentă a prețurilor, care a fost provocată de factori temporari, care probabil se vor disipa înainte de a deveni permanenți”, a declarat Peter Praet, economistul șef al BCE.

 

Festivalul de Film Transilvania primeşte o nouă dimensiune internaţională

0

Festivalul Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie 2017) a fost inclus de Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru co-producții, în lista selectă a celor zece festivaluri în cadrul cărora se va acorda Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro. Premiul va fi oferit în cadrul Transilvania Pitch Stop (TPS), programul dedicat regizorilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, inițiat de TIFF.

Transilvania Pitch Stop se extinde astfel la nivel internațional și va avea două componente: o platformă internațională de co-producții – 9-10 iunie, cu scopul de a descoperi și susține cele mai promițătoare proiecte de film semnate de cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din România, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Rusia, Grecia, Turcia, Georgia; un workshop de dezvoltare dedicat exclusiv regizorilor români și basarabeni – 5-8 iunie, în cadrul căruia vor fi selectate 5 proiecte pentru consultanță pe scenariu, training și susținerea pitch-ului în fața unor potențiali parteneri. Dintre cele 5, organizatorii vor decide care sunt cele care vor concura, alături de proiectele străine, pentru premiile TPS.

Organizatorii anunţă că „10-12 proiecte în dezvoltare vor fi prezentate profesioniștilor din industrie (producători, distribuitori, agenți de vânzări, reprezentanți ai fondurilor de film etc.) în cadrul platformei internaționale de co-producții TPS. Programul va cuprinde prezentări publice în fața potențialilor parteneri și finanțatori, întâlniri individuale și discuții aplicate pe proiectele selectate. Un juriu internațional format din experți și un reprezentant al Eurimages va decide câștigătorul premiului de 20.000 de euro”.

Tudor Giurgiu, președintele TIFF, subliniază: „Faptul că Eurimages a decis să includă şi TIFF în cercul select al celor zece festivaluri europene unde acordă acest premiu este un semnal extraordinar pentru noi. E o apreciere a faptului că TIFF a dezvoltat în acești ani, pe lângă programul de filme, iniţiative şi proiecte importante care vizează stimularea co-producţiilor internaţionale, unde parteneri sunt producătorii români, găsirea unor noi module de distribuire a filmelor în regiune, dezvoltarea unui fond regional de film în zona Cluj/Transilvania și susținerea cineaștilor români aflați la început de drum”.

Eurimages Co-production Development Award se acordă în cadrul festivalurilor de la Berlin, Rotterdam, Copenhaga (CPH:DOX), Sarajevo, Roma, Amsterdam (Cinekid), Tallinn, San Sebastian, Cartoon Movie (Bordeaux).

Cercetarea şi inovarea, teme ale diplomaţiei româneşti

0

Ministrul cercetării și inovării, Șerban Valeca și ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, au semnat un Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Cercetării și Inovării, în vederea promovării în străinătate a proiectelor majore de cercetare-inovare, inițiate și derulate de România.

Axat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare 2017-2020, documentul prevede facilitarea contactelor cu organizații, instituții și specialiști din străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare românești, organizarea de activități de diplomație științifică, precum și identificarea, în comun, a celor mai eficiente metode de promovare a proiectelor românești de cercetare-inovare. Un prim pas în acest sens va fi reprezentat de crearea pe pagina de internet a ambasadelor și oficiilor consulare ale României a unei secțiuni dedicate proiectelor de cercetare-inovare.

Cu ocazia semnării documentului, ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat importanța pe care Ministerul Afacerilor Externe o acordă includerii în activitatea diplomatică și a unor domenii precum cercetarea și inovarea, care pot impulsiona contactele la nivel profesional și uman, dincolo de relațiile internaționale tradiționale, creând punți de legătură și oportunități de dialog și de cunoaștere reciprocă.

Ministrul cercetării și inovării, Şerban Valeca, a evidențiat rolul important pe care cercetarea îl are în consolidarea parteneriatelor internaționale ale României, dovadă fiind numeroasele proiecte dezvoltate de cercetătorii români în cooperare cu parteneri străini.

Turism şi cros printre dinozauri

0

Industria turismului se dezvoltă în Geoparcul Dinozaurilor (Ţara Hațegului), sit UNESCO administrat de Universitatea din București. Dimensiunea economică este întregită de activitatea ştiinţifică prin noul proiect „Danube GeoTour”, care „urmărește punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil și inovator în geoparcurile din țările dunărene”.

 

Proiectul are ca obiectiv „valorizarea excepționalelor resurse naturale și de patrimoniu ale geoparcurilor, prin dezvoltarea turismului durabil cu impact negativ minim asupra mediului”. Partenerii urmăresc „să consolideze cooperarea între regiunile și geoparcurile din țările aflate de-a lungul Dunării. În acest sens va fi dezvoltat un produs turistic comun, inovator care să promoveze conceptul de geoparc și să atragă cât mai mulți turiști”. Vor fi realizate geoproduse dezvoltate pe două direcții majore: „geocultură” (geoartă, geoalimente, geoarheologie, geobijuterii etc,) și „geoactivități” în natură (geociclism, geohiking, georafting etc.).

 

Inițiatorul proiectului este Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin  Heritage Centre Idrija. Partenerii sunt din Slovenia, Ungaria, Austria, Croația, Republica Cehă, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia, Franța. reunind geoparcuri, parcuri naturale și universități din țările dunărene dar și din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. De asemenea, proiectul beneficiază de sprijinul Rețelei Globale a Geoparcurilor, ca partener. Cofinanțarea este asigurată prin Programul european transnațional Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme).

 

Tot în Geoparcul Dinozaurilor, sâmbătă, 29 aprilie 2017, se desfăşoară Crosul Cetății Regale a Hațegului, 8 km, organizat de Voluntarii pentru Geoparc, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” Haţeg și Primăria Oraşului Haţeg. Noutatea ediției (a treia) constă în organizarea a două probe distincte: amatori și profesioniști. Înscrierile se fac până pe 9 aprilie, nu se percep taxe.

Trei regiuni din România au PIB per capita sub jumătate din media la nivelul UE

0

Zona de Nord-Est a României se afla în anul 2015 pe antepenultimul loc în clasamentul celor 276 de regiuni din UE din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Conform acestor date, 19 regiuni din UE au un PIB pe cap de locuitor mai mic decât 50% din media generală la nivelul UE. Între aceste regiuni se înscriu și trei din România, precum regiunea Nord-Est (34%), Sud-Vest Oltenia (40%), Sud-Muntenia (47%).

Pe de altă parte, există 20 de regiuni în UE cu un PIB per capita mai mare de 50% față de media UE: cinci în Germania, patru în Marea Britanie, două în Olanda și Austria, și câte una din Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Slovacia, Suedia și Luxemburg.

Regiunile din Uniunea Europeană cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, în 2015,  erau Inner London-West din Marea Britanie, cu 580% comparativ cu media din UE, Marele ducat de Luxemburg, cu 264%, Hamburg, Germania, cu 206%, Bruxelles, Belgia, cu 205% și Bratislava, Slovacia, înregistrând 188%.

În anul 2015, regiunea București-Ilfov deținea un PIB per capita de 136% comparativ cu media din UE, reprezentând cea mai bine plasată regiune din România din acest punct de vedere.

Toyota recheamă aproximativ 3 milioane de mașini în service

0

Compania Toyota Motor Corp a anunţat că aproximativ 3 milioane de maşini, printre care modelele Corolla Axio sedan şi RAV4 crossover,  vor fi rechemate în service, deoarece există anumite probleme cu airbagul, transmite Reuters.

Autorităţile de reglementare în domeniul transporturilor la nivel global sunt de părere că pompele care sunt responsabile pentru umflatul airbagurilor produse de compania Takata, conţin nitrat de amoniu și nu sunt sigure fără un agent de uscare, afirmând că acestea trebuie retrase de pe piaţă.

Producătorii japonezi de autoturisme au afirmat că rechemările actuale fac parte dintr-un proces mai amplu solicitat de autorităţile internaționale de transport. Compania Toyota susţine că aceste rechemări au fost lansate pentru 1,16 milioane de maşini în Asia, Orientul Mijlociu şi în pieţele mai mici ale constructorului auto nipon, în timp ce 750.000 de maşini au fost rechemate în Japonia.

Autoturismele marca Toyota vândute în America de Nord, sunt scutite de ultimele rechemări, au adăugat reprezentanţii companiei, în timp ce compania producătoare de airbaguri  caută sprijin financiar pentru remedierea problemelor.

 

CNIPMMR solicită aplicarea reală a debirocratizării

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor si debirocratizare in beneficiul imm-urilor si mediului de afaceri. Respondenții au fost în proporție de 48.8 % microîntreprinderi, 19,4 % întreprinderi mici, 16,1% întreprinderi mijlocii, 15,7% ONG-uri și alte forme juridice.

 

În proporție de 86,7%, cei chestionați au afirmat că s-au confruntat cu bariere/piedici administrative în inițierea, derularea sau consolidarea afacerii. Între barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, au menționat: proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare (63.3%);

 

lipsa soluțiilor eGovernment (informații actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcarii de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) (60%); numeroase taxe parafiscale (56.7%); costuri administrative ridicate (53,3%); proceduri complicate de autorizare/înregistrare (40%) etc.

 

80,6% dintre respondenți au considerat necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare.

 

Dintre domeniile în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, au fost menționate cu precădere domeniul fiscal, cel al programelor cu finanțare UE/buget, al autorizării funcționării, al achizițiilor publice și relațiilor de muncă.

 

Ca măsură dominantă pentru debirocratizare și pentru simplificarea procedurilor, în proporție de 80,6% a fost cerută introducerea declarațiilor unice informative pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative.

 

În conterxtul sondajului, CNIPMMR solicită implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 și adoptarea în regim de urgență a unor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor, cum snunt: îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic; generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare; generalizarea plăților electronice și metode electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor doar o singură dată; înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN; realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale; reducerea masivă a numărului de taxe și a parafiscalității; punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice; reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora; publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători; valorificarea bunelor practici la nivel european în domeniul debirocratizării etc.

Germania rămâne cel mai important partener economic al României

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) subliniază, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), că „relațiile economice bilaterale au crescut și în 2016” și astfel Germania rămâne „partenerul economic nr. 1 al României”.

Concret, AHK precizează că „importurile din Germania au însumat anul trecut 13,8 mld. EUR (+10,5%), iar exporturile 12,3 mld. EUR (+14,6%). În total, volumul comercial între cele două state a fost de 26,1 mld. EUR (+12,4), ceea ce înseamnă peste 20% din totalul comerțului exterior al României – tendința în creștere. Printre cele mai importante grupe de produse în comerțul dintre Germania și România se numără în mod tradițional mașini și aparate, echipamente electrice, mijloace și materiale de transport, metale comune. Companiile germane sunt parte integrantă a economiei românești și realizează o contribuție decisivă la valoarea adăugată brută, dar și la creșterea competitivității prin transferul de know-how. Circa 7.500 de companii germane, respectiv cu capital german, sunt active în România. Acestea sunt astfel un important angajator, care în ultimii ani a contribuit decisiv la crearea și asigurarea de locuri de muncă în România. În calitate de contribuabili și angajatori pentru mai mult de 250.000 de angajați, companiile germane au un rol important prin plata contribuțiilor sociale și a altor contribuții către administrațiile fiscale”.

În același timp, semnalează AHK, „pe fondul accentuării lipsei de personal calificat este important, și din punctul de vedere al economiei germane, ca autoritățile din România și factorii de decizie să ia în continuare toate măsurile necesare în ce privește dezvoltarea învățământului profesional”. Sebastian Metz (foto), director general AHK Romania, subliniază: „În discuțiile noastre cu investitorii germani, disponibilitatea personalului calificat este unul din cele mai importante criterii în luarea deciziei investiționale. Acest lucru se referă atât la învățământul universitar, cât și la învățământul profesional, care într-un sistem educațional funcțional sunt complementare”.

PoliFest la Universitatea Politehnica din București

0

Universitatea Politehnica din București organizează în perioada 30 martie – 1 aprilie ediția 2017 a PoliFest, cel mai mare eveniment național care aduce împreună școala, universitatea, angajatorii, cu scopul cunoașterii reciproce. Peste 50 de companii din întreaga lume sunt atrase de inteligența și capacitatea de inovare a viitorilor ingineri ai României și își prezintă oferta de locuri de muncă și disponibilitatea pentru internship-uri. Politehnica, la rândul ei își etalează oferta de programe de studii pentru admitere. Se desfășoară conferințe științifice, workshopuri, expoziții de echipamente și noi tehnologii, prezentare de oferte educaționale, oportunități de angajare, concursuri motivaționale, precum și alte manifestări conexe.

Este programată finala națională a concursului MT 180 – „Teza mea de doctorat în 180 de secunde”, organizat de Ambasada Franței la București și Institutul Francez, inspirat din „Three minute thesis (3MTMC)”. British Council organizează o conferință internațională. O conferință online, o tombolă, cursuri demonstrative, aplicații practice întregesc evenimentul.

Profitul Allianz-Tiriac a crescut anul trecut cu 13% comparativ cu 2015

0

Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele anului 2016, un volum al veniturilor din primele încasate la nivel agregat (asigurări generale şi asigurări de viaţă & sănătate) de peste 1,2 miliarde de lei, în creştere cu circa 16% faţă anul precedent.

Profitul operaţional consolidat din activitatea de asigurări a crescut, la finele anului trecut, cu 12 milioane de lei, faţă de 2015, reprezentând o majorare de 15,8%.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Allianz-Ţiriac deţine o cotă de piaţă de 13,08% şi rămâne liderul pieţei de asigurări atât la nivel agregat, cât şi la nivelul segmentului asigurărilor generale.

Allianz-Ţiriac Asigurări înregistra, la finele anului 2016, o rata de solvabilitate de 144%, conform Solvency II, garantând astfel capacitatea companiei de a-şi onora promisiunile faţă de clienţii şi partenerii săi.

Conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în luna martie, Allianz-Ţiriac este, de asemenea, lider pe segmentul asigurărilor generale, cu o valoare a primelor brute subscrise de 1,1 miliarde lei, reprezentând o creştere de peste 17% comparativ cu anul precedent.

Asigurările auto au generat venituri de 796 milioane de lei, ponderea cea mai mare fiind realizată de asigurările Casco cu 51% din totalul veniturilor auto. Din vânzările polițelor RCA s-au generat venituri cu 48% mai mari față de anul precedent

La finele anului trecut, valoarea despăgubirilor plătite în baza asigurărilor auto au totalizat circa 400 milioane lei, aproximativ 164 milioane lei fiind achitate terţilor păgubiţi pentru daunele produse de către deţinătorii unei poliţe RCA la Allianz-Ţiriac. În plus, la sfârșitul anului 2016, obligaţiile de plată aferente segmentului auto, înregistrate sub formă de rezerve nete de daune avizate, se situau la peste 204 milioane lei.

În ceea ce priveşte numărul petiţiilor primite în ultimii ani, Allianz-Ţiriac a înregistrat o reducere anuală constantă atât la nivelul tuturor petiţiilor primite, dar şi la nivelul petiţiilor întemeiate referitoare la dosare de daună.

Astfel, faţă de 2015, când s-a înregistrat un total de 1246 de  petiţii, în 2016, numărul acestora a scăzut la 658, reprezentând o reducere de 47%. De asemenea, scăderea ratei petiţiilor s-a resimţit şi la nivelul reclamaţiilor întemeiate referitoare la dosarele de daună: în termeni absoluţi, în 2016 s-au înregistrat 132 petiţii întemeiate, faţă de 297 înregistrate cu un an în urmă, reprezentând o scădere de 56%.

Începând cu a doua jumătate a anului trecut, clienţii îşi pot achita primele de asigurare prin noul serviciu de plată în regim mobil, direct la intermediarii companiei, dotaţi cu device-uri de tip POS. Soluţia digitală de plată a primelor „mPOS”  a fost lansată în luna iulie a anului trecut de către Allianz-Ţiriac, în premieră absolută pentru piaţa românească, generând un volum al primelor lunare tranzacţionate în a doua jumătate a anului trecut de peste 1,2 milioane lei, ca urmare a celor peste 4.000 de tranzacţii on-line.

Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări a declarat că „anul 2016 reprezintă un an de referinţă pentru noi în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor noştri pentru a le garanta cea mai bună experienţă. Rezultatele bune vin să întărească promisiunea pe care ne-o asumăm faţă de aceştia privind continuarea investiţiilor în a genera servicii digitale şi interacţiuni umane de calitate, accesibilitate şi agilitate”.

Segmentul non-auto a înregistrat, pe parcursul anului 2016 un ritm de creştere accelerat. Subscrierile non auto au atins, la finele anului 2016, o valoare de 322,9 milioane lei, cu 13,5% mai mult faţă de anul 2015.

În 2016, Allianz-Ţiriac s-a lansat pe segmentul affinity, prin încheierea unui contract cu iSTYLE, cel mai mare lanț de magazine Apple Premium Resseler, lansând 2 produse de asigurare dedicate clienţilor acestor magazine. În doar jumătate de an, au fost vândute peste 1500 de asigurări ataşate echipamentelor noi achiziţionate în reţeaua de magazine.

În linie cu dinamica pieţei, asigurările de sănătate îşi continuă ritmul pozitiv de creştere. Allianz-Ţiriac a înregistrat, la finele lui 2016, o creştere a volumul de afaceri de peste 43%, comparativ cu anul 2015.

Anul trecut, Allianz-Ţiriac a plătit clinicilor partenere şi nepartenere peste 23 milioane de lei, în contul serviciilor prestate de acestea clienţilor beneficiari ai poliţelor de asigurări de sănătate de la Allianz-Ţiriac.

Subscrierile din asigurările de bunuri şi proprietăţi au urcat până la 181,2 milioane de lei, evidenţiind o creştere de 5,7%.

Începând cu anul 2016, clienţii companiei, deţinători ai unei asigurări de locuinţă, beneficiază de serviciul de autoconstatare şi serviciul de plată rapidă a daunelor.

Allianz-Ţiriac îşi păstrează locul 5 în topul segmentului asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 6,48%, reprezentând o creştere de 0,92 puncte procentuale faţă de anul 2015.

Vânzările de poliţe de asigurări de viaţă au înregistrat o creştere de aproape 8%, în urcare de până la 117,6 milioane de lei, cu 8,4 milioane mai mult faţa de anul 2015.

În 2016, asigurările de tip unit linked au înregistrat o creştere la nivel de prime brute subscrise de aproximativ 53 de milioane de lei, cu aproape 5% mai mult faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte produsele tradiţionale, se remarcă o creştere de circa 10%, până la valoarea de 64,7 milioane de lei.

Pentru anul 2016, de exemplu, Allianz-Ţiriac a comunicat o dobândă realizată din investirea rezervelor pentru produsele tradiţionale de 5,90%.

În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, se remarcă o reprioritizare a modului de alocare a resurselor financiare prin prisma scăderii volumului răscumpărărilor plătite cu aproximativ 24%, faţă de anul 2015.

În paralel, instrumentele de asigurări de viaţă îşi dovedesc utilitatea, evidenţiind un volum al despăgubirilor achitate în creştere cu circa 18% faţă de anul 2015.

Universităţile îşi prezintă oferta educaţională

0

Orientate spre cerinţele mediului economic şi spre opţiunile candidaţilor, universităţile îşi prezintă ofertele de programe de studii.

 

Universitatea din București  

 

În perioada martie-mai 2017, la Universitatea din București (foto) se desfăşoară Zilele Porților Deschise. Candidaţii la admitere pentru anul 2017-2018 se vor întâlni cu profesori și consilieri din facultăți, vor putea participa la prezentări ale programelor de licență și master pentru diversele specializări, la cursuri deschise, la vizite ghidate în sălile de curs, în sălile de lectură și în laboratoarele facultăților, la discuţii cu cadre didactice, studenţi și masteranzi, la expoziții, conferințe și ateliere pe diferite tematici. Programul, pe facultăţi, este:

Facultatea de Fizică – 10 martie-2 iunie, orele 10.00-14.00;

Facultatea de Geografie și Facultatea de Matematică și Informatică – din 23 martie;

Facultatea de Chimie – 27-31 martie;

Facultatea de Psihologie și Științele Educației – 27-31 martie;

Facultatea de Teologie Romano-Catolică – 28 martie 2017, orele 09.00-18.00;

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării – 1-14 aprilie;

Facultatea de Drept – 3-7 aprilie;

Facultatea de Filozofie – 3-7 aprilie și 8-12 mai

Facultatea de Litere – 3-5 aprilie;

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială – 3-7 aprilie;

Facultatea de Teologie Baptistă – 3-8 aprilie;

Facultatea de Administrație și Afaceri – 4-6 aprilie;

Facultatea de Biologie – 5-7 aprilie;

Facultatea de Geologie și Geofizică – 10-14 aprilie;

Facultatea de Istorie – 24-28 aprilie;

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – 2-6 mai;

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” – 11 mai;

Facultatea de Științe Politice – 22-28 mai. 

 

Universitatea de Vest din Timişoara 

 

Universitatea de Vest din Timișoara organizează Zilele Porților Deschise în perioada 27-31 martie. Sunt prezentate ateliere de pictură și gravură, experimente de chimie și biologie sub tematica „între știință și magie”, „Mapping festival sau cum să creezi o hartă în 30 de minute folosind cartografia digitală”, călătorii în timp cu ajutorul hărților digitale, activități fizice pe biciclete și role, o simulare a unui Consiliu de Securitate ONU. De asemenea, programul include participări la cursuri și seminarii alături de studenți, conferințe specializate, excursii prin Timișoara. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază: „Ne-am orientat către acțiuni cât mai practice, pentru a prezenta aplicabilitatea celor învățate în viața de zi cu zi. Oferta e diversă și se pliază pe diferite vârste, de la cei mai mici dintre elevi, la liceenii din anii terminali”.

 Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

 

Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA lansează programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă: „Comunicare în sectorul medical” și „Public Speaking”, cerute de „nevoi pregnante de perfecționare pe piața muncii”. Lansarea are loc joi, 30 martie 2017, ora 19.00, la sediul SNSPA din Bulevardul Expoziției nr. 30A, București. Evenimentul va fi deschis de prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul facultăţii. Programul „Comunicare în sectorul medical” va fi prezentat de dr. Vasile Cepoi, președintele Agenției Naționale de Management al Calității în Sănătate și de dr. Florin Buicu, preşedintele Comsiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Programul „Discurs și adresare publică (Public Speaking)” va fi prezentat de Mihaela Nicola, specialist în comunicare și CEO The Group și prof. univ. dr. Adrian Titieni, fost rector al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematrografică  „I.L. Caragiale”.

Ambele programe, acreditate, sunt organzate în 112 ore didactice și propun o gamă variată de cursuri și module practice, ce asigură dezvoltarea unor competențe și abilități concrete, cu aplicabilitate largă în activitatea profesională, în conformitate cu definirea domeniului profesional „Comunicare și relații publice” din Codul Ocupațiilor din România.  Absolvirea va fi atestată prin certificat de perfecționare profesională în specializarea comunicare și relații publice, emisă de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, sub antetul Ministerului Educației Naționale.

 

Festivalul Enescu lansează apelul pentru proiecte „Bucureștiul Creativ”

0

Festivalului Internațional George Enescu (2-24 septembrie) a lansat apelul pentru realizare de proiecte care să reprezinte „Bucureștiul Creativ” – asociere a spațiului urban cu mediul socio-economic şi cultural, sub semnul tehnologiei avansate. Apelul este adresat către instituții publice, companii, ONG-uri, artiști și persoane fizice. Creațiile așteptate sunt lucrări de artă contemporană, proiecte interactive în spațiul public, expoziții, ateliere: „De la abordările din zona de artă contemporană, la instalații destinate spațiului public, lucrări care includ un mix de sunet și imagine, integrând lumina, perspective de arhitectură sau abordări care încurajează redescoperirea orașului într-un mod creativ. De asemenea, abordări care includ și arte precum fotografia și artele plastice, precum și ateliere tematice”. Regulamentul menționează că „toate proiectele participante la selecție vor fi finanțate fie din sursele proprii ale fiecărui aplicant în parte, fie din sponsorizările atrase de aceștia pentru implementarea proiectelor propuse”.
Proiectele se depun între 22 martie 2017 şi 15 iunie 2017. Cerința generală este ca proiectele să fie inspirate din sau să aibă o legătură fie cu tema muzicală a ediției din acest an a Bucureștiului Creativ, Sonata pentru Violoncel și Pian în Fa minor, Op.26 de George Enescu, fie cu tema generală a Festivalului Enescu 2017 – punerea într-o nouă lumină a creației lui George Enescu și a muzicii clasice. Organizatorii precizează că „festivalul va pune tehnologia în serviciul muzicii clasice și al creativității, prezentând lucrări cunoscute, într-o nouă abordare; va aduce în prim-plan muzica contemporană, invitând pentru prima dată la București pe unii dintre cei mai cunoscuți compozitori ai momentului; va oferi publicului posibilitatea să se bucure de un număr record de lucrări de George Enescu (37), două dintre acestea fiind în premieră istorică în Festival și va acorda matematica la sunetul muzicii, printr-o expoziție în premieră”.
Proiectele vor fi grupate în: Grădina Festivalului (spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului); Orașul Festivalului (Piața Roma, Piața Sf. Anton, Piața Colțea, Băneasa Shopping City, Sala Radio și alte spații posibile propuse de aplicanți și de parteneri; Festivalul meu (companii/ asociații/ organizații/ furnizori de produse și servicii pot participa la Bucureștiul Creativ prin realizarea de produse și oferte speciale cu ocazia Festivalului).
Informații în detaliu: pe site-ul www.festivalenescu.ro, la secțiunea București Creativ.

Alexandra Andresen, la 20 de ani, are cu 100 milioane dolari mai mult decât cel mai bogat român, Ion Țiriac

0

 

Surorile Andresen şi Gustav Magnar Witzoe din Norvegia ocupă primele poziții în topul celor mai tineri miliardari din lume realizat de revista Forbes. Acestea sunt urmate de nume sonore din domeniul IT, precum cofondatorul Snapchat, Spiegel, sau fondatorii Stripe, frații Cllinson.

Alexandra Andresen se află pe primul loc în clasamentul realizat de Forbes în funcție de vârstă, pentru al doilea an consecutiv. Norvegianca, acum în vârstă de 20 de ani, are o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, clasându-se pe locul 1.678 în topul general al miliardarilor, realizat de revista Forbes. Sora sa, Katharina Andresen, doar cu un an mai mare, ocupă următoarea în top. Intrarea lor în rândul celor mai bogați oameni din lume, s-a petrecut anul trecut, după ce tatăl lor, Johan H. Andresen jr, proprietarul unui fond de investiţii, a transferat fiecărei fiice participații de câte 42% din afacere.

Pe locul al treilea în clasament se află tot un norvegian, Gustav Magnar Witzoe, de 23 de ani, cu o avere de 1,6 miliarde de dolari. Gustav Witzoe deţine 47% dintr-o companie piscicolă norvegiană, Salmar ASA, participație care i-a fost donată de către tatăl său în 2013.

Fondatorul aplicației Snapchat, Evan Spiegel ocupă al patrulea loc în topul Forbes. La vârsta de 26 de ani, acesta deține o avere în valoare de cinci miliarde dolari.

John Collison, în vârstă de 27 de ani, este cofondatorul şi preşedintele Stripe, companie care a dezvoltat o aplicație care permite efectuarea de plăți prin intermediul internetului. John Collison deține o avere de 1,1 miliarde de dolari, ocupând poziţia a cincea în clasamentul celor mai tineri miliardari. Fratele lui, Patrick Collison, în vârstă de 28 de ani, este, de asemenea, în top 10.

Pe poziția a șasea se află cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, în vârstă de 32 de ani, cu o avere ce se ridică la 56 miliarde dolari.

Euro, la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, dacă Marine Le Pen câștigă alegerile în Franța

0

Câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța de către Marine Le Pen, liderul partidului extremist de dreapta, Frontul Național, ar putea duce la cea mai însemnată scădere a monedei unice din ultimii cinci ani, cursul valutar urmând o traiectorie similară cu cea a lirei în urma votului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, este concluzia unui sondaj făcut de Bloomberg printre economiști.

Moneda europeană ar putea înregistra un declin rapid în cazul în care Marine le Pen ar câștiga alegerile prezidențiale din Franța, pe fondul acuzațiilor acesteia la adresa Uniunii Europene și a promisiunii făcute de le Pen pentru organizarea unui referendum pentru părăsirea zonei euro și introducerea francului care să reducă valoarea nominală a datoriei suverane.

O  depreciere a euro până la paritate cu dolarul, pentru prima dată din 2002 ar reprezenta un declin mai mare de 7% faţă de nivelul cotației din prezent de 1,08 dolari, în timp ce o scădere sub 95 de cenţi ar reprezenta o devalorizare de aproape 12%.

Potrivit unui raport realizat înainte de referendumul pentru Brexit din mai 2016, mare parte a economiştilor au prevăzut scăderea lirei sterline sub 1,35 dolari, în cazul unui vot în favoarea părăsirii blocului comunitar. Prognoza a fost una realistă, lira sterlină pierzând peste 10% din valoare în fața principalelor valute, până la minimul ultimilor 31 de ani, cu 1,3229 dolari pentru o liră.

Economiștii citați de Bloomberg susțin totuși că victoria candidatei Le Pen este puţin probabilă, aceasta având șanse de 20% să câștige, în timp ce probabilitatea ca contracandidatul său,  Emmanuel Macron, să devină președinte al Franței este de 61%.

Târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a

0

 

În scopul corelării permanente a ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii, precum și a creării unui mediu de interacțiune concret, Universitatea Româno-Americană din București organizează târgul de joburi și internshipuri RAU JOB FAIR, ediția a IV-a.

Târgul va avea loc pe data de 4 aprilie 2017, între orele 10:00 – 17:00, în incinta Universității Româno-Americane (Bld. Expoziției, nr.1B, sector 1, București).

Evenimentul cuprinde activități de recrutare și selecție la standurile companiilor expozante ce vor fi amplasate în holul principal al Universității (corp B).

De asemenea, evenimentul presupune desfășurarea în paralel a unor workshopuri tematice menite să ofere informații utile pentru dezvoltarea profesională, susținute de către reprezentanții ai mediului social, educațional și de business.

Evenimentul este deschis oricărei persoane (student, masterand sau absolvent), indiferent de universitatea de proveniență. targ job sponsori

Participarea este GRATUITĂ și se realizează în urma completării formularului de înscriere online.

Detalii complete pe site-ul dedicat – http://rjf.rau.ro/

Creditul guvernamental s-a triplat față de cel neguvernamental în februarie 2017

0

Creditul guvernamental a avansat în perioada februarie 2016 – februarie 2017 cu 3,5% mai mult decât cel neguvernamental, arată datele recente publicate de Banca Națională a României.
Pentru aceeași perioadă de raportare, ritmul în care s-a împrumutat statul în februarie a fost mult mai alert, creditul guvernamental majorându-se cu 7,4%, în timp ce cel neguvernamental doar cu 2,1%.
După primele două luni din acest an, creditul guvernamental a ajuns la valoarea de 96,22 miliarde lei, în creștere cu 1,8%, față de sfârșitul anului anterior, iar depozitele constituite de rezidenții clienți neguvernamentali au atins nivelul de 278,18 miliarde lei, majorare de 0,6% raportat tot față de finele lui 2016.
Structurat în funcție de valuta în care s-a împrumutat statul, BNR constată că „la 28 februarie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,1% (1,9% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016, pe seama majorării cu 13,9% a componentei în lei (13,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,5%). La 28 februarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 7,4% (7,2% în termeni reali) faţă de 29 februarie 2016”.
Creditele pentru gospodăriile populației au înregistrat un avans de 12,7% în februarie 2017, față de februarie anul trecut, și de 1% în februarie, comparativ cu ianuarie a.c., ajungând la 104,52 miliarde lei.
În ceea ce privește creditele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), aici a avut loc o majorare de 9,4% în februarie 2017, față de aceeași lună din 2016, și au crescut, totodată, cu 0,4%, în februarie față de ianuarie a.c., la 81,06 miliarde lei.
Față de aceeași perioada a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2%, în comparație cu depozitele în valută ale persoanelor juridice, care s-au diminuat până la 8,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au diminuat cu 9,2%), potrivit BNR.

Volkswagen revine pe piețele de obligațiuni pentru prima dată după Dieselgate

0

Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a revenit joi pe piețele europene de obligațiuni cu prima emisiune de bonduri de după izbucnirea scandalului noxelor trucate din august 2015, conform Financial Times.

Investitorii s-au grăbit să subscrie pentru emisiunea de obligațiuni denominate în euro de opt miliarde de euro, comenzile totalizând aproximativ 24 de miliarde euro. Noile titluri de valoare au fost vândute în patru tranșe, cu scadența la doi și 10 ani. Obligațiunile cu scadența la 10 ani au avut valoarea cuponului de 1,9%.

Reprezentanții Volkswagen au anunțat în luna martie că estimează o creștere ușoară a veniturilor pentru 2017, cu 4% față de nivelul record din 2016, de 217,3 miliarde de euro și o marjă de profit de 6-7%, față de 6,7% din anul precedent.

Volkswagen era cel mai mare emitent de obligațiuni corporative din Europa până la declanșarea scandalului emisiilor de noxe, numit și Dieselgate, atunci când grupul german a recunoscut că a instalat un soft pe motoarele diesel a circa 11 milioane de mașini, trișând astfel la testele oficiale antipoluare.

Între 2011 și 2015, compania a fost cel mai mare emitent de bonduri corporatiste din Europa, arată datele comunicate de Dealogic, dar a apelat în cea mai mare parte la piețele securizate, unde împrumuturile și contractele de leasing sunt împachetate ca instrumente derivate și vândute astfel investitorilor, fiind garantate cu active.

Volkswagen deține un portofoliu de 12 mărci, printre acestea se numără automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi și Bugatti, dar și camioanele MAN și Scania.

 

 

OPEC, din nou sub presiune după ce barilul de petrol scade sub 50 dolari

0

Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.

Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.

Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.

Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.

„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.

Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP,  Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.

Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.

Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.

Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.

Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.

Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.

„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!”

0

Poliția lansează o nouă campanie publică pentru combaterea contrabandei de țigări, încercând să conștientizeze populația cu privire la consecințele comerțului ilegal.

Nord-estul României continuă să fie cea mai afectată regiune de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie 2017, a fost pe primul loc, cu o cotă a pieței negre de 37,6%, din totalul național. Procentaje semnificative ale contrabandei cu țigări au fost înregistrate și în regiunile nord-vest, vest și sud-vest care dețin fiecare, respectiv cote de 14,7%, 24,3% și 24,6%, conform ultimului studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

„În primele două luni ale anului 2017, polițiștii au desfășurat peste 700 de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu ţigarete şi produse din tutun, activități în urma cărora au fost constatate 637 de infracțiuni. De asemenea, pe parcursul activităților au fost ridicate în vederea confiscării 3.947.708 de ţigarete, 844 de ţigarete foi şi 1.446 kg de tutun. Totodată, odată cu finalizarea cercetărilor și sesizarea instanței de judecată, au fost indisponibilizate 8.118.080 de țigarete”, se arată într-un mesaj al Inspectoratului General al Poliției Române, transmis participanților la evenimentul de lansare a campaniei.

„Lansăm o nouă campanie anticontrabandă, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la ceea ce înseamnă de fapt a vinde și a cumpăra produse ilegale. Mulți nu știu că traficul ilegal constituie infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani. Un alt obiectiv este educarea consumatorilor și, tocmai de aceea continuăm ideea campaniei derulate în 2016”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general Euromonitor Business Consulting Services.

Recent au fost confiscate 14 milioane de țigarete în Portul Constanța. Autoritățile din România vor intensifica în perioada următoare eforturile pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete cu ajutorul echipelor canine și al echipelor mobile și prin reluarea activităților de scanare.

„Având în vedere prejudiciile aduse bugetului de stat, polițiștii de frontieră vor continua să întreprindă, atât independent, cât și împreună cu celelalte instituții abilitate, măsuri ferme în zona de competență, în vederea depistării și sancționării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum (inclusiv țigarete), precum și reținerii în vederea confiscării mărfurilor traficate”, a declarat comisar șef de poliție dr. Constantin Cîrcu – adjunct al șefului Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani” va fi difuzată în parteneriat cu TVR, în special pe posturile regionale și va avea o importantă componentă de afișaj stradal în județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Maramureș, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și București. De asemenea, campania va fi vizibilă și în punctele de trecere a frontierei prin materiale informative.

„Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!” este cea de-a șasea campanie regională organizată de Euromonitor Business Consulting Services în parteneriat cu autoritățile statului. Campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale comerțului ilegal cu țigarete în regiunile și în perioadele în care s-au derulat.

Mai multe informații și materiale de comunicare sunt disponibile pe site-ul www.faracontrabanda.ro.

 

 

 

Uber, contestată și în România sub aspectul legalității

0

Uber este un serviciu nereglementat, ceea ce îl face pe viceprimarul Municipiului București să considere aplicația ca fiind „nelegală și neautorizată”, problema cu care de altfel compania americană se confruntă în majoritatea țărilor.

„Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem să fie reglementat, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a susținut Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Prin modificările legislative, compania Uber doreşte ca fiecărui utilizator al aplicației să îi fie permis să lucreze suplimentar un număr de ore săptămânal, astfel încât să nu fie considerat un job full time, nici o carieră, ci o activitate part time.

În apărarea companiei, Nicoleta Schroeder spune că șoferii nu posedă licență de transport, pentru că legile care reglementează acest sector în România nu cuprind decât taximetria și transportul public, unde Uber nu se încadrează, „pentru că este o aplicație închisă”.

Ca peste tot în toate orașele din lume în care este prezentă, Uber este acuzată că este o activitate neautorizată care încalcă reglementările din domeniul transporturilor, general valabile.

„Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru Mediafax viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.

La nivelul Uniunii Europene, se încearcă încadrarea aplicației Uber în norme legale, care la momentul elaborării lor nu puteau să ia în considerare explozia smartphone-urilor.

„Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.

Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

Fondul de Mediu va avea un buget de 840 de milioane de lei în 2017

0

Bugetul pentru Fondul de Mediu și Administrația Fondului de Mediu, ce urmează a fi aprobat de către Guvern, miercuri, 22 martie, se ridică la 840 de milioane de lei în acest an, sumă din care vor fi finanțate 11 programe precum „Rabla” și „Rabla Plus”, conform declarației vicepremierului Daniel Constantin, ministrul Mediului, citat de Mediafax.
Ministrul Mediului a anunțat înaintea ședinței de guvern că prin proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului pentru acest an se dorește finanțarea a 11 proiecte, o parte dintre acestea „fiind în dezbatere publică, iar altele urmează să fie postate pe site-ul instituției”.
Totodată, Constantin a precizat că programele vor fi finanțate prin intermediul Fondului de Mediu, cu venituri estimate de 562 milioane de lei, iar „o altă parte o vom finanța de la Ministerul Finanțelor din vânzarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon”. În total, cele 11 proiecte vor necesita fonduri în valoare 840 de milioane de lei.
Printre programele finanțate din Fondul de Mediu se regăsesc și programele: „Rabla”, „Rabla Plus” și „Casa verde”.
În ceea ce privește „Rabla Plus”, vicepremierul a declarat că programul este destinat pentru achiziția a 1.000 de mașini electrice, fiecare beneficiar obținând o primă în valoare de 10.000 de euro. Subvenția oferită per mașină electrică este dublă față de anul trecut.
„Și alte măsuri noi pe care le gândim au beneficii mult mai mari față de anul trecut. V-aș da doar un exemplu, la «Rabla Plus», acolo unde vrem să punem la dispoziție fonduri pentru nu mai puțin de o mie de mașini electrice. Suma, prima din acest an, va fi dublată la aproximativ 10.000 de euro pentru fiecare beneficiar”, a explicat ministrul Mediului.

În competiția pentru delocalizarea industriei financiare londoneze de după Brexit a intrat și ECE

0

Statele din Europa Centrală și de Est (ECE) speră să atragă cât mai multe locuri de muncă după ce efectele Brexitului își vor face simțite efectele pe piața muncii din Marea Britanie, se arată într-un comentariu al Bloomberg.

Marile companii de servicii financiare din Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piața unică europeană după finalizarea Brexit-ului, au în vedere mutarea unor operațiuni și angajați în alte centre financiare din Europa, precum Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam și Luxemburg.

În acest timp, Polonia, Ungaria și Cehia concurează și ele pentru obținerea locurilor de muncă mai ales din zona managementului mediu a industriei financiare și a serviciilor tehnice, unde salariile nu sunt foarte mari, dar sunt mult mai multe locuri vacante.

Companii de renume, printre care Goldman Sachs Group, filiala din Polonia sau cea a Pfizer din Cehia, vor concura la majorarea numărului de angajați în regiune. Până în anul 2025, aproximativ un milion de persoane s-ar putea adăuga angajaților din sectorul financiar, juridic, de cercetare, design sau alte domenii din ECE, potrivit datelor eliberate de Association of Business Service Leaders (ABSL) din Polonia.

„Vorbim cu bănci, companii de asigurări și fonduri de investiții care vor să își mute peste hotare operațiunile de middle office. Principalul factor care stă la baza deciziei lor este Brexitul”, a declarat Pawel Panczyj, consultant HR pentru Bloomberg.

Strategia de atragere a locurilor de muncă care se vor desființa în Londra este condusă de Polona, care are deja 936 de centre de profil, cu 212.000 de angajați, și ar urma să ajungă la 300.000 de angajați până în 2020, susține ABSL.

Polonia este deja o destinație importantă pentru bănci, evaluările privind locurile de muncă din domeniul financiar transferate aici din țările occidentale variind între 35.000 și 45.000 în ultimii ani. Băncile din Elveția, precum Credit Suisse și UBS sunt unele dintre firmele care au în Polonia servicii externalizate importante în domeniul IT și administrativ.

Cantitatea de gaze importate în luna ianuarie 2017, aproape s-a triplat față de aceeași lună a anului precedent

0

Importurile de gaze naturale au crescut substanțial în luna ianuarie a acestui an, față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul temperaturilor mult mai scăzute.

În luna ianuarie 2017, România a importat 281.200 tone echivalent petrol (tep), gaze naturale utilizabile, cu 271,5% (205.500 tep) mai mare față de cea importată în perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Producția internă de gaze naturale a totalizat, în prima lună a anului, 742.000 tep, fiind cu 1.200 tep (0,2%) peste cea din ianuarie 2016.

Producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă gradual, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 — 2030, se arată în proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului Energiei.

Documentul menționează că producția de gaze naturale va scădea, după care va atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producției din Marea Neagră, până la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Scenariile care prevăd o diminuare drastică a prețului iau în considerare o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045.

Finanţare pentru restaurarea Muzeului Național „George Enescu”

0

Prin hotărâre de guvern, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, restaurare și amenajare a Muzeului Național George Enescu – Palatul Cantacuzino”. Valoarea totală aprobată a investiției este de aproximativ 45,41 milioane de lei, inclusiv TVA.
Finanțarea este asigurată din împrumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), derulat conform HG nr. 191/2007 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi BDCE, destinat finanţării Proiectului F/P 1562(2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România, cu completările ulterioare, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Lucrările sunt estimate a se desfășura pe o perioadă de 24 de luni de la data semnării contractului de execuție şi vor consta într-un “amplu proces de cercetare și analizare, revizuire, restaurare și refacere a tuturor componentelor și detaliilor arhitecturale, de la soclul clădirii până la învelitoarea din tablă de zinc, la tâmplăria din lemn sau metal a ușilor și ferestrelor, la pardoseli și tencuieli”, cu precizarea că, “întrucât fațadele, volumetria spațială interioară cu decorația în stucatură și pictura murală constituie valoarea arhitecturală a monumentului, lucrările de consolidare se vor executa fără afectarea lor”.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale subliniază că Palatul „Cantacuzino” a fost construit între anii 1898 şi 1900, “după proiectul arhitectului I.D. Berindey, împreună cu o serie de remarcabili colaboratori precum G.D. Mirea, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Isidor Vermont pentru picturile monumentale, Frederick Stork și Emil Wilhelm Becker pentru sculpturi și Casa Krieger din Paris pentru decorația interioară, tapiserii, candelabre, lămpi, vitralii etc.”

Universitatea din București, 4 medalii la olimpiada de matematică SEEMOUS 2017

0

Universitatea din București, printr-o echipă formată din studenți ai Facultății de Matematică și Informatică (foto InfoUB), a obținut patru medalii la Olimpiada de Matematică a Europei de Sud-Est SEEMOUS desfăşurată în Macedonia: aur – Andrei Comăneci, argint – Evgnosia-Alexandra Kelesidis şi Andreea Maria Popa, bronz – Daniel Bănaru; coordonatorii echipei – conf. univ. dr. Cornel Băețică și lector univ. dr. Gabriel Mincu.
La competiţie au participat 84 de studenţi din 18 universităţi din Bulgaria, Grecia, Turkmenistan, Argentina, România. Prezenţa cu performanţe a studenţilor Universităţii bucureştene este de tradiţie, din 2009. Olimpiada SEEMOUS se desfăşoară din 2007, constituind o oportunitate pentru crearea unei rețele de studenţi matematicieni și a unor parteneriate între instituţii.

Polonia nu-și propune să adere la zona euro mai devreme de 2027

0

Polonia va trece la moneda euro abia peste 10-20 de ani, au declarat reprezentanţii Partidului Lege şi Justiţie, susținând că adoptarea acesteia mai devreme ar afecta politicile independente ale țării, transmite Bloomberg.
Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului Lege şi Justiţie, a spus că adoptarea monedei unice europene ar putea afecta exportatorii, și standardul de viaţă al polonezilor.
„Nu putem adopta moneda euro până când produsul intern brut pe cap de locuitor nu se va situa peste 85% din nivelul de trai al Germaniei, de exemplu”, a afirmat Kaczynski.
Chiar dacă economia Poloniei creşte mai repede decât media Uniunii Europene, PIB pe cap de locuitor se situează la 69% (la paritatea puterii de cumpărare) față de media blocului comunitar, conform datelor transmise de Eurostat, citate de Bloomberg.
Ministrul Mateusz Morawiecki este de părere că renunţarea la moneda națională, zlot, care poate fluctua faţă de euro şi dolar, ar elimina instrumentele de politică monetară de care Polonia are nevoie pentru a se apropia pe plan economic de statele mai bogate.
„În 10 sau 20 de ani, când parametrii economici cheie vor fi mai apropiaţi de cei din Germania, Franţa şi Olanda, putem lua în considerare (n.r. adoptarea monedei euro)”, a adăugat Morawiecki.
Adoptarea monedei europene îniante de vreme „ar face ca Polonia să fie pentru totdeauna o ţară periferică”, a declarat Kaczynski într-un interviu pentru ziarul Rzeczpospolita, preluat de Bloomberg.

Tarom anunță suspendarea unor rute externe

0

Tarom a transmis, într-un comunicat emis vineri, că a fost obligată să anuleze anumite rute externe cu plecare din Iaşi, după ce, a decis în octombrie 2016 retragerea a două aeronave A310.
Rutele pe care Tarom îşi va suspenda operarea sunt Iaşi-Munchen, Iaşi-Madrid, Iaşi-Roma şi Iaşi-Bologna. Compania menține, în schimb, rutele Iaşi-Tel Aviv, Iaşi-Londra (Luton) şi Iaşi-Torino.
Compania precizează că „respectă reglementările internaţionale cu privire la tratamentul pasagerilor în oricare din condiţiile în cauză”. Totodată, Tarom promite că va relua operarea curselor externe de la Iași în cel mai scurt timp, făcând eforturi deosebite pentru reîntregirea şi reînnoirea flotei de aeronave.

Anticipări privind inflația în 2017

0

Potrivit experților grupului de analiză geostrategică Stratfor frustrările economice, o China aflată în tranziție și concentrarea Statelor Unite pe restrângerea prezenței la nivel global vor fi principalii factori cu impact asupra economiei mondiale în 2017. Previziunile pentru anul 2017 ale Stratfor iau, de asemenea, în considerare și alți factori-cheie precum modificări ale structurilor demografice, revenirea inflației și o redresare modestă a prețului țiteiului (1). În previziunile pentru anul anterior, Stratfor a anticipat că evenimentele din 2016 vor crea o stare de neliniște la nivel global, ducând la un 2017 chiar mai tumultos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfășurare vor ajunge în prim-plan.
În contextul în care naționalismul se află în creștere în cea mai mare parte a lumii dezvoltate, initiațivele privind comerțul global vor fi fragmentate, iar țările dependente de exporturi vor intra în acorduri comerciale mai puțin ambițioase, în grupuri mai restrânse. Fenomenul economic caracteristic anului 2017 va fi revenirea inflației.

Rex Tillerson, Din vârful sondei, în fruntea lumii

0

Economistul vă invită să faceți cunoștință cu Rex Tillerson, actualul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, fost director executiv al uriașului din Irving Texas, ExxonMobil, și unul dintre cei mai influenți lideri mondiali.

Cu o avere estimată la 151 milioane dolari, Rex Tillerson a demisionat peste noapte de la ExxonMobil, cea mai mare companie de petrol și gaze naturale tranzacționată public din lume, pentru a deveni noul secretar de stat american. A primit cu această ocazie 180 de milioane de dolari drept compensație de pensionare.
Acesta și-a început cariera la ExxonMobil în 1975 și a devenit CEO în 2006.

În 1975, imediat după ce a absolvit universitatea din Texas ca inginer, a primit 17 oferte de locuri de muncă, multe de la giganți precum Armco Steel și Exxon Mobil. Exista o cerere foarte mare de ingineri în acea perioadă. Într-un final, Tillerson i-a ales pe cei de la ExxonMobil și s-a îndrăgostit de această companie.

Întâlnirile JTI, la majorat

0

A face afaceri nu înseamnă nimic altceva decât a avea o serie de Întâlniri cu oamenii, cu natura, cu arta…”. Este conceptul Întâlnirilor JTI, bazat pe filosofia Japan Tobacco (JT), compania mamă a JTI. Dansatorii, coregrafii, trupele de balet invitate au transformat un eveniment care a urmărit inițial să marcheze identitatea japoneză a JTI în România, într-un brand cultural național. 

Iubitorii dansului contemporan au avut astfel ocazia să întâlnească în România, din 2000 încoace, mai întâi compania Bejart Ballet Lausanne, după care au urmat Nacho Duato și Compania Nacional De Danza, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theater, Tango Pasion, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem și Russell Maliphant, Gigi Căciuleanu și Baletul Național din Chile, Alonzo King Lines Ballet, Vortice Dance Company, Maria Pagés și Sidi Larbi Cherkaoui, Akram Khan Company, iar în 2016 Mats Ek, Ana Laguna, Susanne Linke și Dominique Mercy.

Relațiile comerciale româno-germane: Retrospective și (…) perspective de recunoaștere a datoriilor istorice

0

Încă din anul 2010 atrăgeam atenția opiniei publice și, implicit autorităților, cu privire la o datorie istorică provenind din perioada subordonării României de către Germania hitleristă, generată în contextul relațiilor comerciale derulate pe baza acordului încheiat în anul 1935, privind „reglementarea plăţilor între imperiul german şi regatul României”.
La mai bine de șase ani de la această descoperire (rezultat al unor cercetări în domeniu) nu s-a formulat un răspuns oficial clar. Deși am făcut publice mai multe documente și surse (unele provenind din însăși arhiva BNR!), Banca Națională a României a invocat un singur argument: lipsa documentelor doveditoare. În anul 2012, BNR a organizat o dezbatere pe tema stadiului relațiilor economice româno-germane de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, context în care admite existența unei creanțe asupra Germaniei (sold activ al României la Casa de Compensație.); un sfert din această creanță (mai mică decât cea relevată în studiile proprii) ar fi fost compensat cu credite primite de România din partea Germaniei. Această compensare ar reduce datoria la aproximativ cinci miliarde euro (adică un sfert din suma estimată inițial pe baza datelor din documentele puse spre consultare). Firesc, am încercat apoi să aflăm care a fost statutul creditelor invocate și cum, respectiv, când s-a realizat compensarea.

Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă România?

0

Cum ar trebui să fie Universitatea în secolul XXI? Există un model de Universitate pentru necesitățile epocii actuale? Care sunt evoluțiile și tendințele în Europa la nivelul reformei învățământului superior și al cercetării științifice? Înspre ce se îndreaptă educația academică și cercetarea științifică la nivel european și mondial? Cum este, cum trebuie să fie Universitatea europeană ca pilon al Societății și Economiei bazate pe Cunoaștere? Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă învățământul superior românesc? Sunt întrebări fundamentale, dificile, în același timp, care pot formula răspunsuri și crea ghidaje reformei din învățământul superior românesc.

Impasul cronic al cercetării noastre științifice

Învățământul superior românesc se află într-o criză complexă, care privește sistemul și procesul de învățământ. Criza afectează substanța însăși a educației, calitatea acesteia și, de aici, capacitatea sistemului de a produce performanță, excelență și competitivitate. Criza procesului de învățământ se asociază cu criza cercetării științifice, aflată într-un impas cronic din cauza finanțării insuficiente. În paradigma research-based education, criza calității și eficienței în predare-învățare afectează cercetarea științifică, iar criza cercetării științifice influențează negativ procesul de învățământ. Un semn de maximă gravitate al crizei în domeniul cercetării științifice – profund interconectată cu procesul de predare-învățare – este absența universităților românești din marile clasamente internaționale ale universităților, ori, cel mult, prezența lor în partea din urmă a acestor ierarhii. Această situație, care a devenit o stare de fapt obișnuită, reflectă gravitatea crizei în care se află educația și cercetarea românească.

Republica Moldova: La omul sărac, nici boii nu trag

0

Intrând în noul an cu un președinte socialist, ruso-fil, și cu un guvern de orientare liberală, pro-europeană, Republica Moldova se vede confruntată, în continuare, cu grave probleme economice și social-politice, a căror rezolvare ar impune, în mod firesc, coabitare politică, eforturi conjugate, consensuale, din partea tuturor factorilor statali. Deziderat ce pare însă foarte dificil date fiind interesele centrifuge ale formațiunilor politice implicate în varii scenarii geopolitice.
De la distanță autoritară, Banca Mondială estimează că, în 2016, economia Moldovei a crescut cu 2,2%, urmând să crească cu 2,8%, în 2017, cu 3,3%, în 2018 și cu 3,7, în 2019, datorită relansării economiilor din Ucraina și Rusia, de care este încă strâns legată. Bugetul pe 2017, aprobat de către Parlament la 9 decembrie 2016 (32,8 miliarde lei – venituri, 36,9 miliarde lei – cheltuieli și 4,1% –deficit), a fost construit pe anticiparea unei creșteri economice de 3%, a unei rate a inflației de 4,4% și a unui curs de schimb valutar de 20 lei/dolar („Moldova suverană”, din 12 ianuarie 2017). La finele anului trecut, rezervele valutare ale țării erau de 2,2 miliarde dolari.

De la noua ordine mondială la marea dezordine mondială

Noua Ordine Mondială, despre care vorbesc teoriile conspiraționiste, pare mai îndepărtată ca oricând, perioada actuală putând fi denumită mai degrabă Marea Dezordine Mondială. Sunt puse sub semnul întrebării instituții, tratate și acorduri internaționale, care până de curând păreau de neclintit. De asemenea, principiile care stăteau la baza arhitecturii economiei și a securității mondiale, precum globalizarea și echilibrul dintre superputeri, nu mai sunt recunoscute de către toți actorii.

Uniunea Europeană, care în martie va sărbători 60 de ani de la semnarea actului de naștere, traversează cea mai gravă criză din istorie. Ironia sorții face ca tot în luna martie Marea Britanie să solicite oficial ieșirea din blocul comunitar. Revenirea economiei europene este încă fragilă, iar în lipsa unor reforme structurale, care se tot lasă așteptate, riscul declanșării unei recesiuni de amploare este din ce în ce mai mare.

Radu Ghețea: „Vrem să ne menținem cota de piață de peste 7%”

Interviu cu Radu Ghețea, președintele CEC Bank (Foto), despre situația sistemului bancar românesc și perspectivele de dezvoltare a CEC Bank în 2017

 

Cum ați caracteriza evoluția din ultima perioadă a pieței bancare din România?
Sistemul bancar românesc a avut o evoluție foarte bună chiar și în perioada crizei, lucru recunoscut de altfel de către toată lumea. În tot acest timp, România n-a fost ocolită de investitori, inclusiv în domeniul bancar. Sigur că în timpul crizei s-a observat o reducere a turației motoarelor, dar nu s-a întâmplat ca în alte țări să ne confruntăm cu ieșiri masive de capital din sistemul bancar. În România, cei care au investit în bănci sunt convinși că există oportunități de afaceri și bineînțeles că aceste afaceri trebuie susținute de un sistem bancar sănătos și viabil.

Totuși, băncile au înregistrat o creștere a creditelor neperformante ca urmare a crizei. Acest fenomen nu a afectat activitatea de finanțare?
Creditele neperformante au fost o consecință inevitabilă a crizei și s-au consemnat peste tot în lume, nu doar la noi. De remarcat că în România au fost gestionate într-o manieră care nu a presupus intervenția statului, așa cum s-a întâmplat în țări cu tradiție, cum ar fi Anglia, Olanda, Spania, Portugalia, Irlanda sau Grecia. Practic, toate țările europene, cu excepția României, au contribuit cu fonduri publice la susținerea sistemelor bancare locale. La noi, creditele neperformante nu au evoluat diferit, ca volum, sau ca tipologie, de ceea ce s-a întâmplat în alte țări. Singura diferență a fost că externalizarea creditelor neperformante s-a făcut cu un decalaj mai mare în timp față de celelalte state. Curățarea bilanțurilor băncilor, care la noi a pornit cu mare avânt în 2015 și 2016, în alte țări s-a făcut cu mai mare rapiditate.
Aici sunt avantaje și dezavantaje. Dacă vinzi în plină criză, vinzi foarte ieftin. Dacă ai puterea să aștepți să se ridice piața la niște valori acceptabile, poți avea avantaje.

Statistic, Uniunea Europeană o duce bine

Inflația

Inflația anuală a crescut la 1,8% în luna ianuarie 2017 pentru țările membre zonei euro (față de 1,1% în decembrie 2016) și la 1,7% pentru țările membre UE (față de 1,2% în decembrie 2016). Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Irlanda (0,2%), România (0,3%) și Bulgaria (0,4%), în timp ce ratele cele mai mari s-au consemnat în Belgia (3,1%), Letonia și Spania (ambele cu 2,9%) și în Estonia (2,8%).

Inflație2 Inflație 1

Eveniment „Invest in Romania”, la Galaţi

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a derulat la Galaţi a doua ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”, dedicate promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. Gazdă a fost Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Au participat Florin Jianu (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru (președintele CNIPMMR), Cristian Dima (secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), Elena Iordache (director general în Ministerul Finanțelor Publice), Marian Filimon (preşedintele Patronatului IMM Galaţi), Costel Fotea (președintele Consiliului Județean Galați), Ionuț Pucheanu (primarul municipiului Galați).

În deschiderea evenimentului, Florin Jianu a subliniat: “Ca urmare a succesului înregistrat de prima ediție, a solicitărilor primite din partea mediului de afaceri, a importantului potențial investițional al zonei, am decis să continuăm inițiațiva Invest in Romania în Galați. Și de această dată, am adus la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice, ai ambasadelor, atașați economici şi o serie de antreprenori reprezentativi ai mediului de afaceri din Galați, pentru a identifica oportunități de dezvoltare locală, de atragere de investiții și promovare a exportului. Sper ca Invest in Romania să devină evenimentul de referinţă pentru mediul de afaceri dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii şi stimulării exporturilor româneşti!”

În workshop-uri tematice, antreprenorii au interacționat cu coordonatori comerciali ai Poloniei, Turciei, Americii de Nord, Americii Latine, SUA, Germaniei, Orientului Mijlociu, Ungariei, ţărilor nordice, zonei Balcanilor de Vest, Asiei, Europei Occidentale, care au prezentat informații cu privire la specificul economic al diverselor pieţe, la interesul şi oportunităţile de export pentru firmele româneşti, la tendinţele existente în ţările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate. De asemenea, au fost prezentate povești de succes ale unor întreprinzători, pentru facilitarea schimbului de bune practici.

 

București și Iași, gazdele celei de-a 13-a ediții a evenimentului Stagii pe Bune

0

Stagii pe Bune organizează și în acest an pentru studenți un târg de oferte de stagii de practică și internship-uri. În cadrul evenimentului și-au anunțat participarea 40 de companii importante care sunt și principalii parteneri ai programului.
Printre expozanții de la evenimentul de prezentare se află nume sonore precum BitDefender, Amazon, AMIQ, Unicredit Business Integrated Solutions, Ubisoft, VMWare și Thales, aceștia fiind și principalii parteneri ai programului.
Evenimentul va avea loc în două centre universitare, București și Iași. În Capitală, prezentarea se va ține în holul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, iar la Iași, studenții interesați sunt așteptați în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Cele 40 de companii sunt pregătite să explice studenților, prin intermediul reprezentanților, proiectele pe care aceștia le vor putea dezvolta în perioada stagiului de practică. Astfel, studenții vor putea lua o decizie informată cu privire la internship-ul pe care doresc să-l urmeze.
Cea de-a 13-a ediție a programului Stagii pe Bune demarează sâmbătă, 18 martie, de la ora 10, printr-un eveniment de prezentare a ofertelor de stagii pregătite pentru studenții dornici de intership-uri. Stagiile se vor derula în intervalul iunie-septembrie.
Companiile care vor să propună oferte de stagii și internship-uri pot aplica până pe data de 10 aprilie 2017 pe pagina online stagiipebune.ro, iar studenții se pot înscrie până pe data de 30 aprilie inclusiv. Selecția acestora va avea loc în luna mai.

Site-ul stagiipebune.ro s-a bucurat până în prezent de peste 100.000 de vizitatori anual, oferta fiind de peste 1.000 de stagii de practică.
Stagii pe Bune este un proiect implementat de Asociația Studenți și Profesioniști IT&C cu sprijinul Junio, platformă de joburi part-time, stagii și voluntariat pentru studenți. Programul a avut succes atât în rândul studenților, cât și în rândul companiilor. În puțin timp de la lansare, la Stagii pe Bune aplicau studenți de la toate facultățile de IT din București și Iași, având ocazional poziții de stagiu și în Cluj, Timișoara, Constanța, Sibiu. Alături de partenerul principal Bitdefender, precum și de multe alte companii, programul a oferit în cei 12 ani de existență peste 8.000 de poziții de stagiu, la care au aplicat peste 16.000 de studenți.

Skoda și Renault recheamă 2.000 de automobile în service

0

Compania Porsche România a hotărât să cheme în service aproximativ 707 autovehicule marca Skoda, modelele Rapid şi Octavia III, iar Renault Commercial Roumanie recheamă în service peste 1.300 de autovehicule Dacia Dokker, potrivit informațiilor transmise de către Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor (ANPC).
La modelele Skoda, Rapid şi Octavia III, sunt probleme la mecanismul de blocare a uşilor din interior care trebuie verificate.
„Este posibil să existe o defecţiune la nivelul mecanismului de blocare a uşii din interior (Child Protection)”, potrivit comunicatului emis de producătorul auto Skoda.
Reparaţiile presupun verificarea mecanismului și eventual înlocuirea acestuia, în cazul în care nu funcționează corect.
De asemenea, compania Renault Commercial Roumanie recheamă 1.289 autovehicule marca Dacia, modelul Dokker, deoarece și această marcă a întâmpinat probleme cu sistemul ușilor culisante, dar și cu opritorul unei uşi laterale.
Proprietarii maşinilor cu eventuale probleme de fabricare, vor fi îndemnaţi „să contacteze un reparator din reţeaua autorizată Dacia de pe teritoriul României pentru stabilirea unei programări în vederea verificării preventive a prezenţei opritorului spate şi/sau fixarea opritorului faţă. În cazul în care se va considera necesar, se va monta unul sau două opritoare spate şi/sau se vor înlocui şuruburile de fixare pe uşile laterale culisante ale vehicului”, conform datelor emise de companie către ANPC.

Legea educației naţionale, lansată pe agenda dezbaterii publice

0

Ministerul Educației Naționale a lansat pe agenda publică elaborarea proiectului unei noi legi a educației, printr-un eveniment desfăşurat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București sub genericul „Învățământul universitar – prezent și viitor”.

Prezent la reuniune, prim-ministrul Sorin Grindeanu, a subliniat: „Avem nevoie de o lege nouă, adaptabilă, concisă și cuprinzătoare, pentru ca reforma în domeniul educației să fie un proces adecvat unei societăți bazate pe cunoaștere, economie de piață, competiție a valorilor și stat de drept. Pentru a construi o «Românie competentă» avem nevoie de o viziune pe termen lung, până în 2030, la care să participe toate forțele societății”.

Argumentând necesitatea unei legislaţii coerente, ministrul educației naționale, Pavel Năstase (foto), a semnalat: „Din cele 365 de articole ale actualei legi, au fost modificate 152, ceea ce reprezintă 41% din ansamblul ei. De asemenea, din anumite puncte de vedere, legea a rămas în urmă față de realitățile economico-sociale actuale. Prin urmare, o nouă lege trebuie să impună responsabilitate, atât școlilor și universităților, cât și cadrelor didactice, să prevadă o mai bună și permanentă pregătire a acestora, deoarece de priceperea și ținuta lor profesională depinde în foarte mare măsură progresul elevilor și studenților”.

Calendarul pregătirii viitoarei legislaţii educaţionale cuprinde: aprilie-mai 2017 – realizarea unei sinteze a consultărilor anterioare, iunie-noiembrie 2017 – evaluarea sistemului național de educație (Starea educației), noiembrie-decembrie 2017 – asumarea opțiunilor majore ale educației, ianuarie-februarie 2018 – elaborarea proiectului noii legi a educației (sub coordonarea unui grup de lucru constituit la nivelul MEN), martie-mai 2018 – dezbateri publice, iunie-septembrie 2018 – dezbaterea proiectului de lege în Parlament.

Ministrul Pavel Năstase a accentuat: „Strategiile sectoriale ale Ministerului Educației Naționale, orientările strategice identificate prin Proiectul România Educată și viziunea Academiei Române sunt convergente către un obiectiv comun – o educație de calitate. Cele trei instituții își pot coordona eforturile, scopul fiind comun și calendarele apropiate. De asemenea, dorim să avem o amplă dezbatere publică, o largă consultare a specialiștilor, cadrelor didactice, elevilor, studenților, părinților, societății civile, sindicatelor și patronatelor, comunităților locale. Decizia finală, adică adoptarea legii, trebuie luată în forul legislativ, în Parlament, indiferent de structura lui și de alianțele constituite”.

Reuniunea a abordat de asemenea raportul de activitate al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), evaluarea școlilor doctorale, clasificarea universităților. ierarhizarea programelor de studii.

Evenimentul privind lansarea analizei şi fundamentarea perspectivei sistemului naţional de educaţie a beneficiat de o largă reprezentare la nivel academic (președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad), parlamentar (președinții comisiilor de profil, Ecaterina Andronescu și Camelia Gavrilă), al Consiliului Național al Rectorilor (preşedintele Sorin Mihai Cîmpeanu), al managementului universitar, ministerial, sindical.

În lipsa unor proiecte credibile, nu este posibilă accesarea fondurilor europene

0

 

Rata de absorbție a fondurilor europene alocate României în exercițiul bugetar 2007-2013 va depăși 90%, un rezultat bun, ținând cont că a fost prima finanțare pentru țara noastră, a declarat miercuri comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, în cadrul unei conferințe de presă la sediul SNSPA.

Pierderile din acest prin program sunt estimate la două miliarde de euro. Însă comisarul european a precizat că discuțiile legate de viitorul Uniunii Europene lasă să se întrevadă o diminuare a fondurilor de coeziune, motiv pentru care România trebuie să fie mai activă în sensul creșterii absorbției fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2014-2020.

Totodată, aceasta a subliniat că 39 de municipalități vor avea răspunderea în cheltuirea fondurilor europene, motiv pentru care administrațiile locale trebuie să elaboreze proiecte credibile, ceea ce până în prezent nu s-a petrecut.

Printre motivele nivelului redus al absorbţiei în intervalul 2014-2020, Creţu a invocat ”slaba capacitate administrativă şi lipsa de expertiză pentru elaborarea de proiecte de calitate, de proiecte mature”.

Dobânzile sunt la un minim istoric, însă riscurile sunt în creștere

0

Dobânzile pentru creditele în lei vor crește din cauza Brexitului și a politicii promovate de Donald Trump și a deciziilor FED, însă efectele vor fi limitate consideră președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, și vicepreședintele BRD, Petru Bunescu.

„Din cauza riscurilor enumerate, există o creștere a volatilității atât pe ratele de schimb valutar, cât și pe cele de dobândă. Ne aflăm la un minim istoric al dobânzii și este foarte important cum ne construim portofoliile de active (n.red. de credite)”, a declarat Sergiu Oprescu, președinte Alpha Bank și ARB la Romanian Financial Conference, organizată de BusinessMark.

Președintele ARB a explicat că riscurile sunt mai mari ca Robor-ul să crească decât în urmă cu 4-5 ani. În prezent, Robor este de 0,8% pe an față de 4-5% cât era în urmă cu cinci ani. Bancherii trebuie să explice clienților lor acest risc majorat.

La rândul său, Petre Bunescu, vicepreședinte BRD, atrage atenția că mediul de afaceri se confruntă cu riscuri crescute, dar consideră că în condiții corecte se pot găsi soluții prin care IMM-urile să devină clienți eligibili pentru creditare, mai ales într-un an când se înregistrează minime istorice ale dobânzilor.

„Până la urmă acum sunt îndeplinite condițiile ideale de creditare: inflație negativă și dobânzi la minime istorice. Chiar nici în aceste condiții să nu găsim proiecte bancabile? Pentru anul acesta nu aș vedea o evoluție așa dramatică în privința dobânzilor. Până la urmă dobânda promovată de FED are un efect marginal asupra econmomiei românești“, a declarat Petre Bunescu.

BNR: Sistemul bancar românesc nu este afectat de ponderea creditelor neperformante

0

Banca Națională a României (BNR) vizează reducerea ponderii creditelor neperformante în acest an la 6%, de la peste 9% în prezent, a declarat Liviu Voinea viceguvernatorul BNR, cu ocazia lansării „Raportului economic pentru România 2017”.

Rata creditelor neperformante trebuie să ajungă până la sfârșitul acestui an la nivelul mediu din Uniunea Europeană, care se situează la aproximativ 6% din totalul creditelor acordate. Însă viceguvernatorul Liviu Voinea a subliniat că volumul mai ridicat al creditelor neperformante nu afectează stabilitatea sistemului bancar românesc. „Suntem peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane al acestor credite”. În plus, România este una dintre cele cinci țări membre UE care nu a fost nevoită să recurgă la susținerea cu fonduri de la bugetul de stat a sistemului bancar în timpul crizei financiare din 2009, a explicat Liviu Voinea.

Incertitudinile legislative introduse inițial de legea dării în plată sau conversia creditelor în franci elvețieni au fost reduse prin acceptarea unor amendate propuse de BNR și decizii ale Curții Constituționale.

Astfel, datele centralizate de BNR la sfârșitul lunii februarie arată o reducere drastică a numărului lunar de cereri de dare în plată. Față de luna iunie a anului trecut, când s-au înregistrat 1666 de cereri, în luna februarie din 2017 BNR a contabilizat doar 498 de cereri. De la intrarea în vigoare a legii dării în plată băncile au primit aproape 7.000 de notificări, din care 99% provin de la persoane fizice. Valoarea totală se ridică la aproximativ două miliarde lei, 93% reprezentând credite acorde în valută (40% dintre ele fiind în franci elvețieni). Dintre aceste notificări, 76% se referă la credite acordate în perioada 2007-2008, premergătoare declanșării crizei financiare.

 

Universitatea din București solicită deblocarea finanțării proiectelor de cercetare

0

 

Universitatea din București solicită ministrului cercetării și inovării deblocarea finanțării proiectelor de cercetare derulate de universități. Solicitarea a fost transmisă printr-o adresă către ministrul Șerban Constantin Valeca, semnată de rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru (foto) și de președintele Senatului Universităţii, prof. univ.dr. Marian Preda.

Documentul porneşte de la sublinierea că „anul 2016 a creat premise favorabile activităţii de cercetare derulate de facultăţile şi departamentele Universităţii din Bucureşti, fiind atrase fonduri pentru implementarea a 226 de proiecte de cercetare în valoare de circa 39,5 milioane lei. În plus, Universitatea a implementat, din fonduri proprii, 122 de proiecte în valoare de aproape 1,5 milioane lei”, instituţia având în derulare 136 de proiecte.

Dincolo de eforturile proprii, se precizează în adresa Universităţii bucureştene, proiectele se află într-o situaţe de incertitudine din cauză că, „nici până în acest moment, nu au fost deblocate liniile de finanţare a proiectelor”. Universitatea îi semnalează ministrului cercetării şi inovării: „Mai mult, inexistenţa oricărui canal de comunicare între instituţiile de finanţare aflate în directa dvs. Subordonare şi profesorii, respectiv cercetătorii Universităţii, ridică semne de întrebare cu privire la angajamentele financiare din cadrul proiectelor aflate în derulare”.

Ca urmare, adresându-se în continuare ministrului cercetării şi inovării, conducerea Universităţii din Bucureşti accentuează: „Guvernul din care faceți parte s-a angajat, prin Programul de Guvernare, la «Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României». Vă solicităm, așadar, deblocarea de urgență a situației și alocarea de fonduri proiectelor de cercetare, potrivit contractelor încheiate. Nu în ultimul rând, considerăm absolut necesară asigurarea dialogului și a transparenței dintre Ministerul Cercetării și Inovării, instituțiile coordonate sau subordonate, și reprezentanții comunității academice.”

Totodată, conducerea Universității din București atrage atenția asupra faptului că situația nu este singulară, de aceeași problema lovindu-se și membrii celorlalte comunități academice din țară.

 

Cifra de afaceri a serviciilor prestate populației crește în 2017 față de anul trecut

0

Cifra de afaceri a serviciilor de piață prestate populației, în luna ianuarie 2017, a crescut cu 4,7% în serie brută, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, a comunicat marți Institutul Național de Statistică (INS).
Cea mai mare contribuție la această creștere a avut-o activitatea de turism, cu 8,4%, urmată de activitatea din sectorul de hoteluri și restaurante, care a înregistrat un avans de 5,9%.
Comparativ cu luna decembrie 2016, în ianuarie 2017, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a scăzut cu 7,7%, ca urmare a reducerii activității în sectoarele de coafură și alte activități de înfrumusețare (-40,6%), activitățile de spălare, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor (-18%), activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (-11,9%) și la hoteluri și restaurante (-11,6%).
În același timp, în ianuarie 2017 față de decembrie din 2016 au fost înregistrate creșteri în domeniul jocurilor de noroc de noroc și alte activități recreative (+4,8%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a crescut în ianuarie 2017 cu 2,5% față de decembrie 2016.

România, printre statele UE în care producția industrială a crescut comparativ cu 2016

0

Producția industrială a înregistrat un avans de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,9% în zona euro în luna ianuarie din acest an, față de luna decembrie din 2016, conform datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Statele membre UE care au înregistrat cea mai mare creștere a producției industriale în perioada sus menționată au fost Irlanda (3,4%), Germania (3,3%) și Grecia (2,5%), iar cel mai important declin s-a observat în Croația (-6,8%), Danemarca (-4,6%) și Bulgaria (-3,9%).
În ceea ce privește România, aici producția industrială a scăzut cu aproximativ 0,5% în ianuarie 2017, față de decembrie 2016.
În ianuarie, comparativ cu aceeași lună din 2016, producția industrială a crescut cu 1,3% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro. Lituania, Grecia și Estonia au avut cea mai mare creștere a producției industriale la nivelul UE, respectiv de 8,4%, 7,4% și 6,7%. La polul opus, țările cu cele mai mari scăderi au fost Irlanda (-8,6%), Bulgaria (-1,2%) și Luxemburg (-0,9%).
Comparativ cu ianuarie 2016, România a înregistrat o creștere de 5,2% a producției industriale, după un avans anual de 5,8% în luna decembrie.

La Politehnică, pregătiri pentru Polifest

0

Universitatea Politehnica din București organizează în perioada 30 martie-1 aprilie 2017 cel mai mare eveniment din România dedicat studenţilor şi liceenilor – Polifest, ediţia a VI-a. Vor participa reprezentanți ai mediului de afaceri (peste 40 de companii și antreprenori) dispuşi să îşi prezinte cele mai importante descoperiri şi inovaţii, împreună cu vaste oferte de angajare sau internship-uri, precum şi reprezentanţi ai facultăţilor din universitate, cu informații concrete legate de oferta educațională.
Companii de top şi-au confirmat prezenţa la Polifest 2017: Avitech, Honeywell, ICME ECAB S.A., Tenaris, Hofigal, BCR,Vinci Energies, Renault, Engie, IFIN-HH, ELI, BRD, British Council, Institutul Cervantes, Institutul Francez, Institutul Goethe, DAAD, Federal-Mogul Motorparts, Heidelberg Cement România, Philip Morris, Elecnor Deimos, Pirelli, ISIC, Schneider Electric, ARM, Ubisoft, Tryamm.
Deschiderea evenimentului va avea loc pe 30 martie, ora 10:00, la Rectoratul UPB, în Amfiteatrul AN 010 ”Radu Voinea”.
Organizatorii anunţă că „pe toată durata manifestărilor, facultățile din cadrul UPB vor participa, cu standuri proprii, la Ziua porţilor deschise, ceea ce implică atât vizite în laboratoare şi amfiteatre pentru o cunoaştere cât mai bună a ofertei de studii și a perspectivelor de carieră, cât și posibilitatea, pentru elevii de liceu doritori, de a lua parte la unele cursuri, pentru o zi, în cadrul secțiunii Student pentru o zi”.
Ca element de noutate, se desfăşoară un concurs organizat în mediul online adresat studenților UPB. Participanții pot câștiga o tabletă, un hard-disk extern sau o boxă portabilă printr-un simplu Like dat paginii oficiale de Facebook a universităţii (https://www.facebook.com/UPB1818/), urmat de o distribuire publică a postării cu privire la concurs.
Mai multe informații despre Polifest 2017, precum şi despre ediţiile anterioare pe site-ul dedicat evenimentului: www.polifest.pub.ro.

Concurs pentru revitalizarea unor spaţii industriale

0

Institutul pentru Politici Publice (IPP), în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 și cu Primăria Municipiului Arad organizează o competiție de idei pentru revitalizarea unor obiective industriale de patrimoniu comunitar urban. La zi este concursul care vizează hala Laminor (uzinele Republica, foto), preluată de Primăria Sectorul 3 în 2014.
Elena Tudose, directorul Institutului pentru Politici Publice, anunţă că până pe 16 martie oricine poate depune pe platforma disponibilă pe www.ipp.ro „idei despre cum ar putea să arate în viitor Hala Laminor, despre cum ar putea să fie redată aceasta către comunitate”. Cetățenii vor vota ideea preferată, iar „într-o etapă ulterioară, ideile vor fi selectate de un juriu, din care vor face parte reprezentanți ai IPP, Primăriei Sectorului 3 și ai Ministerului Culturii, precum și reprezentanți ai unor organizații și publicații de specialitate, din domeniul arhitecturii. Clasamentul se va face în funcție de voturile obținute și de nota acordată de juriu, în pondere de 50% fiecare. Câștigătorii, pe lângă faptul că vor putea să-și prezinte ideea în cadrul festivalului anual Romanian Design Week, vor participa împreună cu reprezentanți din partea IPP și a autorităților publice într-o vizită de studiu, într-un schimb de experiență în Elveția”.

Banca Mondială: „Accesul la internet nu aduce automat beneficii economice”

0

La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a fost lansat raportul Băncii Mondiale intitulat “Valorificarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală” (“Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe and Central Asia”).
Raportul semnalează la nivel european accesul limitat, îndeosebi al persoanelor mai în vârstă, la locuri de muncă disponibile în economia digitală. Ca urmare, este reiterată necesitatea unor politici ale ţărilor Uniunii Europene care să permită accesul mai larg al lucrătorilor la oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Drept obstacole pentru dezvoltarea economică bazată pe internet, raportul enumeră gradul scăzut de utilizare a sistemelor de plăţi electronice, reglementările stricte, pensionarea anticipată, lipsa oportunităţilor de învățare pe tot parcursul vieții. O constatare a raportului este că “mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale din Uniunea Europeană utilizează facilităţile de cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate”.
Hans Timmer, economist-şef pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale al Băncii Mondiale, a subliniat: „Constatăm în mod clar că simplul acces la internet nu se poate traduce în automat în beneficii economice“.
La rândul său, Augustin Jianu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a apreciat că „România este foarte bine poziţionată pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor care sunt disponibile în lumea digitală de astăzi. Dispunem de acces broadband rapid şi ieftin în toată ţară, precum şi o infrastructură bine dezvoltată şi de foarte bună calitate. Scopul nostru este acela de a putea corela aceste oportunităţi cu forţa de muncă românească, foarte competentă, prin politici bine direcţionate şi sustenabile. Şi acesta este exact ceea ce avem în vedere pentru următoarea etapă a Programului de guvernare pentru convergenţă digitală“.

Le Château găzduieşte în 2017 ediţia regională a Romanian Travel Forum

0

Innovation Travel, în parteneriat cu Incoming Romania Association și Consulatul Onorific al Republicii Bulgaria la Ploiești, organizează, în data de 15 martie 2017, prima ediție regională a “Romanian Travel Forum”, după ce primele patru au avut caracter național și au reunit profesioniști din turism și reprezentanții mass-media din România.

Această ediție internațională, realizată cu participarea omologilor din România, Bulgaria, Grecia și Republica Moldova, își propune să analizeze situația turismului în context regional, mergând pe premisa dezvoltării unui parteneriat interstatal care să genereze contextul favorabil dezvoltării turismului în această regiune a Europei.

Temele principale ale evenimentului:
* Modalități de colaborare regională și pârghii care conduc la dezvoltarea sustenabilă a turismului în Sud-estul Europei;
* Amenințări informatice actuale la adresa turismului
* Percepția, ca parte a sistemului de construire a realității și de maximizare a oportunităților de dezvoltare regională a turismului.

Romanian Travel Forum devine, astfel, primul eveniment din țara noastră axat pe business networking-ul regional în domeniul turismului și al serviciilor adiacente. Cele mai importante organizații din turismul românesc vor putea analiza astfel, în context regional, oportunitățile și amenințările existente sau care pot apărea în acest areal geopolitic. Întâlnirea va beneficia de prezența și implicarea activă a colegilor din Bulgaria, Grecia și Republica Moldova, cu șansa unui schimb real de experiență și a trasării unor obiective comune tangibile.

Romanian Travel Forum va avea 3 paneluri de discuție, fiecare cu specificul lui:

• Incoming Romania Travel Forum
• Dedicat dezvoltării incoming-ului în România
• Regional Travel Forum
• Dedicat dezvoltării cooperării turistice regionale
• Innovation Travel Forum
• Dedicat tehnologiei şi inovaţiei în turism

Printre speakerii confirmaţi se numără Alin Burcea, preşedinte ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi CEO Paralela 45, Liviu Moraru, secretar general ANAT, Florin Jianu, fost ministru al IMM-urilor şi Antreprenoriatului şi președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Anca Nedea, fost secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Turism, Robert Komartin, director general Amadeus România, Gulen Hashmi, directorul general al hotelului Tempo din Bucureşti etc. De asemenea, vor fi prezente delegaţii din Republica Moldova, China, Bulgaria.

Scopurile declarate ale Romanian Travel Forum, ediția a V-a, internațională:

– O mai bună comunicare între touroperatorii specializaţi pe incoming şi MICE (Meetings, Incentives, Congresses and Exhibitions – industria de evenimente), hotelierii din țările participante şi reprezentanţii mass-media, pentru conştientizarea importanţei turismului în dezvoltarea economică a României și a statelor din regiune.
– Identificarea unor soluţii de promovare şi valorificare a potenţialului turismului românesc şi regional.
– Solicitarea unor modificări legislative în favoarea dezvoltării turismului românesc şi a impulsionării incomingului.

Teme propuse pentru dezbatere:

– Modalităţi de promovare turistică a României, Bulgariei, Greciei și Republicii Moldova – indentificarea specificului fiecărei țări și conturarea factorului diferențiator
– Importanţa industriei de evenimente pentru economia românească
– Turismul rural românesc, în comparație cu cel din statele vecine
– Turismul balnear românesc – oportunități de dezvoltare
– Circuitele culturale – interconectivitatea circuitelor românești cu cele existente în regiunea balcanică
– Turismul religios in contextul actual
– Turismul de masă (munte, litoral) şi valorificarea acestuia pe pieţele externe
– Presa de turism, de la tipar la online
– Strategii de relaţii publice pentru promovarea turistică a României
– Potenţialul turistic al Bucureştiului şi interconectarea sa cu orașele turistice din regiune
– Turismul românesc şi infrastructura de transport regională
– Promovarea României prin evenimente sportive
– Colaborarea dintre touroperatori şi hotelieri
– Turismul dunărean de croaziere
– Oportunităţi de promovare turistică pe pieţe de pe alte continente
– Noi oportunități în turism:
– rezervarea clasică vs rezervarea online (booking.com, Paravion etc.)
– noi modalități de transport (Uber, ridesharing etc.)
– Provocările școlii românești de turism
– Turismul medical

PROGRAM:

09:00 – 10.00 – Înregistrarea participanţilor & Welcome coffee
10.00 – 10.10 – Cuvânt de Deschidere
10.10 – 13.00 – Panel 1 – Incoming Romania Travel Forum (cu pauză la fiecare 45’)
13.00 – 14.00 – Lunch Break
14.00 – 16.30 – Panel 2 – Regional Travel Forum
16:30 – 16:45 – Coffee Break
16:45 – 18:30 – Innovation Travel Forum
Audienţa (cca 300 de participanţi):
– reprezentanţi ai mediului de afaceri din turism (touroperatori, hotelieri, consultanţi, autorităţi)
– Reprezentanţi ai mass-media
– Reprezentanți ai unităților de învățământ cu profil de turism
– Studenţi în Turism
– Reprezentanţi ai altor industrii (auto, bănci, asigurări, IT, cosmetice, pharma, entertainment, real estate, construcţii, transporturi etc.)

ROMANIAN TRAVEL FORUM – COCKTAIL

Durata de desfăşurare: 18.30 – 20.30
Locaţia: Le Château – Castelul din Inima Capitalei (strada Turturelelor, nr. 11 – Sector 3, București)

Participarea la forum şi la cocktail este gratuită, pe bază de invitaţie.

Premiile se vor acorda pentru incoming şi inovaţie în turism, având următoarele categorii:

– Asociaţii/organizaţii
– Agenţii de turism/touroperatori
– Jurnalişti/bloggeri/oameni de comunicare în turism
– Hoteluri
– Pensiuni
– Evenimente
– Lideri de opinie ai industriei turistice
– Turism de afaceri

Parteneri:

parteneri forum 

 

 

 

 

 

 

Deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 59%, la 602,2 milioane de euro, față de aceeași lună din 2016

0

Exporturile de mărfuri au crescut cu 13,6% în luna ianuarie din acest an, comparativ cu aceeași lună din 2016, la 4,68 miliarde de euro. Cu toate acestea, deficitul comercial s-a adâncit, pe fondul avansului înregistrat de importuri, de 17,4% în ianuarie 2017, față de ianuarie 2016, arată ultimele date publicate de Institutului Național de Statistică (INS).
În urma creșterii importurilor la 5,28 de miliarde de euro în luna ianuarie, cu un avans de 17,4% față de aceeași perioadă din anul anterior, deficitul comercial a crescut cu 59%, la 602,2 milioane de euro în luna ianuarie a.c. faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane euro.
În schimbul de produse cu statele din afara Uniunii Europene, țara noastră a rămas pe deficit în ianuarie. În luna ianuarie 2017, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,3% faţă de ianuarie 2016.
Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari cote în comerţul exterior în ianuarie, de 48,3% la export şi 36,9% la import. Produsele agroalimentare, băuturile alcoolice şi tutunul reprezintă aproximativ 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au valori de 4,2% din exporturi şi 12,9% din importuri.
În 2016, exporturile au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Tot anul trecut, deficitul comercial se situa la 9,96 miliarde de euro, fiind mai mare cu 19% față de cel înregistrat în 2015.

Câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,4% în ianuarie 2017, față de aceeași lună din 2016

0

Câştigul salarial mediu net a ajuns în luna ianuarie 2017 la 2300 de lei, în scădere faţă de luna precedentă 2,3%. Cele mai mari valori au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici pentru angajații din hoteluri şi restaurante, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu luna ianuarie a anului 2016, salariul mediu net s-a majorat cu 18,4%. Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă, deoarece nu s-au putut realiza producţii ori încasări mai mari sau angajări de personal cu câştiguri salariale majorate.
Cele mai importante scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi pe apă, cu 31,9% și cu 28,6% pentru sectorul de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Scăderi au fost observate şi în silvicultură şi exploatare forestieră, fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu valori cuprinse între 17,5% şi 23,5%, precum şi în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, tranzacţii imobiliare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor și echipamentelor, cu valori cuprinse între 12% şi 16,5%.
Majorările câștigului salarial mediu net în anumite sectoare s-au datorat acordării de prime ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi de realizările de producţie ori de încasările mai mari.
Creșteri importante ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate și în fabricarea produselor din tutun (+50,9%), activităţi de asigurări, şi ale fondurilor de pensii (+39,0%), activităţi de editare (+18,5%).

Incertitudinea la putere

0

La 11 ianuarie 2017 Banca Mondială anunță că după nivelul scăzut înregistrat în anul post-criză precedent, în 2017, conform previziunilor, creșterea economică mondială va înregistra o intensificare moderată – la 2,7%, pe măsura reducerii obstacolelor care afectează activitatea țărilor exportatoare de produse de bază cu o economie de piață emergentă și în curs de dezvoltare, în timp ce nivelul cererii interne rămâne robust la nivelul țărilor importatoare de produse de bază care operează în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Conform raportului privind Perspectivele Economiei Globale, întocmit de Banca Mondială în luna ianuarie 2017, se preconizează că, în 2017, nivelul creșterii economice în cadrul economiilor avansate va ajunge la 1,8%.

Bugetul educației – 4,4% din PIB

Educația națională primește anul acesta aproximativ 4,4% din PIB. Alocarea bugetară pentru educație a căpătat în timp semnificația unui adevărat număr magic, pentru că domeniul este de interes vital și, pe deasupra, e singurul cu o alocare prestabilită prin lege – 6% (Legea 1/2011), valoare de care realitatea nici măcar nu s-a apropiat vreodată.
Prin Legea bugetului de stat pe 2017, domeniul educațional beneficiază de 25 miliarde lei, plus 10,6 miliarde lei, credite de angajament. În linii mari, din cele 25 miliarde lei, 8,24 miliarde lei sunt destinați Ministerului Educației Naționale, iar 16,6 miliarde lei sunt pentru bugetele locale, bani reprezentând în cea mai mare parte (14,04 miliarde lei) sume defalcate din TVA.

În premieră, bani de la stat pentru învățământul privat

Finanțarea de bază și salariile cadrelor didactice sunt reperele majorărilor pe care le conține actualul buget. Finanțarea de bază se regăsește în cât alocă statul pentru școlarizarea unui elev (costul standard). „Față de anul școlar trecut, anul acesta avem un cost standard cu 20% mai mare. Este pentru prima dată în istoria învățământului din România când pentru toți elevii care sunt școlarizați în unitățile de învățământ particulare se acordă finanțare”, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale Liviu Pop.

Pledoarie pentru o filozofie bugetară

În marea majoritate a cazurilor apreciem bugetul printr-o viziune aritmetico-pragmatică. Suntem interesați de raportul dintre venituri și cheltuieli, de modul cum sunt repartizate cheltuielile pe ordonatori de credite și, eventual, de realismul și corectitudinea prognozei cu care s-au stabilit indicatorii macroeconomici pe care s-a bazat construcția bugetară.
Este o viziune prin care bugetul este interpretat ca un cont contabil al națiunii în care raportul dintre debit și credit devine primordial. Fără îndoială, este o viziune corectă și necesară, dar, după părerea mea, insuficientă pentru a analiza o proiecție bugetară în condițiile unei economii de piață funcțională, încadrată într-un sistem european economic integrat. Rezultă că și în România analiza politicii bugetare ar trebui să se bazeze pe o axiomă a economiei moderne globalizată, aceea conform căreia bugetul nu este doar un cont contabil al economiei naționale, ci și un instrument de politică economică al guvernelor. Explicația este dată de rolul pe care statul îl mai poate avea într-o economie de piață concurențială. Este evident că, spre deosebire de economiile centralizate, statul nu mai poate interveni direct în economie prin directive sau obiective de plan, ceea ce îl determină să își joace rolul de orientare și de garant al liberei concurențe doar prin intermediul politicii bugetare, adică prin modul în care colectează veniturile și orientează cheltuielile bugetare pe baza unei proprii concepții privind tipul de economie pe care și-l dorește și al priorităților de dezvoltare pe care le consideră corecte și oportune.

Lenovo lansează Yoga A12

0

După succesul de anul trecut al „Yoga Book”, una dintre cele mai inovatoare tablete Android 2 în 1 Lenovo a lansat o nouă versiune, Yoga A12 . Aceasta are un design modern, subțire și o tastatură complet plată care impresionează prin utilizarea acesteia asemenea unei tablete grafice Wacom.
Versiunea simplificată a tabletei de ultimă generație pentru cei cu bugete mai mici, Yoga A12, este disponibilă pe site-ul Lenovo, începând de la 299 dolari. La fel ca și modelul original, aceasta are o balama care permite tastaturii să se rotească 360 de grade, transformându-se într-o tabletă.