Acasă Blog Pagina 124

Ce este soluția fiscală anticipată (SFIA), cui folosește și de ce sunt necesare îmbunătățiri?

0

Autor: Adrian Rus, Partener,
liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România

  • Reglementările SFIA din legislația românească sunt susceptibile de îmbunătățiri semnificative
  • Este necesară extinderea ariei de impozite acoperite pentru a face din procedura de obținere a SFIA o practică obișnuită pentru contribuabili
  • Pe lângă cadrul legislativ, mai puțin atractiv în acest moment, SFIA trebuie să aibă și o aplicabilitate mai facilă pentru companii

Legislația fiscală din România permite, conform Codului de procedură fiscală, obținerea de către contribuabili din partea autorităţilor de profil (în speță, Ministerul Finanțelor) a unei soluții fiscale pentru reglementarea unei situații viitoare, pe care contribuabilul anticipează că o va avea de rezolvat. Cu alte cuvinte, soluția fiscală anticipată (SFIA) poate fi solicitată, contra cost, organului fiscal, iar cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situație fiscală principală, care se va întâmpla la o dată ulterioară depunerii acesteia. 

Teoretic, soluția fiscală anticipată este concepută pentru a veni în sprijinul contribuabililor, în realitate însă, reglementările legislației din România sunt susceptibile de îmbunătățiri semnificative față de actualele prevederi pe care le conține OMF 1178/2023. 

Punctele-cheie care consideră mediul de afaceri că ar trebui radical îmbunătățite se referă, înainte de toate, la criteriile pe baza cărora ANAF poate lua în considerare sau nu o astfel de cerere, respectiv situațiile în care Ministerul Finanțelor poate decide respingerea SFIA, ceea ce creează o disproporție uriașă între drepturile/obligațiile autorităților fiscale vizavi de contribuabil.  

Totul ține de scopul/aria de acoperire a SFIA și efectiv de obținerea unei soluții fiscale anticipate, astfel că este important nu doar să existe un cadrul legislativ, mai puțin atractiv în acest moment, dar și o aplicabilitate mai facilă pentru companii. 

Printre aspectele care ar putea fi semnificativ îmbunătățite se numără aspecte de fond, dar și de formă ale ordinului menționat. Exemplele includ, între altele, aspecte legate de neincluderea impozitelor şi taxelor locale în scopul SFIA, diverse aspecte procedurale, între care condiţiile în care se acceptă sau se respinge cererea de SFIA, inclusiv opozabilitatea şi revocarea SFIA de către autoritățile fiscale. 

Care este mecanismul Soluției Fiscale Anticipate?

Soluţia fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central (Ministerul Finanțelor) în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului referitoare la reglementarea unei situaţii fiscale de fapt viitoare.

Potrivit prevederilor Codului Fiscal, soluţia fiscală individuală anticipată este opozabilă şi obligatorie faţă de organul fiscal, numai dacă termenii şi condiţiile acestora au fost respectate de contribuabil. Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la șase luni, iar emiterea unei soluţii fiscale individuale anticipate se obține contra cost, astfel: 

echivalentul a 5.000 euro pentru contribuabilii mari şi contribuabilii nerezidenţi și echivalentul în lei a 3.000 euro pentru celelalte categorii de contribuabili.

Cererea trebuie să includă:

  • descrierea în detaliu a situației fiscale specifice pentru care se solicită soluția anticipată
  • argumente și referiri la aplicarea legislației fiscale și a convențiilor fiscale internaționale
  • documente relevante care susțin cererea
  • referințe la legislația fiscală aplicabilă și interpretările administrative care să susțină cererea
  • concluziile pe care contribuabilul le solicită.

OMF 1178/2023 reiterează prevederile referitoare la soluția fiscală anticipată, rămân însă o serie de aspecte care ar putea fi mult îmbunătățite în sprijinul de facto al contribuabililor, de formă și de fond deopotrivă. 

Predictibilitatea fiscală – obligatorie pentru un mediu de afaceri stabil

Pentru a asigura utilitatea SFIA, ar fi obligatorie și necesară, de exemplu, extinderea ariei de impozite acoperite, tocmai pentru a face din procedura de obținere a SFIA o practică obișnuită pentru contribuabili. Pe de altă parte, deși legislația în această speță există de ceva timp în România, obţinerea unei soluții financiare anticipate este un proiect încă anevoios și birocratic. 

Deși în toate mediile – de business, academice și chiar  ANAF – de vorbește despre predictibilitate fiscală, ca un element absolut obligatoriu unei economii funcţionale, care ar putea fi asigurată de procedurile SFIA, pentru un contribuabil obținerea ei este încă foarte dificilă. Iar faptul că emiterea unei soluţii fiscale individuale anticipate suportă o taxă de emitere relativ însemnată, nu este aspectul cel mai important comparativ cu altele din ordinul menționat. 

Predictibilitatea fiscală, alături de predictibilitatea legislativă, prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru un contribuabil, primează. Dacă acesta își dorește să obțină o soluție pentru a rezolva o situație fiscală viitoare (anticipată prin planul de afaceri), aceasta este mult mai importantă comparativ cu suma plătită la ANAF, tocmai pentru a-și putea asigura derularea afacerilor într-un mediu fiscal stabil. 

Semnalele și propunerile mediului de afaceri din România sunt ample și susțin clarificarea, claritatea şi modificarea unor puncte din actualele prevederi ale OMF 1178, dar și completarea pentru extinderea ariei de aplicabilitate SFIA. Nu mai puțin importante de menționat sunt și situațiile în care Ministerul Finanțelor poate decide respingerea SFIA, ceea ce creează o disproporție uriașă între drepturile/obligațiile autorităților fiscale vizavi de contribuabil. 

În cazul în care reglementările din acest moment referitoare la SFIA nu vor fi îmbunătățite pe aspectele menționate mai sus, este posibil că antreprenorii și companiile, descurajați de criteriile actuale de încadrare în obținerea unei soluții fiscale anticipate, să renunțe la acest instrument conceput tocmai pentru a le susține deciziile de business. SFIA vă rămâne, astfel, doar pe hârtie, fară aplicabilitate practică în sensul asigurării predictibilității fiscale de care este nevoie în România.

Sisteme fotovoltaice industriale implementate în zona Brașovului

0

Compania Visual Fan SA, cotată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, anunță „finalizarea cu succes a două proiecte importante în sfera energiei regenerabile, prin intermediul diviziei sale, Allview Industry-IMM. Cele două instalații fotovoltaice industriale, cu o capacitate totală de 0,85 MW, au fost puse în funcțiune la Sofimat Logistic Center, în Brașov și Ghimbav.

Ca rezultat al acestei investiții, care se estimează a fi amortizată în aproximativ 3 ani, au fost instalate 1810 panouri fotovoltaice Allview pe o suprafață de 4000 mp. În următoarele două decenii, se așteaptă ca sistemele să producă aproximativ 21.000 MWh, rezultând economii estimate la 2.600.000 euro. În același timp, amprenta de carbon a companiei se va diminua cu aproximativ 9600 de tone de CO2.

Aceste proiecte de anvergură au beneficiat de expertiza diviziei Allview Industry-IMM, care a oferit consultanță specializată, proiectare, execuție și întreținere, colaborând eficient cu echipa Sofimat pentru o implementare optimă.

Cu o experiență de peste două decenii în tehnologie, Visual Fan S.A. furnizează soluții fotovoltaice integrate, adaptate nevoilor tuturor clienților interesați de optimizarea costurilor energetice, fie că este vorba de proiecte rezidențiale, industriale sau de parcuri fotovoltaice. Compania investește inteligent în cercetarea și dezvoltarea produselor pentru a garanta o durată lungă de viață și o producție stabilă de energie electrică, are o capacitate de instalare lunară de peste 4 MW și utilizează subansamble de top, printre care panouri fotovoltaice Tier-1 și invertoare Growatt”.

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Angajamentul nostru se reflectă în soluțiile superioare pe care le oferim clienților noștri. Fiecare companie care ne alege ca partener în tranzitul spre energie regenerabilă beneficiază de garanția că vom oferi soluții durabile, inovative și adaptate fiecărui proiect în parte.”

Allview Industry-IMM subliniază că se dezvoltă „în domeniul soluțiilor fotovoltaice industriale, încurajând IMM-urile să adopte tehnologii regenerabile pentru îmbunătățirea eficienței și sustenabilității operațiunilor lor. Pentru mai multe informații despre soluțiile oferite de Allview Industry-IMM, puteți accesa www.allview.ro/solarenergy/industry-imm”.

Visual Fan, deținătoarea brandului Allview (simbol bursier ALW), este cunoscută ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). În anul 2022, compania a adăugat în portofoliu sistemul Era Health, a cărui prioritate este de a crea produse și aplicații ce susțin o alimentație sănătoasă și a lansat divizia Allview Industry, care integrează produse destinate pieței energiei verzi. Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal”.

 

Soluția Bitdefender Total Security pentru protejare de fraudele online

0

În contextul în care tentativele de phishing sunt din ce în ce mai numeroase și din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat, ING și Bitdefender anunță că „lansează un parteneriat pentru a încuraja utilizatorii să folosească soluții de securitate pentru a-și proteja datele și a preveni fraudele. 

Toți clienții ING vor putea testa gratuit soluția Bitdefender Total Security timp de 30 de zile. Oferta poate fi accesată direct în Home’Bank. Ulterior, clienții ING pot achiziționa soluția Bitdefender Total Security, disponibilă pe 5 dispozitive, la un preț preferențial”.

O analiză internă realizată de Bitdefender semnalează că „numărul de linkuri infectate detectate în atacuri care vizează furtul de date a crescut de cinci ori de la începutul anului, ajungând până la un sfert de milion la mijlocul lunii iunie”.

Analiza arată că „26% dintre tentativele de phishing monitorizate au avut ca scop obținerea datelor bancare sau accesul la conturile utilizatorilor. În topul datelor râvnite de atacatori, urmează accesul la conturi de social media (18%), de magazine online (13%), de distribuție de fișiere (7%), companii de livrări și curierat (6%) și servicii de e-mail (4%)”.

Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring and Prevention, ING Bank România: „În fiecare zi, suntem expuși la diferite amenințări cibernetice, pe care poate nu le conștientizăm. Folosim telefonul mobil pentru o mare parte din operațiunile zilnice și uneori, se întâmplă să nu acordăm atenția cuvenită atunci când primim mesaje prin SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie. Este extrem de important să reținem că nicio bancă nu va cere niciodată unui client să intre în aplicația de internet banking de pe un link și să își introducă credențialele (utilizatorul și parola) sau datele cardului (numărul de card, codul CVV2, data de expirare).

Fraudele digitale au devenit o afacere „la cheie” pe dark web, iar valoarea daunelor din atacuri cibernetice este estimată la 10 trilioane de dolari până în anul 2025. Spre deosebire de anii precedenți, acum există specialiști care se ocupă de crearea mecanismelor de fraudă și a paginilor false; de aceea, vedem tot mai mult astfel de atacuri.
Ne bucurăm să lansăm parteneriatul cu Bitdefender prin care putem oferi o soluție de securitate performantă clienților noștri, pentru a-și proteja datele și banii din cont.”

În același timp, o altă tendință populară este promovarea mesajelor înșelătoare în motoarele de căutare și pe platformele de social media.

Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender: „Tentativele de phishing au devenit o parte integrantă a vieții noastre digitale. Suntem puși din ce în ce mai des să determinăm dacă linkul pe care l-am primit pe email sau SMS este adevărat, mai ales atunci când nu avem o soluție de securitate prezentă pe dispozitiv. Nu este ușor să realizăm întotdeauna pericolele la care ne expunem atunci când devenim victime. Fie că încearcă să ne convingă să oferim de bună voie detaliile noastre financiare crezând că facem o plată online, fie că suntem păcăliți să introducem datele de acces pe site-uri clonate ale unor servicii adevărate, atacatorii nu se opresc niciodată.”

De ce ai nevoie de o soluție de securitate cibernetică?

  • Îți protejezi datele în timp real și previi atacurile cibernetice.
  • Îți protejezi dispozitivele împotriva celor mai frecvente pericole cibernetice: atacuri de tip phishing, viruși troieni, spyware, malware sau ransomware. Totodată, o soluție de securitate cibernetică blochează linkurile infectate cunoscute, inclusiv pe cele care par a fi sigure, dar sustrag informații financiare, cum ar fi parolele sau numărul cardului.
  • Îți păstrezi anonimitatea pe Internet.
  • Poți folosi VPN atunci când accesezi rețele Wi-Fi publice, când faci cumpărături online și oricând vrei ca sesiunile tale de navigare să fie confidențiale. Funcția anti-tracker îți permite să păstrezi confidențialitatea datelor și să gestionezi site-urile care îți colectează datele.
  • Poți vedea ce aplicații au acces la microfonul dispozitivului tău și când anume, precum și ce aplicații încearcă să îți acceseze camera web, ceea ce îți va permite să le blochezi accesul neautorizat.
  • Efectuezi tranzacții bancare online de pe dispozitive mai sigure.
  • Te protejezi de linkuri periculoase, trimise prin intermediul rețelelor de socializare.

Sfaturi pentru a te proteja de atacatorii cibernetici

  • Nu cumpăra produse promovate prin e-mailuri nesolicitate;
  • Folosește conexiunea de date mobile a telefonului sau a tabletei în defavoarea rețelelor Wi-Fi publice;
  • Nu furniza niciodată datele cardului tău, banca nu îți va cere niciodată date confidențiale pe e-mail;
  • Folosește o soluție antivirus actualizată și scanează periodic dispozitivele, mai ales înainte de a efectua tranzacții/ plăți online;
  • Evită accesarea linkurilor și a fișierelor atașate provenite din surse nesigure;
  • Nu intra în aplicația bancară din linkuri primite pe e-mail sau SMS sau tastând în motorul de căutare numele aplicației;
  • Nu transmite codul primit de la bancă prin SMS altor pesoane prin orice canal și nu îl introduce într-o pagină web;
  • Asigură prin back-up datele de pe terminal, fie în cloud sau pe un dispozitiv extern.

 

Administratorii de fonduri salută listarea la BVB a unui pachet de acțiuni Hidroelectrica 

0

Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) salută „decizia istorică de listare a Hidroelectrica, prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținute de Fondul Proprietatea (FP), o oportunitate pentru dezvoltarea accelerată a pieței de capital din România, dar și pentru investitorii de retail care vor să devină acționari ai celui mai mare producător de energie verde din România, cu acționar majoritar de stat”.

AAF subliniază că „românii interesați să devină investitori la Hidroelectrica o pot face și prin intermediul fondurilor de investiții, unde nivelul investiției este sensibil mai mic decât limita minimă de 50 de acțiuni H2O stabilită în prospectul aprobat. Pachetul de acțiuni deținute de FP care a intrat la tranzacționare pe Bursa de la București este de 17,34%”.

Horia Gustă (foto), președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România: „Listarea Hidroelectrica, perla energiei românești, cum deja se spune, este deopotrivă un moment istoric, pentru sectorul energetic local, pentru piața de capital autohtonă, pentru investitorii români și, nu în ultimul rând, pentru România, în perspectivă. Această ofertă publică inițială este o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru BVB care își consolidează astfel intrarea în liga mare a burselor europene și suntem încrezători că prezența Hidroelectrica pe bursă va atrage în România resurse importante de bani și jucători instituționali mari din toată lumea. 

Listarea Hidroelectrica este o oportunitate și pentru investitorii de retail din România, adică pentru micii investitori care vor să economisească inteligent pentru viitor. Chiar dacă nu dispun de suma necesară pentru a achiziționa pachetul minim H2O, aceștia pot deveni investitori în Hidro prin intermediul fondurilor de investiții cu expunere pe piața locală de capital. Tot ce trebuie să facă cei interesați este să meargă la administratorii de fonduri de investiții sau la băncile care distribuie fonduri de investiții și să întrebe despre fondurile de investiții în acțiuni.”

AAF semnalează că „Hidroelectrica SA, principalul producător de energie electrică din Romania, a anunțat, vineri, aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și publicarea prospectului pentru oferta publică inițială derulată de către Fondul Proprietatea. Potrivit documentului, FP va vinde cel mult 78 milioane de acţiuni, echivalentul a 17,34% din producătorul şi furnizorul de energie electrică cu capital majoritar de stat.

Micii investitori pot subscrie la preţul de 112 lei/acţiune, în timp ce subscrierile investitorilor instituţionali se pot face în intervalul 94 lei-112 lei pe acţiune, pasul de preţ fiind de 0,5 lei. Oferta se derulează în perioada 23 iunie-7 iulie 2023. Mai multe detalii găsiți pe site-ul BVB.

Hidroelectrica este deținută în proportie de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, și de Fondul Proprietatea, în proporție de 19,94%. Mai multe informații despre Hidroelectrica și oferta publică de vânzare de acțiuni se regăsesc și pe website-ul companiei: https://www.hidroelectrica.ro/”.

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) este „organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria organismelor de plasament colectiv (OPC) din România care reunește 23 de societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), care administrează 92 de fonduri deschise de investiții (OPCVM) și 35 de fonduri de investiții alternative, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare”.

 

Colaborare româno-georgiană în domeniul comercial-economic

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) anunță că ambasadorul Georgiei în țara noastră, E.S. dna Tamar Beruchashvili, a efectuat o primă vizită de lucru la Camera bucureșteană, având o întîlnire cu președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, întâlnire la care a participat și dna Gabriela Iftene, director executiv al CCIB.

Președintele CCIB a salutat-o pe șefa misiunii diplomatice georgiene în România și i-a urat mult succes în activitatea începută în acest an în țara noastră. Totodată, a făcut o succintă prezentare a istoricului Camerei și Palatului CCIB, precum și a activităților desfășurate în folosul mediului de afaceri bucureștean.

Iuliu Stocklosa: „Suntem onorați să primim vizita unui diplomat cu o carieră impresionantă, atât prin posturile deținute în guvernul țării ca ministru al afacerilor externe, ministru al economiei și comerțului exterior, ministru de stat pentru integrarea europeană, precum și de reprezentare externă ca ambasador al țării sale în Marea Britanie, sau în alte organizații internaționale.”

CCIB informează că, „în continuare s-au dat asigurări cu privire la implicarea CCIB în promovarea unui dialog activ între firmele bucureștene și în general mediul de afaceri românesc cu partenerii georgieni, pentru punerea în valoare a întregului potențial de colaborare existent în cele două țări.

E.S. ambasadoarea Beruchashvili a menționat că semnarea la 11 octombrie 2022 a  Declarației privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Georgia cu ocazia vizitei oficiale în România a Președintelui Georgiei, doamna Salome Zourabichvili, a deschis un nou drum pentru colaborarea între cele două țări. În acest context, a amintit relativ recenta înțelegere realizată între Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria privind livrarea de energie verde prin cablu ce urmează a traversa Marea Neagră, avându-se în vedere atât aprovizionarea celor două țări europene semnatare, cât și a altor state din UE, precum și reluarea legăturilor cu nave specializate între porturile Constanța și Poti care pot asigura atât transportul de mărfuri între cele două țări, dar mai ales asigurarea fluxului de mărfuri pe acest nou coridor între Asia și Europa.

S-a convenit ca în cursul acestui an CCIB să organizeze în parteneriat cu Ambasada Georgiei în țara noastră Ziua Oportunitților de Afaceri (ZOA – Georgia) dedicată promovării colaborării comercial-economice între cele două țări”.

CCIB subliniază că, „în anul 2022, volumul comerțului bilateral a fost unul record de 352,4 milioane USD (+52,8% față de 2021), ca și cel al exportului 314,7 milioane USD (+74,1%),în timp ce importul 37,7 milioane USD, s-a redus cu 24,4%, astfel că anul 2021 cu un volum de 50 milioane USD, a rămas an record pentru importul din Georgia”.

Foto: CCIB

 

 

ACUM 6 ani…

0

dr. ec. Constantin Boștină
președinte ASPES

11 mai 2017 – Vizita lui Jean-Claude JUNCKER, președintele Comisiei Europene, la București, prilejuită de marcarea a 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, ca membră cu drepturi depline

Din programul vizitei președintelui Comisiei Europene în România mă voi referi în mod concret la dialogul lui Jean-Claude Juncker cu cetățenii, dialog care a avut loc pe 11 mai 2017 la Muzeul de Artă al României și la care eu am fost prezent.
Împreună cu președintele Comisiei Europene a fost şi Corina Crețu, pe atunci comisar european pentru dezvoltare regională.

Tema de bază a dialogului cu cetățenii a fost modul în care românii, după 10 ani, percep prezența României în Uniunea Europeană și de aici cum văd ei viitorul Uniunii Europene.
Printre temele abordate în dialog au fost problemele legate de situația României în Uniunea Europeană, de gradul de încredere a românilor în UE, dar şi aspecte ale emigrării românilor şi, mai ales, a tineretului în țări membre ale UE.

Eu, ca participant la dialogul cu președintele Comisiei Europene, în calitatea mea de preşedinte al ASPES şi director general al revistei Economistul, am pus în discuţie şi am cerut opinia lui Jean-Claude Juncker despre situația de atunci a României plecând de la următoarea analiză la momentul anului 2017: „La 10 ani de la intrarea în UE România se afla pe locul 7 ca suprafaţă, pe locul 7 ca populaţie, pe locul 17 ca PIB. În schimb la indicatorii calitativi de viaţă România era consecvent pe locurile 26 sau 27, deci pe ultimul sau penultimul loc: PIB pe locuitor, salariu minim, speranţă de viaţă, mortalitate infantilă, grad scăzut de educaţie, abandon școlar, analfabetism şi analfabetism funcţional mult peste media europeană, 40% din săracii Europei erau în România anului 2017 etc.”

Se înţelege uşor din această prezentare că eu am semnalat ceea ce era destul de evident, adică o discrepanță șocantă între potențialul real al României şi starea socială şi nivelul de trai ale cetățeanului român.

Jean-Claude Juncker, deşi este cert că era un bun cunoscător al României, a încercat la început să descrie acest tablou economic, social şi educativ al României anului 2017 ca având cauze istorice, dar a adus în explicaţie şi faptul că cei care conduc ţara de după aderarea la UE nu au înțeles rostul intrării în acest club economic.
Conducătorii României nu vin cu proiecte clare pentru dezvoltarea ţării, aşteaptă să li se spună de la Bruxelles ce să facă, nu absorb fondurile europene, Jean-Claude Juncker subliniind: „Rolul UE este de a ajuta, nu de a dicta”.

Juncker a mai spus-o clar: „I-am îndemnat pe conducătorii români să facă tot ce pot pentru a reduce nivelul corupției. Nu doar vorbe, vorbe. Trebuie făcute lucruri concrete”.
Răspunzând unei întrebări privind emigrația majoră din România, Juncker a afirmat:
„Tinerii români plecați în statele europene fac ţării lor de origine o imagine onorabilă. Când condițiile materiale o vor permite, aceștia s-ar putea întoarce în România. Nu trebuie să ne părăsim ţara prin descurajare. E bine ca ei să circule, însă locul lor este aici. Nu părăsiți România”.

Într-un alt moment al dialogului Juncker a afirmat clar: „România nu este un stat de mâna a doua. Aud acest lucru în dezbateri. Scoateți-vă din cap această idee. Demnitatea acestui stat este la fel ca a celorlalte. Părerea României o ascult, pentru că o iubesc”.
Urmare a concluziilor desprinse din dialogul organizat şi mai ales a mesajelor transmise de președintele Comisiei Europene, am reorientat conținutul dezbaterilor începute de ASPES cu tema „România la 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană” pe încercarea de a da un alt sens politicilor României ca stat membru în cel de al doilea deceniu al UE, continuând pe parcursul a cinci ani, dezbaterile într-un parteneriat lărgit cu tema: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, demers desfăşurat sub egida Secției de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române şi cu sprijinul Băncii Naţionale a României.

Acum, din evoluția europeană şi mondială a ultimilor șase ani: pandemia de Covid-19, conflictul ruso-ucrainean, criza economico-financiar-bancară, reconsiderarea fenomenului globalizării, reactualizăm concluziile dezbaterilor cu oferirea către guvernanți a unui SET de politici economice, sociale şi educative sub deviza: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.

 

ASOCIAȚIA PENTRU STUDII ȘI PROGNOZE ECONOMICO-SOCIALE (ASPES)

3

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) România este o asociație profesională privată, non profit, ne-partizană, dedicată înțelegerii mai bune a economiei României și problemelor sale. ASPES a fost înființată în anul 2003 de către 32 membri fondatori: academicieni, cercetători în științe economice și agricole, doctori în științe, profesori universitari, oameni de afaceri, avocați etc. Ulterior, prin activitatea și renumele pe care asociația și l-a câștigat a atras 39 de noi membri asociați.

De la început, ASPES a fost și este activ implicată în cercetarea și dezbaterea celor mai importante și actuale probleme ale economiei românești. Au fost elaborate mai multe studii privind probleme cu care se confruntă economia României (industria, infrastructura și agricultura etc.). Cercetările și studiile au examinat, în detaliu, industria prelucrătoare, industria constructoare de mașini, agricultura, sectorul energetic, și evoluția IMM-urilor. Dezvoltarea economică pe termen lung și competitivitatea economiei României în cadrul Uniunii Europene au reprezentat preocupări constante ale membrilor ASPES.

Din dorința de a disemina cercetarea economică, ASPES a organizat și organizează forumuri, conferințe, dezbateri interne și internaționale care au reunit personalități de vârf ale mediului de afaceri (proprietari și CEO), de cercetare și universitar, reprezentanți de seamă ai autorităților centrale și locale.

ASPES se concentrează pe câteva domenii de cercetare și diseminare: analiza stadiului de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei, evaluarea diferitelor modele de comportament economic și a efectelor politicilor publice și prognoza efectelor propunerilor alternative de politici economice.

ASPES este sprijinită de granturi de cercetare, de donații din partea fundațiilor private și de contribuții ale persoanelor fizice sau companiilor.

Membrii Fondatori ai ASPES sunt:

  • ȘERBAN ALTANGIU
  • FLORIAN BERCEA – +
  • CONSTANTIN BOȘTINĂ
  • PAUL BRAN – +
  • LEONARD CAZAN
  • GEORGE COJOCARU
  • ALEXANDRU COȘAC
  • MIRCEA COȘEA
  • VASILE DELEANU
  • EUGEN DIJMĂRESCU
  • IONEL DUMITRESCU
  • FLORIN-VICTOR DUMITRIU
  • IOAN ERHAN
  • CRISTIAN GORIE
  • DINU MARIN
  • LIVIU MUREȘAN
  • TIBERIU OVIDIU MUȘETESCU – +
  • HORIA NEAMȚU
  • MIȘU NEGRIȚOIU
  • OVIDIU NICOLESCU
  • IOAN NIȚU
  • DAN PASCARIU
  • FLORIN POGONARU
  • ALEXANDRU PUIU
  • PETRU RAREȘ
  • ȘTEFAN-NICULAE MIHAI – +
  • CONSTANTIN TECULESCU
  • RĂZVAN TEMEȘAN – +
  • BUJOR-BOGDAN TEODORIU – +
  • GHEORGHE ZAMAN – +
  • ION ROȘCA – +
  • CONSTANȚA NICOLETA BODEA

Conform Actului Constitutiv, ASOCIAȚIA PENTRU STUDII ȘI PROGNOZE ECONOMICO-SOCIALE este condusă de: Adunarea Generală, Consiliul Director și Consiliul de Onoare. Membrii Consiliului Director sunt:

  • CONSTANTIN BOȘTINĂ – Președinte
  • DANIEL APOSTOL – Prim-vicepreședinte
  • NICOLAE BADEA  – Vicepreședinte
  • MIHAI DARABAN – Vicepreședinte
  • OVIDIU NICOLESCU – Vicepreședinte
  • OTILIA MANTA – Vicepreședinte
  • BOGDAN PETRE – Vicepreședinte
  • LAURENȚIU CIORNEI – Secretar General

 

Membrii Consiliului de Onoare sunt:

  • PETRU RAREȘ – Vicepreședinte relații internaționale
  • MIRCEA COȘEA – Vicepreședinte
  • GABRIEL BIRIȘ – Vicepreședinte
  • HORIA NEAMȚU
  • LIVIU MUREȘAN
  • VASILE DELEANU
  • IOAN NIȚU
  • DINU DINULESCU

Membrii Consiliului Științific sunt:

  • LEONARD CAZAN
  • SIMONA MOAGĂR POLADIAN
  • ADRIANA AHCEARLIU
  • VASILE PUȘCAȘ
  • CRISTIAN PĂUN
  • ALEXANDRU PETRESCU
  • RADU CRISTIAN MUȘETESCU
  • GABRIELA DRĂGAN

Membrii Asociați sunt:

  • GABRIEL BIRIȘ
  • OTILIA MANTA
  • FLORIN DĂNESCU
  • NICOLAE DĂNILĂ
  • RADU GRAȚIAN GHEȚEA
  • RADU CRISTIAN RĂDUȚ
  • ADRIANA AHCEARLIU
  • FILIP STOICA
  • SEPTIMIU STOICA
  • MARINEL BURDUJA
  • LEONTIN DINULESCU
  • NICOLAE BADEA
  • CIPRIAN PĂLTINEANU
  • BOGDAN POPOVICI
  • COSTEL CEOCEA
  • VASILE PUȘCAȘ
  • APOSTOL DANIEL
  • POPA MIHAELA
  • FLORIN LUCA
  • SIF MOLDOVA
  • ADRIAN MĂNIUȚIU
  • ALEXANDRU PETRESCU
  • CRISTIAN PĂUN
  • RADU CRISTIAN MUȘETESCU
  • SORIN MIERLEA
  • MANU RAYMOND
  • DUMITRESCU DANIEL
  • APOSTOL CLAUDIU
  • IONEL ROȘU
  • SIMONA MOAGĂR POLADIAN
  • BOȘTINĂ TUDOR ȘTEFAN
  • TULIN PETRE
  • BLEOTU VASILE
  • DARABAN MIHAI
  • DAN JUGĂNARU
  • LUPU RODICA
  • PETRE MARIUS BOGDAN
  • CORNEL BÂRNEA
  • ȘTEFAN OANȚĂ

Articol actualizat în iunie 2024

ECONOMISTUL – 33 de ani de la lansarea în ringul presei naționale

0

dr. ec. Ioan Erhan
director fondator

Am pornit pe drumul truditorilor în câmpul muncii de pe băncile Academiei de Studii Economice, unde am avut norocul să-mi fie dascăl ilustrul profesor N. N. CONSTANTINESCU căruia îi voi simți prezența în fiecare zi pe care o mai am de trăit. Domnia sa mi-a luminat drumul înaintării în viață, sub norii amenințători ai politicii de partid.

Un asemenea moment l-a oferit revoluția din decembrie 1989. Atunci, academicianul
N. N. CONSTANTINESCU m-a întrebat: Ce ziarist voi fi mai departe?

Pe moment n-am avut răspuns.

După puțin timp mi-am dat demisia de la publicația unde eram angajat, hotărât să-mi caut singur calea de viețuire. Și am găsit-o repede în ziarul „ECONOMISTUL”. Primul număr a apărut în urmă cu 33 de ani, în 29 iunie 1990.

Intrarea în „arenă” nu a fost deloc ușoară. Pe vremea aceea nu aveam nici măcar o cămăruță unde să pregătim materialele pentru publicare.

Primele numere le-am „elaborat” pe băncile parcului Ioanid, împreună cu colegul meu ADRIAN VASILESCU. Nu a fost deloc ușor până când, în sfârșit, am reușit să am un spațiu de lucru în clădirea Institutului de Matematică. Am reușit să am un colectiv de ziariști cu specializare în științe economice.

M-am bucurat de aprecierea marilor profesori din economie.
Ilustrul economist Anghel Rugină, membru de onoare al Academiei Române mi-a făcut onoare invitându-mă în SUA. Cu acest prilej m-am documentat și am înțeles în profunzime evoluția mondială a economiei, pe care ulterior am prezentat-o în „Economistul”.

În colectiv toți au fost alături de mine pentru a înălța „Economistul”.
Tuturor le sunt recunoscător, cu alese mulțumiri.

 

„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”,

0

dr. ec. Constantin Boștină este președintele Asociației
pentru Studii și Prognoze Economice și Sociale

este un DEMERS ȘTIINȚIFIC desfășurat pe parcursul a 22 dezbateri în perioada 2017 (la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE) și februarie 2020 (debutul Pandemiei de Coronavirus).

 

Moto: „55,1% dintre copii români își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia ar dori să-și continue studiile în străinătate”. (Din Raportul Organizației „Salvați copiii”, făcut public la
1 iunie 2023)

 

DEMERSUL ȘTIINȚIFIC a fost inițiat în anul 2017 (la 10 ani de la intrarea României în UE) de către Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), după vizita în România a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” (ASAS), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

DEMERSUL științific s-a desfășurat sub egida Secției de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române și cu sprijinul Băncii Naționale a României.

DEMERSUL științific a fost generat de mediul academic, universitar, de cercetare și reflexie, de mediul de afaceri și financiar-bancar, de societatea civilă, de reprezentanți ai tinerilor antreprenori și întreprinzători, ai studenților și elevilor – generația care vine – și și-a propus să schițeze un set de politici privind evoluția România din punct de vedere economic, social și al educației, în perioada 2020-2040.

La cele 22 dezbateri au participat cu intervenții un număr de 10 membri ai Academiei Române, peste 120 de profesori și alte cadre didactice universitare, cercetători științifici, cca. 300 de antreprenori, patroni din mediul de afaceri, conducători și specialiști din domeniul financiar-bancar, reprezentanți ai tinerilor antreprenori, ai studenților și elevilor.

Contribuțiile tuturor participanților la dezbateri au relevat în primul rând starea actuală a economiei românești, educației și vieții sociale, și, totodată, au evidențiat cu claritate, nevoia unei alte abordări, a evoluțiilor viitoare în domeniile economic, social și de educație în România, în pas cu situația în evidentă schimbare din Europa și în lume.

Acest DEMERS are o importanță cu totul deosebită prin aceea ca la cei peste 30 de ani de la renunțarea la economia planificată, de comandă și la 16 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, constatându-se un proces periculos de DESTRUCTURARE a economiei naționale, pune pentru prima dată în atenția factorilor de decizie politică și administrativă, nevoia unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, prin RESTRUCTURAREA și RECONSTRUCȚIA ECONOMIEI NAȚIONALE în ROMÂNIA, din perspectiva anilor 2040.

Concluziile DEMERSULUI – care vor fi actualizate de către ASPES și partenerii săi prin organizarea anuală a unor forumuri economice naționale – se vor pune la dispoziția guvernanților și a tuturor forțelor politice parlamentare care vor manageria ROMÂNIA în perioada 2023-2040.

În acest mod se va permanentiza stimularea mediului academic, universitar, de cercetare, mediului de afaceri și financiar-bancar, a societății civile, a tinerilor antreprenori, studenți și elevi de a rămâne continuu antrenați în dezbateri și propuneri privind creșterea și dezvoltarea economico-socială a României, pentru perfecționarea și adaptarea permanentă la schimbările și evoluțiile viitoare a ideilor principale ale inițiativei: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UE. ROMÂNIA – ORIZONT 2040 (MER)”.

Experiența dezbaterilor privind Modelul Economic Românesc, sub egida Secției de Științe Economice, Juridice și sociologice a Academiei Române solicită ca în prezent și în viitor deciziile politice ale guvernanților să se întemeieze pe analize, cercetări și concluzii ale mediului academic, universitar și de afaceri, iar Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani A ACADEMIEI ROMÂNE să fie document de referință și inspirație pentru o bună guvernare.

„MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UE ROMÂNIA – ORIZONT 2040 (MER)” urmărește să definească, pentru prezent și viitor, politicile principale destinate construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate și de pandemia de COVID-19, de criza economico-financiară la nivel global și de conflictul ruso-ucrainean.

Își găsesc reflectarea și schimbările majore care se produc pe plan mondial în ceea ce privește regândirea globalizării și a globalismului, reformarea UE, reafirmarea și punerea pe un plan relevant a interesului național:

Fostul președinte al SUA Donald TRUMP: „Viitorul nu aparține globaliștilor, ci patrioților! Viitorul aparține națiunilor suverane și independente!”; „Președintele Joe Biden, printr-un Ordin Executiv, acordă prioritate companiilor și produselor americane în contractele cu Guvernul Federal, încurajând abordarea «Made in America»”; The Economist: „Forța economică a capitalismului de stat chinez rezidă din adaptarea la noua etapă de dezvoltare, ca un nou concept de dezvoltare și un nou model de dezvoltare”; Emanuel MACRON: „să producem mai mult pe teritoriul național”; Angela MERKEL: „Europa să aibă mai multă încredere în sine, să-și ia soarta în propriile mâini, iar Germania trebuie să-și găsească propria cale”; Christine LAGARDE: „UE are nevoie de un alt model de dezvoltare, planurile dedicate revitalizării economice rămân naționale, însă banii care le vor finanța sunt comuni”.

Este evident că pe tot mapamondul se vorbește și se acționează pentru schimbare, pentru un NOU MODEL DE DEZVOLTARE.

Deci și România trebuie să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.

Trebuie luate ca un suport motivațional pentru un MODEL ECONOMIC ROMÂNESC și afirmațiile Șefului Reprezentanţei CE în România, Angela Filote, care declara, cu ocazia lansării de către Comisia Europeană a Raportului de țară 2016 pentru România: „România este în topul sărăciei în Uniunea Europeană. Asta mie îmi spune că modelul de creştere actual nu lucrează în interesul cetățeanului, pentru că deşi ţara creşte, cetățeanul rămâne tot mai sărac. Ori acesta nu este un model pe care noi îl încurajăm”.

Practic, mai nimic din creșterea economică remarcabilă din ultimii 20 de ani nu se transferă și către majoritatea românilor. România a urcat pe locurile 20-22 în UE dar românii rămân penultimii europeni la nivel de trai și la calitatea vieții.

Câteva concluzii:

  1. Constatăm că România a crescut la unii indicatori de la intrarea în UE, dar practic nu se dezvoltă durabil.
  2. Deși România are un potențial uman, teritorial, natural, mineral și agro-alimentar care o situează în primele 10 locuri din Europa, la indicatorii de competitivitate a economiei și la indicatorii calitativi de viață se prezintă periculos de îngrijorător și, astfel România, una din cele mai bogate țări din UE are unul din cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană.
  3. După datele BNR, datoria externă a României a ajuns în ianuarie 2023 la 150 miliarde euro, în condițiile în care la sfârșitul anului 1989 România avea un plus de 1,7 miliarde dolari la balanța de plăți externe și alte câteva miliarde de dolari creanțe externe de încasat.
  4. Situația României acum după 33 ani de la lovitura de stat din decembrie 1989 cere o schimbare categorică a modului în care a fost guvernată țara din 1990 și până astăzi.

Guvernările României din perioada 1990-2022 au „reușit” ca după 33 de ani, societatea românească să fie:

Oarecum reformată, dar sărăcită și dezorganizată, fără o economie națională consolidată, cu o industrie și o agricultură care abia acum trebuie puse pe un drum normal de dezvoltare;

Cu instituții publice având importante și mari carențe, un stat capturat de grupurile de interese interne și externe, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției și a sărăciei;

Costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația șocantă în Occident, o sărăcie explozivă, dar și grupuri foarte restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată (la ultimele alegeri prezidențiale puțin peste 50% din cetățeni s-au prezentat la vot, iar la cele parlamentare mult sub 50%, mai exact 31,8%), neîncrederea în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată.

Din 1990 și până astăzi România a fost condusă de guverne care au avut în frunte
29 de prim-miniștri sau prim-miniștri interimari, forțele politice principale la guvernare fiind PSD, PNL, UDMR alternativ sau împreună.

Guvernările din perioada 1990-2023 și-au dovedit incapacitatea, situația actuală a României cere o stopare categorică a modului de guvernare și, de aceea trebuie trecut la o GUVERNARE ÎN INTERESUL NAȚIONAL AL POPORULUI ROMÂN, AL CETĂȚEANULUI, NU AL GRUPURILOR DE PUTERE.

Statul român trebuie eliberat din captivitate și repus în poziția sa activă în favoarea poporului român, iar la baza politicilor de stat și de guvernare trebuie obligatoriu să stea CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

O continuare pe mai departe a comportamentului economic din ultimii 33 de ani poate duce România la secătuirea resurselor naturale, minerale și umane, la creșterea gradului de sărăcie, de degradare a stării de sănătate, de instruire și educație a populației.

Din perspectiva schimbărilor radicale care trebuie să intervină în politicile economice, sociale și educative pentru o dezvoltare durabilă și progres economico-social real ale României, prezentul și viitorul cer un nou concept de abordare politică în care să primeze interesul național al românilor.

O relansare a economiei României prilejuită de parcurgerea celui de al doilea deceniu de integrare în Uniunea Europeană nu se poate face fără o restructurare profundă, fără conceperea și punerea cu maximă urgență în practică a unui model economic românesc care să răspundă în primul rând nevoilor de dezvoltare a țării noastre, dar și să utilizeze la maximum avantajele integrării europene și cooperării economice mondiale.

Modelul economic românesc în Uniunea Europeană și nu numai în UE, trebuie să pună capăt DECONSTRUCȚIEI ROMÂNIEI din ultimii 33 de ani și să înceapă o nouă etapă, 2023-2040, a RECONSTRUCȚIEI ECONOMIEI ROMÂNIEI.

NEVOIA UNUI MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA – ORIZONT 2040

 Acum omenirea întreagă se află într-o mare dificultate și într-o derută, chiar derivă cvasitotală generată de PANDEMIA GLOBALĂ DE CORONAVIRUS, de conflictul militar aparent între Rusia și Ucraina, dar în realitate între Rusia și țările NATO pe teritoriul Ucrainei, de începutul unei crize mondiale majore economice, financiare, de sănătate și educație și de reconsiderare a politicilor de globalizare.

Într-o asemenea evoluție, România va trebui să folosească această perioadă ca pe o oportunitate pentru a-și construi un model economic românesc în Uniunea Europeană și nu numai în UE plecând de la o mai bună valorificare a potențialului său uman, natural, energetic, mineral și financiar, în primul rând în interes național.

Problema unui nou model de creștere economică este de actualitate și pentru Uniunea Europeană însăși.

Președintele Consiliului European, Charles Michael în scrisoarea de invitație la Summitul celor 27 de șefi de state din 10-11 martie 2022 de la Versailles menționa că: „în a doua zi a reuniunii, respectiv 11 martie 2022 va fi luat în discuție noul model de creștere și investiții al Uniunii Europene”.

În context, Emmanuel Macron, președintele Franței care urma să fie la Versailles gazda reuniunii celor 27 de șefi de stat UE din 10-11 martie 2022 declara: „Europa noastră trebuie să fie o Europă care să producă și să creeze bogăție, să se afle în vârful inovației, să-i apere sistemul social și să se afle în centrul Agendei Climatice” și ca la Summitul european din 10-11 martie 2022, „UE va adopta un nou model de creștere economică”.

Iată de ce în context România trebuie să crească și să se dezvolte economic, prin propria inovație, prin punerea cât mai bună în valoare a potențialului său național în interesul propriului popor, dar și prin politica de convergență a UE.

Problema unui model propriu de dezvoltare a României vine din istorie, dar în prezent se cere a fi rezolvată mai mult ca oricând.

Dominați de un paradox secular: „România – săraca țară bogată” și de cunoscuta zicere: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă” gânditorii, liderii luminați ai României au fost mereu preocupați de „un model de dezvoltare economic românesc”.

Pot fi amintite aici abordările lui Rădulescu-Motru, prelegerile lui Nae Ionescu dar și politicile promovate de liderii istorici ai liberalilor încă de la începutul secolului al XX-lea: „Prin noi înșine”.

Trebuie să fim corecți cu realitatea istorică și să amintim în acest context al modelului economic românesc și politicile promovate după anii 1960, prin contestarea de către guvernul României de atunci, a planului VALEV în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) dominat de URSS.

 DE CE ESTE NEVOIE ACUM DE UN MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ?

Răspunsul poate fi găsit dacă încercăm să descifrăm situația actuală a României, la
16 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.

Date strategice:

  • România este pe locul 6 în UE după populație și locul 8 după suprafață, locul 14 după PIB;
  • România are resurse de gaze naturale care o situează pe primele două locuri în UE, dar importăm îngrășăminte pentru agricultură;
  • România are 90% independență energetică, dar prețul de referință la gazele naturale se calculează după Viena;
  • România ocupă poziția a 8-a în Europa la construcția de autovehicule;
  • România deține locul 1 în UE la rezervele de aur, dar în prezent nu se scoate nimic pentru rezerva statului;
  • România ocupa locul
    5 în UE ca suprafață agricolă, dar realizează numai 3,8% din producția agricolă a UE;
  • România are un potențial agro-alimentar care o situează pe primele zece locuri în UE, iar la unele produse agricole de bază chiar pe locurile 1 sau 2, cum ar fi producția de porumb, grâu, floarea-soarelui etc., dar importăm pâine congelată, carne și alte produse agro-alimentare pentru că exportăm materie primă, România fiind al treilea mare exportator de cereale din UE;
  • România are circa 60% din rezervele de apa potabilă și ne situăm pe primul loc la potențialul geotermal al UE.

Deși România actuală are un asemenea potențial uman, teritorial, natural, agro-alimentar și mineral, la indicatorii de competitivitate a economiei și la indicatorii calitativi de viață se prezintă îngrijorător astfel:

  • România în UE se situează pe locul 26 la PIB pe locuitor, deci pe penultimul loc;
  • România pe locul 26 la speranța de viață;
  • România are cea mai mare rată a sărăciei din UE (40% din săracii UE trăiesc în România), are o rată a abandonului școlar de peste 20% și peste 40% din populație este în analfabetism sau analfabetism funcțional;
  • România are cea mai mare rată a mortalității infantile din UE;
  • România este pe ultimul loc 27 în UE la cheltuielile cu știința și cercetarea pentru dezvoltare; este printre țările cu cel mai mare deficit comercial;
  • România, una dintre cele mai bogate țări ale Uniunii Europene, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din UE;
  • Avuția unui român este de 10 ori mai mică decât media europeană.

Acest tablou dur, dar real arată clar că, chiar dacă intrarea în UE a fost o bună oportunitate și că locul României trebuie să fie în continuare în acest club economic, prezentul și viitorul țării noastre reclamă urgent o schimbare radicală a raportului dintre potențialul real al României și nivelul de dezvoltare exprimat prin indicatorii calitativi de viață pentru cetățenii ei.

CE ESTE DE FĂCUT?

 ROMÂNIA ARE NEVOIE de politici de mai bună promovare, protejare și punere în valoare a potențialului său în interes național, în contextul marilor probleme create de PANDEMIE, dar şi de criza economică şi financiară și de conflictul Rusia – Ucraina, după care în mod cert lumea economică, dar și cea geopolitică va fi cu totul alta.

În această situație, europeană dar și mondială, deosebit de complexă și încă imprevizibilă datorată PANDEMIEI și crizelor economică și militară, România trebuie să acționeze în așa fel încât să folosească evoluțiile care vor urma ca pe o OPORTUNITATE ISTORICĂ atât pentru a nu repeta greșelile trecutului, dar mai ales pentru a-și reconstrui viitorul și a ajunge în rândul națiunilor europene pe o poziție conformă potențialului său.

România, începând de azi, dar mai ales de mâine și după mâine, din perspectiva anilor 2040 trebuie să se dezvolte după un MODEL ECONOMIC ROMÂNESC.

Această schimbare nu se poate face decât având un STAT puternic, nu ca administrator, ci un STAT cu politici de reglementare și supraveghere în interes național, deschis în același timp unei cooperări externe numai în condiții reciproc avantajoase.

Politicile promovate de Parlamentul și de Guvernele României în cadrul MODELULUI ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI NU NUMAI ÎN UE trebuie să asigure:

– un model economic românesc, bazat nu pe consum, ci pe investiții productive, pentru dezvoltarea producției de bunuri și servicii interne, cu un grad înalt de plusvaloare, care să pună în valoare, prin prelucrare superioară în țară, resursele naturale și minerale proprii;

– o analiză SWOT realistă a situației actuale a României din punct de vedere economic, social și managerial, să plece de la înlăturarea punctelor slabe și să dezvolte punctele tari în avantajul național, să țină seama de amenințări și să folosească oportunitățile existente în plan național, dar și internațional;

– o analiză profundă a potențialului real al resurselor naturale, minerale, energetice, de mediu, umane și financiare ale României și să asigure punerea lor în valoare prin prelucrarea primară, secundară și terțiară în primul rând în țară;

– construirea modelului economic în funcție de tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările vecine;

– să fie în consens și să-și asimileze progresele tehnologice din economia europeană și economia mondială;

– reducerea până la eliminarea exportului de materii prime, realizând prelucrarea lor în țară, prin eforul propriu sau în colaborare internațională prin crearea de societăți mixte cu investitori străini, producând în țară produse finite, prin dezvoltarea lanțurilor de producție succesive;

– încurajarea prin politici economice adecvate și dezvoltarea capitalismului românesc de stat și privat; acolo unde este mai eficient să promoveze înființarea de societăți mixte cu investitori străini care să vină cu tehnologii înalte și cu finanțări, dar și cu piața externă;

– dezvoltarea și consolidarea sistemului bancar cu capital românesc, prin atragerea resurselor bănești ale populației din țară și ale românilor din străinătate pentru investiții și reducerea împrumuturilor financiare externe;

– dezvoltarea finanțării economiei prin piața de capital;

– dezvoltarea acelor industrii ale prezentului și viitorului în România bazate pe tehnologii ale anilor 2040: robotizare, digitalizare, IT, IA, nanotehnologii, biotehnologii etc.;

o puternică dezvoltare a IMM-urilor, izvor de creare și consolidare a capitalismului privat românesc și care să asigure stabilizarea forței de muncă în țară, reducând migrația;

– pe măsura consolidării capitalismului românesc să se stimuleze promovarea și internaționalizarea lui și pe alte piețe externe;

– construirea în Romania, a unei economii moderne, cu cetățeni care să aibă o educație și instruire la cerințele prezentului și viitorului și cu o stare de sănătate a populației la standardele moderne;

– reconstrucția economiei prin restructurare, bazată pe inovare, pe coordonarea pe orizontală și pe verticală a lanțurilor de producție, aprovizionare și desfacere în plan național, printr-o politică de planificare economică, dar și bugetară multianuală, într-o concepție de deschidere și colaborare europeană și internațională, evident în primul rând în interes național.

Ținta unor asemenea politici economice, sociale și de educație trebuie să fie:

Reconstruirea unei economii naționale a României corespunzătoare potențialului real al țării și satisfăcătoare pentru un nivel de viață al românilor la nivelul mediei europene;

Asigurarea independenței și securității energetice, precum și a independenței și securității alimentare a populației României;

Relansarea unui sistem
instructiv-educativ și a unei stări de sănătate a populației României la nivelul mediei europene.

Punerea în practică a unor asemenea politici economice, sociale și de educație nu se poate face la parametrii optimi decât dacă se va trece și la o serie de măsuri de reorganizarea a managementului politic, organizatoric și guvernamental-administrativ în România, respectiv:

 

  1. PARLAMENTUL care să legifereze în domeniile economic, social și educativ numai în baza Constituției României și a reglementărilor Uniunii Europene.

În toate cazurile în care primează reglementările europene să fie însă protejat interesul național și beneficiul tuturor cetățenilor români.

Parlamentul – Senatul și Camera Deputaților să aibă un număr de maxim 300-350 parlamentari.

  1. GUVERN suplu și eficient

NOTĂ: În prezent România are 20 de ministere, în timp ce Franța are 16 ministere, iar Germania 17 ministere.

– România are în prezent peste 200 de secretari de stat sau funcții cu rang de secretar de stat, ceea ce nu se întâmplă în nici o țară din UE.

– Reducerea numărului de ministere la maximum 15, nu 20 cum sunt în prezent, printr-o regrupare a atribuțiilor pe domenii de activitate și mai bună adaptare la nevoile și interesele naționale ale României; nu ministere pentru anumiți politicieni;

– Un singur minister al Economiei, care să includă și actualul Minister al Energiei și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului;

– Se poate gândi și varianta cu un Minister al Economiei și Finanțelor, astfel ca întreaga activitate economică la nivel național și teritorial să fie concepută unitar, iar finanțele să poată fi alocate și urmărite în finalizare în funcție de interesele economiei reale;

– Ministerul Sportului să preia și problemele tineretului și să funcționeze ca Minister al Tineretului și Sportului;

– Ministerul Familiei să treacă la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;

– Ministerul Afacerilor Externe să preia și comerțul exterior și cooperarea economică internațională, dezvoltându-se puternic diplomația economică.

– Reorganizarea și reducerea agențiilor centrale pe diferite domenii de activitate;

Într-o asemenea organizare mai suplă și mai eficientă se pot concepe și coordona mai bine activitățile economice, se reduce substanțial personalul funcționăresc și administrativ, se reduc cheltuielile financiare neproductive.

În acest fel se poate reduce personalul funcționăresc la nivel central cu circa 30%.

 

  1. Reorganizarea administrativ-teritorială a României

România anilor 2020-2040 nu mai poate fi bine administrată cu o organizare administrativ-teritorială făcută în anul 1968, când erau alte condiții istorice;

În noua organizare administrativ-teritorială se va menține denumirea de județ pentru a nu fi nevoie de modificarea Constituției, dar se va face reducerea numărului actual de județe la 15.

De altfel, istoric vorbind, unitatea administrativ-teritorială în România a fost județul, nu regiunea.

Această reducere să fie făcută prin regruparea județelor, corespunzător locațiilor de Curți de Apel și stabilirea centrului fiecărui județ în localitatea urbană unde funcționează Curțile de Apel, astfel:

Propunere: Gruparea județelor în funcție de sediile Curților de Apel
NOTA: în România funcționează în prezent un număr de 15 Curți de Apel Civile.

 

Nr.

crt.

Localizarea actuală a Curților de Apel Județe arondate la Curtea de Apel
și care ar urma să se unească
Denumirea noului județ
1. Alba Iulia Alba, Hunedoara, Sibiu Alba
2. Bacău Bacău, Neamț Bacău
3. Brașov Brașov, Covasna Brașov
4. București București, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ilfov București sau Muntenia
5. Cluj Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj, Cluj Cluj
6. Constanța Constanța, Tulcea Dobrogea
7. Craiova Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți Oltenia
8. Galați Galați, Brăila, Vrancea Galați
9. Iași Iași, Vaslui Iași
10. Oradea Bihor, Satu Mare Bihor
11. Pitești Argeș, Vâlcea Argeș
12. Ploiești Prahova, Buzău, Dâmbovița Prahova
13. Suceava Suceava, Botoșani Suceava
14. Timișoara Timiș, Arad, Caraș Severin Banat
15. Târgu Mureș Mureș, Harghita Mureș

 

Avantajul grupării județelor prin reducerea la 15, este determinat și de faptul că deja există un flux al populației funcțional către Curțile de Apel, pe zonele de interes juridic și, totodată, prin menținerea denumirii de JUDEȚ, nu trebuie apelat la modificarea Constituției.

Efectul major al unei asemenea reorganizări, ar determina o reducere a decalajelor economice și sociale actuale dintre județele mai dezvoltate și cele mai sărace, prin crearea unor structuri administrative mai puternice și mai echilibrate.

Totodată, se creează condiții de a descentraliza deciziile administrative de la nivel central către teritoriu, ar crește responsabilitatea autorităților locale pentru dezvoltarea teritorială; s-ar reduce numărul de salariați bugetari din unitățile administrativ-teritoriale cu cel puțin 40% și, totodată, ar scădea birocrația.

Ar determina creșterea rolului administrației centrale în ceea ce privește legiferarea și reglementarea în problemele majore ale administrării țării și mutarea multor atribuții la nivel județean, cu efecte de creștere a responsabilității factorilor teritoriali în gospodărirea potențialului local de dezvoltare economico-socială.

Odată cu reorganizarea județelor, trebuie realizată și reorganizarea comunelor și orașelor, în așa fel încât nici-o comună să nu fie sub
5.000 locuitori și nici un oraș sub 15.000 locuitori.

 

  1. Descentralizarea deciziilor

De la nivel național către Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) (județe, municipii, orașe, comune) odată cu creșterea responsabilității organelor teritoriale pentru conceperea și realizarea politicilor de dezvoltare în teritoriu.

 

  1. Reducerea cu cel puțin 30-40% a personalului administrativ și funcționăresc la nivel central și teritorial prin reducerea numărului de ministere, prin reorganizarea administrativ-teritorială, prin introducerea digitalizării și reorganizarea unor atribuții în administrarea națională și teritorială.

– în acest fel se vor reduce cu cel puțin 30% cheltuielile administrative.

România are în prezent mai mult personal funcționăresc decât Germania.

 

  1. Personalul administrativ și funcționăresc

La nivel central și teritorial să fie angajat numai prin concurs, iar din 5 în 5 ani să parcurgă scurte programe de actualizare a pregătirii, după care să fie testat pentru menținerea pe post.

La SNSPA, în cadrul Facultății de Administrație Publică, să funcționeze o secție specială, cu cursuri de zi și fără frecvență, de pregătire pentru funcții de potențiali prefecți, președinți de consilii județene, primari de municipii, orașe și comune. Nu au parcurs aceste cursuri nu pot candida și nu pot ocupa asemenea funcții.

 

  1. Trecerea la planificarea dezvoltării economic-o sociale prin elaborarea unor planuri și strategii pe perioadă de  5 ani, așa cum se procedează în Uniunea Europeană.
  • reconstruirea unei economii naționale a României sub controlul capitalului de stat și privat românesc și a antreprenorilor români.
  1. Înființarea autorității naționale de prognoză și planificare în subordinea Parlamentului în locul actualei Comisii Naționale de Strategie și Prognoză, care este subordonată Guvernului.
  1. Planurile de investiții și de dezvoltare să fie pe 5 ani, să fie aprobate de Parlament și să fie obligatorii pentru Guverne indiferent de compoziția lor politică și de schimbările de guverne intervenite între alegerile parlamentare.
  1. Politicile bugetare să fie elaborate pe o perioadă de 7 ani, cu defalcare anuală, așa cum se procedează și în Uniunea Europeană.
  1. Actuala Agenție Națională pentru Resurse Minerale să fie transformată în Autoritatea Națională pentru Resurse Naturale și Minerale și să fie subordonată direct Parlamentului, NU Guvernului.

Resursele naturale și minerale ale României trebuie folosite conform Constituției României, art.135 alin. 2 litera d: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național”.

– să se actualizeze, printr-o cartografiere națională făcută de Autoritatea Națională pentru Resurse Naturale și Minerale, datele privind resursele naturale și minerale, inclusiv să se termine procesul de cadastrare a terenurilor agricole;

– interzicerea exportului de materii prime de bază: petrol, gaz metan, cărbune, diferite minereuri feroase și neferoase, cuprifere, aurifere, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță și să se elaboreze un program național de prelucrare primară, secundară, terțiară, etc. în țară cu investitori români sau străini prin PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT sau să se înființeze societăți mixte de producție, în care totdeauna partea română (stat sau privat) să dețină cel puțin 51%;

– interzicerea vânzării de terenuri agricole și păduri la străini;

– conceperea unui program de industrializare a României: societăți care să extragă și să prelucreze în țară materiile prime, pentru a diminua la maximum importul de bunuri pentru investiții sau pentru consum casnic și a reduce deficitul comercial. 

  1. Independența și securitatea energetică a României

– menținerea în stare de funcționare a centralelor electrice pe cărbune și pe gaze naturale și închiderea lor sau trecerea în conservare numai pe măsura creării de noi capacități din surse regenerabile: hidro, eolian, fotovoltaice, biomasă, hidrogen etc.;

– terminarea și punerea în funcțiune a unor capacități de producție a energiei electrice, în prezent abandonate: Tarnița-hidro, Jiu-hidro, Iernut-gaze, etc.;

– investiții pentru creșterea producției de gaze naturale de la Caragele și extragerea din Marea Neagră. 

  1. Promovarea unui program de investiții pentru dezvoltarea industriei în România

– industrii cu dezvoltare posibilă care să se bazeze pe resursele interne de materii prime, cum ar fi:

– prelucrarea lemnului, inclusiv noi capacități de producție mobilă și alte produse finite din lemn;

– noi capacități de producție de țesături, confecții, tricotaje și încălțăminte;

– fabrici de sticlă, ceramică, porțelan și materiale de construcții;

– unități producătoare de mijloace de transport: autobuze, troleibuze, tramvaie, locomotive, vagoane;

– tractoare și alte mașini agricole;

– unități de producție din domeniul industriei alimentare: ulei, zahăr, conserve de legume, fructe și de carne, de băuturi alcoolice și nealcoolice;

Lansarea unui program economic special integrat: agricultură, industrie alimentară și mașini și utilaje pentru agricultură și industria alimentară

– unități de industrie chimică și petrochimică;

– acordarea unei priorități sporite dezvoltării, inovării și inovațiilor pentru dezvoltarea întregii industrii pe baza tehnologiilor avansate: automatizare, robotizare, inteligență artificială, biotehnologii, nanotehnologii, etc.;

– introducerea digitalizării în administrația centrală și locală, în economie, sănătate, etc.;

– promovarea politicilor de susținere a inteligenței artificiale în limitele de utilitate a IA;

– promovarea tehnologiilor industriale performante și a produselor cu valoarea adăugată mare;

– încurajarea și stimularea producției naționale pentru bunurile de consum industrial și a bunurilor de consum casnic sub marca „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”.

  1. Relansarea și fortificarea IMM-URILOR

– investiții locale de lucrări publice pentru IMM-urile din teritoriu;

(infrastructura rutieră, trasee de utilități – gaz, energie electrică, alimentare cu apă, depozitare și prelucrare de produse agricole legume, fructe, lapte, brânzeturi).

înființarea unei BĂNCI DE CREDIT ȘI INVESTIȚII PENTRU IMM-uri, cu capital mixt: de stat și capital al IMM-urilor. 

– politici fiscale de încurajare a IMM-urilor.

  1. Independența și securitatea agro-alimentară.Reconstrucția unei industrii de colectare-depozitare și prelucrare a materiilor prime:

Legume, fructe, carne, lapte, etc., tot timpul anului din producție românească, prin investiții locale în depozite, unități de talie mică și medie în fiecare județ, prin încurajarea gospodăriilor individuale, a asociațiilor sau a cooperativelor de agricultori și zootehniști în vederea producerii hranei populației în țară și reducerii masive a importurilor, inclusiv reducerea deficitului balanței comerciale.

– finalizarea procesului de cadastrare a terenurilor agricole și a zonelor intravilane;

– realizarea unui program de irigare a 2,5-3 milioane de hectare în perioada 2025-2030;

– finalizarea lucrărilor la Canalul de irigații Siret-Dunăre și a Canalului de navigație și irigații București-Dunăre.

  1. Acordarea unei atenții sporite activității din zona montană:

– sprijinirea activității agricole specifice zonei montane, sprijinirea activităților de împădurire, dezvoltarea unor activități locale de prelucrare a lemnului în cherestea, mobilă și alte produse din lemn, de prelucrare a fructelor de pădure, de dezvoltare a creșterii bovinelor, ovinelor și caprinelor și de prelucrare a cărnii și laptelui.

– crearea unui grup de școli profesionale de agricultură montană cu ferme didactice agroturistice și de dezvoltare a exploatațiilor montane familiale sau cooperatiste.

– un sistem de organizare a cooperativelor unice în zonele montane cu rol de producție și colectare a materiilor prime (lapte, carne, fructe etc.) și puse pe piață ca „produse montane ecologice”.

  1. Program special pentru ridicarea gradului calitativ al turismului prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și de cale ferată, prin acordarea de facilități antreprenorilor din turism;

– realizarea unor criterii calitative obligatorii de funcționare a stațiunilor și unităților de cazare și masă;

– înființarea unor școli profesionale HORECA;

– acordarea de facilități investiționale și fiscale pentru dezvoltarea agroturismului în toată țara;

– un program național cu finanțare de la GUVERN pentru turismul balnear, ca una din măsurile necesare pentru sănătatea populației;

– revitalizarea stațiunii balneo-climaterice HERCULANE și a altor stațiuni balneo-climatice;

Turismul și cu deosebire turismul balnear, să fie sprijinit să devină una din principalele activități economice și de sănătate în România.

Turismul să devină politică de stat și să constituie împreună cu industria națională, agricultura și industria alimentară unul din pilonii de bază ai economiei României.

 

  1. Realizarea unui plan realist de dezvoltare a infrastructurii rutiere (autostrăzi și drumuri județene) și a rețelei de cale ferată care să asigure legături între toate zonele României și suport pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului național. 
  1. Realizarea unor politici susținute la nivel național pentru gospodărirea și dezvoltarea urbană și rurală: proiecte arhitecturale, moderne, cu circulație rutieră urbană și rurală fluentă, cu emisii reduse de noxe, cu infrastructură energetică modernă, canalizare pentru scurgerea apelor și poluare minimă.
  1. Stoparea descreșterii demografice a populației și un program special pentru stabilizarea forței de muncă în România

– politici speciale de încurajare a nașterilor în România: sprijin financiar pentru familiile cu 3 și mai mult de 3 copii, concedii de peste 1 an plătite cu salariul de încadrare pentru creșterea copiilor, acordarea de locuințe cu chirii modice prin ANL pentru familiile cu mai mult de 2 copii, practicarea activităților cu munca la domiciliu pentru mamele cu copii mai mulți, etc.

  1. Program național pentru cuprinderea în învățământ a tuturor copiilor de vârstă școlară

– crearea de condiții astfel încât copii să nu părăsească școala înainte de a termina
8 clase;

– dezvoltarea sistemului de învățământ dual;

– dezvoltarea sistemului de școli profesionale pentru pregătirea de meseriași;

– învățământul superior legat mai mult de nevoile economiei din România.

  1. Program special de îmbunătățire a stării de sănătate a populației

– construirea unui sistem de organizare a activității de educație și prevenție sanitară și medicală a populației;

– construirea unor spitale zonale dotate cu tehnică și asistență medicală la nivel european;

– înființarea în fiecare comună a unor unități sanitare pentru asistența medicală a locuitorilor;

– elaborarea unei legislații unitare pentru serviciile de Dezvoltare-Dezinsecție-Dezinfecție (D.D.D.) cu măsuri clare la nivel național și teritorial pentru sănătatea profilactică a populației;

– creșterea rolului medicului de familie în activitatea de prevenție medicală a populației.

  1. O Românie verde într-o Europă verde. Gestiunea apei și a mediului în românia. Încălzirea populației, în principal cu resurse locale: lemn, gaze naturale, energie fotovoltaică, ape geotermale, etc.

– colectarea și valorificarea deșeurilor;

– promovarea economiei circulare;

– programe anuale de împăduriri și de depoluare a apelor.

  1. Finanțarea dezvoltării României din resurse financiare, bancare și nebancare românești. bugetare multianuală

– crearea unei Bănci de dezvoltare și investiții, a unei Bănci Agricole și a unei Bănci pentru IMM-uri, cu capital majoritar românesc;

– dezvoltarea pieței de capital ca principală sursă de finanțare a economiei;

– stimularea populației și a societăților comerciale dar și a românilor care lucrează în străinătate să devină acționari în băncile noi pentru agricultură, în IMM-uri și în societățile comerciale de stat;

adoptarea unor măsuri de convingere și cointeresare a românilor care au bani depuși în străinătate să vină cu ei în țară și să-i investească în România în condiții avantajoase reglementate printr-o amnistie fiscală. 

  1. Un sistem mai corect de impozitare

– reducerea impozitării muncii și creșterea impozitării capitalului;

– introducerea impozitării progresive;

– impozitarea corectă a veniturilor societăților multinaționale la locul de producere, respectiv în România;

– introducerea impozitului pe avere:
a) până la 500.000 lei, impozit de 1 la mie, numai pentru evidență și rol fiscal;
b) peste 500.000 lei impozit în cote progresive care să asigure și o politică de solidaritate socială;
c) introducerea supraimpozitării profiturilor mari. 

  1. Repoziționarea parteneriatului economic în UE și în lume în noul context european și internațional

– promovarea în cadrul UE a interesului economic național și dezvoltarea relațiilor în cadrul UE numai în condiții reciproc avantajoase;

să fie analizate toate contractele de privatizare și în toate cazurile în care nu s-au respectat clauzele să fie anulate, cu recuperarea daunelor aduse statului român;

– lărgirea relațiilor de comerț exterior și cooperarea economică cu țări din Orientul Apropiat, din Orientul Îndepărtat (China, Japonia, Coreea de Sud), Africa, America Latină);

– elaborarea unui program special de activități economice și cooperare România-Republica Moldova, pentru dezvoltarea unui spațiu economic comun România-Republica Moldova.

  1. Un program special de activități în rândul elevilor, studenților și tineretului, pentru ai atrage și sprijini activitatea de RECONSTRUCȚIE A ROMÂNIEI – care de fapt reprezintă viitorul lor aici ACASĂ LA EI, nu plecarea în străinătate.

În acest mod să fie motivați să vină la vot. 

  1. Promovarea unei politici externe active și de colaborare economică internațională cu toate statele și mai ales cu toate statele vecine, pe principiul bunei colaborări și a interesului reciproc avantajos.

– dezvoltarea colaborării economice cu zone din afara Uniunii Europene: China, India, Japonia, Africa, Orientul Apropiat, America Latină;

– profesionalizarea și recalibrarea diplomației economice internaționale. Implicarea Camerei de Industrie și Comerț în promovarea unei diplomații economice adecvate în plan internațional și internaționalizarea activității companiilor românești;

– abandonată actuala politică externă de subordonarea față de unele state din Uniunea Europeană, dar și de pe alte continente;

– protejarea și întărirea suveranității statale a României.

 


Dr. ec. Constantin Boștină este președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economice și Sociale,  vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), director general al revistei ECONOMISTUL, membru – expert al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă a României – Strategia ONU 2030, de pe lângă Guvernul României

 

Competitivitatea sectorului agroalimentar din România  pe piața mondială din perspectiva anilor 2040

0

prof. univ. dr. NICOLAE ISTUDOR
conf. univ. dr. IRINA-ELENA PETRESCU
Academia de Studii Economice din București

Introducere

Termenul de competitivitate este des întâlnit în literatura de specialitate, având diferite definiții și o multitudine de sensuri, atât la nivel microeconomic, cât și la cel macroeconomic.

Conform lui Sewdass, Toit (2014), „în fiecare țară, pentru a realiza o competitivitate internațională mai mare, companiile ar trebui să obțină produse la costuri mai mici și cu o calitate superioară”. Altfel spus, competitivitatea unei organizații economice sau a unui produs se bazează pe doi piloni: calitatea produselor și costuri reduse de producție care să se situeze sub prețul pieței (ambele condiții fiind necesare în același timp).

Flak și Głód (2015) consideră că procesul de globalizare a economiei din ultimii ani necesită o nouă perspectivă asupra dezvoltării întreprinderilor și a unui management profesionist al acestor entități, conceptul de competitivitate devenind deosebit de important pentru companii.

1.Importanța sectorului agricol la nivel european și mondial

Echilibrul economic pe o anumită piață este asigurat când cererea este egală cu oferta. Este cunoscut faptul că creșterea populației pe plan mondial contribuie la sporirea consumului global, respectiv la creșterea cererii totale de alimente.

Conform Food and Agricultural Organization (FAO), sectorul agricol, la nivel mondial, se confruntă cu o serie de probleme și provocări multiple legate, în principal, de următoarele aspecte: necesitatea creșterii producției de alimente în vederea asigurării securității alimentare pentru o populație aflată într-o tendință clară de  creștere, cu o forță de muncă din mediul rural aflată într-o continuă scădere numerică, cu deficiențe de pregătire profesională și cu o tendință clară de îmbătrânire; necesitatea furnizării de cantități mai mari de materii prime pentru producția de biomasă; adoptarea de metode de producție durabile, menite să prevină schimbările climatice etc.

Graficul nr. 1. Structura valorii producției agricole în lume, în anul 2018

-mil. tone și %-

Sursa: prelucrare date FAO STAT.

O perspectivă – România 2040

0

 

Napoleon Pop
dr. Florin Luca
dr. Sorin-Nicolae Curcă

 

Necesitatea de a învinge limite osificate

Preocuparea pentru un model economic performant al României a făcut deja istorie, din păcate limitată la dezbateri fără finalități concludente. În contextul geopolitic actual, cu un război aproape de granița din est a țării, preocuparea menționată a devenit și mai necesară, argumentul major fiind acumularea de riscuri economice, financiare și strategice care au nevoie de o adresare care nu mai poate fi liniară ca până în prezent. Ca urmare, o restructurare economică adecvată în fața provocărilor acumulate, de la criza financiară din 2008 și pandemie până la revenirea unei inflații record și la o îndatorare fără dezvoltare, presupune reforme care nu mai pot fi întârziate în fața unei lumi în schimbare. Un model economic este necesar și pentru că trebuie să revenim la o nouă normalitate. El nu mai poate fi oprit din drum prin simpla și repetata invocare a lipsei finanțării, când România a beneficiat și beneficiază de resurse financiare suplimentare prin calitate de stat membru al UE. Absorbția defectuoasă a acestora a umbrit și mai mult efectele propriilor noastre resurse, acestea rămânând catalogate mereu ca efective și potențiale, dar niciodată folosite eficient. Variabila de care trebuie să ne ancorăm în orice demers de optimizare a unui model economic este mixul de politici publice prin care să demonstrăm că avem cunoaștere și cunoștințe cât mai variate în valorificarea resurselor, dincolo de teoriile economice tradiționale puse deja în discuție.

România anului 2040, văzută prin prisma unui demers academic, are de înfruntat două realități cărora clasa politică le acordă încă puțină atenție. Modul în care sunt tratate aceste realități îl putem denumi eufemistic „încăpățânări”, dacă nu altceva cum ar fi un profesionalism slab. Dacă aceste „încăpățânări” nu sunt eliminate din modul de abordare și construcția politicilor economice, prăpastia dintre așteptările cetățeanului și capacitatea/calitatea guvernării politice se poate adânci periculos, iar vremurile au demonstrat acest lucru cu consecințele socio-politice de rigoare. Ambele realități țin de educație, iar atunci când vorbim despre greutatea transformărilor pe care trebuie să le facem – perena temă a reformelor structurale mereu amânate – atunci să nu ne întrebăm de ce unii analiști vorbesc de faptul că România se îndreaptă către o fundătură.

O problemă de fond a perspectivei României este lipsa unui obiectiv politico-economic clar pe termen lung, care să răspundă întrebării ce dorim să devină România, dorința pentru simpla creștere economică fiind insuficientă dacă ea nu este durabilă și sustenabilă și fără sensul care să dea calitate standardului de viață al cetățenilor României. Putem să facem abstracție de realitățile deviante ale unei dezvoltări robuste, prezumând că vor fi rezolvate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și accesul în condiții avantajoase la Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) al UE, ambele asumate politic, până la momentul descrierii României anului 2040 măcar prin câțiva indicatori macroeconomici. Ca în orice demers de această natură, avem nevoie de un set de ipoteze ca să ancorăm așteptările noastre unor realități și credințe. O Românie europeană a anului 2040 ar trebui să asigure tracțiunea necesară între permanența dezvoltării ei echilibrate și beneficiile pentru întreaga ei populație. Sustenabilitatea incumbă stabilitate și o creștere economică structurală sănătoasă, care să răspundă criteriilor de convergență care definesc un progres social și economic real.

Realitățile limită ale României sunt reprezentate de lipsa consensului politic mai în toate domeniile considerate vectori posibili de creștere și dezvoltare economică, predominantă fiind atenția minimă acordată disciplinei în politicile publice. Astfel, prima provocare este eliminarea prăpastiei dintre „politics” și „policies”, consistent reflectată în admonestările mai mult sau mai puțin diplomatice ale FMI și Comisiei Europene.

Va fi Europa cel mai mare perdant din lume?

0

de Joschka Fischer

Epoca post-1945 a stabilității globale s-a sfârșit și s-a dus. De la lumea bipolară a Războiului Rece până la lumea unipolară dominată de americani ce a înlocuit-o, am beneficiat îndelung de un sentiment de ordine strategică. Deși au existat multe războaie mai mici (și chiar unele mai mari), din Coreea și Vietnam până în Orientul Mijlociu și Afganistan, sistemul internațional a rămas în general stabil și intact.

ROMÂNIA din punct de vedere economic, social și al educației în Uniunea Europeană puncte tari – puncte slabe – anul 2022 comparativ cu anul 2007 –

0

 

Luminița Chivu, Director general,
Institutul Național de Cercetări Economice
„Costin C. Kirițescu” al Academiei Române

George Georgescu, Director general adjunct,
Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române

 

Carmen Adriana Gheorghe, Cercetător științific gradul III,
Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române

NECESITATEA DE A ÎNVINGE LIMITE OSIFICATE

  1. Considerații preliminare

Conturarea reperelor pentru o abordare strategică, pe termen mediu și lung, a dezvoltării economice și sociale a României trebuie să pornească de la un diagnostic al stării actuale, care să permită reliefarea atuurilor, dar și a vulnerabilităților, elemente absolut necesare pentru o analiză integrată, din perspectiva problematicii dezvoltării durabile.

Demersul realizat pe parcursul acestui studiu se bazează pe identificarea a 160 de indicatori cantitativi și calitativi, simpli, medii și compoziți, în valori nominale și reale, care se constituie în tot atâția senzori privind componentele esențiale ale modelului economic și social românesc, reuniți într-un Tablou de bord (Anexa 1).

Indicatorii identificați pot fi completați sau înlocuiți cu alții mai relevanți din variate perspective, dar importantă este ideea transmisă prin elaborarea acestui Tablou de bord, răspunzând nevoii unei monitorizări permanente și intercorelate a evoluțiilor economice și sociale, a progreselor realizate de România comparativ cu celelalte state membre și față de media UE.

Pornind de la analizele și informațiile de context, cu ajutorul acestor indicatori au fost identificate punctele forte/avantajele și punctele slabe ale României din punct de vedere economic și social, rezultatele concretizate în analize privind rangul României în ierarhia statelor membre ale UE27 fiind sintetizate în final, într-un infografic, ce redă sugestiv elementele esențiale pentru fundamentarea răspunsului la întrebarea: Unde se află România?

La nivelul anului 2022 și al analizei situației din prezent și evaluării perspectivelor, necesită avut în vedere contextul internațional extrem de complicat, caracterizat de o serie de crize suprapuse generate de efectele remanente ale pandemiei, restructurarea lanțurilor globale de aprovizionare, producție și distribuție, criza energetică și de materii prime, nivelul înalt și persistența inflației, tensiunile geopolitice în creștere, inclusiv sub impactul războiului din Ucraina, toate acestea, pe fondul creșterii gradului de incertitudine a evoluțiilor la scară globală, regională, națională pe termen scurt, mediu și lung.

 

2.Analiza SWOT a evoluțiilor și
a performanțelor în 2022 comparativ cu 2007

2.1 Puncte tari. Ce avantaje comparative și competitive are România?

  • Locația, poziția geostrategică – poartă de intrare în Uniunea Europeană, acces la Marea Neagră (port Constanța) și poziționarea pe malul stâng al Dunării (al doilea fluviu ca lungime din Europa, 2.860 km), pe o lungime de 1.050 km;
  • Apartenența la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – NATO (din anul 2004) și la Uniunea Europeană (începând cu 1 ianuarie 2007) și implicit, membră a pieței unice europene;
  • Poziție importantă în ecuația Uniunii Europene-27 (UE27) din punct de vedere al resurselor de teren și resurselor umane: locul 8 în ierarhia statelor membre din punct de vedere al suprafeței totale (238.398 kmp, în anul 2023) și locul 6 din punct de vedere al populației (19,12 milioane locuitori, în anul 2021);
  • Progres semnificativ al convergenței reale cu celelalte state membre, de la momentul aderării la UE, decalajul față de PIB mediu pe locuitor la nivelul UE 27 reducându-se cu 32,8 puncte procentuale. Dacă în anul 2007, PIB mediu pe locuitor (exprimat la PCS  – puterea de cumpărare standard) din România reprezenta 44,2% din media UE 27, în anul 2022 acesta reprezenta 77,0%;
  • Disponibilitatea unor importante resurse naturale, materiale și energetice. Conform datelor Băncii Mondiale privind avuția națională[1], din punct de vedere al acestui indicator România se situa, în anul 2018, pe locul 14 din cele 26 state membre ale UE pentru care sunt furnizate date (comparativ cu locul 14 în anul 2014), pe locul 7 din punct de vedere al capitalului natural (comparativ cu locul 6 în anul 2014) și pe locurile 16, 15 și respectiv 19 din punct de vedere al capitalului produs, capitalului uman și activelor străine nete (comparativ cu locurile 15, 15 și respectiv 18 în anul 2014). Din perspectiva capitalului natural mediu pe locuitor, România ocupa locul 11 în ierarhia statelor membre UE (comparativ cu locul 5 în anul 2014);
  • Dependența de importul de materii prime[2]este foarte scăzută în cazul României, reprezentând unul din puținii indicatori la care țara noastră s-a situat pe primul loc în ierarhia statelor membre UE din acest punct de vedere, atât în 2007, cu o pondere a importurilor în totalul inputurilor utilizate în economie de 11,1%, cât și în 2021, cu o pondere de 10,0%, cu precizarea că aceste procente se situează la jumătatea mediei înregistrate la nivelul UE27, fiind mult mai reduse comparativ cu Luxemburg (91,4%) Olanda (82,6%), Belgia (74,3%), Italia (45,5%), Germania (40,6%) sau Franța (34,8%). Situația extrem de favorabilă a României din perspectiva disponibilităților interne de fluxuri materiale care intră în producție sau consumul intern, explicabilă însă și printr-un nivel relativ mai scăzut de dezvoltare industrială, ar trebui coroborată, mai ales într-un context internațional volatil în privința prețurilor materiilor prime, cu eforturi naționale pentru extinderea lanțurilor valorii adăugate și de creștere a gradului de prelucrare pe plan intern, susținute de politici investiționale și fiscale adecvate;
  • Rata scăzută a dependenței energetice. România este înzestrată cu resurse energetice importante, atât de natură fosilă (țiței, cărbune, gaz natural, la care se adaugă energia nucleară), cât și regenerabile (hidroenergie, solară-fotovoltaică, eoliană, geotermală, biomasă, hidrogen). Scorul riscului de securitate energetică este superior mediei UE și mai bun decât al vecinilor săi, ceea ce, într-un context internațional marcat de volatilitate, reprezintă un atu pentru dezvoltarea sectorului energetic astfel încât, prin realizarea programului de investiții strategice să-și consolideze poziția de furnizor regional de securitate energetică[3]. Rata de dependență energetică[4] a României este la un nivel redus comparativ cu majoritatea celorlalte state membre UE, ceea ce reprezintă un avantaj comparativ și competitiv semnificativ al țării noastre în perspectiva unei dezvoltări economice sustenabile, ca și în eventualitatea unei crize energetice. În anul 2007, rata de dependență energetică a fost de 31,5%, România găsindu-se pe poziția a patra în ierarhia europeană din acest punct de vedere, în anul 2020 înregistrându-se o îmbunătățire a indicatorului la nivelul de 28,2%, ceea ce a condus la avansarea țării pe locul doi în clasamentul statelor membre UE. De remarcat că acest progres al țării noastre s-a realizat în condițiile în care media UE de circa 57% a ratei de dependență energetică din 2020 s-a menținut la același nivel ca în 2007. O mențiune specială pentru Germania, cea mai industrializată țară din UE, unde rata de dependență energetică a fost peste media UE, situându-se la nivelul de 58,5% în 2007 și 63,7% în 2020, precum și pentru Olanda, unde această rată a înregistrat o creștere semnificativă în perioada de referință, respectiv de la 37,4% în 2007 la peste 68% în 2020;

ASPES, 20 de ani de știință, practică și experiență economică

0

ASPES – Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale s-a constituit în urmă cu 20 de ani, coagulând forță intelectuală și expertiză practică din mediul universitar, din cercetarea academică și din mediul de business. Astăzi, ASPES este recunoscută ca „o asociație profesionistă privată, nonprofit, nepartizană, dedicată înțelegerii mai bune a economiei și problemelor sale”. În mod constant, ASPES exprimă puncte de vedere, elaborează studii, organizează forumuri științifice, cicluri de conferințe sau participă în calitate de partener la astfel de evenimente, constituindu-se într-o voce autorizată și într-o sursă de inspirație bazată pe profesionalism pentru decidenții la nivelul statului, ca și pentru publicul larg.

Realizarea fundamentală a ASPES o reprezintă elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană, cu deschideri în aria globală, la orizontul anului 2040. Este o realizare complexă prin diversitatea formelor de abordare (dezbateri, lucrări de cercetare, sinteze, lucrarea publicată în volum), prin tematica economico-socială exhaustivă, precum și prin numărul, diversitatea și valoarea contributorilor.

Prezentăm un documentar al principalelor lucrări și evenimente realizate de ASPES până în prezent, în cei 20 de ani de activitate:

Studii, cercetări

Avantaje competitive ale industriei prelucrătoare din România și Uniunea Europeană, 2007

Reindustrializarea României. Politici și strategii, 2012

Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040, 2021

 

Forumuri, conferințe, dezbateri

-„Reindustrializarea României. Mediul de afaceri. Finanțări”,
6-7 iunie 2013, Mamaia; în parteneriat cu revista Finanțe și Afaceri, cu sprijinul Ministerului Economiei

– „Fondurile europene 2014-2020. România: o nouă abordare”, 21 noiembrie 2013, București; în parteneriat cu revista Economistul, Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Primăria Municipiului București, sub egida Ministerului Fondurilor Europene

– „Piața financiară din România: supraveghere, dezvoltare și finanțarea eficientă a economiei”, 6-7 octombrie 2014, București; în parteneriat cu Banca Națională a României (BNR) și AGER, sub egida Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF)

– „Viitorul modelelor de business bancar: adaptarea la schimbare”, 26 mai 2015, București; în parteneriat cu AGER, Academia de Studii Economice din București, publicațiile Finmedia și Economistul; evenimentul, cu participare internațională, a reunit personalități ale mediului academic și ale practicii economice europene, precum acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Marcel Roy, secretar general al Asociației Europene a Băncilor Publice, Zdenek Tuma, fost guvernator al Băncii Naționale a Republicii Cehe, partener KPMG

– „Indicele pregătirii pentru schimbare – KPMG 2015. Concluzii pentru România”,
10 noiembrie 2015, București; în parteneriat cu KPMG și ASE București; evenimentul a fost parte a ciclului de conferințe KPMG „Rezultate ale cercetărilor strategice globale”

– „Piața de capital și finanțarea economiei”, 24 mai 2016, București; în parteneriat cu România Durabilă

– „Afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor științifice avansate”, 10 noiembrie 2016, Măgurele; în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), Măgurele High Tech Cluster (MHTC) și Primăria Măgurele; evenimentul a avut ca obiectiv expunerea oportunităților de cercetare și de business la înalt nivel tehnologic pe care le deschide sistemul de lasere și fascicol gamma ELI-NP

– „Modelul românesc în cadrul UE. Provocări – Oportunități – Priorități”, 23 mai 2017, București; în parteneriat cu AGER, ASE București și România Durabilă; forumul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, ca o prefigurare a unei abordări de amplitudine proiectată de ASPES, cu desfășurare multiplă și cu aprofundare pe durata unor dezbateri de durată

– „Canalul navigabil Marea Baltică – Marea Neagră, Gdansk – Galați”, 20 octombrie 2017, Galați; în parteneriat cu Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Ekkou VP și Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Regiunea Sud-Est; o dovadă a deschiderilor ASPES către disponibilitățile mediului economic local, pentru valorificare în folosul interesului național

– „Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc”, 7 noiembrie 2017, București; în parteneriat cu ASE București și România Durabilă; reuniune cu o temă de larg interes și cu ecou amplu la momentul respectiv, privind agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil, reuniune la care au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală pentru agricultură

– „Piețele financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare, Eficientă a Economiei”, 31 mai 2018, București; forum financiar care a reunit competențe cu autoritate într-un ansamblu de domenii ale temei analizate: reglementare, supraveghere, bănci, investitori în piața de capital, antreprenori, societăți de investiții financiare, de asigurări și fonduri de pensii din România

– „Piața gazelor naturale – predictibilitate, concurență și liberalizare”, 21 mai 2019, București; în parteneriat cu România Durabilă; forumul s-a derulat sub patronajul Federației Patronale Petrol și a avut ca partener strategic OMV Petrom, iar ca parteneri, ASE București, Romgaz și Transgaz

– „Să gândim dincolo de azi, în dezvoltarea economică și socială a Constanței. Implicarea mediului universitar și a mediului de afaceri, alături de administrația publică, în eforturile de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă a județului Constanța”, 20 mai 2022, Constanța; organizatori au fost ASPES Dobrogea și Universitatea Ovidius din Constanța

 

Ciclu de conferințe la 10 ani de la intrarea
României în Uniunea Europeană

 

Ciclul de conferințe având ca nuclee mediul universitar zonal. În ansamblu și, concomitent, particularizat, ciclul de conferințe s-a constituit într-o analiză aplicată asupra dezvoltărilor, ca și asupra ezitărilor și a eventualelor reconsiderări determinate de acumulările unei perioade suficient de întinse, încât să ofere, deopotrivă, retrospectivă și perspectivă:

– „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și perspective”, 15 noiembrie 2016, București; forum găzduit de ASE București, conceput ca un ciclu de analize și dezbateri după un deceniu de prezență în structurile europene și, totodată, în perspectiva următoarelor decenii

– „10 ani de la intrarea României în UE. Prezent și perspective”, 24 noiembrie 2016, Cluj-Napoca; în parteneriat cu România Durabilă, cu sprijinul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, ARIES Transilvania, Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca

– „România: al doilea deceniu în UE. Provocări. Oportunități. Priorități”,
14 martie 2017; Timișoara, în parteneriat cu Start-Up Nation, AGER, România Durabilă

– „România: al doilea deceniu în UE. Provocări. Oportunități. Priorități”,
23 martie 2017, Iași; ASPES în calitate de partener, organizator fiind Start-Up Nation

– „România: al doilea deceniu în UE. Provocări. Oportunități. Priorități”, 23-24 aprilie 2017, Bacău; în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, SIF Moldova, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, România Durabilă

– „Modelul economic românesc în cadrul UE. Provocări. Oportunități. Priorități”, 23 mai 2017, București; în parteneriat cu AGER, ASE București, România Durabilă; forum-prolog al dezbaterilor sistematice, dedicate elaborării argumentate pe baze științifice a unui model de perspectivă largă pentru sistemul economic, social, educațional, cultural românesc

 

Ciclu de dezbateri finalizat prin lucrarea Să gândim dincolo de azi.
Modelul economic românesc în Uniunea Europeană.
România – Orizont 2040

 

Pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma unei serii de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank:

– „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040. De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”,
7 noiembrie 2018, București; evenimentul de lansare, în cadrul asigurat de Banca Națională a României (BNR), a unei serii de analize și dezbateri sub egida Academiei Române – Secția de științe economice, juridice și sociologie

– „Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate? Cum vor influența progresele tehnologice economia mondială, economia europeană și economia națională?”, 8 decembrie 2018, București

– „Unde se află România din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018? Analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe. Ce avantaje are România? Amenințări și oportunități”,
15 ianuarie 2019, București

– „Analiza resurselor naturale, minerale, de mediu și financiare ale României la nivelul anului 2018. O prezentare a potențialului real al României din punctul de vedere al resurselor și o apreciere cu privire la modul de punere a lor în valoare din perspectiva România – Orizont 2040. Economia circulară”, 5 februarie 2019, București

– „Unde dorim să fie România în anul 2040 și cum ajungem acolo?”, 5 martie 2019, București

– „Finanțarea dezvoltării României în contextul noilor modele de finanțare a dezvoltării în Uniunea Europeană și în lume”, 17 mai 2019, București

– „Industrii ale prezentului și viitorului în România, bazate pe tehnologii la orizontul anilor 2040”, 11 iunie 2019, București

– „Industrii ale prezentului și viitorului în România, bazate pe tehnologii la orizontul anilor 2040”, 12 iulie 2019, București; partea a doua a abordării temei de largă abordare și cuprindere

– „Industrii ale prezentului și viitorului în România, bazate pe tehnologii la orizontul anilor 2040”, 30 iulie 2019, București; partea a treia consacrată temei, consacrată aprofundării și, în același timp, sugerării unor posibile deschideri

– „Competitivitatea economică a României. Zona UE și Zona Non-UE”, 28 august 2019, București; dezbaterea s-a desfășurat în cadrul oferit de Centrul de Perfecționare Profesională și Activități Sociale al BNR

– „Educația tinerei generații din perspectiva anilor 2040. Resurse de cercetare, creativitate și inovare”, 11 octombrie 2019, București; eveniment desfășurat într-o instituție de referință pentru sistemul educațional românesc –
ASE București

– „Zona montană – segment strategic major în ansamblul economico-social-cultural al României”, 15 octombrie 2019, București

– „Modelul economic Românesc – România 2040. Resursele energetice – valorificare superioară și rol în dezvoltarea economică a României”, 4 noiembrie 2019, București

– „Medicina nucleară în România. Prezent și viitor”,
26 noiembrie 2019, București

– „Piața gazelor naturale integrată în modelul economic românesc al anilor 2040”,
7 decembrie București

– „Relațiile economice internaționale ale României. Prezent și viitor”, 25 februarie 2020, București; eveniment găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR)

– Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”, 23 iunie 2022, în parteneriat cu ASE București, AGER, Asociația Facultăților de Economie din România (AFER); evenimentul, găzduit de Aula Magna a ASE, a reprezentat abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată, a demersului inițiat în 2017, la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în UE și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de Covid-19. A fost lansată lucrarea care a încununat întregul demers – Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040, Editura Economică, București, 2021, 668 de pagini, coordonatori, dr. ec. Constantin Boștină, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Gheorghe Zaman (1942-2021); parteneri la elaborarea lucrării au fost Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice (ASE) din București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” (ASAS), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

 Prezențe în calitate de partener la forumuri,
conferințe, discuții interactive

ASPES este, de 20 de ani, o prezență activă în dezbaterea și cercetarea particularităților economice și sociale din țară, prin raportare la contextul european și la cel global, regăsindu-se ca partener în conferințe, workshopuri etc. organizate de instituții, companii, organizații patronale:

– participare la conferința „Soluții de consultanță pentru IMM: de la soluții de finanțarea afacerii la consultanță fiscală”,
26 iunie 2018, București; organizator România Durabilă

– participare la seria dezbaterilor având ca temă Noua Economie, organizate online, în perioada 2020-2022, de EM360 Group și România Durabilă; pe rând, a fost analizată recurența în context a unor domenii cum sunt politicile europene, resursele bugetare, deciziile la nivel european, businessul, petrolul, energia României, Marea Neagră; o ediție specială a ciclului de dezbateri a fost consacrată revistei Economistul la 15 iunie 2020, cu ocazia împlinirii a
30 de ani de la înființare, ediție având genericul „Economistul în Noua Economie”

– participare la „Forumul național de redresare”, 6 iulie 2021, organizatori EM360 Group și România Durabilă

– participare la „Pactul pentru Fiscalitate”, relansat în 2022, definit ca „exercițiu de comunicare și platformă de dialog care să aducă împreună decidenții politici, mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă”; reuniuni periodice, cu dezbateri, prezentări, propuneri etc. privind legislația fiscală, debirocratizarea în domeniu, toleranța zero față de evaziunea fiscală și criminalitatea economică.

Agricola Internațional S.A. extinde parteneriatul de mobilitate cu Autonom Lease și aniversează 10 ani de colaborare

0

Colaborarea dintre Autonom, furnizor integrat de soluții de mobilitate și finanțare și Agricola Internațional S.A., unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România, a atins frumoasa borna de 10 ani și extind colaborarea prin înlocuirea a 35% din flotă, cu un prim lot de autovehicule Dacia Logan.

Cele două companii antreprenoriale românești, lideri în domeniile lor de activitate, sunt parteneri de drum încă din 2013 pentru soluțiile de mobilitate, iar acestă colaborare solidă reflectă angajamentul societății de leasing de a oferii servicii de înaltă calitate și soluții personalizate pentru nevoile clienților. În luna mai cele două părți au reînnoit contractul de servicii complete de leasing operațional și a fost înlocuit un procent de 35% din flota totală de autovehicule. Agricola Internațional S.A. a ales soluția Autonom datorită flexibilității acesteia, potrivită cu nevoile companiei și a riscurilor reduse. Acesta reprezintă încă un pas spre modernizarea și creșterea mobilității companiei producătoare de carne de pasăre și mezeluri.

De aproape 10 ani avem o relație frumoasă cu Agricola și le mulțumim pentru încrederea acordată, transpusă prin extinderea parteneriatului. Pasiunea pentru lucrul bine făcut, spiritul de familie, curajul de a inova și respectul sunt valori care ne-au adus împreună și vom continua să răspundem nevoilor de mobilitate crescută și eficiență,” a declarat Valentin Coca, Director Național Vânzări Autonom Lease.

Parteneriatul cu Autonom este unul eficient și este exact ceea ce Agricola are nevoie: flexibilitate, mobilitate și seriozitate. Ne-am convins de-a lungul timpului că gestionarea activităților specifice leasingului operațional este pe mâini sigure, astfel încât ne putem concentra pe misiunea noastră de zi cu zi”, arată Florin Apolțan, Director General Adjunct Agricola Internațional S.A.

Digitalizarea litigiilor – un pas înainte pentru sistemul judiciar sau o provocare pentru consilierii juridici?

0

 

de Simina Mut, Partener,
Lorena Roșia, Managing Associate, și
Corina Damaschin, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

 

În ultimii ani, tehnologia a revoluționat multe domenii, iar activitatea juridică nu face excepție, fie că vorbim de guvernanța corporativă, de automatizarea fluxului de contractare, de managementul echipelor sau chiar de zona de litigii.

Potrivit celei mai recente ediții a raportului „New Roads to Dispute Resolution”, realizat de Deloitte Legal la nivel global, inclusiv în România, directorii juridici români sunt încrezători și deschiși la folosirea soluțiilor de tehnologie în activitatea lor recurentă. Astfel, opt din zece respondenți investesc în digitalizarea practicii de litigii (78%), iar preferințele acestora sunt centrate pe soluții de tip software pentru îmbunătățirea analizei necesare într-un litigiu (53%), soluții de evaluare a riscurilor prezentate de dispute (47%) și soluții de gestionare a portofoliului de litigii (44%).

 

Care sunt avantajele utilizării tehnologiei
în cadrul departamentelor juridice?

Așa cum arată și studiul, tehnologia este pentru departamentele juridice un catalizator al îmbunătățirii modului de gestionare și raportare a litigiilor, paleta de soluții disponibile fiind foarte largă – de la soluții de management de proiect utilizate deja în companie, configurate pentru specificul activității juridice, până la soluții dedicate managementului de litigii conectate la portalul instanțelor de judecată și dosarul electronic.

Un avantaj major al utilizării tehnologiei este vizibilitatea asupra portofoliului de litigii și accesul la date care să consolideze deciziile departamentelor juridice. Cu ajutorul unui sistem de gestionare a litigiilor, echipele pot avea acces ușor la statistici relevante activității lor în baza cărora să decidă cum să coordoneze un litigiu și să raporteze indicatori de risc, importanți pentru activitatea companiei. De asemenea, un astfel de sistem le permite să documenteze gradul de încărcare și activitatea echipei, astfel încât să poată măsura indicatorii de performanță și să construiască echipele potrivit complexității și volumului de muncă.

Firește, și eficiența departamentului este sporită prin reducerea timpului necesar găsirii informațiilor relevante, prin automatizarea redactării documentelor procesuale, în cazul acțiunilor repetitive pentru gestionarea numărului mare de litigii,  și, foarte important, prin fluidizarea sarcinilor care necesită mult timp și efort pentru a fi completate. Chiar și soluțiile de tip software pentru gestionarea documentelor, disponibile deja în marea majoritate a companiilor, precum Sharepoint sau Google Drive, pot avea un impact mare asupra modului de lucru din cadrul departamentului juridic, dar cu o investiție suplimentară minimă. Astfel de sisteme reduc timpul necesar alocat găsirii și accesării informațiilor importante, precum opinii juridice sau hotărâri judecătorești, care pot fundamenta poziția organizației într-un nou litigiu. Mai mult decât atât, documentele pot fi mai ușor de distribuit între membrii echipei, astfel încât consilierii juridici pot lucra în paralel la diverse secțiuni ale documentului, în funcție de aria lor de specializare.

De asemenea, cu ajutorul tehnologiei, echipele pot duce la îndeplinire sarcini care în mod tradițional erau foarte greu de realizat. Spre exemplu, se pot monitoriza litigii noi ale partenerilor de afaceri care indică un risc asupra colaborării, precum cereri de încuviințare executare silită sau insolvență, sau se pot analiza volume mari de hotărâri și argumentație cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a extrage informații prețioase cu privire la gradul de succes al unui tip de argumente.

 

Care sunt barierele întâmpinate de departamentele
juridice în procesul de digitalizare a zonei de litigii?

De cele mai multe ori, echipele juridice gestionează un volum foarte mare de sarcini curente și rareori au timpul necesar documentării și creionării unui plan care să convingă echipa de management a companiei să investească în soluții de tehnologie dedicate departamentului juridic.

De asemenea, directorii juridici trebuie să susțină cu argumente puternice planurile de digitalizare în fața conducerii organizației pentru ca acestea să fie tratate ca priorități, în contextul în care companiile trec prin transformări digitale accelerate, iar resursele lor sunt focalizate în multe direcții (departamentele de vânzări, achiziții, resurse umane etc.).

Astfel, este esențial că directorii juridici să aibă încredere în inițiativa de digitalizare și să își găsească parteneri atât în interiorul organizației, cât și în exteriorul acesteia, în vederea identificării unei soluții de tehnologie care să răspundă nevoilor echipei și limitărilor de buget și implementării acesteia.

De asemenea, un alt factor de care departamentele juridice trebuie să țină cont în procesul de transformare a zonei de litigii este gradul de digitalizare a instanțelor. Pe măsură ce sistemul judiciar din România va avansa pe calea către digitalizare, eficiența soluțiilor de tehnologie va fi mai mare, ceea ce va ușura procesul de digitalizare internă. În ultimii ani, în România au fost adoptate măsuri în această direcție, fiind introdusă funcționalitatea dosarului electronic, însă doar cu privire la anumite instanțe.

 

Ingrediente pentru succesul unui proiect de digitalizare a litigiilor

Pentru ca un proiect de digitalizare să fie unul de succes, este foarte important ca soluțiile adoptate să răspundă celor mai stringente nevoi ale echipei. Spre exemplu, dacă gestionarea litigiilor este externalizată, atunci merită investit în soluții care permit colaborarea și comunicarea mai facilă cu avocații externi, precum schimbul de documente, facturarea sau statusul litigiilor, și care asigură vizibilitatea asupra întregului portofoliu de litigii și raportarea ușoară. În schimb, atunci când litigiile sunt abordate prin consilierii juridici proprii, sunt mai relevante soluțiile de tehnologie care cuprind funcționalități integrate de calendar, stocare și management de documente și de colaborare cu restul organizației. Bineînțeles, funcționalități de analiză și raportare de date cu privire la litigii sunt de asemenea importante într-un astfel de scenariu. În măsura în care o organizație se confruntă cu un număr mare de litigii, funcționalitățile de automatizare a documentelor devin esențiale.

De asemenea, organizațiile trebuie să ia în considerare alinierea așteptărilor cu maturitatea tehnologiei pe care acestea aleg să o implementeze și bugetul disponibil. Soluțiile cu un istoric pozitiv de implementări și utilizări răspund în general tuturor cerințelor, însă presupun o investiție mai mare. Pe de altă parte, utilizarea unor soluții de management generale și mai prietenoase din punctul de vedere al costului nu răspunde întotdeauna tuturor cerințelor companiei. Este important ca un eventual compromis asupra funcționalităților să fie făcut în deplină cunoștință de cauză.

Nu în ultimul rând, implicarea întregii echipe de consilieri juridici din cadrul organizației în procesul de selecție și implementare reprezintă un factor cheie pentru ca utilizatorii tehnologiei să înțeleagă foarte bine soluția și rațiunile care au stat la baza deciziei, aspect care va facilita adoptarea soluției.

Pentru implementarea cu succes a unei soluții software pentru zona de litigii, este de preferat ca organizațiile să evite achiziționarea unui software dedicat înainte de a înțelege foarte bine nevoile echipei și soluțiile deja existente în organizație. Timpul petrecut în discuții cu echipa de litigii și conectarea cu echipa care gestionează infrastructura IT este foarte valoros și va da roade mai târziu în proces.

 

Mediatizarea federațiilor sportive în luna mai: Fotbalul domină, dar surprizele vin din canotaj, handbal, automobilism sportiv și culturism

0

mediaTRUST prezintă vizibilitatea în media a tuturor Federațiilor
Sportive din România, de la 1 – 31 mai 2023.

Sportul rege continuă să domine mediatic în România

Fotbalul a reușit să capteze atenția publicului larg și să-și păstreze poziția de cel mai popular sport din România. Potrivit studiului realizat de mediaTRUST, fotbalul a dominat peisajul mediatic, acaparând peste 55% din totalul mențiunilor din iunie. Cu 6.324 de articole în care FRF a fost menționată, cele mai multe materiale s-au înregistrat în data de 23 iunie, în contextul stabilirii Supercupei României din acest an care le va aduce față în fața pe Farul Constanța și pe Sepsi, pentru data de 8 iulie.

Canotajul cucerește poziția a doua în clasamentul sporturilor mediatizate, urcând astfel în top după ce luna trecută ocupa locul 7. A fost menționat în nu mai puțin de 463 de materiale jurnalistice. Punctul central al atenției s-a concentrat asupra rezultatelor excepționale obținute de România la Campionatele Europene de Canotaj, unde canotorii noștri au reușit să obțină cinci medalii de aur, una de argint și au înregistrat trei recorduri. Această performanță remarcabilă repetă succesul istoric de anul trecut, când echipa noastră a dominat competiția europeană în cinci probe.

Handbalul păstrează poziția în top 3, cu 437 de materiale jurnalistice. Creșterea semnificativă a atenției mediatice este generată în principal de calificarea Naționalei României la Campionatul European de handbal masculin. De asemenea, presa locală a acordat o atenție deosebită competițiilor precum Olimpiadele Naționale ale Sportului Școlar la handbal feminin și masculin. 

Surpriza lunii mai vine din partea Federației de Automobilism Sportiv, care intră în top 10, direct pe poziția a patra, cu 405 materiale în care a fost menționată. Acest succes vine în contextul desfășurării Campionatului Național Women Rally, un eveniment deosebit la care au participat vedete sportive feminine de talie mondială. Acestea s-au aflat la volan, oferind spectacol pe circuit. Printre numele notabile se numără Alina Dumitru, Elisabeta Lipă, Ana Maria Popescu Brânză, Monica Iagăr, Otilia Bădescu și Alice Ene, care au adus un plus de notorietate și interes mediatic în jurul competiției.

O altă surpriză a lunii mai vine din partea Federației de Culturism și Fitness, care a intrat și ea în top 5 cu un vârf al vizibilității pe 7 mai, în contextul Campionatului European la Master Man’s Bodybuilding. Dragoș Enuță și Marcel Manea s-au clasat pe primele poziții, obținând medalii de aur pentru România. Aceste performanțe remarcabile au generat un interes crescut din partea presei și au adus Federația de Culturism și Fitness în centrul atenției publicului larg.

Gimnastica înregistrează o scădere în clasament, coborând de pe poziția a patra pe cea de-a șasea, fiind menționată în 250 de materiale în luna mai. Momentul de vârf al vizibilității a avut loc pe data de 22 mai, când Federația Română de Gimnastică a fost menționată în contextul Cupei de Gimnastică „Andreea Răducan”. Această competiție, cu o tradiție solidă, este organizată anual la Bârlad de către campioana olimpică și mondială Andreea Răducan și a ajuns la cea de-a 11-a ediție. De asemenea, în a doua zi a Finalei de Juniori III, gimnastica românească a obținut trei titluri naționale, medalii de aur, argint și bronz la aparate.

Federația Română de Tenis se menține în clasament la egalitate cu Gimnastica, obținând o mediatizare de 250 de materiale. Un moment remarcabil în ceea ce privește vizibilitatea acestei federații a avut loc pe 24 mai, când fanii Simonei Halep au inițiat o petiție susținută și promovată de Federația Română de Tenis. Petiția a ridicat îngrijorări cu privire la respectarea principiilor de fairplay, integritate și transparență în cazul sportivei române de către Federația Internațională de Tenis și de către Agenția de Integritate. Această inițiativă a generat un interes intens în rândul presei și a adus în prim-plan aspecte importante legate de etica și managementul din lumea tenisului internațional.

Federația Română de Oină a înregistrat o creștere impresionantă, trecând de la 83 de mențiuni în aprilie la 246 în mai, urcând astfel pe poziția opt în clasamentul sporturilor mediatizate. Această urcare a fost determinată de o serie de materiale care au acoperit evenimente deosebite, cu accent pe Cupa Regelui și Cupa Reginei la Oină 2023. În data de 13 mai 2023, Stadionul Național „Arcul de Triumf” din București a găzduit, ca în fiecare an, finalele Cupei Reginei și Cupei Regelui la Oină. Federația Română de Oină se bucură de înaltul patronaj al Majestății Sale, Margareta Custodele Coroanei. Competiția „Cupa Reginei” a fost adjudecată în acest an de echipa Dacia Mioveni, care a învins Galicea Mare cu scorul de 5-4. În ceea ce privește competiția masculină, ACS Frontiera Tomis Constanța s-a impus în fața echipei CSM Oltenița cu un scor de 20-9, câștigând astfel Cupa Regelui pentru a șaptea oară.

Federația Română de Volei înregistrează o creștere în clasamentul mediatizării, avansând de la locul 17 în aprilie, direct pe locul nouă în luna mai și menținându-și poziția în top 10. Ea a fost menționată în 193 de materiale, iar subiectul principal al acestora a fost Elizabet Inneh Varga, una dintre cele mai promițătoare voleibaliste ale noii generații, care a ales să reprezinte naționala României. În ultimii patru ani, Eliza Varga a evoluat la echipa maghiară de primă ligă, Fatum Nyiregyhaza, una dintre forțele importante ale campionatului feminin din Ungaria.

Federația Română de Rugby se menține în top 10, fiind menționată în 191 de materiale în luna mai, cu multe materiale despre echipa de rugby Special Olympics România care a câștigat turneul International Flag Rugby Special Olympics de la Paris.

Pe ultima poziție în top 10 s-a poziționat Federația Română de Șah, cu 169 mențiuni în media.

Federația Română de Ciclism a obținut o remarcabilă ascensiune în clasamentul lunii mai, înregistrând o creștere de 5 poziții, stabilindu-se pe locul 11. Performanța a fost evidențiată prin cele 154 de mențiuni în media. În schimb, Federația Română de Baschet a înregistrat o coborâre în clasament, trecând de pe poziția 5 în aprilie la locul 12 în mai, fiind menționată în nu mai puțin de 150 de apariții în presă. Natația se situează pe locul 13 în top, având 131 de materiale monitorizate, în timp ce Boxul a urcat de pe locul 18 pe poziția 14, fiind menționat în 116 articole. Într-o evoluție similară, Federația Română de Atletism a înregistrat o creștere rapidă în clasament, de la poziția 18 împărțită în luna precedentă cu Boxul, până pe locul 15 în luna mai, având 108 mențiuni. Federația Ecvestră Română s-a clasat pe locul 16, fiind menționată în 106 materiale, în timp ce Federația Română de Judo ocupă locul 17, cu 102 mențiuni în presă. Federația Română de Karate se află pe locul 18, cu 100 de mențiuni, urmată de Federația Română de Scrimă pe locul 19 în clasament, fiind citată în 96 de materiale. Locul 20 este ocupat de Federația Română de Lupte, înregistrând 89 de mențiuni în luna mai.

Vizibilitatea altor Federații sportive din România în luna mai

Comitetul Național Paralimpic urcă în clasamentul din mai și se evidențiază prin prezența sa în 89 de materiale jurnalistice, foarte aproape de Federația Română de Dans Sportiv și Federația Română de Tenis de Masă, care au avut 88 respectiv 83 mențiuni în mai. De asemenea, Federația Română de Gimnastică Ritmică a fost menționată în 62 de materiale, în timp ce Federația Română de Motociclism a avut referințe în 53 de materiale, la egalitate cu Federația Română de Tir cu Arcul. La un pas de ele se află și Federația Română de Arte Marțiale, cu 48 de mențiuni. O mică scădere a fost înregistrată de Federația Română de Polo, care a fost citată în 41 de materiale, comparativ cu cele 54 din luna aprilie. În același timp, Federația Română de Arte Marțiale de Contact are un salt spectaculos în clasament, fiind menționată în 41 de articole, iar Federația Română de Powerlifting în 39 de materiale. Federația Română de Taekwon-do ITF a avut un număr de 37 de mențiuni în mass-media în perioada monitorizată de mediaTRUST. Federația Română de Triatlon a avut 35 materiale în care a fost menționată.

În cadrul perioadei monitorizate, mai multe federații sportive din România au înregistrat un număr variat de mențiuni în mass-media, plasându-se în partea de jos a clasamentului. Federația Română de Hochei pe Gheață și Federația Română de Alpinism și Escaladă au fost menționate în 26 de articole fiecare. Urmează Federația Română de Orientare, Federația Română de Scrabble, Federația Română de Darts și Federația Română de Kaiac-Canoe, fiecare cu câte 24 de materiale în care au fost menționate. Alte federații menționate în ordine descrescătoare sunt Federația Română de Tir Sportiv (21 mențiuni), Federația Română de Badminton (20 mențiuni), Federația Română de Popice (19 mențiuni), Federația Română de Bridge (16 mențiuni), Federația Română de Ski Biatlon (15 mențiuni), Federația Aeronautică Română (15 mențiuni), Federația de Monifotbal din România (13 mențiuni), Federația Română de Haltere (12 mențiuni), Federația Română de Squash (12 mențiuni), Federația Română de Yachting și Federația Română de Pangration Athlima, fiecare cu 10 respectiv 9 mențiuni. Federația Română de Karting, Federația Română de Hochei pe Gheață și Federația Română de Snooker au avut fiecare câte 8 mențiuni. Federația Română de Patinaj s-a situat la egalitate cu Federația Română de Bowling și Sambo, iar Bobul și Sania la egalitate cu Federația Română de Kempo, toate cu câte 6 mențiuni în luna mai. Baseball-ul și Softball-ul au înregistrat 4 materiale în care au fost menționate. Federația Română de Pescuit Sportiv s-a clasat în coada clasamentului cu doar 2 mențiuni în mass-media. Backgammon-ul, împreună cu Taewkwondo WT, Modelismul, Vovinam Viet-Vo-Dao și Federația Română de Radioamatorism încheie clasamentul lunii mai, fiecare cu o singură mențiune în media din România.

Wushu Kungfu, Cricket, Chanbara, Golf, Aikido, Fotbal Tenis CAJ nu au fost menționate în presă în cursul lunii mai, în niciunul din mediile de difuzare monitorizate.


Analiza include toate materialele din presa tipărită, posturile de radio și TV monitorizate de mediaTRUST precum și site-urile, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri si comentarii rețele socializare. Pentru mai multe detalii privind monitorizarea presei scrise, radio, TV, online și social media consultați www.mediatrust.ro.

Pentru măsurarea impactului (audienţei) materialelor incluse în studiu sunt folosite datele de audienţă furnizate de ARMA (pentru televiziuni), BRAT (pentru presa tiparită), ARA (pentru radio) şi metode proprietate mediaTRUST în cazul mediului online (inclusiv Social Media).

Sondaj EY: pregătirea pentru BEPS 2.0 este o prioritate pentru directorii financiari și responsabilii fiscali

0

 

  • 90% dintre directorii financiari și liderii din domeniul fiscal se așteaptă la un impact „semnificativ” sau „moderat” al eroziunii bazei de impozitare și de transfer al profiturilorBEPS 2.0 – , dar numai 30% au realizat și o evaluare a impactului
  • 51% dintre respondenți spun că se luptă cu motivarea angajaţilor și evitarea epuizării
  • 95% sunt dispuși să co-subcontracteaze activitățile fiscale și financiare în următorii doi ani

Schimbarea rapidă a reglementărilor creează o provocare semnificativă pentru departamentele fiscale și financiare, potrivit celui mai recent studiu EY Tax and Finance Operations Survey (TFO). Pe fondul acestor provocări, funcțiile fiscale și financiare se confruntă cu potențiale reduceri bugetare din cauza unui mediu economic turbulent, în timp ce își transformă simultan funcțiile. Sondajul a intervievat 1.600 de directori financiari, șefi de departamente fiscale și profesioniști din domeniul financiar din 18 industrii și a  constatat că, deși un număr tot mai mare de funcții fiscale și financiare se transformă – 96% dintre companii, față de 84% în urmă cu cinci ani – presiunile la care aceștia sunt expuși devin tot mai intense și mai urgente.

Pregătirea în materie de reglementare sporește provocările

Multe companii mari la nivel mondial se pregătesc pentru reforme radicale pe măsură ce guvernele implementează normele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20 privind eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS) 2.0, inclusiv impozitele minime globale în cadrul Pilonului II. Sondajul arată că 90% dintre respondenți se așteaptă la un impact „semnificativ” sau „moderat” al BEPS 2.0, dar numai 30% dintre aceștia au realizat o evaluare a impactului BEPS.

Dincolo de BEPS 2.0, o serie de alte aspecte complexe legate de conformitate pun o presiune în plus pe responsabilii fiscali și financiari. Printre acestea se numără impozitul minim alternativ pe profit din SUA, taxele ecologice și de durabilitate, mecanismul UE de ajustare la frontiera de carbon și ritmul accelerat al țărilor care trec la facturarea electronică. Și nu în ultimul rând, companiile se confruntă cu o creștere bruscă a solicitărilor formale și informale de informații fiscale și financiare din partea autorităților.

Adrian Rus (foto), Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România: „Marile întreprinderi multinaționale trebuie să își adapteze practicile de contabilitate fiscală pentru o serie de schimbări care urmează să intre în vigoare în 2024. Pe baza legislației adoptate și a recomandărilor OCDE emise până în prezent, apar câteva provocări de contabilitate fiscală generate de sfera și semnificația impozitului minim global. Acestea includ, de exemplu, adresarea întrebărilor potrivite cu privire la date și construirea/implementarea unui model de calcul.

În această etapă, întârzierile nu mai sunt o opțiune și o evaluare cuprinzătoare a pregătirii pentru Pilonul II BEPS include evaluarea regulilor tehnice, a cerințelor de date, a cerințelor de sistem și proces, precum și cerințele de investiții – oameni, tehnologie și managementul schimbărilor.”

Valorificarea puterii noilor tehnologii 

Transformarea funcțiilor fiscale și financiare în operațiuni moderne, bazate pe date, este determinată de mai mulți factori, unul special fiind cerința de a răspunde autorităților fiscale, care solicită din ce în ce mai mult date în timp real. De asemenea, companiile doresc ca funcțiile lor fiscale și financiare să ofere consultanță strategică cu privire la direcția generală a afacerii și să facă acest lucru rapid și eficient. Cu toate acestea, 48% dintre respondenți menționează că lipsa unui plan durabil pentru date și tehnologie este cel mai mare obstacol în calea realizării acestei viziuni.

Liderii din domeniul fiscal și financiar sunt, de asemenea, sceptici cu privire la faptul că tehnologiile emergente, precum inteligența artificială generativă (AI), vor avea un impact asupra activității lor. 85% declară că nu cred că instrumentele de inteligență artificială generativă vor contribui la creșterea eficienței și eficacității în cadrul funcției fiscale.

Departamentele fiscale se confruntă cu provocări legate de angajaţi

Studiul a arătat că liderii din domeniul fiscal se confruntă cu o serie de probleme legate de angajaţi. 51% dintre ei spun că au dificultăți moderate sau semnificative în ceea ce privește motivarea angajaţilor și evitarea epuizării în cadrul echipelor. În acelaşi timp, 63% spun că angajații lor vor trebui să își sporească competențele tehnice fiscale cu noi date, procese și abilități tehnologice în următorii trei ani. Un procent de 29% consideră că nu au suficienți profesioniști cu înaltă calificare capabili să monitorizeze, să evalueze și să implementeze schimbările legislative și de reglementare fiscală din întreaga lume.

În mod special, respondenții care își co-subcontractează 25% sau mai puțin din volumul de muncă sunt mai predispuși să raporteze că se luptă cu aceste probleme, decât cei care externalizează mai mult.

Co-sourcing-ul crește ca soluție 

Aceste presiuni colective determină companiile să își analizeze opțiunile pentru a crea modele de operare fiscală moderne și agile, iar co-sourcing-ul cu terți apare ca o modalitate preferată de a realiza acest lucru. 95% dintre companii sunt acum mai degrabă predispuse să co-subcontracteze activitățile lor fiscale și financiare, în creștere cu 22 de puncte procentuale din 2020. Între timp, 35% dintre companii spun că co-sourcing-ul cu un furnizor care are capacități semnificative în ceea ce privește datele, tehnologia și furnizarea de centre de servicii partajate este cea mai importantă schimbare pe care trebuie să o facă în modelul lor de operare.

Mai mult de jumătate (59%) spun că abilitatea de a-și dezvolta echipa și de a le oferi oamenilor oportunități de a lucra la activități mai strategice este cel mai important beneficiu al parteneriatului cu un furnizor pentru co-sourcing-ul activităților de conformitate fiscală și raportare statutară în mai multe țări, în timp ce 18% identifică economiile de costuri ca fiind cel mai mare beneficiu.

Transportatorii acuză operatorul parcării de camioane de la Ruse de practici abuzive 

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită „demersuri urgente împotriva practicilor abuzive și discriminatorii ale operatorului parcării de camioane construite la Ruse cu sprijinul autorităților bulgare, contrar obiectivelor comune de aderare ale României și Bulgariei la spațiul Schengen”.

În susținerea solicitării lor, transportatorii români subliniază că UNTRR „a solicitat demersuri urgente comisarului european pentru transporturi, președintelui României, prim-ministrului României, ministrului transporturilor și infrastructurii și ministrului afacerilor externe pentru eliminarea imediată a practicilor abuzive și discriminatorii ale operatorului parcării de camioane construite la Ruse cu sprijinul autorităților bulgare.

Industria transporturilor rutiere este cea mai afectată ramură economică de neaderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, confruntându-se cu cozi de zeci de kilometri de camioane la punctul de trecere a frontierei româno-bulgare de la Giurgiu-Ruse, care blochează activitatea transportatorilor rutieri, generând întârzieri în livrarea mărfurilor către clienți, ceea ce afectează lanțurile logistice, procesele de producție și aprovizionarea orașelor și conduce la creșterea costurilor pentru transportatorii rutieri și consumatorii finali din ambele țări. UNTRR a realizat numeroase demersuri adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și autorităților relevante, inclusiv Președinției României în contextul discuțiilor de anul acesta privind stabilirea unui Parteneriat Strategic România – Bulgaria, solicitând abordarea prioritară a eliminării controalelor la punctele de trecere a frontierei între România și Bulgaria pentru traficul rutier internațional de camioane.

În timp ce industria transporturilor rutiere solicită eliminarea controalelor la punctele de trecere a frontierei româno-bulgare și crearea de culoare speciale care să faciliteze trecerea autoturismelor și a camioanelor înmatriculate în România și Bulgaria, în mod paradoxal, autoritățile bulgare au sprijinit dezvoltarea unei parcări private pentru camioane, pe terenul municipalității din Ruse, care a început să opereze din luna iunie a acestui an fără niciun anunț oficial, fără informații publice și de contact pe web, email sau media. Precizăm că pentru a putea trece frontiera, transportatorii rutieri români sunt obligați să își parcheze camioanele numai în spațiile de parcare ale acestui operator privat, care aplică tarife discriminatorii și excesive pentru camioanele românești față de cele bulgare.

Având în vedere aceste evoluții îngrijorătoare semnalate de transportatorii rutieri români, conducerea UNTRR s-a deplasat la punctul de trecere a frontierei din Ruse unde operatorul privat sprijinit de autoritățile bulgare a construit o parcare de camioane de 700 de locuri, care urmează sã fie extinsă cu încă 200 de locuri, lucrarea fiind în execuție la acest moment. Deși autoritățile bulgare declară că nu este obligatorie utilizarea acestui spațiu de parcare a camioanelor, cu toate acestea, dacă transportatorii rutieri români nu au camioanele înregistrate în sistemul respectivei parcări, camioanele lor nu sunt primite în punctul de trecere a frontierei pentru că nu le vine rândul decât dacă sunt înregistrate în sistemul parcării. Astfel, parcarea privată de camioane construită cu sprijinul autorităților bulgare la punctul de trecere a frontierei din Ruse este dotată cu panouri de monitorizare, la care fiecare șofer de camion poate vizualiza câte camioane mai sunt în față, dar nu și timpul de așteptare la frontieră, care este în funcție de cât de repede lucrează vama. La intrarea în parcare, fiecare camion primește un pager care vibrează și sună cu 10  minute înainte pentru a notifica șoferul când îi vine rândul la trecerea frontierei. La ieșirea din parcare, șoferii români trebuie să plătească un tarif discriminatoriu de 25 euro față de șoferii bulgari, care plătesc un tarif de 3-4 ori mai mic, de numai 15 leva, aproximativ 7 euro. Menționăm că tarifele pentru parcare nu sunt corelate cu timpul petrecut în parcare.

În lipsa oricăror măsuri, această practică se va extinde, iar autoritățile din frontiere vor crea timpi de așteptare cât mai mari pentru a justifica înființarea unor astfel de parcări și a unor astfel de practici abuzive si discriminatorii, contrare obiectivelor de creștere a fluidității circulației diverselor mijloace de transport în interiorul Comunității, stabilite prin Regulamentul european nr. 1100/2008 care prevede eliminarea controalelor la frontierele statelor membre în domeniul transporturilor rutiere. Astfel, conform legislației europene, controalele privind greutățile și dimensiunile camioanelor nu se efectuează ca și controale la frontieră, ci numai în cadrul procedurilor obișnuite de control aplicate în mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul unui stat membru, iar vehiculele pot fi supuse, în ceea ce privește standardele comune privind greutatea, unor controale prin sondaj și, în ceea ce privește standardele comune privind dimensiunile, exclusiv unor controale în caz de suspiciune privind neconformitatea cu dispozițiile acestuia.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR consideră revoltătoare abordarea autorităților bulgare din Ruse, care în loc să colaboreze cu autoritățile române pentru urgentarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și eliminarea blocajelor actuale de la frontierele româno-bulgare, sprijină construirea de parcări private de camioane care restricționează și mai mult traficul rutier internațional de camioane la punctul de trecere a frontierei româno-bulgare Giurgiu-Ruse. Dacă Bulgaria continuă aceste practici, atunci considerăm că România trebuie sa exploreze decuplarea de Bulgaria în vederea aderării la spațiul Schengen.
UNTRR solicită acțiunea urgentă a Comisiei Europene și a Guvernului României împotriva practicilor abuzive ale operatorului parcării de camioane construite la Ruse cu sprijinul autorităților bulgare, în scopul eliminării imediate a obligației impuse camioanelor românești de a staționa în spațiile de parcare ale acestui operator privat și a obligației transportatorilor rutieri români de a plăti tarife de parcare discriminatorii pentru a putea trece frontiera și a ajunge acasă în România”.

Horváth subliniază prezența României pe locul 3 în topul internațional al digitalizării băncilor

0

O bancă românească, BCR, este pe locul 3 în topul internațional al celor mai competitive bănci din perspectiva digitalizării, conform raportului bancar FinnoScore, care a analizat 234 de bănci comerciale din 24 de țări din Europa și America de Nord. BCR a obținut 6,81 de puncta din 10, punctaj maxim. Analiza FinnoScore este realizată, începând din 2015, de Finnconsult, partener al companiei de consultanță în management Horváth, „cu peste 40 de ani de experiență internațională, care activează și în România, din 2005”.

Realizatorii precizează că „băncile prezente în analiza FinnoScore au fost evaluate din punctul de vedere al nivelului de digitalizare, în funcție de peste 300 de criterii, împărțite în 12 categorii, printre care: website-ul, vânzările online, comunicarea multicanal, funcționalitatea aplicației mobile și a internet banking-ului, marketing-ul online, prezența în social media, inovația și sustenabilitatea, transparența prețurilor, programele de loializare, modalitățile de atragere de noi clienți sau gradul de implementare al unui proces complet (end-to-end) de online onboarding, prin care clienții își pot crea și utiliza un cont bancar exclusiv online etc.
În topul băncilor din România, pe primul loc se află BCR, cu un punctaj de 6,81, poziție datorată în special aplicației mobile George, atractivității crescute pentru clienți noi dar și scorului bun la online banking și onboarding. Aceasta este urmată de Banca Transilvania (6,15) care a obținut un scor maxim la atractivitatea pentru clienți noi, cu mult peste orice altă bancă din România.

Pe locul al treilea se afla OTP Bank (6,09) care a înregistrat un scor foarte bun în zona de online onboarding și online banking. Următoarele locuri sunt ocupate de: (4) CEC Bank (5,96); (5) ING Bank (5,25); (6) Raiffeisen Bank (4,77); (7) BRD (4,76); (8) Unicredit Bank (4,38); (9) Libra Internet Bank (4,13); și (10) Alpha Bank (4,00). Toate aceste instituții bancare se află și în topul primelor 10 bănci din România din perspectiva activelor, cu excepția Libra Internet Bank.

În top 3 internațional FinnoScore se regăsesc trei bănci din grupul Erste: (1) PKO Bank Polski (Polonia); (2) Erste Bank (Austria) și (3) BCR (România) urmate de (4) Slovenska sporitelna (Slovacia); (5) TB Canada Trust (Canada); (6) Hamburger Sparkasse (Germania); (7) Sparda-Bank Baden-Württemberg; (8) Truist (SUA); (9) Deutsche Bank (Germania); și (10) ING (Polonia).

Raportul FinnoScore 2023 a consemnat faptul că TB Canada Trust a făcut cel mai mare salt de la un an la altul (de pe locul 35 pe 5), că băncile din Polonia, Slovacia, Cehia și România rămân liderii industriei cu 11 bănci est-europene care intră în top 30, în timp ce Elveția (considerată „țara băncilor”) are o primă reprezentantă în top de-abia pe locul al 32-lea.
Alte elementele cheie relevate de analiza FinnoScore din acest an prezintă faptul că 79% dintre băncile analizate și-au pus la punct un sistem de online boarding, care presupune autentificarea exclusiv prin internet, fără a mai ajunge la un ghișeu, iar peste 50% dintre bănci au implementat inițiative de sustenabilitate”.

Iulia Malioukis (foto), Principal, Horváth România: „Această analiză comparativă, globală, realizată în multe țări, vine să reconfirme faptul că o serie de bănci din România pot concura cu orice bancă de peste hotare din perspectiva digitalizării. Topul FinnoScore se suprapune aproape complet cu cel al primelor zece bănci din România. În ultimii ani, sistemul bancar românesc a făcut salturi semnificative în direcția transformării digitale și observăm că băncile au facilitat din ce în ce mai mult accesul clienților la serviciile lor.”

De asemenea, autorii subliniază că „criteriile metodologice din spatele analizei se bazează pe 30 de ani de experiență financiară, fiind îmbunătățite anual. Fiecare bancă este studiată de 3 analiști, din perspectiva unui client. Toate datele analizate sunt publice și presupun informații vizibile pe care băncile le oferă noilor clienți.

Horváth, în parteneriat cu Finnoconsult, susține băncile în definirea și implementarea strategiei de digitalizare. La nivel internațional, parteneriatul dintre Horváth și Finnoconsult a reușit implementarea a multiple proiecte de inovație în sistemul bancar. Studiul integrat poate fi accesat la acest link”.

Horváth este caracterizată ca „una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente. Vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: www.horvath-partners.com/ro”.

 

Comercializarea de alcool către minori, interzisă prin lege 

0

Asociația Berarii României anunță că „salută decizia Parlamentului României de a adopta legea L174/2023 privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, care prevede interdicția de comercializare a băuturilor alcoolice către minori.

Inițiativa legislativă aparține Asociației Berarii României care a sesizat existenţa unui vid legislativ în ceea ce privește vânzarea de alcool către minori și a promovat intens în discuțiile cu autoritățile acest proiect de lege.

Modificările aduse legii vin în întâmpinarea nevoii de reglementare a comercializării băuturilor alcoolice către persoanele sub 18 ani. Astfel:

  • Legea prevede interdicția de comercializare sau oferirea cu titlu gratuit a băuturilor alcoolice către minori de către unitățile autorizate să comercializeze băuturi alcoolice
  • În cazul încălcării acestei interdicții se dispune măsura suspendării activității localului public pentru o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile
  • Contravenția poate fi sesizată și de către organele de ocrotire socială”

Asociația Berarii României precizează că, în paralel cu inițiativa de înăsprire a legislației, „depune eforturi permanente de conștientizare asupra efectelor negative ale consumului de alcool în rândul minorilor, derulând de-a lungul ultimilor 15 ani campanii de informare și educare în școli și în cadrul unor evenimente sportive, în parteneriat cu autorități publice: Ministerul Educației, Consiliul Național al Audiovizualului sau Poliția Română și cu Federația Română de Fotbal”.

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Credem că această strategie, care să vizeze pe de o parte înăsprirea cadrului legislativ, iar pe de altă parte un efort constant de educare a tinerilor și a familiilor acestora, are cele mai mari șanse să conducă la atingerea obiectivului de reducere a consumului de alcool în rândul minorilor.”

De asemenea, Asociația Berarii României accentuează că „studiile de piață în privința consumului de alcool în rândul minorilor indică faptul că există un grad mai mare de risc în cazul persoanelor de 15-16 ani, această perioadă fiind o etapă critică a dezvoltării adolescenților.

Așadar, inițiativa Asociației Berarii României a urmărit de-a lungul ultimilor ani prevenirea comercializării și distribuirii cu titlu gratuit a alcoolului către minori, prin clarificarea și înăsprirea sancțiunilor, ca măsură legislativă necesară în contextul efortului de reducere a consumului de alcool în rândul tinerilor și a efectelor negative asociate”.

Asociația Berarii României reamintește că, de 19 ani, „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, aderând la organizația Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăriile CLINICA DE BERE și SCORILO. Împreună, cei șapte producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, industria berii este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Garanti BBVA, acord cu BEI pentru un împrumut destinat firmelor mici, mijlocii și medii

0

Garanti BBVA anunță că „își consolidează parteneriatul pe termen lung cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și semnează un nou acord de împrumut de 24,4 milioane de euro pentru a sprijini accesul la finanțare al întreprinderilor mici, mijlocii și medii. Minimum 30% din această sumă va fi utilizată special pentru finanțarea de proiecte dedicate protecției mediului în România.

Împrumutul va fi destinat sprijinirii firmelor mici și mijlocii orientate spre sustenabilitate din România, ceea ce se va traduce în continuare într-o economie românească mai ecologică”.

Mustafa Tiftikcioğlu (foto), CEO Garanti BBVA România: „Noi avem o tradiție în încheierea de parteneriate de acest gen cu instituții financiare internaționale de renume, printre care și Banca Europeană de Investiții, care ne oferă sprijinul necesar pentru a ne atinge obiectivul de a crea oportunități pentru companiile mici și mijlocii din România și, implicit, de a sprijini economia locală. Garanti BBVA a luat măsuri de-a lungul ultimilor ani de activitate pentru a încuraja inițiativele sustenabile și comportamentele responsabile în rândul clienților, atât companii mici și medii, cât și mari, și se angajează să continue în această direcție. Mă bucur să avem suportul BEI și în 2023 și sunt convins că prin intermediul acestui împrumut acordat de BEI vom face pași importanți pentru a ne susține în continuare clienții în termeni de finanțare sustenabilă.”

Garanti BBVA subliniază că are un parteneriat de lungă durată cu BEI, „încă din anul 2018, iar până în 2023, an în care banca sărbătorește 25 de ani de activitate pe piața din România, am beneficiat de împrumuturi în valoare totală de 46,7 milioane de euro, bani care au fost direcționați către sprijinirea companiilor mici și mijlocii din România, precum și a proiectelor ecologice”.

Lilyana Pavlova, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii: „Suntem foarte bucuroși să cooperăm atât de bine cu Garanti BBVA în sprijinirea micilor afaceri românești. Acest acord va face finanțarea mai accesibilă pentru companiile din România, majoritatea formate din regiuni de coeziune, precum și pentru cei care investesc în acțiunea climatică, și va sprijini o economie românească mai ecologică, mai incluzivă și mai sustenabilă.”

Grupul BEI este „un puternic susținător al afacerilor mici, iar în ultimii cinci ani BEI a investit în România 2,85 miliarde de euro, în sprijinul întreprinderilor mici, mijlocii și medii”.

Garanti BBVA „face parte din Grupul Garanti BBVA Romȃnia, împreună cu Garanti BBVA Leasing și Garanti BBVA Credite de Consum, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing, servicii de management al flotei, precum și credite de consum.

Garanti BBVA România este deținută de Garanti BBVA Turcia (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. Acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

Pentru mai multe informații și noutăți, vă rugăm să vizitați http://www.garantibbva.ro, și să urmăriți facebook.com/GarantiBBVARomania și linkedin.com/company/garanti-bbva-romania”.

Banca Europeană de Investiții este „instituția de creditare a Uniunii Europene. Este cea mai mare instituție financiară multilaterală din lume și unul dintre cei mai mari finanțatori în domeniul schimbărilor climatice. Acordă împrumuturi clienților de toate dimensiunile pentru a sprijini creșterea sustenabilă și crearea de locuri de muncă. Sprijinul BEI este adesea esențial pentru atragerea altor investitori.

De la înființarea sa în 1958, banca UE a investit peste 1,5 trilioane de euro. În timp ce acțiunile de combatere a schimbărilor climatice fac parte din tot ceea ce facem, activitățile BEI se concentrează pe următoarele domenii prioritare: climă și mediu, coeziune, inovare, capital digital și uman, întreprinderi mici, mijlocii și medii, orașe și regiuni sustenabile, precum și energie și resurse naturale sustenabile.

BEI colaborează îndeaproape cu alte instituții ale UE pentru a stimula integrarea europeană, a promova dezvoltarea UE și a sprijini politicile UE în peste 160 de țări din întreaga lume”.

 

 

 

Analiză Decoplast privind reducerea consumului de energie

0

Producătorul de tâmplărie Decoplast prezintă o analiză privitoare la specificul tamplăriei PVC, cu precădere, a sticlei, al cărei rol este esențial în izolarea termică și fonică:

Cum influențează profilul PVC consumul de energie: Ferestrele cu tâmplărie superioară reduc costurile cu 75%

Sticla, profilul și feroneria sunt cele mai importante criterii de luat în considerare când alegem tâmplăria PVC, atât din punct de vedere al durabilității, cât și al eficienței energetice pe termen lung. Sticla reprezintă aproximativ 80% din suprafața tâmplăriei, de aceea are un rol esențial în izolarea termică și fonică. Utilizarea ferestrelor cu tâmplărie superioară, în detrimentul ferestrelor cu o singură foaie de geam, pot reduce consumul de energie cu până la 75%, conform informațiilor Decoplast unul dintre producătorii de tâmplărie cu tradiție în România.

Potrivit Decoplast, în ciuda impactului pandemiei asupra sectorului de tâmplărie PVC, cererea de ferestre a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii 5 ani. Această tendință ascendentă s-a observat în special în zona de export pentru segmentul rezidențial, cu o cerere ridicată pentru locuințe de tip P+1 și apartamente. Un factor cheie care stă la baza acestei creșteri este reprezentat de cererea continuă pentru locuințe noi.

”Sticla constituie aproximativ 80% din suprafața totală a tâmplăriei și are rolul cel mai important în izolarea fonică și termică. De aceea, atunci când vine vorba despre alegerea unei sticle de calitate, este important să se acorde atenție criteriilor cum ar fi grosimea, spațiul dintre foițele de sticlă, recomandat să fie de 16 mm, și tipul de baghetă utilizată, fie distanțier warm edge sau baghetă caldă”, explică Mirela Ivașcu, Managing Partner Decoplast.

Profilul PVC reprezintă baza de susținere a sticlei unei fereastre, de aceea este importantă pentru stabilitatea și rezistența acesteia. Astfel, o fereastră cu un profil solid oferă o durabilitate sporită, mai ales dacă se folosește și o armatură de înaltă calitate. În plus, mai spun specialiștii Decoplast, utilizarea unui profil PVC cu 3 garnituri și o adâncime de montaj de peste 80 mm contribuie la obținerea unei eficiențe termice sporite.

Feroneria este, de asmenea, unul dintre elementele de bază ale unei ferestre, iar aceasta face ca toate piesele din ansamblul deschiderii să asigure eficiență termică și protecţie antiefracţie. Așadar o fereastră de calitate trebuie să beneficieze de o feronerie bine proiectată, care să adauge un plus de fiabilitate și funcționalitate întregului sistem.

Tâmplăria PVC poate contribui la economisirea și la reducerea costurilor cu energia. Tocmai de aceea, Decoplast a dezvoltat o gamă de profile de ferestre cu o eficiență energetică ridicată pentru a asigura o izolație termică optimă. Gama de profile Deco Spatio include profile cu cea mai înaltă eficiență energetică, potrivite pentru ferestre destinate caselor cu un consum de energie redus sau caselor pasive, conform standardului PH (Passivhaus), mai spun specialiști Decoplst. În cazul celor din urmă, necesarul de căldură este asigurat de surse pasive, precum energia generată de ocupanți, echipamentele tehnice sau radiația solară.

Echipa Decoplast identifică oportunități semnificative de creștere și în ceea ce privește înlocuirea tâmplăriei vechi cu cea din PVC. În special, regiunea de export din Uniunea Europeană  se află printre zonele cu cel mai mare potențial de expansiune. De asemenea, extinderea pe noi rute de transport în țară și deschiderea depozitelor noi pentru producție contribuie la stimularea acestui segment. În acest sens, Decoplast urmărește să răspundă nevoilor în creștere ale pieței și să ofere soluții eficiente și inovatoare în industria tâmplăriei PVC.


Activă pe piața locală din 2004, Decoplast este unul dintre producătorii de tâmplărie cu tradiție în România, și unul dintre puținii producători cu prezență internațională în Italia, Franța și Belgia. Gamele Decoplast – DecoSensio, DecoSpatio, DecoVisio și DecoVitrio sunt dezvoltate la cele mai înalte standarde de calitate, eficiență termică și fonică, design și tehnologie de ultimă generație. Produsele Decoplast respectă principiile sustenabilității, din grijă față de prezervarea și conservarea resurselor naturale, materialul cadru fiind 100% reciclabil.

SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE „HIDROELECTRICA” S.A. anunță publicarea Prospectului și începerea Perioadei de Ofertă

0

SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE “HIDROELECTRICA” S.A., cu sediul social în România, București, sector 1, Bd. Ion Mihalache nr. 15-17, etajele 10-15, (“Hidroelectrica” sau “Societatea”), principalul producător de energie electrică din România, cu un portofoliu de producție 100% din surse regenerabile și unul dintre cei mai mari producători hidroenergetici din Europa, anunță astăzi aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și publicarea prospectului (“Prospectul”) pentru oferta publică inițială (“Oferta Publică Inițială” sau “Oferta”) derulată de către Fondul Proprietatea S.A., cu sediul social în strada Buzești nr. 76-80, etaj 7, București, (“Fondul”), un fond de investiții alternativ administrat de Franklin Templeton International Services S.À R.L. (“Acționarul Vânzător”), în legătură cu acțiunile ordinare existente ale Societății (“Acțiuni Oferite”) și totodată începutul perioadei de Ofertă (“Perioada de Ofertă”).  Societatea va depune cerere pentru admiterea (“Admiterea”) la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața reglementată a Bursei de Valori București (“BVB”).

Detaliile ofertei:

  • Intervalul orientativ al Prețului de Ofertă a fost stabilit între 94 RON și 112 RON pe Acțiune Oferită (“Intervalul Prețului de Ofertă”), ceea ce corespunde unei capitalizări de piață de la 42,3 miliarde  de RON până la 50,4 miliarde de RON (de la 8,5 miliarde de EUR până la 10,2 miliarde de EUR).
  • Nivelul anticipat al Ofertei, incluzând orice Opțiune de Supra-Alocare (așa cum este definită mai jos) este de până la 89.708.177 Acțiuni Oferite ce urmează a fi vândute de Fondul Proprietatea S.A., reprezentând până la întreaga sa participație de 19,94% din capitalul social emis al Hidroelectrica.
  • Societatea nu va realiza o majorare de capital în contextul Ofertei și nu va beneficia în vreun fel de fondurile obținute ca urmare a desfășurării Ofertei.
  • Trei grupuri de investitori instituționali români (“Investitorii Principali”) au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei și au încheiat un acord de investiții cu Societatea și Acționarul Vânzător. Investitorii Principali s-au angajat să achiziționeze în total 2,24 miliarde RON în acțiuni la Prețul Final de Ofertă, sub rezerva anumitor condiții uzuale.
  • Oferta publică inițială va consta într-o ofertă publică adresată investitorilor de retail și instituționali din România, precum și într-o ofertă adresată investitorilor instituționali internaționali eligibili.
  • Se preconizează ca Perioada de Ofertă să înceapă pe 23 iunie 2023 și este de așteptat să se încheie cel târziu pe 4 iulie 2023 la ora 12 (ora locală). Prețul de Ofertă și numărul exact de Acțiuni Oferite spre vânzare vor fi determinate în urma procesului de book building din cadrul Perioadei de Ofertă și se estimează să fie anunțate pe sau în jurul datei de 5 iulie 2023. Se estimează ca decontarea să aibă loc pe sau în jurul datei de 10 iulie 2023. Se preconizează ca admiterea și începerea  tranzacționării pe BVB să aibă loc în jurul datei de 12 iulie 2023.
  • Investitorii de retail au dreptul la un discount de 3% din Prețul de Ofertă pentru acele ordine de cumpărare care au fost înregistrate în primele cinci zile lucrătoare ale Perioadei de Ofertă. Acțiunile Oferite pentru care s-a subscris în cadrul tranșei de retail începând cu a șasea zi lucrătoare a Perioadei de Ofertă vor fi vândute investitorilor de retail la Prețul de Ofertă.
  • Investitorii de retail pot subscrie în unitățile Băncii Comerciale Române S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., BT Capital Partners S.A. și ale Banca Transilvania, Swiss Capital S.A. și ale participanților eligibili ce se regăsesc pe lista publicată pe site-ul BVB. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-urile băncilor menționate.
  • Imediat după Admitere, acțiunile Societății vor fi incluse în indicele BET al BVB.
  • Acționarul Vânzător a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o opțiune (“Opțiunea de Supra-Alocare”), reprezentând până la 15% din Acțiunile Oferite, ce poate fi exercitată în termen de 30 de zile calendaristice de la Admitere.
  • Societatea și Fondul vor fi supuși unei interdicții de înstrăinare a acțiunilor Societății pentru o perioadă ce începe pe 22 iunie 2023 și se încheie după 180 zile de la data Admiterii, iar acționarul majoritar al Societății va fi supus unei interdicții de înstrăinare a acțiunilor Societății pentru o perioadă ce începe pe 22 iunie 2023 și se încheie după 12 luni de la data Admiterii, sub rezerva anumitor excepții prevăzute în Prospect.
  • Prospectul a fost aprobat de ASF și este disponibil pe site-urile Hidroelectrica, Fondului Proprietatea și BVB: https://www.hidroelectrica.ro/, www.fondulproprietatea.ro, www.bvb.ro.  Copii ale Prospectului vor fi furnizate la cerere, în timpul programului de lucru la sediul Hidroelectrica, bd. Ion Mihalache, nr. 15-17, etaj 10 – 15, București, 011171, România.
  • Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH și Morgan Stanley Europe SE acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni în legătură cu Oferta. Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG, Milan Branch și WOOD & Company Financial Services acționează în calitate de Codeținători ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. și S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt Intermediari Coordonatori (împreună,“Intermediarii”).
  • Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societății în legătură cu Oferta Publică Inițială.

 

Declarația lui Bogdan Badea, Director Executiv al Hidroelectrica: „Suntem încântați de interesul puternic venit până acum din partea investitorilor și de feedback-ul pozitiv din partea acestora față de evoluția companiei. În calitate de lider în producția de energie electrică din România, cu un portofoliu de producție 100% de energie regenerabilă, un istoric solid de creștere și o strategie clară axată pe eficiență operațională, diversificarea afacerii și asigurarea rentabilității capitalului, considerăm că Hidroelectrica reprezintă o ofertă foarte atractivă atât pentru investitorii români, cât și pentru cei internaționali.

Așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim, în perioada următoare, cu potențialii investitori, și să le împărtășim planurile de valorificare a oportunităților deosebite pe care le întrezărim pe piața locală, pe măsură ce România continuă procesul de tranziție energetică.”

Potențialul său instituțional trimite prețul Bitcoin la peste $30k

0

Bitcoin a ajuns la peste 30.000 de dolari pentru prima dată din aprilie și doar pentru a doua oară în 2023. Există câțiva factori pe piață în acest moment, care par să redea viață celui mai mare criptoactiv din lume.

În primul rând, începerea demersurilor pentru ca un ETF bitcoin spot să fie aprobat de o instituție financiară majoră precum BlackRock, la care s-au alăturat de atunci și alte instituții precum Wisdom Tree și Valkyrie, a reanimat potențialul ca fonduri uriașe de capital să aibă acces ușor la piață. BlackRock gestionează o sumă extraordinară de bani care ar putea debloca un potențial enorm pentru bitcoin dacă ETF-ul său ar fi aprobat.

În al doilea rând, asistăm la apariția pe piață a unei serii de noi platforme instituționale, ceea ce întărește și mai mult potențialul de creștere fără precedent al accesului la deținerea de bitcoin. Firme precum Citadel, Fidelity și Charles Schwab lucrează toate în acest sens facilitând în continuare accesul la criptoactiv.

În cele din urmă, președintele Fed, Jerome Powell, a depus ieri mărturie în fața Comitetului pentru servicii financiare al Camerei Reprezentanților din SUA, discutând despre stablecoins „pe care Fed le vede ca pe o formă de bani”. Powell a remarcat, de asemenea, că bitcoin are ‘staying power’.

În general, ceea ce vedem în narațiunea potențial optimistă pentru bitcoin este aprobarea instituțională generală – atât financiară, cât și de reglementare – a bitcoinului ca activ. Investitorii importanți, care au deja acces la piață par să anticipeze potențialele schimbări de pe piață, prevăzând că sume mari de capital se vor alătura în curând pieței.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UE investește 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure și eficiente

0

Comisia Europeană a selectat 107 proiecte de infrastructură de transport care să primească granturi UE în valoare de peste 6 miliarde EUR din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – instrumentul UE pentru investiții strategice în infrastructura de transport. Peste 80 % din această finanțare va sprijini proiecte care asigură o rețea mai eficientă, mai ecologică și mai inteligentă de căi ferate, de căi navigabile interioare și de rute maritime de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei.

Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere aflate de-a lungul rețelei centrale TEN-Tau fost de asemenea considerate prioritare pentru finanțare. Printre acestea se numără, în special, tunelul de bază Brenner (care leagă Italia și Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice și Polonia cu restul Europei), precum și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen) – pentru a menționa doar câteva.

Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Polonia vor primi finanțare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele aflate la cheu.

Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigențele viitorului, infrastructura aflată de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franța și Belgia va fi modernizată. Porturile interioare de pe Dunăre și din bazinele Rinului, precum Viena și Andernach, vor fi de asemenea modernizate.

Pentru a spori și mai mult siguranța și interoperabilitatea transportului feroviar din UE, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri și pe linii de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În transportul rutier, mai multe state membre ale UE vor implementasisteme și servicii de transport inteligente(STI), în special STI cooperative (STI-C), pentru un transport mai sigur și mai eficient. Mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiecte de management al traficului aerian european, cu scopul de a spori eficiența transportului aerian și de a crea un cer unic european.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „La acest apel de proiecte, România a obținut finanțări de aproape 600 de milioane de euro dintr-un total de 6,2 miliarde disponibili pentru toate țările Uniunii Europene. Proiectele României acoperă toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanțării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate. De asemenea, România a accesat fonduri însemnate și pentru Culoarele Solidarității, care sunt conexiunile UE cu Moldova și Ucraina. 


Cele 107 proiecte au fost selectate dintr-un număr total de 353, depuse în urma cererii de propuneri publicate în 2022.

Finanțarea UE va fi sub formă de granturi, care vor fi utilizate pentru cofinanțarea costurilor totale ale proiectelor.

În cadrul programului „MIE-Transport” pentru perioada 2021-2027 este disponibil un cuantum de 25,6 miliarde EUR pentru granturi destinate cofinanțării proiectelor TEN-T în statele membre ale UE. Începând din 2014, MIE a sprijinit aproape 1 300 de proiecte din sectorul transporturilor (excluzând selecția propusă astăzi), cu 29,4 miliarde EUR în total.

În cadrul „MIE-Transport” sunt disponibile și alte oportunități de finanțare: cererea de propuneri din 2023 pentru mobilitatea militară este deschisă în prezent până la 21 septembrie 2023, iar cererile de propuneri din cadrul Mecanismului destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi sunt deschise până la 7 noiembrie 2023. Următoarele cereri de propuneri din cadrul „MIE-Transport” vor fi lansate spre sfârșitul lunii septembrie 2023.

Lista proiectelor finanțate

Angajații preferă munca hibridă, iar acest lucru afectează piața clădirilor de birouri

Angajații nu mai doresc să lucreze doar de la birou, munca hibridă capătă tot mai multă importanță, iar acest lucru pune sub presiune sectorul imobiliar comercial, și în special pe cel al spațiilor de birouri.

Rezerva Federală a SUA menține ratele dobânzii pentru moment, dar plănuiește noi majorări pentru a reduce presiunile asupra prețurilor. BCE continuă să majoreze ratele. Această situație pune presiune asupra companiilor pentru a reduce costurile, inclusiv cele cu închirierea  spațiilor de birouri.

Un studiu comparativ făcut în 27 de țări a ajuns la concluzia că angajatorii din aceste țări au dorit ca angajații să se întoarcă la birou mai multe zile pe săptămână decât ar fi preferat aceștia. De asemenea, studiile au relevat că, după pandemie, companiile au trecut la un model hibrid care le cere angajaților să lucreze 2-3 zile pe săptămână de la birou. Disponibilitatea acestei oportunități variază în funcție de industria specifică în care se află compania. Companiile din domeniul tehnologiei sunt mai flexibile, în timp ce restaurantele, serviciile de alimentație publică și fabricile necesită o prezență totală la birou. De asemenea, companiile mici, sub 500 de angajați, sunt mai flexibile în ceea ce privește prezența la birou decât cele mai mari, beneficiind astfel de cheltuieli mai mici cu spațiul de birou și utilitățile.

Această situație a dus la un grad de ocupare scăzut al spațiilor de birouri, ceea ce înseamnă că mai puțini angajați populează spațiul închiriat. În Europa, gradul de ocupare al spațiului de birouri a început să urce de la 43% la 55%, dar este sub media de 70% de dinaintea pandemiei. Angajații preferă să vină la birou în mijlocul săptămânii, gradul mediu de ocupare al birourilor fiind mai ridicat marțea (63%), miercurea (62%) și joia (62%)

În Europa, gradul de neocupare a clădirilor de birouri este încă scăzut, dar a crescut de la 7,1% la 7,6% în ultimele douăsprezece luni, deoarece chiriașii au amânat semnarea de noi contracte de închiriere. În București, gradul de neocupare a rămas la 15%, același nivel ca în trimestrul anterior și ca cel din T1 2022. Ultima dată când a fost înregistrat un nivel mai mare a fost în 2014. După un an puternic în 2022, piața de birouri din București a înregistrat o activitate limitată de închiriere în primul trimestru din 2023, cu tranzacții înregistrate de doar 46.000 mp. Acesta este cel mai scăzut nivel de absorbție trimestrială din ultimii doi ani și reprezintă o scădere de 35% de la an la an față de volumul înregistrat în T1 2022.

Dar în alte orașe asistăm la creșteri ale spațiilor de birouri devenite libere: Dublin (+3.5%  la 14,0%), Paris – La Défense (+2,7% la 15,7%) și Budapesta (+2,4% la 12,2%). Sentimentul negativ privind spațiile de birouri se bazează în parte pe nivelurile ridicate ale spațiilor vacante, deși, în comparație cu SUA, Europa pare mai ferită, deoarece oferta de spații noi este limitată.

În primul trimestru al anului 2023, rata medie de neocupare a spațiilor de birouri pe piața americană s-a situat la 18,6%, cu 5,9% mai mare decât în ultimul trimestru al anului 2019, potrivit celor mai recente proiecții ale Cushman & Wakefield, o companie de servicii imobiliare comerciale. Acest lucru creează neliniște în sectorul bancar din SUA. Un număr de 135 de bănci regionale au o expunere de 16,5%, 829 de bănci comunitare au alte 24,3%, iar 2965 de bănci au alte 18,3% din totalul expunerii bancare la real estate-ul comercial (CRE).

Toată această situație s-a tradus printr-o scădere a valorii atât a indicelui Dow Jones US Banks, care a pierdut 11,2% în acest an, cât și a Vanguard Real Estate Index ETF (VNQ), care a pierdut peste 7% în ultimele 12 luni. De asemenea, au fost afectate și unele din cele mai mari REIT-uri (fonduri de investiții imobiliare) de birouri din SUA, Alexandria Real Estate Equities, Inc. (ARE) care a pierdut peste 21%, iar Boston Properties (BXP) a pierdut aproape 40% din valoare în acest an.

 

Radu Puiu, XTB România: Redresarea Bitcoin dă speranțe investitorilor, dar mai e mult până departe

0

Anul 2023 a fost mai degrabă optimist pentru întreaga piață a activelor digitale, inclusiv pentru Bitcoin – care a avansat cu aproximativ 82% de la începutul anului. Au existat însă și mișcări semnificative în domeniu, care au creat incertitudine cu privire la viitorul monedelor virtuale.

„Cea mai mare criptomonedă din lume, Bitcoin, urmează din nou calea redresării, moneda reușind să câștige 18,8% de la începutul săptămânii, la momentul acestei analize evoluând la 30.460 de dolari”, precizează Radu Puiu, analist financiar al XTB România.

Această dinamică vine după ce, săptămâna trecută, moneda a scăzut sub pragul de 25.000 de dolari, cele mai reduse niveluri din luna martie. Scăderea a venit după ce Comisia pentru valori mobiliare și schimb valutar din SUA (SEC) a dat în judecată una dintre cele mai importante burse de criptomonede, Binance, și pe fondatorul și directorul executiv al acesteia, Changpeng Zhao (CZ).

Potrivit analistului XTB, lumea activelor digitale rămâne concentrată pe „luptele” cu instituțiile de reglementare din întreaga lume, în timp ce autoritățile elaborează noi reguli privind modul în care ar trebui să fie gestionate tranzacțiile cripto.

„În plus, investitorii speră că Rezerva Federală va pune în sfârșit pauză creșterii dobânzilor în luna iunie – sau cel puțin va da un indiciu cu privire la momentul în care creșterile de rate ar putea lua sfârșit”, arată Radu Puiu.

Dar acum, datorită diverșilor factori precum slăbirea dolarului și scăderea ratei inflației, o pauză în creșterea ratelor în SUA și în fluxurile către active de refugiu, Bitcoin a reușit să prindă tracțiune.

Încă departe de maximul istoric

De la începutul anului, Bitcoin s-a redresat cu peste 82%. Cu toate acestea, drumul spre recuperare este lung, deoarece Bitcoin este încă cu aproape 56% mai jos față de maximul istoric atins în noiembrie 2021. Investitorii mari, care sunt cunoscuți sub numele de „Balene” (Whales), au început să acumuleze din nou BTC. Potrivit datelor Santiment, marile balene Bitcoin dețin între o mie și zece mii BTC în portofelele lor. Acest lucru indică faptul că investitorii și-au umplut portofelele cu o mulțime de BTC, ceea ce ar putea arăta semnul de recuperare a prețului Bitcoin. Aceste balene au acumulat o valoare combinată de 3,6 miliarde de dolari în Bitcoin din prima săptămână a lunii aprilie, contribuind la raliul prețului.

Sentimentul a fost îmbunătățit în domeniul activelor digitale de la sfârșitul săptămânii trecute, când BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, a depus o cerere pentru ceea ce ar fi primul ETF spot pe Bitcoin din SUA. Cererea a venit la o săptămână după ce SEC a dat în judecată două dintre cele mai mari burse de criptomonede, Binance și Coinbase.

„Sentimentul a fost ajutat de lansarea EDX Markets, un schimb de active digitale susținut de Citadel Securities, Fidelity Digital Assets și Charles Schwab Corp. În plus, BlackRock și WisdomTree au depus cereri pentru ETF-uri Bitcoin spot în SUA, semnalând cererea instituțională și potențiala adâncime a pieței”, precizează analistul XTB România.

În Europa, gigantul bancar Deutsche Bank AG a solicitat permisiunea de reglementare pentru a funcționa ca un custode de active digitale în Germania.

Piața cripto se dinamizează

Tot mai multe instituții din SUA solicită înființarea de ETF-uri Bitcoin printre care se numără BlackRock și Fidelity. Miercuri, 21 iunie, au fost făcute publice și intențiile Invesco – WisdomTree.

La  20 iunie, piața a reacționat și la vestea deschiderii în SUA a unei noi burse de criptomonede, EDX Markets. Pentru moment, însă, entitatea se va specializa în deservirea instituțiilor și nu poate fi comparată cu Binance sau Coinbase, a căror activitate se concentrează asupra clienților de retail. EDX este susținută, printre altele, de Citadel Securities și Virtu Financial, unii dintre cei mai mari market makers din lume, precum și de Charles Schwab, fondul Fidelity Investments și alte instituții de pe Wall Street.

Un sondaj Nomura a indicat că 96% dintre investitorii instituționali profesioniști, care gestionează aproape 5.000 de miliarde de dolari (303 instituții), sunt dispuși să investească în criptomonede. Totodată 82% dintre respondenți au o părere pozitivă despre perspectivele pe termen lung ale Bitcoin și Ethereum.

Mulți operatori financiari tradiționali sunt dornici să își arate entuziasmul față de tehnologia blockchain și față de modalitățile prin care aceasta poate ajuta la actualizarea vechii infrastructuri financiare.

Fiecare mișcare trebuie monitorizată

Investitorii au devenit mai optimiști în privința riscului reputațional asociat cu activele digitale, deoarece nume mari precum BlackRock și Fidelity și-au exprimat intențiile legate de piața activelor digitale. Aceasta ar putea contribui la reducerea barierei mentale care a împiedicat unii investitori să achiziționeze astfel de instrumente financiare.

Întrucât majorările ratelor dobânzilor au fost puse pe pauză de Rezerva Federală săptămâna trecută, unii participanți la piață consideră că economia americană ar putea crește, iar dolarul ar putea continua să scadă. Dacă acest lucru se va întâmpla, Bitcoin ar putea continua să își revină alături de piețele de acțiuni.

„În timp ce viitorul Bitcoin rămâne necunoscut, investitorii de retail trebuie să fie foarte atenți și prudenți cu privire la fiecare mișcare a Bitcoin deoarece a fost un an destul de tumultuos pentru cea mai mare monedă digitală. Susținătorii Bitcoin nu ar trebui să uite că moneda încă se tranzacționează cu aproape 56% mai jos față de maximele istorice. Depășirea pragului de 30.000 de dolari este o victorie pentru cumpărători, însă continuarea mișcării ascendente ar putea fi sub semnul întrebării”, subliniază Radu Puiu, analist financiar al XTB România.

Pe de o parte, Bitcoin încă prezintă un nivel considerabil de corelare cu indicele tehnologic din SUA, Nasdaq, ceea ce ar putea sugera o potențială continuare a creșterii întrucât avansul Bitcoin a prezentat un decalaj față de piața tradițională. Însă, o schimbare de atitudine pe piețele de capital ar putea întrerupe recuperarea monedei. În plus, pragul de 30.000 de dolari are o importanță psihologică în rândul investitorilor, motiv pentru care vânzătorii ar putea acționa.

 

Colliers: Achizițiile de locuințe cu finanțare bancară continuă să scadă și în 2023

0

Achizițiile de locuințe cu finanțare bancară continuă să scadă și în 2023. Fundamentele solide ale pieței rezidențiale dau însă încredere dezvoltatorilor să continue investițiile în proiecte noi .

Creșterea dobânzilor a redus apetitul românilor pentru creditele ipotecare, numărul tranzacţiilor de apartamente fiind, în primele cinci luni ale anului, în scădere cu aproape 30% la nivelul Bucureștiului și al marilor orașe din România, observă consultanții Colliers. Comparativ cu ultimii patru ani, în care soldul creditelor pentru locuințe a crescut cu o medie anuală de 10 – 12%, în prezent, evoluția anuală a stocului de credite pentru locuințe mai înregistrează o  creștere de doar 1,2%, scăderea de ritm devenind notabilă începând cu a doua parte a anului trecut.

„Stocul creditelor pentru locuințe a scăzut în fiecare din primele patru luni ale acestui an, ceea ce înseamnă că băncile au acordat mai puține credite pentru locuințe decât au fost rambursate. Perspectivele dobânzilor pentru a doua parte a anului arată puține semne de îmbunătățire, astfel că ne așteptăm să vedem o continuare a acestui trend. Evoluția anuală a creditelor pentru locuințe va intra în teritoriu negativ, iar o consecință este faptul că procentul tranzacțiilor care se bazează pe credit scade, pentru că o parte dintre cumpărători nu își mai permit să acceseze un credit ipotecar, așa că se văd nevoiți să amâne decizia de cumpărare”, explică Gabriel Blăniță (foto), Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

IRCC, dobânda de referință pentru creditele pentru locuințe va rămâne relativ constantă față de valoarea de 5,98% din al doilea trimestru a lui 2023, pentru trimestrul al treilea urmând să se situeze la 5,94%, iar în ultimele trei luni ale anului este estimată să ajungă la circa 5,95%. În acest context, după doi ani de creșteri susținute și generalizate, consultanții Colliers subliniază că vom asista anul acesta la un număr mai redus de tranzacții, cu evoluții mixte ale prețurilor.

Chiar și așa, fundamentele pieței rezidențiale rămân solide, iar creșterile salariale se mențin la un nivel ridicat. Salariul mediu net pe economie a crescut cu 15% în aprilie 2023, față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 4.564 lei, evoluție care depășește rata inflației din aceeași perioadă. Consultanții Colliers sunt de părere că o continuare a acestei tendințe va duce la îmbunătățirea accesibilității locuințelor, atât de afectată în ultimii doi ani. De asemenea, raportat la perioada dinaintea pandemiei, piața cunoaște o dinamică bună, numărul tranzacțiilor cu apartamente din 2023 fiind în creștere cu circa 20-30% în București și marile orașe.

Perspectiva încetinirii inflației, atât în România, cât și la nivel european, va avea ca efect o detensionare a piețelor financiare, care duce în final și la scăderea costului cu împrumutul pentru achiziția de locuințe, punctează consultanții Colliers. De la începutul acestui an, ROBOR 3M a înregistrat o scădere de 1 punct procentual, de la 7,56%, până la 6,55% în prezent. Scăderea dobânzilor la creditele legate de IRCC (creditele noi, dar și creditele vechi care au făcut conversia de la ROBOR la IRCC) va mai dura însă, având în vedere metodologia de calcul a acestui indice.

„Chiar dacă ritmul de creștere a volumului de lucrări a mai scăzut față de anii trecuți, primele patru luni ne-au arătat totuși o creștere de 1,1% a volumului construcțiilor rezidențiale, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cei care continuă să investească în dezvoltarea de noi proiecte în această perioadă vor avea cel mai mult de câștigat în perspectiva anului viitor, când ne așteptăm la detensionarea condițiilor de finanțare. De asemenea, volumul foarte bun al lucrărilor de infrastructura din această perioadă va debloca din potențialul de dezvoltare pe care îl înregistrează atât zona capitalei, cât și orașele situate de-a lungul autostrăzilor spre Moldova sau spre Transilvania”, conchide Gabriel Blăniță.

În București, ajustarea ofertei de locuințe noi pe fondul cererii mai reduse a fost evidențiată în primul trimestru al anului de o scădere mai accentuată a numărului de locuințe livrate. Doar 4.666 locuințe au fost livrate în primele trei luni ale lui 2023, în scădere cu 16% față de perioada similară a anului trecut.

Evoluția pieței rezidențiale este strâns legată de evoluția generală a economiei, iar perspectivele bune ale economiei românești au fost evidențiate în cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene din această primăvara. În ciuda încetinirii creșterii economice din Uniunea Europeană față de evoluția din 2022, România este țara cu cea mai mare creștere economică prognozată din CEE și a treia la nivelul UE, cu 3,2% in 2023 și 3,5% în 2024. Aceste perspective contribuie la climatul pozitiv pentru investiții, alături de a doua cea mai scăzută inflație din CEE-6 și de nivelul  investițiilor publice în infrastructură.

 

Procedură simplificată și termen prelungit pentru sponsorizări. Ce trebuie să știe companiile interesate?

0

 de Daniel Grigore(foto),
Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România

Procedura prin care companiile pot direcționa 20% din impozitul pe profit către organizații non-profit (ONG) a fost simplificată, astfel că, începând cu rezultatele financiare obținute în 2022, facilitatea este mai ușor de aplicat. Anterior, companiile interesate erau obligate să vireze banii în conturile asociațiilor și ONG-urilor pe care voiau să le sponsorizeze până la finalul anului calendaristic. Ca urmare a unui ordin publicat anul trecut, societățile pot opta pentru sponsorizarea entităților alese inclusiv după depunerea bilanțului, prin intermediul ANAF, prin depunerea Declarației 117. Mai mult, ANAF are obligația să vireze banii în 45 de zile de la depunerea declarației.

Companiile plătitoare de impozit pe profit sau impozit pe venit (microîntreprinderile) pot acorda sponsorizări organizațiilor non-profit în baza legislației în vigoare, respectiv Codul fiscal, Legea sponsorizării (32/1994). Cheltuiala respectivă nu este deductibilă la calculul impozitului pe profit, însă constituie credit fiscal (se scade din impozitul datorat statului). Creditul fiscal este limitat la 0,75% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit calculat pentru perioada de referință (suma cea mai mică dintre cele două) pentru contribuabilii supuși impozitului pe profit sau 20% din impozitul pe venit datorat pentru perioada de referință (trimestrul în care s-a înregistrat cheltuiala cu sponsorizarea).

În ce constă noua procedură

Companiile care vor să sponsorizeze organizații non-profit au și posibilitatea redirecționării unei părți din impozitul pe profit, până la plafonul menționat mai sus, cu condiția existenței unui contract de sponsorizare și a completării și depunerii unui formular specific, 177. Solicitarea poate fi transmisă autorității fiscale în următoarele șase luni de la termenul legal pentru depunerea declarațiilor privind impozitul pe profit/venitul aferent trimestrului IV (pentru anul 2022, termenul este 26 decembrie 2023).

Exemplu de calcul pentru o companie care, în anul 2022, a înregistrat o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei, datorează un impozit pe profit de 500.000 de lei și a acordat, în timpul anului, sponsorizări de 70.000 de lei. În plus, mai are dreptul la credit din sponsorizări de 5.000 de lei, sumă reportată din perioadele anterioare (cu un an în urmă au fost acordate sponsorizări peste plafon). Având în vedere că 0,75% din cifra de afaceri reprezintă 225.000 de lei, iar 20% din impozitul pe profit este 100.000 de lei, rezultă că societatea respectivă are dreptul să acorde sponsorizări în limita plafonului de 100.000 de lei (pentru 2022). Dar pentru că a aplicat un credit fiscal deja, în timpul anului, de 75.000 de lei, mai poate încheia contracte cu beneficiari eligibili ai redirecționării pentru încă 25.000 de lei. Contractele ar trebui încheiate până la momentul depunerii formularului 177.

În situația în care, în urma rectificării, rezultă un impozit mai mic datorat de companie, diferența din suma redirecționată de autorități în baza formularului 177 aprobat va trebui achitată la bugetul de stat de către contribuabil. Însă avantajul redirecționării este că sponsorizarea se face din impozitul pe profit datorat, și nu ca și o cheltuială operațională a contribuabilului.

În concluzie, societățile care nu au reușit să direcționeze integral sumele aferente acestei facilități în anul 2022 mai au la dispoziție încă șase luni începând cu data de 26 iunie 2023 să decidă către ce ONG le direcționează și să parcurgă pașii necesari în acest scop.

FNGCIMM anunță încheierea etapei naționale de evaluare pentru a deveni partener al programului INVEST EU

0

După succesul implementării programului IMM INVEST, FNGCIMM anunță încheierea etapei naționale de evaluare pentru a deveni partener al programului INVEST EU.

În data de 21.06.2023, compania KPMG România și KPMG Luxemburg au transmis către Comisia Europenă Raportul de evaluare pe piloni având ca obiect verificarea îndeplinirii, de către FNGCIMM SA IFN a standardelor UE necesare dobândirii calității de partener de implementare în cadrul Programului InvestEU. Acest demers marchează încheierea cu succes a etapei naționale de evaluare – derulată pe parcursul a aproape doi ani și debutul unui proces complex de verificare la nivelul Comisiei Europene.

Finalizarea Raportului de evaluare pe piloni reflectă progresele semnificative înregistrate de FNGCIMM SA IFN în planul definirii unui statut instituțional pe deplin compatibil cu exigențele legislative și operaționale comunitare, iar obținerea unui rezultat pozitiv al evaluării la nivelul Comisiei va confirma includerea FNGCIMM SA IFN în categoria instituțiilor financiare a căror viziune strategică depășește granițele naționale, aducând un aport relevant în procesul de dezvoltare sustenabilă a mediului de afaceri european.

Implementarea Invest EU a fost una dintre principalele teme ce au fost abordate și în cadrul întâlnirii anuale a fondurilor de garantare membre ale Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare (AECM), reunite la Atena în perioada 15-17 iunie 2023, o temă de interes și pentru România din perspectiva obiectivului FNGCIMM legat de dezvoltarea activității pe noi direcții, prin utilizarea fondurilor europene și obținerea statutului de partener InvestEU.

Astfel, în cadrul Sesiunii publice a Adunării Generale a AECM, a fost prezentat statusul implementării Programului InvestEU, de către invitatul special al reuniunii, dl.Giorgio CHIARION CASONI, director al unității InvestEU și Instituții Financiare din cadrul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare – DG ECFIN. Interesul FNGCIMM pentru Programul INVEST EU a fost susținut și într-o întâlnire bilaterală cu oficialul european de către dl. Dumitru NANCU, director general al FNGCIMM și Vicepreședinte al AECM, urmând ca echipa INVEST EU și cea a FNGCIMM să se întalnească în perioada următoare pentru stabilirea liniilor de dialog și comunicare pe acest  subiect.

Tot în marja evenimentelor de la Atena s-a derulat și Adunarea Generală a GNGI – Rețeaua Globală a Instituțiilor de Garantare. FNGCIMM este membră a acestei platforme mondiale a instituțiilor de garantare cu reprezentare din Europa, Asia, Africa și America de Sud.

Cu acest prilej, au fost  aleși doi coordonatori ai rețelei, respectiv dl.Bernhard SAGMEISTER – CEO, AWS AUSTRIA, fost președinte al AECM si dl.Mohammed AL-JAFARI, președintele Jordan Innovative Start-up-ups and SMEs Fund (ISSF) și director general al Jordan Loan Guarantee Corp. (JLGC).

Dl Dumitru NANCU a transmis în cadrul Adunării Generale propunerea FNGCIMM ca odată cu luarea unei decizii privind viitoarea structură a GNGI, de transformare în asociație sau confederație mondială, să fie creată la București, cu susținerea FNGCIMM, un punct de coordonare al organizatiei, cu responsabilitate în gestionarea derulării activităților în regiunea Central și Sud Est a Europei.

În ultima perioadă, din poziția de conducere pe care o deține în cadrul AECM, FNGCIMM a intensificat promovarea schimbului de experiență și bune practici între instituțiile de garantare, cu scopul de a dezvolta noi produse și de a poziționa FNGCIMM ca partener solid pe harta instituțiilor financiare din Europa.


Invest EU este un program al Uniunii Europene (UE) care are scopul de a sprijini investițiile în Europa pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și care este gestionat de Comisia Europeană în colaborare cu alte instituții financiare și de investiții. Programul furnizează sprijin financiar și asistență tehnică pentru proiecte din diferite domenii, cum ar fi infrastructura, cercetarea și inovarea, întreprinderile mici și mijlocii, energia durabilă și dezvoltarea urbană.

Obținerea statutului de partener Invest EU aduce unei organizații  avantaje legate de accesul la capital și la o gamă largă de instrumente financiare și asistență tehnică pentru susținerea proiectelor de investiții, pentru dezvoltarea de proiecte și inițiative cu impact economic și social semnificativ.

În același timp, organizațiile partenere Invest EU, pot beneficia de avantajele unei rețele extinse de parteneri,  care facilitează colaborări strategice și accesul la resurse și schimburi de bune practici, inclusiv sprijin tehnic și consultanță pentru evaluarea proiectelor, structurare financiară, gestionarea riscurilor și alte aspecte legate de investiții.

Nu în ultimul rând, partenerii Invest EU pot beneficia de promovare și vizibilitate sporită în cadrul Uniunii Europene și la nivel international, acest lucru contribuind la consolidarea imaginii organizației, la atragerea de noi oportunități de afaceri și la extinderea rețelei de contacte.

FNGCIMM își concentrează eforturile tehnice și organizatorice  astfel ca, spre finalul anului 2023 să poată participa la apelul Comisiei Europene de selectare a partenerilor de implementare pentru garanția europeană indirectă din cadrul Programului InvestEU 2021-2027.

ORSE: În premieră națională, va fi cercetată sărăcia energetică în orașele mici din România

0

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), a demarat, în premieră națională, un proiect pilot de cercetare privind sărăcia energetică în urbanul mic, zonă aflată la intersecția dintre orașele mari și mediul rural. Obiectivele cercetării sunt să se identifice cum se manifestă sărăcia energetică în micile orașe, care sunt principalele provocări, dar și care sunt actorii importanți și soluțiile specifice pentru reducerea acestui fenomen. Alături de proiectele de cercetare pe care CSD le-a desfășurat de-a lungul timpului în diferite contexte urbane, rezultatele acestui proiect vor completa harta înțelegerii fenomenului vulnerabilităților energetice în România. 

Cercetarea se va realiza în contextul implementării proiectului Enertown, finanțat din fonduri norvegiene și derulat de către CSD în parteneriat cu Universitatea Stavanger din Norvegia pentru schimbul de bune practici și dezvoltarea capacității de implementare a tranziției juste, alături de ECERA – organizație non-guvernamentală cu expertiză în zona de politici energetice și de mediu – și de Servelect – companie cu expertiză în managementul energetic al mai multor localități din categoria urbanului mic.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează: consolidarea capacității actorilor locali de a naviga provocările tranziției juste în contextul urbanului mic din România, de a identifica și cuantifica provocările specifice și de a produce formule de intervenție care să producă rezultate în comunitate. Acestea din urmă vizează energia regenerabilă, eficiența energetică și soluții de securitate energetică durabilă. Proiectul se va desfășura în patru localități urbane din județul Cluj: Huedin, Gherla, Turda și Câmpia Turzii. Obiectivul secundar este transferul experienței obținute aici către alte localități din România.

Enertown oferă oportunitatea unei cercetări paralele, realizate cu această ocazie de ORSE, privind sărăcia energetică în urbanul mic. Proiectul se va derula până în luna decembrie a acestui an.

„Modul în care dezvoltarea în România s-a realizat după 1990 a presupus provocări specifice pentru mediul rural și mediul urban. Urbanul mic se distinge prin propriile provocări, în special în contextul dezvoltării marilor poluri urbane. În România, orice discuție privind sărăcia energetică sau tranziția justă are o abordare eminamente națională, fără să ia în calcul nuanțele locale. Ideea cercetării este să înțelegem provocările sărăciei energetice în micul urban, într-un context de dezvoltare”, a declarat George Jiglău, președinte CSD, coordonator ORSE și al proiectului Enertown.  

Așa cum experții ORSE au mai atras atenția, în România, profilul consumatorilor vulnerabili de energie este, de obicei, analizat de instituțiile responsabile de tratarea sărăciei energetice cu referință insuficientă la date concrete din teren, studii de caz sau alte detalii legate de mediul de viață al acestor oameni (regiuni montane/de câmpie, rural/urban etc.). Măsurile generalizate la nivel de populație sau care nu fac distincție între vulnerabilități nu pot produce o acoperire corectă a nevoilor diferitelor categorii de gospodării.


 

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, sunt aduși la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

„59% dintre angajați iau în considerare schimbarea locului de muncă cu unul care oferă mai multă flexibilitate”. Principalele concluzii ale conferinței Magnetico Iași 2023

0

Experiența angajaților în organizație este un element ce poate face diferența între implicarea lor și plecarea din companie. Astfel, dezvoltarea unei culturi în care oamenii să simtă că aparțin, unde să se simtă văzuți și să simtă că munca lor are un impact real, devine o prioritate pe agenda specialiștilor de resurse umane. Cu toate acestea, este nevoie ca și liderii să adopte aceste valori ale organizației și să încurajeze oamenii din echipe să își atingă potențialul maxim. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile celor 18 specialiști români și internaționali invitați la conferința „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, pe 14 iunie 2023.

Peste 150 de profesioniști în HR și employer branding s-au reunit la Palas Congress Hall și online, pentru a face schimb de idei și bune practici în ceea ce privește cultivarea unui brand de angajator sănătos și atractiv pentru toate cele cinci generații de candidați ce sunt, astăzi, pe piața muncii.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, fiind moderată de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

SESIUNEA I

Prima sesiune a fost deschisă de un invitat special din Marea Britanie, Tosin Ogunnusi, Empowerment Trainer, Executive Coach, Author.

Între ceea ce se spune și ceea ce se înțelege, și ceea ce nu se spune și nu se înțelege, multă iubire se pierde. Multe relații dispar. Există multe neînțelegeri la locul de muncă. Pentru mulți oameni, unul dintre cele mai mari obstacole în a se implica și a performa cu adevărat este dialogul lor intern. Ori de câte ori comunicăm unii cu ceilalți, generăm o semnificație. Nu vorbim aici doar despre comunicarea ta cu alte persoane, ci și despre felul în care comunici cu tine. Cum creezi semnificații pentru evenimentele ce se întâmplă în exterior? Folosești cele cinci simțuri pentru a prelua informația și, atunci când informația ajunge în mintea ta, o filtrezi. Ca ființe umane, suntem înzestrați cu trei filtre extraordinare: ștergere, distorsiune și generalizare – fiecare dintre acestea filtrează informația pe care o primim, iar acest lucru se întâmplă în fiecare secundă. Ștergerea este un filtru care elimină 99,9% din informațiile la care ești expus și îți lasă doar 0,1% din acestea. Cel mai mare provocare este că majoritatea oamenilor se concentrează pe ceea ce nu doresc. Lucrurile pe care le ștergi, pe care nu le vezi, sunt cele care îți fac viața mai fericită, mai împlinită”, a explicat el.

În continuare, Mihaela Murariu, Director Resurse Umane, Antibiotice Iași, a vorbit despre factorii ce determină un candidat să aleagă un angajator și de ce este important ca organizațiile să respecte promisiunile pe care le fac acestora.

Antibiotice este o companie care, constant, dar mai acerb în prezent, se uită la perspectiva de creștere a afacerii până în 2030. Acest plan se bazează pe niște piloni, primul fiind cel al adaptării strategice a resursei umane. Nu e o noutate – este o chestiune practicată în companie ani de-a rândul. Însă vorbim de digitalizare, vorbim de tehnologizare și retehnologizare… Sunt multe misiuni pe care compania și le-a propus și, în acest caz, ce înseamnă adaptarea strategică a resursei umane? Cum va evolua structura de personal în perspectiva acestor noi tendințe pe care le vedem în jurul nostru? Mai sunt și cerințe legale care vin din spate și care schimbă paradigma funcțiilor dintr-o companie. Astăzi vorbim de sustenabilitate, vorbim despre securitate cibernetică și de multe alte aspecte care ne reașază din punct de vedere al resurselor umane. Care sunt în România primii 5 factori ce determină un angajat să aleagă un angajator? Potrivit unui studiu recent, este important să existe un pachet atractiv salarial și emoțional, să fie o atmosferă plăcută de lucru. Securitatea jobului este și ea importantă, la fel și gestiunea carierei și partea de work-life balance. Ca oameni de resurse umane, le recunoaștem cu toții și ne confruntăm cu ele”, a explicat ea.

Mădălina Șchiopu, HR Business Partner, Tremend, a vorbit la Magnetico Iași  despre puterea conectării cu oamenii.

În ultima vreme, am auzit foarte des și în foarte multe arii despre inteligența artificială și ceea ce poate să facă ea. ChatGPT prinde aripi, pare că are toate informațiile și că poate să răspundă la orice întrebare, la orice cerință. Însă, în realitate, chiar poate să le facă pe toate? Din ce am observat eu, este ceva ce nu poate face, deși mimează puțin: să se conecteze cu oamenii. Să ne simțim apreciați, văzuți, este foarte important pentru noi, ca oameni. La fel de important este să ne simțim apreciați în cadrul companiei în care lucrăm. Astfel, avem la dispoziție discuții 1 la 1, stay interview, stay conversation, avem un plan de acțiune structurat, ce ne ajută să contribuim la creșterea engagementului colegilor în companie. Cât de des ținem aceste discuții cu oamenii? Dacă avem un 1 to 1 o dată pe an, cu fiecare dintre colegi, și ne așteptăm să identificăm toate problemele ce apar, nu este suficient. Avem nevoie de frecvență. ChatGPT nu poate merge către oameni, așa cum o fac specialiștii de resurse umane”, a punctat ea.

Tímea Mozgirs, International Business Development, Blue Colibri, a vorbit despre cum poate folosi organizația instrumentele de neuromarketing pentru a crește engagementul angajaților.

Soluția noastră este o platformă pentru angajați, care ajută la creșterea implicării angajaților, care încurajează învățarea și dezvoltarea și care facilitează comunicarea la locul de muncă. Aceasta poate îmbunătăți engagementul pe întregul parcurs al angajatului în companie. De la momentul în care ești candidat și până în momentul în care devii fost angajat, noi putem avea grijă de toate nevoile angajaților noștri, chiar și fără ca aceștia să aibă o adresă de e-mail de companie.

Vreau să vorbesc despre employee lifecycle și despre prima etapă, cea a recrutării, etapa integrării și etapa de inducție. Potrivit studiului Gallup, una dintre cele mai influente experiențe din viața unui angajat este procesul de integrare în companie. La nivel global, 30% dintre persoane renunță la job după ce semnează contractul și chiar înainte să ajungă în prima zi, la lucru. Acest studiu arată și că, în cazul unei integrări eficiente, ai mai multe șanse să păstrezi acești angajați, și există de 18 ori mai multe șanse ca angajații să se simtă loiali față de angajatorul lor. Acest lucru înseamnă că, după ce sunt angajați, ei nu vor mai căuta alte oportunități de angajare, ci se vor concentra asupra rolului lor în cadrul companiei„, a spus ea.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat integrarea experiențelor pentru angajați în acțiunile de employer branding. Astfel, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, exploratist, a spus ea: „Vorbim despre un subiect din ce în ce mai prezent pe agendele voastre: zona de Employer Branding. Cum trecem de la atracție la magnetism în brandul de angajator? Nu mai este suficient să ai o campanie de recrutare cool, ci să ne uităm și în interiorul organizației noastre la experiențe, la procese, la pachetele de beneficii pe care le oferim. Nu este o romanță să fii într-un departament de resurse umane, ci este o treabă foarte serioasă, pentru că de felul în care impactăm cultura organizațională cu proiectele pe care le avem depinde foarte mult nivelul de satisfacție al colegilor noștri. Nivelul de satisfacție vine, de fiecare dată, din calitatea experiențelor, iar acestea devin un fel de nucleu al brandului de angajator și acționează precum un magnet care atrage sau respinge talentele pe care vrem să le aducem în organizație. De ce vrem experiențe deosebite pe care să le oferim angajaților noștri? Ne uităm foarte mult la elemente ce sunt mai aproape de oameni; ne uităm la nevoile individului, la motivele pentru care angajații rămân alături de noi și de pârghiile pe care noi putem construi foarte multe inițiative în interiorul organizației. Oamenii atrag oameni și nu doar atât, ci îi și păstrează.

Beneficiile extrasalariale pot contribui la atragerea și retenția angajaților, a explicat Alexandru Răduță, Key Account Manager, Benefit by Edenred Romania: Cum putem atrage talente noi și să ne reținem colegii? Dacă ne uităm la 100 de angajați români, 8 dintre aceștia se luptă împotriva epuizării, este prezent burnout-ul, în timp ce aproape 25% dintre angajații români sunt aproape de burnout. M-am uitat mai în amănunt în studiu și am regăsit că tinerii ieșiți de pe băncile facultății au o putere mare de muncă. Muncesc, trudesc, vor să fie văzuți, să crească, să se dezvolte, astfel că până în 35 de ani se activează epuizarea. Pe zona de wellbeing fizic, este demonstrat prin studiu că un exercițiu fizic făcut în timpul unei zile de lucru ajută la îndeplinirea taskurilor. 

Siguranța financiară este importantă pentru toată lumea, însă este prezent și stresul din cauză financiară. Lipsa banilor îi face pe oameni să caute și alte opțiuni pentru a genera venit: un part-time, un extra action. Și atunci, fiind focusați și pe alte zone pentru a genera venit, ajung să absenteze sau să întârzie de la locul principal de muncă. 

Flexibilitatea este pe buzele tuturor, iar acum angajatul este pe primul loc. Ne dorim să fie locomotiva, de la el să aflăm nevoia, iar noi să ne asigurăm că le oferim toate tool-urile necesare, pentru că 59% dintre angajați iau în considerare schimbarea locului de muncă cu unul care oferă mai multă flexibilitatea. Mai mult, semnificația muncii s-a schimbat: angajatul vrea să se simtă valoros prin ceea ce face în cadrul organizației, își caută valoarea”, a explicat el.

În continuare, Aurelian Chitez, Director of Sales, Romanian Software, a vorbit despre cum putem maximiza satisfacția angajaților prin interacțiune, personalizare și tehnologie.

De la începutul anului, au fost 55 de modificări salariale – practic, o modificare legislativă la două zile. Aș dori să vă felicit că ați depășit această etapă și sunt mândru că am putut ajuta peste 750 de clienți, cu peste 200.000 de salariați. Aș dori să vorbim puțin despre experiența candidatului devenit angajat, însă din perspectiva furnizorului de servicii și soluții dedicate departamentului de resurse umane. 

72% dintre candidații care au avut o experiență plăcută sau mai puțin plăcută o împărtășesc în mediile online sau în persoană. Ne este tot mai greu să aducem talentele în companie, iar o presiune suplimentară este dată de retenția lor. Cum vedem noi lucrurile? Vorbim despre un flux integrat de la zona de recrutare până la exit interview. Zona de onboarding a prins foarte mult contur în pandemie. Avantajul major este că această zonă se mapează pe fiecare companie în parte: las flexibilitatea de la departamentul de HR până la beneficiar, către manager, pentru a-și configura zona de onboarding. A fost o cerere foarte mare în pandemie, iar această zonă este foarte căutată, în continuare.”

Cristina Baghiu, Co-fondator, Agile People Romania, Agile HR Coach, Atelierul de Idei, a încheiat prima sesiune a conferinței.

Dacă vreți să aveți succes cu un proiect amplu, complex, în condiții de incertitudine, trebuie să creați un spațiu sigur pentru comunicare, pentru învățare, pentru a pune diverse întrebări. Acest lucru este valabil în orice context. Aș dori să discutăm despre onboarding, cu accent pe principii, practici și programe agile. Vorbim despre transparență, vizualizare, încredere, inteligență colectivă, empowerment, increased diversity, autoorganizare, grow people, know people deeply, autenticitate, direcție comună, peer pressure, psychological safety. Vorbim despre agilitate, care înseamnă să utilizezi și tehnologia, în folosul tău, dar fără să îți pierzi umanitatea, dar cel mai mult înseamnă să faci din siguranța psihologică o condiție esențială, să creezi valoare continuă pentru angajat, să pui oamenii în valoare și să experimentezi și să înveți rapid”, a explicat ea.

SESIUNEA A II-A

A doua sesiune a început cu un invitat special, Ty Jernstedt, Founder, Remix Coaching, care a adus în discuție un subiect extrem de important – cel al necesității ca organizațiile să acorde prioritate experienței pe care angajații o au în companie.

Companiile care investesc în Employee Experience sunt de patru ori mai profitabile decât cele care nu o fac. Atunci când angajații simt că aparțin, ei devin mult mai productivi, mai motivați, mai implicați. Avem nevoie ca angajații noștri să aibă acel sentiment de apartenență – este important pentru ei să simtă că doresc să rămână în cadrul organizației. Trebuie să avem în vedere faptul că experiența pe care angajații o au nu reprezintă doar o rebrand-uire a departamentului de resurse umane. Nu constă doar în a-ți implica angajații pentru a îmbunătăți rezultatele sondajelor – este mult mai mult decât atât: este vorba despre a obține rezultate, a încuraja colaborarea și inovația. Când vorbim despre Employee Experience, ne referim la ceea ce un angajat învață, face, vede și simte în fiecare etapă a ciclului său de viață în cadrul organizației. La baza experienței angajaților se află cultura organizațională, adică valorile organizației, scopul și misiunea acesteia. Experiența angajaților este, de asemenea, influențată de mediul în care aceștia lucrează. Este vorba și de sistemele, instrumentele și procesele care sunt puse la dispoziția lor pentru a-și desfășura activitatea. În cele din urmă, liderii au o influență majoră asupra modului în care se reflectă această experiență”, a explicat el.

Dincolo de experiența în cadrul companiei, contează foarte mult și promisiunea pe care angajatorii o fac candidaților înainte să se alăture unei companii. Astfel, Raluca Stamate, Talent Acquisition & Employer Branding Manager, Rompetrol – KMG International, a precizat: „Aș vrea să discutăm despre EVP-ul nostru, despre promisiunea noastră de angajator pentru colegii noștri, cât și pentru viitoarele generații de angajați. Suntem foarte diferiți ca vârstă – avem toate generațiile active în Rompetrol. Este o diversitate mare, inclusiv când vine vorba de joburi. În Rompetrol, fiind o industrie specifică și având 200 de tipuri de joburi diferite, am realizat că mindsetul nostru a fost întotdeauna acela de a crește generații. 

Există o cultură de mentorat în companie, iar mentorii noștri știu că, după ce au învățat, este momentul să dea mai departe. Toți colegii noștri actuali, foștii colegi, toți au crescut. Rompetrol este o școală și am regăsit acest răspuns în survey-urile angajaților, care consideră că tot ce au învățat în organizație i-a ajutat mai departe. Astfel, am ajuns la EVP-ul Rompetrol: «Împreună creștem oameni». După ce ne-am conturat acest EVP, l-am lansat în comunitate, iar directorul nostru de HR a înregistrat un mesaj pe care l-a trimis către top management, middle management, astfel încât și colegii noștri să aibă spațiul pentru a se activa. 

Avem oameni din business care preiau mesajele noastre, sunt ambasadori, și le duc mai departe în organizație. Pornim împreună într-o călătorie prin care noi ne propunem să ne transformăm individual, pentru că dacă noi ne schimbăm, organizația se va transforma, la fel și comunitatea. Astfel, am lansat o platformă, un spațiu sigur în care oamenii din echipe să poată lua inițiativa – nu trebuie să fie ceva ce ține de fișa postului. Implică-te în ceva din comunitatea ta, fie că vorbim de echipă, de comunitatea locală sau de cea extinsă. Identifică o nevoie, implică-ți colegii și faceți împreună un plan. De aici, am structurat proiectele, ideile colegilor noștri în patru piloni: education & growth, working environment & culture, health & wellbeing, Rompetrol people – community. O comunicare constantă duce la engagement”, a spus ea.

În continuare, Anca Pucă, Sales Manager, UCMS by AROBS, a vorbit în cadrul conferinței despre importanța tehnologiei în activitatea de resurse umane.

Ca oameni de resurse umane, trebuie să punem accentul pe experiența angajatului. Însă cum putem face asta dacă noi suntem implicați în procese consumatoare de timp și, uneori, destul de anevoioase? Putem automatiza aceste procese și câștiga timp, iar experiența noastră de la muncă va fi mult mai bună și timpul pe care îl vom câștiga îl putem aloca angajaților noștri. Într-adevăr, este greu să găsești candidați și să atragi talente în companie, dar cred că și mai greu este să menții angajații, să le oferi o experiență bună în companie și, totodată, să ai o cultură organizațională sănătoasă, astfel încât angajații să se simtă bine și să rămână în cadrul companiei. Există un tool care vă poate ajuta să faceți lucrurile mai rapid și mai simplu – vorbim despre modulul True semnătură electronică pe care noi l-am implementat și care vă permite să semnați și documente individuale, dar și colective. Avem integrare cu principalii furnizori de semnătură electronică din piață. Dacă vorbim despre beneficii, angajații au acces într-un mediu securizat, conform GDPR, pentru a semna documentelor. Se elimină timpii și costurile aferente transmiterii prin curier. Totodată, avem un istoric al semnatarilor, datei, orei, iar totul se întâmplă într-o singură platformă”, a explicat ea.

Cea de-a doua sesiune de prezentări s-a încheiat cu Anca Teletin, Chief Operations Officer, Grapefruit. „Aș dori să împărtășesc cu voi provocările cu care ne-am confruntat în procesul de identificare a unei culturi autentice. În ultimii ani, principala preocupare a fost cultura organizațională, iar singura constantă în viața noastră este chiar lipsa de predictibilitate și incertitudinea cu care ne confruntăm cu toții și care ne-a făcut să ne adaptăm, să adoptăm tehnici și practici, în funcție de cultura pe care o regăseam în companie. 

Nici pandemia nu ne-a ajutat, pentru că a afectat comportamentele oamenilor din organizații, aceste comportamente manifestându-se prin lipsă de implicare, probleme de engagement, de retenție, comparativ cu tot ceea ce se întâmpla pre-pandemie. A intervenit un nou mod de funcționare, remote sau hibrid, cel din urmă ducând la diferite definiții. Pentru unii, însemna o zi pe săptămână la birou, pentru alții patru zile la birou – fiecare avea o definiție proprie, în funcție de ce își dorea fiecare. 

Pentru a ajunge la o transformare organizațională, am trecut printr-un întreg proces, unde am analizat valorile și principiile Grapefruit, pentru a identifica ceva nou, în care credeau toți cei din companie. Au reieșit niște valori noi, ce se regăsesc în toate departamentele, iar fiecare om din companie are o contribuție clară pentru fiecare valoare în parte. Dacă niște valori se aplică doar pe anumite departamente, asta înseamnă că nu sunt valori la nivel cultural, ci la nivel de departament.”

Ultima parte a conferinței „Magnetico Iași” a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Dan Teodorescu (Arcadis), Ilona Radu (Maxcode), Costin Tudor (Undelucram.ro), Luiza Banyai (People Experience Expert), Patricia Chirica (Beenear) și Ariadna Stamatopol (Adobe).

Engagementul angajaților și satisfacția lor sunt lucruri complet diferite, a explicat Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor.

Este important să înțelegem care sunt mecanismele de conectare și să ne amintim că suntem oameni, că avem nevoie de conectare și de recunoaștere. Cele două ne dau șansa să înțelegem că suntem văzuți. Partea de contribuție și impact ne duc în zona de semnificație. De aceea, este foarte important să existe tot felul de momente de strângere de date, însă cred că partea de change acceptance process este cultivată – e important să știm că atunci când colectăm date, trebuie să pregătim atât managerii, cât și angajații, cu privire la ce trebuie să facă înainte, în timpul și după ce se întâmplă aceste date, iar angajații să fie permanent informați despre ceea ce se întâmplă cu ideile pe care ei le-au avut sau despre proiectele promise. 

Am observat că există foarte multe acțiuni de engagement, s-au înmulțit mult în ultimii ani, însă în unele companii au devenit stresante, nu pentru că nu ar fi benefice, ci pentru că sunt prea multe sau nu sunt comunicate angajaților motivele pentru care sunt făcute și cum ne impactează. Să ne amintim că engagementul nu este același lucru cu satisfacția. Un angajat satisfăcut este un angajat mulțumit de ceea ce are și, ca atare, dă înapoi pe măsura a ce i se oferă. Angajatul engaged este cel care oferă necondiționat de ceea ce a primit”, a spus ea.

În plus, organizațiile trebuie să lucreze continuu pentru îmbunătățirea și actualizarea valorilor, a explicat Ilona Radu, People and Organisation Manager, Maxcode: „Noi suntem o echipă mică și cu care ne permitem să exersăm, să discutăm între noi, să agreăm diverse instrumente pentru îmbunătățirea experienței în organizație. Am început, inițial, cu o diagnoză – am creat un personaj pe care l-am denumit Maxcode și căruia i-am atribuit comportamente, iar asta s-a întâmplat la nivel de companie, dar și la nivelul fiecărui coleg. După aceea, am însumat totul pe o tablă pentru a vedea unde se coagulează cele mai evidente comportamente. A fost un proces ce a durat jumătate de an și am rafinat aceste comportamente până când am ajuns la un personaj așa cum ne-am dorit noi. Așa am ajuns la valorile care ne susțin organizația. Este un proces ongoing. Ne întrebăm constant dacă ne mai regăsim în valorile acestui personaj, dacă ne dorim să îl schimbăm sau nu”, a spus ea.

La rândul său, Patricia Chirica, Marketing & HR Manager, Beenear, a intervenit precizând că: „Oamenii sunt cei care se antrenează unul pe celălalt – toate inițiativele pe care le facem în zona de comunicare, branding și, inclusiv deciziile pe care le ia compania, au oamenii la bază. E ușor să vezi cultura mai ales în activitatea zilnică a oamenilor, pentru că, inevitabil, acele valori ale organizației se vor revedea în activitatea fiecărui individ. Cel mai important tool pe care l-am folosit în acest scop au fost stay interview-urile; acele discuții ne ajută, pentru că acolo vedem atât elementele pozitive, cât și elementele care nu merg bine. Descoperim unde trebuie să lucrăm. Realitatea Beenear este una IT. În IT s-au schimbat multe în ultimii ani, iar ce s-a schimbat la noi post-pandemie este că nu mai există granițe. Nu mai avem concurență locală, ci discutăm despre angajați ce au posibilitatea să lucreze pentru companii din Statele Unite. Înainte era simplu, însă acum lucrurile s-au mai complicat. Prin dispariția granițelor, vorbim despre concurența globală – acest element al componentei financiare l-am regăsit în multe exit interview-uri.

O problemă pentru care oamenii pleacă din companie poate fi reprezentată de faptul că liderii nu aplică valorile organizației în activitatea lor, a fost de părere Dan Teodorescu, Services Manager, People Business Partner, Arcadis. „Dacă acum 4-5 ani studiile pe care mă uitam relevau că un prim motiv de plecare din companie era managerul, acum observ că, de un an și jumătate, nu mai este acesta primul motiv. Cred că majoritatea companiilor au început să lucreze din ce în ce mai mult la a oferi liderilor, managerilor, tool-urile necesare pentru a putea să își gestioneze echipele. Dacă valorile pe care le avem în companie nu sunt și aplicate, aceasta reprezintă problemă. Este important să punem în practică ceea ce avem ca valori în organizație. 

Noi avem două etape la exit interview: avem un formular pe care oamenii îl completează și, totodată, discutăm cu oamenii, pentru că așa aflăm lucruri. Printre principalele motive de plecare din Arcadis a fost faptul că oamenii nu văd posibilități de a avansa în carieră. Vina noastră a fost că nu am știut să promovăm oportunitățile de carieră – am constatat că ne confruntăm cu o greșeală de comunicare. Mai important, însă, este stay interview-ul – acesta este primul lucru pe care îl poți face pentru cei din companie, înainte de a ajunge la exit interview”, a spus el.

La rândul său, Costin Tudor, CEO, Undelucram.ro, a punctat că un alt motiv pentru care oamenii pleacă din companie este nevoia, iar oamenii au nevoi diferite. „Există un cuvânt ce descrie motivul pentru care oamenii pleacă: nevoia – fie că s-au plictisit la job, fie că își doresc un salariu mai mare, fie că își doresc oportunități mai mari de carieră, fie că brandul din stânga e mai appealing ca brandul din dreapta. Motivația este foarte diversă, foarte adaptată în funcție de persoană. În organizații mari, este foarte time consuming, însă nevoia începe să se cascadeze, iar dacă ne uităm la cifre, este alarmantă. 

În momentul de față, sunt două trenduri în piață. În primul rând, oamenii pleacă pentru salariu și, din păcate, contextul economic ne împinge în această direcție. În al doilea rând, vorbim de sensul muncii. Aceste trenduri merg mână în mână și acesta este motivul pentru care oamenii pleacă. Totul se reduce, în cele din urmă, la nevoie. Trebuie să ne uităm la un mix de soluții, dacă vrem să ne păstrăm angajații. Trebuie să ne uităm la lucruri din perspectiva celui care pleacă și să pornim de acolo.

Pe de altă parte, angajații sunt în continuare atrași de organizațiile în care există oportunități de creștere, a intervenit Ariadna Stamatopol, Talent Acquisition Manager, Adobe EMEA Engineering: În organizații ne ține cultura, ne țin oportunitățile de creștere, programele și proiectele dedicate. Am văzut recent un articol ce menționa că majoritatea exit-urilor dintr-o companie se fac din cauza managerilor. Noi avem proiecte destul de bine puse la punct, prin care învățăm managerii să fie manageri în adevăratul sens al cuvântului, să migrăm spre o cultură de feedback, dar o cultură care nu îți ia din sentimentul de incluziune. Avem un cadru ce se numește Manager Forum, în care managerii cu cele mai bune rezultate în Adobe Employee Survey share-uiesc experiența lor către alți manageri, dezvăluie cum au creat o cultură a feedback-ului în echipele lor. Facilităm discuțiile în care învățăm împreună din situații pozitive și mai puțin pozitive.”


Proiectul „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” a fost organizat de BusinessMark și va continua în această toamnă și în Oradea, Brașov, Sibiu și Timișoara.

Partenerii conferinței au fost: Rompetrol – KMG International, Blue Colibri, Romanian Software, Exploratist, Undelucram.ro, MACROMEX, Benefit – o companie Edenred, UCMS by AROBS

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerii media ai conferinței au fost:  spotmedia.ro, IQads, SMARK, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Social Media România, Digital Business, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, spatiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri, Revista Piața

„CFO-ul a devenit un element care ne ajută să anticipăm pe termen mediu și lung și să facem scenarii, pentru a nu fi luați pe nepregătite de anumite situații”. Principalele concluzii ale CFO Conference Iași 2023

0

Pe 13 iunie 2023, BusinessMark a revenit la Iași cu un nou proiect financiar dedicat specialiștilor locali. Astfel, în cadrul primei ediții „CFO Conference” am avut alături specialiști din companii de top, care au vorbit despre rolul strategic al directorului financiar în a susține creșterea sustenabilă a companiei și de a gestiona situațiile de criză, așa cum s-a întâmplat în perioada pandemiei și în anii ce au urmat, dominați de inflație, instabilitate economică și război.

O atenție aparte a fost acordată și datelor, cu accent pe interpretarea lor pentru a lua cele mai bune decizii de business, cât și implementării de soluții digitale care să ajute în prelucrarea volumului mare de date. Invitații au vorbit și despre provocările fiscale ale anului 2023.

Prima sesiune, cea de prezentări, a fost deschisă de Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre provocările fiscale ale anului 2023.

2023 a adus modificări foarte importante privind veniturile pe salarii – își pierd caracterul de venituri neimpozabile contribuțiile la un fond de pensii facultativ, în limita a 400 euro anual, pentru fiecare persoană, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și servicii medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajatori pentru angajații proprii, în limita a 400 euro pentru fiecare persoană, contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator pentru efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecției cu COVID-19, dar și sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea.

Astfel, se introduc noi venituri neimpozabile, care nu trebuie să depășească 33% din salariul de bază. Prin introducerea acestui sistem de plafonare în cascadă, statul a dat angajatorului un instrument pentru a atrage și, chiar, fideliza angajații”, a spus ea.

În continuare, Guillaume Macczak, GBS & Finance Advisory Lead, Partner, EY Romania, a adus în discuție subiectul datelor și cum pot fi acestea folosite pentru a contribui la strategia de creștere a organizației.

Cum putem începe un proiect de date financiare? În primul rând, ar trebui să creăm protocol de utilizare a datelor și să vedem beneficiile de business, la un nivel înalt. Apoi, ar trebui să începem să ne uităm și să fim flexibili la noi tendințe, cum ar fi: stocarea în cloud, AI, machine learning. Infrastructura datelor tale trebuie îmbunătățită. De asemenea, vă recomand să încercați a folosi datele pentru a lua decizii – nu are rost să faci rapoarte dacă nu folosești aceleași date pentru a face și altceva cu ele. Dacă începi să folosești aceleași date pentru a lua decizii, vei începe să creezi valoare în cadrul companiei. Prin urmare, ar trebui să investești în business intelligence, pentru a evita o abordare bazată exclusiv pe Excel. Vă recomand și să aveți o infrastructură de securitate solidă, cât și opțiuni de recuperare în caz de dezastre! Este foarte important să avem în organizație un analist de date, un specialist în date pentru a executa strategia – trebuie să definim cerințele de competențe organizaționale pentru a pune în aplicare strategia și pentru a reevalua abordarea financiară a talentului, colaborării și analizei avansate a datelor. Trebuie să fim atenți cum vom aborda această problemă – nu îi cere contabilului tău care lucrează acolo de 25 de ani să devină un specialist în date. Și, în cele din urmă, vă recomand să vă jucați cu datele. Când începi să faci prognoze, nu ai nevoie de machine learning – poți face acest lucru în Excel, de exemplu. Pentru analize predictiv, nu este neapărat necesar să folosești AI”, a spus el.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat recuperarea TVA. Astfel, Costin Manta, Partener, Departamentul de Impozite Indirecte, EY Romania, a precizat: „Curtea Europeană de Justiție a spus că, în esență, un furnizor nu este finanțatorul statului în materie de TVA. Ce înseamnă asta? Dacă un furnizor a făcut o livrare de bunuri sau o prestare de servicii pentru care a colectat TVA, iar clientul său nu îi plătește acel TVA, furnizorul este îndreptățit să își ia TVA-ul înapoi de la buget, iar bugetul de stat să aștepte până când furnizorul își încasează suma de la debitor și abia apoi să perceapă TVA-ul. Pare foarte simplu, însă problema este că Ministerul de Finanțe nu e de acord cu o interpretare atât de liberală, însă nu are de ales, pentru că deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii. Dacă aveți situații cu debitori care nu vă plătesc sumele – nici nu reușiți să îi băgați în faliment, nici în cadrul insolvenței nu se șterge creanța – avem posibilitatea să facem o cerere la autoritățile fiscale în care le spunem că există acest caz care spune că nu trebuie să finanțez statul cu TVA-ul din banii mei, atât timp cât nu încasez de la client. Fiscul va spune că acest caz nu este în Codul Fiscal – nici nu trebuie, însă pentru ei este suficient ca să vă respingă cererea. De aici, există posibilitatea unei contestații, urmată de o acțiune în instanță care, deși durează mult, în esență aveți 99% șanse să îl câștigați și să vă recuperați sumele cu care finanțați statul, dar pe care nu le puteți încasa. Dacă veți câștiga acest caz, puteți cere și dobânzi de la Fiscul român, pentru că există cazul Curții Europene de Justiție Steaua Română.”

A doua parte a conferinței a inclus un panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Perla Harghitei, Safetech Innovation), Loredana Rotariu-Bosnoșanu (Zeelandia) și Tiberiu Stoian (Exonia)

Rolul CFO-ului este esențial, în special în situații de criză, pentru că poate ajuta business-ul să facă scenarii de risc, pe termen mediu și lung, a explicat Tiberiu Stoian, CEO, EXONIA. Gândindu-mă la perioada de criză pe care am parcurs-o, într-adevăr, am devenit rezilienți. Noi am încercat, cumva, să anticipăm permanent, dar nu am fost în situația în care să anticipăm o blocare totală a fabricii noastre, în 2020, când entuziasmul nostru a fost zdruncinat de venirea pandemiei și a fost foarte dificil să punem niște echipamente în funcțiune, în baza cărora colegii departamentul financiar a făcut niște previziuni. 

Ei bine, am avut o surpriză că, în momentul în care nu am putut pune în funcțiune aceste echipamente, ne-am trezit cu multe cheltuieli ce nu erau bugetate în niciun fel. Acela a fost un moment de cotitură, în care a trebuit să găsim de urgență niște soluții, iar partea cea mai bună este că ne-am păstrat optimismul. Am reușit, însă, să găsim resurse pentru a ne asigura stocurile de materie primă, dar și finanțarea necesară pentru a reuși să aducem în fabrică o cantitate uriașă de materii prime, iar chestiunea aceasta nu a fost deloc simplă. Rolul CFO-ului este unul extrem de important: este un membru al echipei ce conduce SUV-ul pe teren accidentat. CFO-ul a devenit un element care ne ajută să anticipăm pe termen mediu și lung și să facem scenarii, pentru a nu fi luați pe nepregătite de anumite situații. În organizația mea, rolul CFO-ului abia de acum începe să fie unul important, ne dezvoltăm echipa, mai ales că ne-am propus să devenim lideri în piața de ambalaje biodegradabile”, a spus el.

La rândul său, Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Administrator independent, Perla Harghitei (apă minerală), Board Member, Safetech Innovations, a completat că este important să învățăm lecțiile pe care o criză le aduce, pentru a evita astfel de dificultăți pe viitor.

Când treci printr-o criză, este important să învățăm lecțiile din criză, în așa fel încât să evităm pe viitori să trecem prin astfel de șocuri. Sunt foarte multe companii care, din păcate, dintr-un astfel de șoc ajung în faliment. De aceea, managementul anticipativ este foarte important atunci când facem forecast-uri, scenarii de stres. 

Atunci când îmi propun ceva și va ieși mai bine, nimeni nu se va supăra, însă dacă nu iese așa cum îmi propun, voi supăra mulți stakeholderi. De aceea, vă recomand să faceți câteva scenarii de stres. Ce se întâmplă dacă veniturile mele sunt cu 10, 20% mai mici? Dacă suntem puși în gardă, vom avea măsuri de criză pe care să le luăm într-un astfel de scenariu. Când vine criza, niciodată nu se întâmplă o cădere brutală, bruscă, ci am semnale care să îmi permită să iau măsuri. Există viață după criză, însă trebuie să ne păstrăm optimismul și să fim mai buni decât ceilalți în momentele critice”, a spus  el.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat digitalizarea departamentului financiar. Astfel, Loredana Rotariu-Bosnosanu, CFO, Zeelandia, a punctat că: „Producem anumite rapoarte pentru că suntem obligați de către stat să le producem. De ce? Pentru că sunt foarte multe companii în piață și trebuie să avem un standard de comparabilitate. Însă accounting nu este egal cu finance. În companiile mari, rolul CFO-ului nu s-a schimbat, însă în cele care au crescut de la an la an, rolul s-a schimbat: nu mai suntem contabilii de altă dată, nu mai suntem cei care făceam rapoarte, iar aceste rapoarte nu trebuie produse doar de dragul de a o face. Nu trebuie să privim documentele doar din perspectiva arhivistică și să vedem puțin mai departe de cifre – pentru că așa vom deveni acei business partners de care au nevoie companiile, și nu doar niște contabili.

Merită să investim în softuri, pentru că vor salva timp – trebuie să ajungem la 20% prelucrare de date și 80% interpretare. Mie îmi place mult Excelul, iar de curând am trecut la fratele mai mare al lui, PowerBI, unde am descoperit că, introducând anumite date, vor primi înapoi informațiile cele mai relevante cu care să mergem spre board. Dacă merg în fața board-ului cu 50 de pagini de situații financiare, după 15 minute i-am pierdut. Digitalizarea costă, dar merită să investim în ea, pentru că de aici vine creșterea companiei din care facem parte. Business-ul crește și nu vom putea face față să analizăm manual un număr mare de date. Digitalizarea ne ajută să ne realizăm unde trebuie să ne centrăm atenția. Lucrurile se schimbă, oamenii se schimbă. Este greșit să spunem că avem aceleași obiceiuri de consum ca acum 5 ani. Ne-am schimbat și comportamentul și se presupune că funcția noastră, cea financiară, va fi preluată în viitor de către roboți, în procent de 80%. Suntem speriați de inteligența artificială, însă către asta ne îndreptăm, fie că ne place sau nu”, a spus ea.


Evenimentul a fost organizat de BusinessMark și va continua în această toamnă și în alte orașe din România.

Partenerii conferinței au fost: EY România, Cabot Transfer Pricing

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla.ro, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, Spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorInRomania.ro, Club  Economic, Romania Durabila, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Curierul Fiscal, Femei în Afaceri

„Când vine vorba de apartenență, angajații care simt în mod autentic că aparțin organizației vor fi mai productivi.” Principalele concluzii ale conferinței Magnetico București 2023

0

Trecem printr-o perioadă în care organizațiile ce vor să rămână relevante trebuie să adopte o abordare cu focus pe oameni. Salariul nu mai este cel ce îi determină pe candidați să aleagă pentru ce companie să lucreze, ei caută mai degrabă un loc în care să simtă că aparțin, unde să se poată dezvolta și să simtă că munca lor este văzută și apreciată. Aceasta este doar una dintre concluziile celor 15 specialiști invitați la noua ediție „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, desfășurată la București, pe 9 iunie.

Peste 250 de profesioniști în HR și Employer Branding au fost alături de noi la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, și online, unde au analizat și dezbătut teme din zona employer branding, employee experience si talent acquisition.

Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, fiind moderată de Oana Munteanu, Director, People & Organisation, PwC România și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Iulia Stanca, People & Culture Business Partner, Roche Romania, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre nevoia angajaților de a găsi sens în munca lor.

Nevoile angajaților au început să se diversifice, au început să fie din ce în mai multe, mai mari, iar nevoia de a simți împlinire la locul de muncă și de a avea un scop este, poate, cel mai important în acest moment, în acest context pe care îl trăim – a fost o pandemie, vorbim despre proximitatea războiului, la care se adaugă situația economico-financiară, digitalizarea, tehnologii noi. Pe noi, toate aceste lucruri ne-au dus în zona în care a trebuit să ne uităm la diferența dintre angajații care își găsesc un sens și o motivație la locul de muncă și cei care nu o fac. Ce am înțeles din asta este că dacă nu încercăm să venim în întâmpinarea nevoilor lor într-un fel și să schimbăm noi ceva la organizația noastră, o să pierdem acești angajați în fața companiilor care au înțeles asta deja”, a spus ea.

În continuare, a fost alături de noi la invitatul special Ty Jernstedt, Founder, Remix Coaching, care a vorbit, la rândul său, despre importanța experienței angajaților și cum aceasta este definitorie în atragerea talentelor de top.

În prezent se desfășoară multe cercetări în domeniul Experienței Angajaților, care arată că aceasta are un impact pozitiv asupra oamenilor și afacerii. Compania ta va fi mult mai profitabilă dacă investești în mod intențional și autentic în Experiența Angajaților. A avea această experiență excelentă pentru angajații tăi este mai mult decât un «nice to have» – este o necesitate. Când vine vorba de apartenență, angajații care simt în mod autentic că aparțin organizației  vor fi mai productivi, mai implicați în munca lor și chiar este esențial pentru ei să simtă că aparțin. Dacă nu se simt bine în organizație, vor începe să caute alte companii care să le permită să fie pe deplin ei înșiși, pentru a avea cariere remarcabile și de durată. Trebuie să ne asigurăm că angajații se simt în largul lor la muncă – cei care aduc idei complete, pasiuni intense la muncă vor fi mai eficienți în rolurile lor.”

Vorbim, din ce în ce mai mult în organizații despre human centricity și despre experiențele personalizate pe care oamenii de resurse umane le au ca prioritate în strategiile lor, a explicat Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist.

De ce? Pentru că ne uităm la nevoile colegilor noștri, ce îi motivează, ce îi ajută să devină eficienți, performanți, ce îi încurajează să se dezvolte, ce îi determină să se conecteze emoțional cu brandul de angajator, cu organizația în care activează.

Ne uităm destul de mult și la storytelling – scoatem din cultura organizației povești frumoase, reprezentative pentru evoluția colegilor noștri, pentru schimbările care au loc în viața lor personală, profesională, ne uităm și la proiectele de succes pe care le avem în interiorul organizațiilor și povestim despre ele.

Susținerea stării de bine a angajaților este un alt element pe care îl avem pe agenda strategiilor de HR, într-un context în care am învățat că starea de bine a colegilor noștri asigură continuitatea business-ului, dar și a stării de normalitate pe care o căutăm, de fiecare dată, în momentul în care se întâmplă ceva în viața noastră organizațională sau în contextul macroeconomic în care funcționăm. Sănătatea emoțională a angajaților noștri a devenit foarte importantă.”

Companiile trebuie să aibă în minte faptul că vor avea un brand de angajator fie că își doresc, fie că nu, a explicat, în continuare, Iulia Kolesnicov, Senior Employer Branding Specialist, Hive MQ.

Aproximativ 84% dintre candidați vor căuta în mod activ informații despre un angajator atunci când vor să își schimbe jobul. Atâta timp cât o companie are angajați și angajează, va avea un brand de angajator, fie că vrea sau nu.

Eu definesc Employer Branding-ul ca fiind o intersecție între viziunea managementului de top, cultura organizațională (sau Employee Experience) și imaginea pe care compania o are în extern. Sunt destul de multe părți implicate – avem destul de mulți stakeholderi, deci multe interese care trebuie să se alinieze, pentru a avea un brand coerent. Alinierea aceasta ne ajută să promovăm brandul – dacă nu este coerent, vom avea fragmentări, iar rezultatele nu vor fi optime. Totodată, alinierea obiectivelor de resurse umane cu cele de business facilitează o implementare mai ușoară a inițiativelor de employer branding, prin reducerea rezistenței din partea stakeholderilor”, a explicat ea.

De la Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist , am aflat cum pot fi folosite evenimentele experențiale ca instrument de comunicare internă și cum putem crea engagment prin intermediul acestora.

Pentru noi, engagementul este un mindset și este o chestiune pe care o repetăm, de fiecare dată, cu clienții noștri. Știu că este dificil, pentru că mindsetul reprezintă o exercitare a unui anumit tip de comportament, însă este foarte important să ne uităm la engagement ca parte din onboarding, ca parte din Employer Branding, ca parte din recruitment marketing și, poate, cel mai important aspect este să păstrezi această atmosferă vie în organizație, prin toate instrumentele pe care comunicarea internă le are la dispoziție.

Fie că vorbim despre modul în care este scris un mail sau că vocea CEO-ului este transpusă într-un anumit mod în organizație sau că vorbim de peer surveys – toate sunt instrumente care ajută. Engagmentul creează foarte multă încredere atunci este deschis acest canal de comunicare bidirecțională. Avem cuvântul «încredere» inclusiv în EVP. Evenimentele pot fi un tool din zona aceasta de comunicare internă, iar pentru noi este foarte important să nu avem un eveniment care doar bifează niște căsuțe. Nu este suficient, pentru că, în general, evenimentele ar trebui să fie într-o zonă cât mai experențială – fie că vorbim de evenimente pe care le facem la birou sau că vorbim de conferințe. Ele ar trebui să conțină o parte experențială, în care oamenii să fie implicați în mod direct în ceea ce se întâmplă acolo”, a spus el.

În acest moment, definiția stabilității s-a schimbat, iar oamenii caută predictibilitatea la locurile lor de muncă, mai ales într-un context în care tehnologia artificială pare să fie pe buzele tuturor, a punctat Anamaria Borza, Customer Experience Business Partner, Smartree.

Suntem într-o lume în care mașinile care se conduc singure sunt deja pe străzi. Unde inteligența artificială și problemele legate de etică pe care le ridică nu mai sunt ceva ce țin de science fiction, ci urgențe care trebuie adresate într-un timp foarte scurt. Avem roboți care operează alături de medici sau care gestionează singuri procese de recrutare. În acest context, aș dori să discutăm despre cum stabilitatea, până mai ieri o «Cenușăreasă» aproape invizibilă în lumina evenimentelor, revine în forță.

Avem un context post-pandemie cu război la granițe, avem o inflație la un nivel record, avem cinci generații care lucrează simultan la același loc de muncă, tehnologia avansează cu viteza luminii, iar joburi noi apar peste noapte. Un studiu realizat în mai ne spune că 9 din 10 companii care fac, în acest moment, angajări în SUA vor ca ai lor candidați să aibă experiență în Chat GPT, deși această aplicație a fost lansată acum 6 luni. Nimic din toate acestea nu pare să transmită stabilitate. Dacă ne uităm la stabilitatea locului de muncă din perspectivă tradițională, aceasta se definea ca durata perioadei în care un angajat lucra într-o companie și se măsura în zeci de ani. Acum noțiunea de stabilitate se amestecă puțin cu cea de siguranță și poate să însemne, de exemplu, continuitatea și predictibilitatea locului de muncă. Poate să însemne disponibilitatea oferită de companie pentru a avea un echilibru între muncă și viață personală”, a spus ea.

Lidiya Nadych-Petrenko, Head of HR & Employer Branding, AIESEC Alumni International a vorbit, la Magnetico despre călătoria unui candidat în organizație, de la primul interviu și până la plecarea sa din companie.

Ar trebui să ne concentrăm pe activități care aduc valoare brandului de angajator. Ce vreau să spun prin asta? În trecut, când ideea de Employer Branding era abia la început, nu exista nimic în această zonă, deci orice făceai funcționa. Apoi au apărut rețelele de socializare, iar acum acestea sunt un canal excelent, foarte convenabil; toată lumea este acolo, așa că principalul obiectiv legat de cum îți transmiți mesajul și cum îți portretizezi compania în fața audiențelor tale. Recomandarea mea este să te întrebi de ce au nevoie urmăritorii tăi. Cum putem echilibra acest lucru? Dacă încercăm să descoperim ce fel de activități i-ar ajuta, vom putea înțelege ce fel de content să generăm, vom putea implica oamenii în campanii și în orice fel de activitate. Ei pot genera idei, pot împărtăși transformarea și, foarte important, vor împărtăși emoțiile cu alte persoane.

De asemenea, poți susține candidatul în călătoria pe care o parcurge în carieră. Foarte important este și procesul de aplicare, iar recomandarea mea este ca acesta să fie cât mai simplu posibil. De asemenea, revizuirea scrisorilor de refuz, pentru că acestea ar putea demoraliza oamenii, ceea ce i-ar putea să nu mai aplice în viitor la compania ta. Este util, de asemenea, să oferi feedback candidatului, în schimbul eforturilor sale”, a spus ea.

Simona Carp, HR Manager, JYSK România, Bulgaria și Turcia, a prezentat în cadrul conferinței proiectul prin care a reușit să crească retenția angajaților și cum putem motiva tinerii din generația Z să rămână cât mai mult la un loc de muncă.

Ce știm despre Generația Z? Este important să ne punem în punctul lor de vedere și să vedem ce consideră ei că este important, nu ceea ce considerăm noi că vor. Ei își doresc autenticitate, încredere, claritate, diversitate, inovație, apartenență, să aibă o voce. Noi, în companie, am stat să ne gândim ce știm despre această generație? Am ajuns la concluzia că nu foarte multe, pentru că doar citim despre ce vor ei, fără să îi întrebăm.

Astfel, am vrut să aflăm mai multe despre angajații noștri și cum îi putem reține și, în același timp, să găsim noi candidați. Am creat proiectul Employee Happy Line for Retention, în care am analizat chestionarele privind satisfacția angajaților și am încercat să identificăm factorii motivatori și ce este important pentru ei, în ordinea preferințelor. Cei mai importanți factori pentru angajații noștri sunt: managerul direct, cooperarea între departamente și compensațiile și beneficiile.

Însă ce facem cu candidații externi, pentru că ei nu ne cunosc. Astfel, am mai făcut un chestionar pentru a afla ce își doresc și pentru a ne plia pe nevoile lor, să înțelegem ne modificăm politicile, să încercăm să schimbăm strategiile. Am creat Employee Happy Line for Attraction și, în urma unui studiu care a rulat internațional, am descoperit că 64% dintre ei își doresc să fie manageri. Am mai aflat că locația e un punct important, iar 35% dintre ei știau pe cineva din JYSK înainte să vină să lucreze la noi”, a spus ea.

Magnetico București a continuat cu un panel de dezbatere, la care au participat Corina Licea (Vienna Insurance Group), Grigoriada Stroe (Funcom), Costin Tudor (Undelucram.ro), Hermina Mihaela Radu (Primark), Radu Panait (ARRISE powering Pragmatic Play), Lavinia Răducu (Wienerberger România).

Oamenii nu sunt își mai doresc neapărat compensații și beneficii, ci să aibă proiecte interesante, să aibă oportunități de carieră, a explicat Grigoriada Stroe, Chief HR Officer, Funcom.

Nu trebuie să fim reactivi, ci proactivi – este clar că acesta este trendul. Noi avem în companie, la fiecare două săptămâni, survey-uri și încercăm să menținem mereu acest trend de a-i întreba pe angajați ce își doresc de la noi. De asemenea, vrem să identificăm și cu ce se confruntă ei. Am pus niște KPI ca în cel mult o zi să li se răspundă – folosim un tool în care ei primesc diferite întrebări și, practic, de fiecare dată sunt lucruri noi pe care le auzim. Angajații vor să vadă cât mai multe oportunități de carieră.

Ne-am adaptat foarte bine, astfel că în fiecare an avem un proiect pe care ne focusăm în urma a ceea ce își doresc oamenii. Nu își doresc neapărat compensații și beneficii, ci sunt interesați mai degrabă de proiectele pe care lucrează, cu cine lucrează, de unde lucrează.

Vedem și acest trend de lucru remote – mulți își doresc flexibilitate, să lucreze de acasă. Avem peste 10% din angajați care lucrează full-remote și a trebuit să avem o infrastructură pentru a gestiona situația, pentru că și aici există așteptări. Dacă nu reușim să îi integrăm în companie, e clar că angajații remote sunt cei mai vulnerabili. Există trenduri ce apar, însă este important să avem instrumentele pentru a gestiona care sunt acestea și cum putem acționa, răspunde la ele”, a explicat ea.

Una dintre tendințe este că există joburi fully remote în România, pentru angajatori din afară sau pentru corporații care creează roluri regionale sau globale, ceea ce schimbă destul de mult competiția pe piața muncii, și nu este neapărat o competiție justă”, a completat, la rândul său, Oana Munteanu, Director, People & Organization, PwC România, co-moderator al conferinței din acest an.

În acest context, Radu Panait, HR Director România, ARRISE Powering Pragmatic Play, a intervenit că este foarte important „ să înțelegem diferența dintre factorii care îi determină pe oameni să aleagă un loc de muncă, factorii care îi fac să livreze performanță și factorii care îi determină să rămână în organizație”. „De foarte multe ori, tindem să credem că factorii sunt comuni și, de fapt, nu sunt. Oamenii vin la noi în companie pentru primul job și contează să semnalizăm salariul pe care îl oferim, dar la fel de repede pleacă și în ciuda salariului.

La un moment dat, poți fi prins în capcana salariului mare pe care îl oferi, pentru că nu mai comunici și altceva, diluezi alte aspecte și începi să devii prizonierul propriei strategii de compensații pe care o ai setată. Ca să îi menții pe termen lung, ar trebui să le mărești periodic salariul.

Putem observa acum niște microtrenduri. Partea de compensare este, încă, foarte importantă – mai ales pentru oamenii la job. S-a schimbat ceva comparativ cu acum 10-20 de ani, când, la început de carieră, oamenii acceptau orice fel de job, indiferent de cum erau plătiți, pentru a face experiență. Acum nu mai este chiar așa”, a continuat el.

La rândul său, Lavinia Răducu, Country Human Resources Manager, Wienerberger Romania, a intervenit adăugând că: „Ca oameni de HR, cred că este important să corelăm ceea ce vedem și ceea ce ne oferă studiile, ceea ce obținem din diferite surse, cu ceea ce se întâmplă în intern. Trebuie să fim foarte curajoși, pentru că s-ar putea ca trendul să spună că sensul muncii este foarte important pentru angajați, însă dacă vedem în intern că datele ne spun să lucrăm pe zona de compensații și beneficii, aici trebuie să ne centrăm atenția. Nu are rost să lansăm proiecte despre sens, dacă încă oamenii au nevoi într-o altă zonă. Este important, ca oameni de HR, să știm trendurile, dar în același timp să ne cunoaștem și organizația și să înțelegem cât de matură și de pregătită este în aplicarea anumitor tipuri de proiecte, ce sunt aliniate cu trendul.”

Totodată, motivele pentru care oamenii decid să plece dintr-o organizație pot fi foarte diverse și, de aceea, prevenția este foarte importantă, a precizat Costin Tudor, CEO, Undelucram.ro.

Acum 11 ani, când am lansat Undelucram.ro, exista un trend să lucrezi pentru branduri – cu cât era mai notoriu, cu atât doreai mai mult să semnezi contractul cu ei. Nu mai este acest trend acum. Văzând piața din prezent, vă pot confirma că acum există două trenduri globale: primul este că lumea pleacă sau vine într-o organizație pentru salariu, iar al doilea este dat de sensul muncii.

Ține de noi să știm să le echilibrăm, să ne ținem de promisiuni. Ne confruntăm cu inflația, cu contextul macroeconomic – suntem în continuare într-o piață a angajaților, dar se întâmplă niște mici șocuri, cum ar fi disponibilizările, care stabilizează puțin piața.

La un moment dat, lumea va trebui să aleagă dacă rămâne sau pleacă dintr-o companie, și oamenii vor alege pe criterii care sunt importante pentru ei la momentul respectiv; poate fi brandul, poate fi salariul. De ce pleacă oamenii? Pentru că nu mai există chimie, iar asta ține de ce așteptări am, ce așteptări cred că voi avea și ce anume îmi dă înapoi compania. Este natural ca oamenii să plece la un moment dat. Însă este bine să știi să previi, iar prevenția este o muncă complexă.”

La fel de important este și ca organizația să livreze ceea ce le promite candidaților, înainte ca aceștia să se alăture companiei. Astfel, Hermina Mihaela Radu, People and Culture Manager, Primark, a precizat: „Am simțit, în procesul de recrutare, că brandul a contat foarte mult. Când am deschis, în luna decembrie, aveam provocarea să pornim cu 250 de colegi și aveam doar o lună la dispoziție pentru a-i recruta, pentru a face onboarding. Toată lumea a spus că este o așteptare nerealistă și puțin cam optimistă și că este dificil să avem niște standarde, să facem un proces de recrutare adaptat și să avem oameni înainte de Crăciun, însă am reușit.

Ne-a ajutat ca oamenii să fie prezenți in procesul de recrutare, însă a pus și o anumită responsabilitate pe umerii noștri, dat fiind ca au fost venit pentru că ne-au văzut magazinele, au văzut standardele Primark. Deși nu eram în România, mulți colegi s-au alăturat companiei pentru că știau Primark din altă țară. Mare parte dintre ei au citit despre politicile de Diversity & Inclusion, însă nu se așteptau să se întâmple asta și în România. Asta ne-a dat o responsabilitate mare, dar a fost benefic că ne-am pregătit din timp și că am păstrat coerența. Un lucru pozitiv a fost că am avut oameni de vârste diverse. Cred că brandul a contat pentru noi, dar și să ne ținem promisiunile legate de mediul de lucru, de comportamente și atitudini din partea leadershipului și între colegi.”

Există un angajator care nu s-a amintit astăzi, pentru că sunt niște lumi paralele, deși suntem în concurență: vorbim despre lucrul la stat. Foarte mulți dintre tineri continuă să își dorească să lucreze în administrația publică, pentru că vine fără provocări, cu salarii mai bune. Acolo nu vorbim despre EVP, ci despre ceva care oferă siguranță, care are un brand foarte puternic. Poate că ar fi bine să ne gândim cum determinăm tinerii să vină, mai degrabă, spre industrii în care poate lucrează mai mult, dar au incredibil de multe oportunități față de ceva care este sigur și aranjat pe termen lung.

Din industria de asigurări nu se pleacă foarte mult, ceea ce, pentru noi, este foarte bine. Uneori este vorba de plecări pentru că oamenii vor să experimenteze”, a punctat, la rândul său, Corina Licea, Group Human Resources Director, Vienna Insurance Group (VIG).

 


BusinessMark – events designed to make an impression!

Evenimentul a fost organizat de: BusinessMark

Partenerii conferinței au fost: Exploratist, HEINEKEN, Undelucram.ro, MACROMEX, Funcom, PKF Finconta

Evenimentul a fost susținut de: BRCC – British Romanian Chamber of Commerce

Traducerea a fost asigurată de: Biroul de Traduceri Champollion

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții

Partenerul de monitorizare al conferinței a fost: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost:  spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, Social Media România, Digital Business, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, administratie.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, spatiulconstruit.ro, Top Business News, Ziarul 21, AntreprenorinRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Voice, Femei în Afaceri

Campanie împotriva discriminării în recrutare și la locul de muncă

0

Aplicația de job matching nPloy luptă împotriva discriminării în procesul de recrutare și la locul de muncă. Din această poziție, a lansat un studiu anonim în rândul angajatorilor și angajaților din România despre discriminare & incluziune. Rezultatele arată că „discriminarea în recrutare și la locul de muncă continuă să fie o temă foarte importantă atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România. Conform datelor recente ale Eurobarometrului[1], 1 din 6 europeni spune că s-a simțit discriminat în ultimele 12 luni – cei mai mulți dintre ei, la locul de muncă (23%) și atunci când își căutau un job (13%).

Pe plan intern, cifrele[2] arată că aproape 4 din 10 angajați (40%) au experimentat sau au asistat personal la situații de discriminare la locul de muncă, în special din cauza afinităților politice, a apartenenței la un grup etnic și a vârstei mai înaintate. Mai mult, 3 din 4 angajați nu au participat la programe de formare pentru diversitate și incluziune în ultimii doi ani, indiferent de postul ierarhic ocupat. Și, aproximativ 40% dintre români spun că s-ar simți inconfortabil dacă ar avea un coleg din comunitatea LGBTQI+, comparativ cu media de 12-15% de la nivelul UE.

În contextul acestor date preocupante, nPloy, care a intrat pe piața românească în februarie, dă startul unei campanii de promovare a diversității și a incluziunii în procesul recrutare și la locul de muncă. Datorită tehnologiei bazate pe inteligență artificială care stă la baza platformei, nPloy garantează evaluarea obiectivă a candidaților prin recrutare anonimă. Practic, nPloy încurajează angajații să se concentreze exclusiv pe calificările și aptitudinile candidaților – datele personale (nume, sex, vârstă, poza) sunt ascunse. Prin această abordare, nPloy promovează o evaluare corectă și imparțială a candidaților.

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța diversității și a incluziunii, nPloy invită atât candidații, cât șiangajatorii să participe la un scurt sondaj. Împărtășindu-și opiniile și experiențele, aceștia pot contribui la crearea unui mediu de lucru echilibrat, transparent și corect.

După încheierea sondajului, nPloy va efectua o analiză a rezultatelor, propunând strategii pentru a reduce decalajul și a încuraja un parteneriat onest și eficient între angajatori și candidați”.

Konstantin Tzonev – Co-Founder nPloy

Konstantin Tsonev (foto), cofondator al nPloy: „Discriminarea nu ar trebui să-și găsească locul nici în procesul de recrutare, nici la locul de muncă și suntem hotărâți ca, împreună cu angajatorii și candidații, să aducem schimbarea necesară. Prin valorificarea modelului nostru inovator de recrutare anonimă, ne propunem să asigurăm condiții și oportunități egale pentru toți candidații. Mai mult decât atât, prin campania noastră de conștientizare și sondajul despre D&I pe care îl realizăm în această perioadă, sperăm să ajutăm la construirea unui mediu care să aprecieze și să promoveze diferențele individuale, ajutând astfel organizațiile să construiască echipe mai puternice.”

Aflați mai multe despre campania nPloy pe https://nploy.net/ro/about-us/diversity-and-nploy.

nPloy este „o platformă inovatoare de recrutare care folosește tehnologii de ultimă oră pentru a revoluționa procesul de angajare. Datorită algoritmului său bazat pe inteligență artificială, aceasta conectează direct talentele și angajatorii pe baza unui model asemănător aplicațiilor de dating, potrivind candidații cu ofertele de locuri de muncă în funcție de așteptările lor salariale, a aptitudinilor, experienței, locației sau a tipului de job căutat.

Start-up-ul din Europa Centrală și de Est a atras deja peste 150.000 de utilizatori și peste 1.100 de companii de la lansarea sa în 2018. Anul trecut, echipa a obținut 2 milioane de euro în prima rundă de investiții, stabilindu-și ca obiectiv extinderea în alte țări europene, România fiind prima dintre acestea.

Promovând conceptul de recrutare anonimă, nPloy își propune să elimine favoritismul și discriminarea, permițând organizațiilor să construiască echipe diverse și incluzive. Având o prezență globală, nPloy se angajează să transforme viitorul pieței muncii ajutând atât organizațiile, cât și indivizii”.


[1]Eurobarometru, Discriminareaîn UE, 2019

[2]Studiudesprediversitateșiincluziuneînorganizațiileromânești, perspectivaangajaților, 2021 | MKOR Consulting

Piața de creveți în România, 15% creștere în trimestrul I 2023, față de 2022

0

Compania românească Alfredo Seafood, specializată în import, procesare, distribuție de pește și fructe de mare, lider de piață la categoria de pește proaspăt ambalat, estimează că „piața de creveți în România a continuat să crească cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2023, față de aceeași perioadă a anului trecut, urmărind tendința ascendentă a ultimilor ani.

Astfel, în preferințele românilor, pe segmentul fructelor de mare, creveții sunt pe primul loc cu 50% din totalul vânzărilor, urmați de scoici, cu aproximativ 15% și calamar, cu 7%”. 

Consumul de creveți, apreciază Alfredo Seafood, „crește în contextul în care consumatorii din România au devenit, în ultimii ani, tot mai interesați de o alimentație sănătoasă, bazată pe diete mediteraneene.

Această tendință s-a manifestat încă din 2020 și s-a accentuat, în ultimii ani. La nivelul portofoliul companiei, creveții au fost cele mai vândute fructe de mare în primul trimestru din 2023, înregistrând o creștere cu peste 30% față de primele luni din 2022. Diferitele sortimente de creveți au cumulat aproximativ 60% din valoarea vânzărilor, urmați de scoici, calamar și caracatiță, fiecare totalizând sub 10%”.

Mihai Cristian Dărmănescu, fondator Alfredo Seafood și director general Bistromar la Timona: “Tendința de creștere a consumului de creveți, pe care am remarcat-o încă din perioada pandemiei, a accelerat în prima parte din 2023. Rezultatele înregistrate de Alfredo Seafood, la nivelul gamei de fructe de mare, în prima parte a anului, se oglindesc și în piață, unde clasamentul vânzărilor este același, ca ordine. Cred că românii au devenit mult mai atenți cu ceea ce mănâncă și mult mai bine informați legat de beneficiile alimentelor pentru sănătate, certificările de calitate, proveniență și chiar modalitatea de prelucrare a produselor. Creveții sunt unul dintre cele mai sănătoase alimente, nu doar gustoase, cu un conținut mare de vitamine, proteine, acizi grași și numeroase alte substanțe nutritive. În plus, românii au început, încă de acum doi ani, să prepare tot mai des acasă specialități pe bază de creveți, pentru că au constatat, în perioada de restricții, că sunt mult mai ușor de gătit decât se așteptau.”

Potrivit calculelor Alfredo Seafood, „la finalul anului 2022, valoarea segmentului fructelor de mare în România era de peste 60 de milioane de euro.

Pe plan local, creveții pot fi găsiți în majoritatea marilor magazine și provin din toate apele marine și oceanice din zonele calde sau temperate. Conform experților în domeniu, creveții de cea mai bună calitate provin din Asia, preponderent din Vietnam, India și Bangladesh, precum și de pe coastele Americii de Sud și sunt atât sălbatici, cât și de acvacultură.

Printre beneficiile pe care creveții le au asupra organismului se numără: reducerea inflamațiilor și îmbunătățirea sănătății inimii, cu ajutorul concentrației mari de acizi grași omega-3; aport ridicat de minerale esențiale precum fosforul, seleniul și cuprul, care contribuie la întărirea oaselor, au rol antioxidant și cresc imunitatea; conțin vitamine esențiale, precum D și B12, care ajută la buna absorbție a calciului și la funcționarea sistemului nervos”.

Alfredo Seafood este recunoscută ca „una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor patru linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat.

Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Selgros Cash&Carry, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare.

În prezent, Alfredo Seafood este una dintre cele trei divizii de business ale Bistromar la Timona, companie deținută de către familia Dărmănescu. Alfredo Seafood reprezintă divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare, iar celelalte două sunt: Frigonet Logistics, dedicată serviciilor de logistică și transport național al produselor congelate și refrigerate; BistroMar, restaurant-pescărie pe bază de pește și fructe de mare, situat în zona Floreasca, din București”.

XTB: Intrări uriașe în ETF-urile de tehnologie!

0

Euforia de pe piața bursieră alimentată de tehnologia AI și de perspectiva încetării iminente a creșterii ratelor dobânzilor în SUA a făcut capitalul investitorilor să se orienteze către ETF-urile de tehnologie într-un ritm foarte puternic. Taurii privesc în primul rând spre indicele Nasdaq 100, care a fost puternic supravândut anul trecut, și există mari șanse ca prima jumătate a acestui an să fie una dintre cele mai bune din punct de vedere al schimbărilor pozitive ale indicelui. Capitalizarea celor mai mari șapte companii americane din domeniul tehnologiei a crescut cu un nivel record de aproape 3.800 de miliarde de dolari de la începutul anului. Nvidia a intrat în rândul companiilor evaluate la peste 1.000 de miliarde de dolari în luna mai, conducând creșterea frenetică a acțiunilor producătorului de semiconductori. Pendulul pieței bursiere s-a pus din nou în mișcare – de la panică și temeri de repetare a vânzării din bula „dot-com”, am trecut fără probleme la o euforie extremă. În mijlocul ei, acțiunile Apple sau Microsoft au atins deja noi maxime istorice, iar ETF-urile tehnologice nu au mai înregistrat de mult timp intrări atât de mari. La ce se datorează acestea?

ETF-urile – o expunere diversificată și ușoară la raliul tehnologic?

Afluxul uriaș de capital se datorează în mod direct euforiei pieței rezultate din inteligența artificială. Aceasta este, fără îndoială, o piatră de hotar tehnologică – poate afecta marjele și performanța multor companii. Cu toate acestea, încă nu este clar în ce măsură, ceea ce face dificilă evaluarea impactului viitor al inteligenței artificiale asupra veniturilor și marjelor a mii de companii. Acest lucru stimulează imaginația și îi determină pe investitori să plătească prețuri tot mai mari pentru acțiuni. În special acele companii care au o șansă reală de a-și extinde afacerile datorită noii revoluții tehnologice, cum ar fi Nvidia sau Microsoft, cu o participație în OpenAI. Acțiunile Exxon Mobil, cel mai mare producător de petrol din SUA, au scăzut cu 4% de la începutul anului. În același timp, Apple a marcat o creștere de 47%, iar capitalizarea de piață a companiei se apropie de amețitorul prag de 3.000 de miliarde de dolari.

Mulți investitori caută o expunere pasivă la tendința tehnologică deoarece se aude despre inteligența artificială aproape peste tot. Unii dintre ei nu au timp să gestioneze activ un portofoliu sau nu consideră că această metodă este optimă în cazul lor. Există, de asemenea, un grup considerabil de investitori care preferă să investească într-un indice larg de companii, ceea ce reduce potențial riscul unor investiții eronate. Achiziționând acțiuni în ETF-uri, un investitor este asigurat că investiția sa va reflecta „media” – în vremuri bune pentru tehnologie, însă, „media” poate fi foarte satisfăcătoare.

Fluxurile nete de intrare în ETF-urile tehnologice au accelerat semnificativ în ultima vreme, coincizând simultan cu o retragere completă a fondurilor din ETF-urile energetice. Peste 400 dintre cele mai mari ETF-uri de tehnologie din lume (majoritatea americane și asiatice) au atras intrări nete de peste 12 miliarde de dolari în ultimul an, în timp ce peste 17 miliarde de dolari au fost retrase net din peste 300 de fonduri energetice. Prin comparație, se poate observa că alte sectoare, cum ar fi cel imobiliar, al materialelor și al sănătății, nu au fost populare. Doar sectorul financiar a creditat intrări destul de considerabile, deși mai mici decât cele ale companiilor tehnologice.

Fluxuri nete în rândul celor mai mari fonduri de acțiuni din lume. Sursa: Bloomberg, XTB

Câteva exemple merită să fie menționate. iShares S&P 500 Information Technology (IUIT.UK) și iShares Nasdaq UCITS (CNDX.US), care se numără printre cele mai populare ETF-uri din lume, se descurcă, de asemenea, foarte bine, marcând un randament anual de 37% și, respectiv, 30%. Este important de remarcat, totuși, că cele mai mari acțiuni din aceste ETF-uri sunt deținute de cele mai cunoscute companii precum Apple, Microsoft și Nvidia. Ponderea companiilor mai mici care au fost vedetele raliului inteligenței artificiale (cum ar fi C3.AI, care a câștigat aproape 300% de la începutul anului) este neglijabilă. Indirect, euforia Nasdaq și dolarul american mai slab s-au împrumutat piețelor emergente, inclusiv India, unde companii de tehnologie precum Saksoft și Cyient au o pondere considerabilă în indici. După cum puteți vedea, ETF-urile oferă expunere, chiar și la astfel de piețe exotice – de la minimul din martie, iShares MSCI India (NDIA.UK) a câștigat deja peste 15% iar perspectiva de la începutul anului este de aproximativ 10%.

Oportunități și amenințări

Este demn de remarcat faptul că, de la începutul anului, euforia din jurul tehnologiei a avut loc într-un mediu în care au fost înregistrate pierderi ale acțiunilor unor companii din alte segmente ale economiei. Ieșiri de capital sunt înregistrate de ETF-urile pe companii energetice, care se descurcau bine în 2022. Perspectiva unei recesiuni și prețurile mai mici ale materiilor prime, inclusiv ale petrolului (țițeiul Brent a pierdut 15% de la începutul anului până în prezent și a scăzut cu peste 40% față de iunie 2022), descurajează expunerea investitorilor la sectorul industrial energetic. Cu toate acestea, raliul companiilor tehnologice a fost extraordinar și, fără „cei șapte magnifici”, S&P500, s-ar tranzacționa la nivelurile din ianuarie. De la începutul anului, în același interval în care petrolul a pierdut teren, Nasdaq avansat cu aproape 40%.

Având în vedere acest lucru, este posibil ca unii investitori să caute expunere la ETF-uri care să atenueze riscul unei posibile corecții a celor mai mari companii (tehnologice) din indice, dar care să ofere în continuare expunere la piața generală de acțiuni. Astfel de ETF-uri egalizează cota tuturor companiilor din indice, de exemplu, XTrackers Equal Weight S&P500 (XDEW.UK). De la începutul lunii ianuarie, acest fond a înregistrat intrări record de până la 700 de milioane de dolari (127 de milioane de dolari în a doua săptămână din iunie). Afluxul de capital în ETF-ul „mai sigur” se datorează faptului că investitorii sunt îngrijorați de influența tot mai mare a companiilor tehnologice, a căror pondere în indicele S&P sau Nasdaq 100 este covârșitoare. În cazul unei recesiuni sau al unor noi creșteri ale ratelor dobânzilor, capitalul este așteptat să înceapă să migreze către sectoare în care investitorii pasivi au în prezent o expunere mai redusă.

Principala amenințare la adresa ETF-urilor tehnologice în prezent este riscul unei încetiniri economice, care ar putea „răci” semnificativ euforia. În plus, inflația în multe țări, inclusiv în SUA, s-ar putea dovedi mai ancorată, ceea ce ar putea determina băncile centrale să înăsprească și mai mult politica monetară și, în cele din urmă ar putea cauza o încetinire mai profundă. Ratele mai mari ale dobânzii ar putea determina investitorii să caute o modalitate mai sigură de alocare a capitalului și să reducă împrumuturile pentru investiții pe piața bursieră (adică în marjă). Deocamdată, scenariul de bază în SUA este cel al unei „aterizări ușoare”, adică o recesiune inexistentă sau superficială. Acesta este un scenariu foarte pozitiv pentru piața bursieră, dar nu pare să fie neapărat cel mai probabil.

Program pentru dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale studenţilor din învățământul tehnic

0

Compania Graphein lansează programul de vară Graphein Bootcamp, pentru 20 de studenți de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului a  Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Inițiatorii anunță că „programul are ca principal obiectiv dezvoltarea aptitudinilor de muncă pentru studenţii din învăţământul tehnic superior, în scopul creşterii nivelului de calificare şi a unei inserţii mai rapide pe piaţa muncii.

Programul Graphein Bootcamp are printre obiective principale, de asemenea, instruirea tinerilor despre normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, tinerii care vor lucra pe șantiere sau în condiții de risc (lucrul la înălțime, de exemplu) sunt pregătiți în vederea respectării securităţii şi sănătăţii în muncă și a regulilor de prevenire a riscurilor profesionale.

Specialiștii în geodezie au absolvit în general facultăți de îmbunătățiri funciare și ingineria mediului, de măsurători terestre și cadastru, de construcții sau geografie, și au competențe în executarea măsurătorilor, în realizarea lucrărilor de cartografiere terestră și digitală, colectarea și analiza datelor geospațiale, precum și elaborarea planurilor. Pentru aceste specializări, sunt necesare cunoștințe de lucru cu aparatură specifică (GPS, stație totală), iar compania Graphein are un departament dedicat scanarii 3D și modelării, format din specialiști în lucrul cu softuri specifice acestui domeniu”.

Laura Globaru (foto), HR Manager Graphein, companie cu 65 de angajați: „Tinerii de astăzi au intrat pe piața muncii cu o viziune complet diferită, pornind în primul rând cu reformularea succesului. Pe tineri nu-i mai definește dezvoltarea ierarhică într-o companie,  validarea managerului direct, aprobarea colegilor sau obținerea unui anumit statut social. Studenții prioritizează nevoile personale, își asumă deciziile de a depune efort pentru propria dezvoltare și împlinire, și mută centrul de control de la manageri la ei înșiși. În plus, tinerii au obiective clare pe care le urmăresc și pe care le-au definit mai ales în timpul pandemiei.”

Argumentând organizarea programului, compania Graphein subliniază că „organizațiile care înțeleg noile nevoi ale tinerilor nu mai oferă un plan de beneficii sec și standardizat, ci au început să asculte și să sprijine tinerii, încercând să le ofere acestora stabilitate și siguranță, prin adaptare la nevoile lor specifice.  Potrivit Laurei Globaru, stabilitatea dorită de candidații tineri din piața muncii se naște dintr-o cultură a siguranței psihologice, un mediu deschis care să le ofere căi de comunicare fără teamă de a fi sancționați dacă greșesc, ceea ce creează astfel premise de creștere și răspunsuri la frământările lor.

Generația Z schimbă regulile pieței muncii

Companiile au devenit în anul 2023 proactive și nu mai așteaptă să le bată candidații la ușă, ci vin în întâmpinarea studenților cu oferte de internship, de angajări pe durata verii sau cu fracțiune de normă, potrivit Graphein. Astfel, comunicarea beneficiilor salariale este abordată transparent, au loc prezentări ale companiilor în cadrul facultăților, cu sesiuni interactive în care tinerii aflați încă la studiu pot discuta direct cu managerii diverselor departamente tehnice și află concret care este fluxul de activitate.

În acest context, Generația Z a schimbat regulile pieței muncii, iar angajatorii au început să înțeleagă și să asimileze valorile care contează cu adevărat pentru tinerii candidați.  În mod concret, companiile au schimbat mediul de lucru, au implementat un plan adecvat de sănătate și prevenție și au îmbunătățit comunicarea investind în cursuri de formare profesională, cu suport emoțional în momente dificile.

Un criteriu important la care tinerii sunt foarte atenți când aleg un loc de muncă este nivelul de stres, tradus prin volum mare de lucru, termene strânse sau program dificil. Spre exemplu, în cadrul Graphein managerii tehnici monitorizează constant gradul de încărcare al angajaților și evită supraîncărcarea prin suplimentare, fie prin recrutarea de colegi noi, fie aleg să execute o parte dintre lucrări cu subcontractori”.

Graphein, companie antreprenorială fondată de Eugen Ursu și Andrei Şueran în anul 2014, este caracterizată ca „prima alegere a profesioniștilor în proiecte de topografie inginerească, asistență topografică pentru infrastructură, cadastru și intabulare, scanare 3D, măsurători BOMA și pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor. Având o bază tehnologică avansată și de înaltă calitate, Graphein este un etalon pe segmentul construcțiilor durabile atât în România, cât și pe plan european”.

 

Silvicultorii se adresează președintelui țării 

0

Confederația Sindicală Națională Meridian și Federația Sindicatelor Silva se adresează președintelui României, cu solicitarea de a ataca la Curtea Constituțională proiectul de lege PL-x nr. 143/2023, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, considerat, în cazul legiferării, a avea efecte grave asupra resursei naturale a țării pe care o reprezintă pădurile:

Domnule Președinte,

Intervenția dumneavoastră ar putea fi salvatoare pentru pădurile României

După adoptarea de către Parlamentul României, în regim de urgență, în data de 10.05.2023, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Pl-x nr. 143/2023), Confederația Sindicală Națională Meridian și Federația Sindicatelor Silva au depus mai multe sesizări la Președintele României și la Avocatul Poporului, cu privire la încălcarea flagrantă a unor prevederi constituționale pe parcursul procedurilor de elaborare și adoptare a actului normativ transmis spre promulgare.

Sesizări similare, care vizează neconstituționalitatea acestui proiect de lege, au fost transmise Președintelui României și Avocatului Poporului și de către alte organizații sindicale și profesionale, Confederația Consilva, și Societatea Inginerilor Silvici „Progresul Silvic”.

Cu toate că mai multe organizații au depus obiecțiuni cu privire la neconstituționalitatea Pl-x nr. 143/2023, Avocatul Poporului a răspuns oficial că, în opinia acestei instituții, nu se impune transmiterea acestora la Curtea Constituțională.

Obiecții de neconstituționalitate ale Pl-x nr. 143/2023 au fost ridicate și de deputații aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați, care au sesizat Curtea Constituțională în ceea ce privește încălcarea principiului bicameralismului la adoptarea proiectului de lege de către Parlamentul României. Curtea Constituțională a respins în data de 14 iunie 2023, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate invocată, și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este constituțională, în raport cu criticile formulate de parlamentarii semnatari.

Având în vedere însă că argumentele formulate de sindicatele din silvicultură se referă la încălcarea altor prevederi din Constituția României și nu la nerespectarea principiului bicameralismului, în data de 20 iunie 2023 Federația Sindicatelor Silva și Confederația Sindicală Națională Meridian au solicitat din nou intervenția domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la iniţiativa legislativă PL-x nr. 143/2023 – Proiect de Lege de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 109/2011.

Argumentele susținute privind neconstituționalitatea Pl-x 143/2023, au în vedere, în principal, următoarele aspecte:

  • Proiectul de lege PL-x 143/2023, act normativ de importanță economică strategică, a fost adoptat fără parcurgerea etapelor legale de consultare publică, fără a fi solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social și fără niciun fel de evaluare a impactului socio-economic, a impactului financiar și a impactului juridic (pentru a se analiza care sunt implicaţiile pe care noua reglementare le va avea asupra economiei naționale și asupra legislaţiei în vigoare);
  • Prin modificările propuse de PL-x nr. 143/2023 se deturnează sensul calității de administrator al bunurilor proprietate publică a statului, cu impact negativ garantat asupra pădurilor proprietate publică și economiei naționale, știrbindu-se interesul național raportat la actul de administrare al fondului forestier sub toate componentele acestuia, inclusiv valorificarea/comercializarea productelor proprietății publice de interes național;

Numărul total de întreprinderi publice care urmează a fi afectate de prevederile PL-x nr. 143/2023, dacă va fi promulgat ca lege, este de peste 230 de regii autonome existente la nivel național și peste 1500 de regii publice de interes local.

Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de multe alte regii ale statului, (Autoritatea Rutieră Română, Administrația Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa, Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, etc.) este Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes național care gestionează pădurile statului.

Romsilva administrează în prezent o suprafață de 3,1 mil. ha păduri proprietate publică a statului (48% din fondul forestier național), la care se adaugă 1,1 mil. ha păduri aparținând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea și serviciile silvice și funcționează încă de la înființarea sa, din anul 1991, pe bază de autogestiune, în condiții de eficiență economică, înregistrând în fiecare an profit și fiind un contribuabil major la bugetul de stat.

În cazul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale va pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică a statului prin neasigurarea resurselor necesare gestionării durabile și unitare a fondului forestier și va conduce la afectarea a zeci de mii de locuri de muncă din zona de administrare, exploatare, transport și prelucrare a lemnului, generând un impact socio-economic semnificativ, majorarea cheltuielilor statului și diminuarea veniturilor la bugetul național.

Federația Sindicatelor Silva împreună cu Confederația Sindicală Națională Meridian vor susține în continuare, prin toate mijloacele legale, menținerea activităților economice în cadrul structurilor de administrare existente la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Silvicultorii fac un apel public pe această cale la Președintele României, în calitatea sa de garant al respectării Constituției, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la excepțiile de neconstituționalitate formulate de Federația Sindicatelor Silva și Confederația Sindicală Națională Meridian, în ce privește Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Pl-x nr. 143/2023).

 

SYMMETRICA investește 7 mil. euro în prima sa fabrică din Sud-Estul țării, la Ovidiu

0

Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător autohton, anunță lansarea unei noi unități de producție în urma unei investiții de 7 milioane de euro. Noua fabrică, amplasată în orașul Ovidiu, județul Constanța, reprezintă cea de-a noua unitate de fabricație a companiei și prima din Sud-Estul țării.

Construită pe un teren de 50.000 mp, noua hală de producție Symmetrica dispune de o suprafață de 3.500 mp, aici urmând să fie fabricate pavaje, borduri, elemente de grădină, zidărie, ș.a. Fabrica din Ovidiu va produce lunar peste 100.000 de unități, compania ajungând astfel la o capacitate de producție totală de 4.000 de metri liniari / pătrați zilnic.

Sebastian Bobu, Director Executiv Symmetrica

„Symmetrica are o acoperire geografică importantă, iar zona de Sud-Est a țării se afla deja în atenția noastră, având un potențial important de creștere atât în ceea ce privește proiectele publice, cât și cele private. De asemenea, odată cu intrarea noastră în această regiune, suntem pregătiți să ne implicăm activ în sprijinirea comunităților locale, așa cum procedăm deja în toate celelalte localități în care suntem prezenți”, a declarat Sebastian Bobu, Director Executiv al Symmetrica.

Potrivit afirmațiilor sale, fabrica din județul Constanța dispune de linii de producție moderne, de înaltă tehnologie, complet automatizate. Peste 35 de angajați vor activa în noua unitate de producție. Deși procesul tehnologic este unul complex, acesta poate fi coordonat de 5-6 persoane pe schimb, automatizarea de care dispune fabrica reprezentând un avantaj important în facilitarea muncii angajaților.

Odată cu inagurarea noii fabrici, Symmetrica ajunge la un total de nouă unități de producție în România, celelalte opt fabrici fiind amplasate în Vereşti – Suceava, Podul Iloaiei – Iași, Bolintin Vale – Ilfov, Prejmer – Brașov, Cociu – Bistrița Năsăud, Mărășești – Vrancea, Zimandu Nou – Arad și Solca – Suceava.

Compania continuă astfel ritmul susținut de investiții în extinderea capacității de producție, atât prin noi linii și unități de producție, cât și prin încorporarea unor tehnologii de ultimă generație menite să aducă îmbunătățiri în calitatea, designul și coloristica produselor Symmetrica.

 


Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile, într-o gamă variată de forme şi culori.

Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012), Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012), Mărășești / Doaga – Vrancea (2018), Zimandu Nou – Arad (2021), Solca – Suceava (2022) și Ovidiu – Constanța (2023).

Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, magazine Kaufland, Carrefour, Lidl, Penny Market, autostrada Târgu Mureș-Oradea, stadionul Steaua, cartiere rezidențiale, ș.a. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitarea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice în București, Iași, Bacău, Brașov, Târgu Mureș, etc.  

O echipă de români a creat prima rețea socială monetizabilă fără reclame din lume

0

Cu o investiție inițială de 500.000 de euro, echipa condusă de Vlad Brătilă, Eduard Deaconu și NeoVisionDev a creat LUIVE, o platformă social media care îi ajută pe creatorii de conținut să își împărtășească conținutul și să obțină venituri din vizualizări. Versiunea Alpha a platformei a fost lansată în sand box de la începutul anului 2020, iar ulterior, în septembrie 2020, a fost publicată și versiunea Beta. Cu peste 170.000 de conturi deja înregistrate, creatorii platformei plănuiesc ieșirea din Beta pentru luna iunie a acestui an.

Echipa din spatele platformei a reușit deja să atragă o investiție din partea unui angel investor în valoare de 100.000 de Euro. Luive are deja peste 2000 de utilizatori cu identitatea verficată și vizează extinderea la nivel global, platforma fiind deja activă atât pentru utilizatorii din Europa, cât și pentru cei de pe continentul american.

„Știm cât de dificil este pentru creatorii de conținut să monetizeze de pe urma activităților lor pe platformele deja existente, care fie percep comisioane chiar și de 70%, fie nu oferă posibilitatea creatorilor la început de drum să aibă acces la audiențe decât cu costuri considerabile. Ne-am dorit să le oferim acestora oportunități cât mai diverse de a obține venituri nemijlocite din conținutul creat. Am observat cu toții cât de mult a crescut importanța comunităților din on-line, cât de mare este cererea de conținut original, pe de-o parte, dar și câtă muncă, de cele mai multe ori ne-retribuită, depun creatorii din on-line. Atunci când am pornit proiectul Luive, aveam deja în spate experiența creării unor platforme similare, care și-au atins maturitatea și au fost vândute altor investitori, așa că am înțeles foarte bine nevoile comunităților din on-line. Ne dorim să construim punți între creatorii de conținut și audiențele lor și să adăugăm constant noi funcționalități care să îi ajute pe creatori să fie cât mai aproape de urmăritorii lor și să poată obține venituri din conținutul lor. În acest moment suntem singura rețea socială full monetizabilă fără reclame din lume, și ne dorim practic să democratizăm monetizarea în social media, o lume în care experiența socială este de multe ori stricată de conținut irelevat și cu targhetări nepotrivite”, a susținut Vlad Brătilă(foto), CEO al International Social Media, compania care a dezvoltat platforma Luive.

Utilizatorii pot obține venituri din conținutul publicat. Influencerii români au obținut deja sume chiar și de peste 15.000 de Euro

Funcționalitățile includ posibilitatea de a crea un cont, verificarea identității, crearea și promovarea conținutului, interacțiunea cu alți utilizatori prin mesagerie privată și abonare la profiluri favorite. Opțiunile prin care creatorii de conținut pot monetiza de pe urma conținutului creat includ atât vânzarea de conținut, cât și un program de referinte. În momentul actual, platforma are funcționalități de monetizare a conținutul precum Story-uri deblocabile contra cost, postări care pot fi colecționate în urma plătirii prețului cerut de creator, apeluri video taxabile la minut, live streaming monetizabil, dar și o zonă de Explore unde conținutul în format scurt poate genera venituri din vizualizări prin deblocare.

Interfața utilizatorului este intuitivă și ușor de navigat, cu opțiuni clare pentru achiziționarea și vânzarea de conținut, în plus fiecare utilizator are un wallet în care poate gestiona câștigurile sau achizițiile. Monetizarea pe LUIVE se face într-un ecosistem în care se achiziționează pachete de in-site currency, moneda proprie Luives, la diverse prețuri, variabile în funcție de oferte și discounturi de volum, fiind impozitate doar la achiziție de către platformă. Ulterior, monedele în platforma au o valoare unică de 0.05$/Luives și se pot tranzacționa între utilizatorii cu conturi verificate. Orice utilizator, verificat sau neverificat poate face achiziții, însa doar cei cu conturile verificate pot primi monedele. Astfel utilizatorii verificați  – creatori de content în general – au un comision de 100% din prețurile cerute de aceștia.

Până în acest moment, toată tracțiunea generată de Luive a fost organică, platforma generând în varianta beta aproximativ 100.000$. Printre vloggerii și influencerii români cu notorietate care au obținut deja venituri din platforma Luive sunt vloggerul Edi Vasile, care a reusit să genereze în primele doua luni sume de peste 12.000 $ lunar, mult mai mult decat din Youtube unde era activ de peste 3 ani, dar și Stefania Costache (Lolrelai) – Instagram model și influencer, care a reușit să genereze peste 15.000$.

Creatorii platformei vizează lansarea și a unei secțiuni B2B, prin intermediul căreia și companiile să poată să se promoveze prin content creatori, astfel plătind doar în funcție de cât de viral poate deveni contentul promovat și eliminând nevoia de a face scouting în piață pentru a găsi creatori de content, primind aplicații direct din partea lor.

Dialoguri necesare: Încălzirea eficientă a populației. Confort termic sporit în locuințe și birouri – Consum minim de energie primară

0

ing. Valeriu Iftime
Președintele Comitetului de Energie și Mediu al CCI a României

 

Constantin Boștină, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES: Domnule Valeriu Iftime sunteți un întreprinzător remarcat și puternic implicat în mai multe domenii de afaceri atât la nivel local cât și la nivel național.
Un domeniu în care dispuneți de o experiență și expertiză remarcabile îl reprezintă problema națională a României: încălzirea populației.
Cum vedeți dvs. situația actuală a încălzirii populației, ca problemă de politică națională, cu puternice efecte economice, de sănătate și de mediu?

 

Valeriu Iftime: Încălzirea populației reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte de interes public, fiind mereu dezbătută în documentele strategice la nivel european și național. Încălzirea populației se află la un nivel ridicat de importanță față de mediul social, împreună cu accesul la alimentarea cu apă potabilă și canalizare, reprezentând, totodată, și zona de servicii de interes public cu cea mai mare greutate, care afectează în mod direct calitatea vieții.

 

Ce ar trebui să urmărim?

Scopul articolului vizează necesitatea acordării unei atenții sporite serviciului de încălzire a populației și inițierii de proiecte, în contextul serviciilor de interes public, pentru modernizarea infrastructurii, eficientizarea costurilor și mai buna valorizare a acestui topic în actul de administrare publică, cu impact asupra tuturor categoriilor de consumatori.

Care este situația în România?

 

Conform Strategiei Energetice Naționale, la acest moment în România există o necesitate de încălzire a unui număr aproximativ de 7,5 milioane locuințe, dintre care circa 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar circa
2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominium). Din totalul locuințelor, numai circa 1,2 milioane sunt racordate la SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizat cu Energie Termică) (circa  600.000 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 mil.) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 mil. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parțial în timpul iernii. Nu există un inventar al pensiunilor care se încălzesc cu lemne, dar putem aproxima că minimum 40% dintre acestea se încălzesc cu lemne.

Trebuie menționat că peste 75% din locuințele din România utilizează combustibilul într-un mod total ineficient energetic, cu randamente de aproximativ 40%.

Conform „Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, consumul final de energie necesar pentru încălzire la nivelul anului 2020 este de 2,7 mil. tep (0,72 mil. tep pentru SACET-uri și 1,98 mil. tep pentru utilizarea gazului natural). Aceste cifre sunt valabile numai pentru încălzirea a
3,7 mil. de locuințe (încălzire centralizata și încălzire individuală).

Cel mai simplu mod de a înțelege dimensiunea este prin cifre:

Peste 50% din combustibilul primar din România se folosește pentru încălzirea populației (locuințe și birouri)

2.423.003.838 lei acordați SACET-urile pentru acoperirea pierderilor între 2014 și 2019

Sute de milioane de euro, acordate companiilor de termoficare din România pentru programele anuale de reabilitare a SACET-urilor („Căldură și confort”, „Termoficare”)

Aproximativ 3.600.000 persoane racordate la SACET-uri

Toate SACET-urile care astăzi funcționează sunt companii noi, după ce vechile SACET-uri au suferit un proces de insolvență și apoi faliment, de exemplu: București, Oradea, Focșani, Craiova, Botoșani etc.

Se pierd anual aproximativ 200.000.000 lei din cauza pierderilor generate de apa de adaos

9.000.000 persoane care se încălzesc individual cu lemne și ard anual minimum 18.000.000 m3 lemn, cu un randament de 40%. Creșterea randamentului de ardere a lemnului de la 40% la 80% ar produce o economie anuală de aproximativ 100 milioane de euro. Zeci de milioane de euro, acordate ca ajutor pentru achiziționarea lemnelor de focMajoritatea populației suferă de sărăcie energetică

 Ce se poate face?

Pentru a discuta despre eficientizarea din punct de vedere energetic a sectorului, avem două direcții de lucru:

Direcția A. Eficientizarea sistemelor centralizate existente (SACET-uri care alimentează în acest moment aproximativ 1,2 mil. de locuințe) precum și înființarea de noi sisteme centralizate. Cumulat, se ajunge la aproximativ
2,7 mil. de locuințe.

Direcția B. Eficientizarea sistemelor de încălzire individuală. Acestea sunt regăsite în circa 4,2 mil. locuințe.

Trebuie menționat că ambele direcții trebuie analizate, asumate și privite unitar.

 Ce presupune Direcția A?

 Revenind la SACET, fără îndoială că această temă a produs și încă mai produce insomnii multora, dacă nu majorității autorităților publice locale. Cu excepția a două sau maximum trei localități din România (Oradea, Botoșani, Vatra Dornei), în restul orașelor unde
SACET-urile încă mai funcționează, tema încălzirii populației este de departe cea mai grea temă de rezolvat.

Asta în condițiile în care orice teorie privind încălzirea eficientă a locuințelor în aglomerările urbane indică fără dubii că încălzirea centralizată este cea mai eficientă soluție din punct de vedere financiar și din punct de vedere tehnic.

O analiză simplă ne indică două tipuri mari de pierderi: pierderile masice –volumetrice, adică pierderile fizice de apă generate de spărturi din rețeaua de termoficare, și pierderile de căldură prin radiație-convecție, pierderi de energie generate de lipsa izolațiilor.

Un exemplu concludent poate fi la RADET București, cel mai mare sistem de termoficare din România, care conform bilanțului energetic oficial pierde aproximativ 300.000 Gcal anual, reprezentând peste 30 mil. euro. Dacă am extrapola acest rezultat de la RADET București la toate SACET-urile din țară, ajungem la o sumă de peste 60 mil. euro anual pierduți. Trebuie avut în vedere că un sistem de termoficare mai mare nu înseamnă neapărat pierderi mai mari raportat procentual.

Mai trebuie spus că principalele documente strategice la nivel european și național abordează problema încălzirii populației doar prin prisma SACET-urilor existente fără a lua în considerare aglomerațiile urbane care se încălzesc ineficient din punct de vedere energetic și al mediului. Acestea nu scutesc sub nicio formă România de la luarea unor decizii referitoare la încălzirea populației, cum ar fi:

Întocmirea unor strategii de încălzire a populației din fiecare localitate din România și nu doar a populației racordate la un SACET, așa cum s-a făcut până acum. Asumarea acestor strategii și întocmirea SF-urilor și documentelor de finanțare disponibile în acest moment: programul Termoficare, PNRR, Programul de Modernizare, fonduri proprii etc.

Promovarea tehnologiilor moderne de producție utilă de energie pe bază de gaz metan + hidrogen, biomasă, energie fotovoltaică, pompe de căldură etc.

Ce presupune totuși un SACET? De ce este important?

Încălzirea centralizată s-a dovedit a fi, în țările cu o economie consolidată, o metodă sustenabilă și cu costuri minime în zonele urbane cu densitate ridicată a cererii de căldură. Încălzirea centralizată reprezintă o soluție eficientă pentru rezolvarea problemelor globale legate de insuficiența resurselor naturale, costurile crescânde ale acestora și rolul pe care îl au în ecuația poluării. În orașele europene dezvoltate care au căutat soluții eficiente pentru gestionarea aglomerării urbane, s-a demonstrat deja că încălzirea centralizată este chiar direcția spre care se îndreaptă Europa în acest moment: cea mai eficientă și cea mai puțin poluantă soluție pentru încălzire, cel puțin pentru zonele urbane cu densitate mare.

Potențialul de eficiență energetică la nivelul surselor de producere este ridicat și presupune, în principal, montarea de instalații noi, eficiente energetic (cogenerare de înaltă eficiență) ce utilizează gazul natural sau surse regenerabile de energie sau un mix al acestora. Trebuie menționat că unul din cele mai importante metode de a reduce impactul de mediu este utilizarea surselor regenerabile, iar acest aspect este reglementat prin Directiva 2012/27/EC privind eficiența energetică, care prevede un „sistem eficient de încălzire și răcire centralizată – sistem de încălzire sau răcire care utilizează cel puțin: 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă în cogenerare sau 50% dintr-o combinație de tipul celor sus-menționate”. Dezvoltarea infrastructurii de încălzire centralizată eficientă va permite dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență care, în contextul decarbonizării sistemului energetic, reprezintă unul dintre principalele motoare pentru realizarea neutralității climatice. Într-un studiu recent comandat de COGEN Europe, „Towards an efficient, integrated and cost-effective net-zero energy system in 2050. The role of cogeneration”, se arată că optimizarea cogenerării ca parte a sistemelor energetice integrate conduce la o reducere a costurilor sistemelor energetice de 4,1 până la 8,2 miliarde de euro și permite reducerea emisiilor de CO2 menținute cu 4-5 milioane de tone anual în 2050, în cadrul unei Europe fără emisii nete. Cogenerarea va înlocui producția de energie electrică și de căldură mai puțin eficientă, contribuind cu 13-16% din puterea totală și 19-27% din producția totală de căldură în 2050. Cogenerarea optimizată va funcționa flexibil și eficient când și unde este necesar, în special în momentele de vârf de cerere maximă pentru încălzire și vehiculele electrice, atunci când producția din surse eoliene și solare este insuficientă. Totodată, CODE2 Cogeneration National Roadmaps for 2030 (Foile de parcurs naționale de cogenerare pentru 2030 CODE2), finanțate de UE, au evaluat potențialul electric de cogenerare al României la 11,93 TWh/an, cu un potențial de creștere de 53,5%. Acest lucru ar duce la reducerea emisiilor CO2 cu până la
25,6 Mt/an și între 4,9 și 9,73 TWh economii de energie primară. Avantajul principal al producerii combinate de energie electrică și termică este utilizarea redusă a combustibilului comparativ cu situația convențională a generării separate de electricitate și căldură, ceea ce conduce la randamente energetice de peste 85% – 90% și, implicit, la impact minim asupra mediului înconjurător. Producerea de energie electrică în sistem convențional se realizează cu un randament de aproximativ 35%.

În București, centralele de cogenerare furnizează agent termic pentru sistemul de încălzire centralizată ce deservește aproximativ 2 milioane de locuitori și mai multe instituții publice (școli, spitale, creșe, grădinițe etc.). Componenta socială în acest caz este extrem de importantă, astfel că dezvoltarea încălzirii centralizate bazate pe cogenerare de înaltă eficiență devine un factor esențial în ceea ce privește asigurarea unui serviciu public eficient și de calitate pentru locuitorii orașului. Promovarea, în cadrul soluției centralizate, a cogenerării cu randament ridicat, bazată pe cererea de căldură utilă, devine o prioritate, date fiind potențialele avantaje ale cogenerării cu privire la economia de energie primară, evitarea pierderilor din rețele și reducerea emisiilor, în special a gazelor cu efect de seră. În prezent, nu există alternativă realistă la încălzirea centralizată. Un sistem de încălzire centralizată reabilitat/modernizat, capabil să ofere un serviciu de calitate este deocamdată unica variantă durabilă și eficientă din punctul de vedere al economisirii resurselor naturale și financiare, precum și din perspectiva protejării mediului înconjurător.

 Ce presupune varianta B?

Avem două situații importante:

B.1 Încălzirea individuală cu centrală pe gaz natural ridică o problemă de mediu foarte greu de gestionat atât din punct de vedere social cât și economic. Rețelele de gaz natural reprezintă o posibilă soluție rapidă pentru rezolvarea încălzirii în anumite zone urbane sau rurale, dar nimeni nu a realizat o analiză amănunțită asupra eficienței energetice și a provocărilor de mediu care să justifice dezvoltarea acestei soluții. Aglomerările urbane simt din ce în ce mai mult efectele numărului mare de centrale individuale deși legislația încurajează o analiză la nivelul autorizației de construcție din punctul de vedere al sursei de încălzire. Există unele zone care ar putea fi alimentate cu gaz natural pentru încălzire, dar asta după analiza tuturor surselor de combustibil posibile și disponibile.

La nivelul României consumul estimat de gaz natural pentru producerea de energie termică în centrale termice individuale este de 150 TWh. În contextul programelor de izolare termică a blocurilor această cantitate de combustibil este posibil să scadă, dar aceasta nu implică o creștere semnificativă a calității aerului.

Acum când se caută soluții pentru orașele din ce în ce mai aglomerate și pentru reducerea poluării în mediul urban, soluțiile individuale cu centrale pe gaz natural nu reprezintă o variantă fezabilă din perspectiva conceptului de dezvoltare durabilă orientat spre eliminarea noxelor din zonele cu densitate mare a locuințelor. Dispersia gazelor arse la nivelul ferestrelor locuințelor și stratificarea acestora la 30-40 cm deasupra solului, precum și riscul crescut de incendii și explozii reprezintă un pericol pentru siguranța și sănătatea locuitorilor. Un studiu realizat de academicianul Gheorghe Benga după 15 ani de cercetări privind efectele nocive pe care gazele arse de la centralele individuale pe gaze naturale le au asupra sănătății arată că în gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanți mutageni și genotoxici, precum și particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene.

B.2 Încălzirea individuală cu instalații artizanale pe biomasă este o problemă prezentă preponderent în zonele rurale. La nivel mondial biomasa reprezintă principalul combustibil utilizat pentru încălzirea populației. România rurală nu se abate de la această regulă, lemnul fiind principalul combustibil utilizat. Trebuie avut în vedere că ponderea locuințelor în mediul rural reprezintă majoritatea locuințelor din România, aproximativ 46%. (Conform datelor statistice oficiale, în România sunt aproximativ 7,5 mil. de locuințe, asta înseamnă apartamente – 2,7 mil. şi restul sunt case de locuit. În mediul rural sunt aproximativ 3,4 mil. case, restul sunt în zona urbană. Din aceste cifre putem trage concluzia că 46% din total locuințe din România se află în zona rurală şi aceste case se încălzesc majoritatea cu sobe.)

Din punct de vedere energetic modul de utilizare a combustibilului pentru a genera energie termică prezintă o ineficiență foarte mare, ineficiență care nu este urmărită. Și nici nu se încearcă o creștere a randamentelor, deși afectează cea mai mare parte a populației.

 Unde este lemnul?

Informațiile din raportul Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice privind emisiile de gaze cu efect de seră publicat în luna aprilie 2020 arată că în România s-au defrișat 85.930 de hectare cu păduri la nivelul anului 2018, ceea ce ne va costa în scurt timp extrem de scump deoarece țara noastră va ieși cu emisii colosale din silvicultură, în loc de stocare de CO2, așa cum se credea până recent.

Mai mult, din același raport reiese că emisiile de CO2, CH4 și N2O rezultate din arderea biomasei (lemn) din România au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței. Este vorba de 14.182.610 tone de CO2 rezultate din arderea biomasei, adică în România s-au ars peste 14 milioane tone de biomasă într-un an. Datele sunt consistente și plauzibile luând în calcul cele mai recente date oferite de Consiliul Concurenței bazat pe informații furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2017.

Potrivit acestei surse, în România s-au consumat la nivelul acelui an
23.004.000 m³ de lemn de foc, inclusiv biomasă (adică 14.953.000 tone), din care 18.698.360 m³ (adică 12.466.000 tone) doar pentru populație. Tot potrivit aceleiași surse, producția națională totală de masă lemnoasă pentru anul respectiv a fost estimată la 18.316.000 m³, din care lemnul de foc extras din fondul forestier național a fost estimat la circa
5.163.000 m³.

Cu alte cuvinte, s-a ars mai multă masă lemnoasă decât întreaga producție națională legală, fără a mai lua în calcul lemnul.

Care ar fi totuși modelele utilizabile?

  1.  Instalație care utilizează mai multe surse de energie: gaz natural, energie solară, biomasă, pompe de căldură.

În general toate soluțiile existente se pot adapta la un scenariu de folosire a resurselor de energie regenerabilă accesibile local.

  1. Pentru regiunile unde nu există rețele de gaz soluția ideală este combinația: biomasă (peleți), pompe căldură, energie solară completate și cu o unitate de micro-cogenerare.

La nivelul UE străduința de reducere a consumurilor de combustibili convenționali (gaz natural și CLU) prin folosirea intensiva a resurselor locale de energie regenerabilă (energie solară, geotermie, energie eoliană, biomasă) este susținută prin diferite programe de ajutor de stat.

În funcție de situația locală a consumului individual de energie pentru încălzirea populației posibilitățile de tehnică modernă actuală pot asigura o folosire optimă a resurselor existente precum și o reducere semnificativă a consumului de energie primară și a poluării.

Care ar fi concluziile încălzirii individuale?

În contextul decarbonizării, sărăciei energetice și al scăderii volumului gazelor cu efect de seră trebui să avem o privire de ansamblu asupra problemei încălzirii populației. Consumul de energie primară pentru încălzirea populației este o realitate, modul cum este generată reprezintă adevărata provocare. Combustibilii fosili vin cu avantaje și dezavantaje care trebuie bine justificate. Potențialul de eficientizare este imens. Pentru încălzirea populației utilizând biomasă lemnoasă există la acest moment un potențial de economie anuală de aproximativ 1.648.000 m3 pe an. Această cantitate este suficientă pentru a putea acoperi 5.150 ha de pădure, suprafață suficientă să acopere municipiul Suceava. Trebuie menționat că lemnele de foc sunt procurate într-un procent foarte redus din doborâturi sau toaletări de pădure.

Dacă nu se îmbunătățește eficiența folosirii masei lemnoase pentru producția de energie, următoarele generații ne vor întreba cum am reușit să folosim complet un rezervor de materii prime care a fost creat de-a lungul a milioane de ani într-un timp atât de scurt!

Ca materie primă regenerabilă, lemnul este una dintre sursele de energie regenerabile și, prin urmare, este o alternativă ideală la petrol sau gaz natural.

Poluarea produsă de cele 3,5-4 milioane gospodării care se încălzesc actual cu biomasă lemnoasă (circa 50 % din totalul gospodăriilor) poate fi redusă substanțial prin mijloace de ajutor de stat concrete care susțin folosirea tehnologiilor moderne de ultimă generație (cu randament global de până la 95 %) pentru:

– arderea directă a biomasei existente local (deșeuri de lemn, rumeguș etc.) în sobe moderne.

– precum și prin producerea de energie utilă în centrale mici de cogenerare de înaltă eficiență, începând cu
10 kWel și până la 1-3 MWel în combinație cu folosirea energiei solare, geotermală, eoliană și a pompelor de căldură.

– la nivel EU străduința de reducerea consumurilor de combustibili convenționali (gaz natural și CLU) prin folosirea intensiva a resurselor locale de energie regenerabilă (energie solară, geotermie, energie eoliană, biomasă) este susținută prin diferite programe de ajutor de stat.

– în funcție de situația locală a consumului individual de energie pentru încălzirea populației, posibilitățile de tehnică modernă actuală pot asigura o folosire optimă a resurselor existente precum și o reducere semnificativă a consumului de energie primară și a poluării.

Producătorii de băuturi care se încadrează în normele Sistemului Garanție-Returnare pot semna, începând de astăzi, contractele cu RetuRO Sistem Garanție Returnare în platforma www.returosgr.ro

0

Contractele de prestări servicii pot fi accesate în contul de utilizator de către toți producătorii de băuturi care au finalizat înregistrarea.

RetuRO Sistem Garanție Returnare, administratorul Sistemului național de Garanție-Returnare (SGR), anunță toți producătorii de băuturi din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, care pun pe piață ambalaje primare nereutilizabile din plastic, aluminiu sau sticlă, cu dimensiuni între 0,1 litri și 3 litri și care au finalizat înregistrarea pe www.returosgr.ro că, începând din data de 20 iunie 2023, este disponibil în platformă și poate fi semnat  Contractul de prestări servicii pentru Producători.

Documentul poate fi accesat din contul de utilizator, la secțiunea “Producător/ Documente și Contracte”. Mai multe detalii privind semnarea contractului sunt disponibile în platformă, accesând secțiunea „Profilul meu/ Tutoriale video și ghiduri utilizatori/ Semnare contract”. 

Contractul de prestări servicii pentru Producători a fost disponibil pentru consultare, în perioada 18 aprilie – 2 mai 2023, pentru cei înregistrați în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare, producătorii fiind rugați să trimită toate observațiile și recomandările pe care le au cu privire la conținutul acestui document.

Semnarea contractului poate fi realizată doar de către producătorii care au finalizat întregul proces de înregistrare. După deschiderea unui cont de utilizator în platformă, sunt câțiva pași preliminari care trebuie urmați de producători înainte de semnare:

  1. Persoana desemnată în relația cu administratorul SGR completează toate informațiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale, respectiv: numărul de unități de ambalaje SGR și greutatea aferentă a ambalajelor, exprimată în kilograme, introduse pe piața națională în anul 2022, defalcate pe fiecare lună, categorii de produse conținute, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic) și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal pentru produsele alcoolice), volumul (număr de mililitri) pe unitate de ambalaj. Mai multe detalii sunt disponibile în “ghidul de raportare pentru producători pe tipuri de ambalaj” https://youtu.be/vNIXCTXN8aw și în secțiunea de întrebări și răspunsuri disponibilă pe site: https://returosgr.ro/info-producatori-faq.
  2. Reprezentantul legal semnează Formularul Standard de Înregistrare care este generat automat, fiind completat cu datele deja introduse (mai multe detalii legate de modalitatea de semnare puteți găsi aici: https://youtu.be/aYyUISlrOf4).

De asemenea, tot din această săptămână, vor fi disponibile pe site-ul www.returosgr.ro, în secțiunea „Info Producători”, cerințele privind codul de bare și logo-ul SGR.

Înregistrarea în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare și semnarea contractelor cu administratorul sistemului reprezintă o obligație legală conform Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021.

Companiile vizate pentru înregistrare sunt producătorii și importatorii de băuturi, dar și companiile care comercializează băuturi către consumatorii finali, inclusiv magazinele online, operatorii care vând prin intermediul automatelor, industria HoReCa, dar și cei care comercializează aceste produse ca și gamă complementară (ex. librării, magazine de electrocasnice și electronice etc).

Toți operatorii economici care încă se află în etape intermediare sunt încurajați să finalizeze cât mai repede procesul de înregistrare pe platforma www.returosgr.ro, acesta fiind o condiție legală obligatorie pentru desfășurarea, în continuare, a activității comerciale.

Hotărârea de Guvern care reglementează funcționarea Sistemului Garanție Returnare prevede sancțiuni pentru producătorii și comercianți care nu vor fi înregistrați în platforma informatică. Sistemul Garanție Returnare este unul dintre cele mai ample și de impact proiecte de mediu pe care le va implementa România, în următorii ani.

RetuRO Sistem Garanție Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistență prin call-center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale.

Până în acest moment, s-au înscris în platforma RetuRO 63.233 operatori economici (comercianți și producători), dintre care 1.557 sunt producători. Din totalul operatorilor economici aflați în sistem, 42.466  au parcurs toate etapele procesului de înregistrare.

Dialoguri necesare: Jean Valvis

0

Constantin Boștină: Domnule Jean Valvis, sunteți unul din cei mai remarcabili antreprenori din România care a reușit ca pornind de la unele activități care aveau un nivel modest de producție la începutul anilor ’90, să le dați un nou suflu și astăzi ați realizat în industria apei potabile necarbogazoase și gazoase, dar și în industria vinului să vă aflați în topul producătorilor și comercianților de apă plată și minerală, dar și al celor de vinuri, inclusiv clasa de vinuri nobile. Mai mult, demn de apreciat este că atât marca AQUA CARPATICA, cât și vinurile de SÂMBUREȘTI, prin calitatea produselor realizate dar și printr-o poltică inteligentă de promovare a lor, au depășit granițele României, devenind mărci internaționale în plină expansiune.
Am putea remarca cu o meritorie subliniere de „BRAVO Jean Valvis” că sunteți printre antreprenorii din România care într-adevăr puneți puternic TRICOLOR în economia românească, dar îl promovați și pe piața europeană și nu numai europeană.
Ne puteți detalia această frumoasă „poveste” de succes și, evident, să ne vorbiți și despre parcursul ei în viitor?

Jean Valvis: Specializarea mea de bază este arhitectura și am ales-o pentru că nu am putut să fiu designer de avioane. Arhitectura a fost domeniul care m-a ajutat să-mi găsească „les moyennes d’expression”: îmi împăca spiritul ingineresc, funcțional, cu latura creativă și sensibilă.

Fascinat de Leonardo da Vinci, am refuzat să desenez cutii de bloc într-o Atenă care-și uitase rădăcinile și am ales să plec la Paris, la studii postuniversitare, iar mai târziu la Geneva, unde am făcut primele reprezentări virtuale pe computer. Așa am ajuns expert în Computer Aided Design (CAD Systems), iar asta a însemnat pentru mine intrarea în lumea de business: am învățat totul despre Business Plans, amortizări, break even points și analiză de costuri, fără să mă îndepărtez însă prea mult de latura creativă.

În 1992, am ajuns la București. Lucram la un business plan pentru un operator mare din industria cerealelor care voia să facă achiziții în România. Revelația a venit când mă așteptam cel mai puțin: la o cină într-un restaurant românesc unde, răsfățat cu diversitatea de pe piața occidentală de consum, cer o sticlă cu apă minerală. În locul ambalajului generos estetic cu care eram obișnuit, primesc în schimb o sticlă de culoare incertă, cu exteriorul murdar și o etichetă strâmbă.

„Hello, dizenterie!” mi-am spus în minte, dar îndrăznesc să duc recipientul la buze și să iau o înghițitură. „And then, the magic happened!”

Natura fusese extrem de generoasă cu mine și, pe lângă simț estetic și intuiție, mi-a oferit și o acuitate gustativă mare. O gură de apă m-a convins că trebuie să urc în primul tren spre Vatra Dornei. Așa a început povestea antreprenoriatului meu în România, cu primul brand, Dorna. Dorna a fost pentru mine un fel de școală primară de business.
Proiectul Dorna a fost o poveste frumoasă de oameni de bun simț care se înțeleg, business bazat pe principii elvețiene deprinse la Geneva. Cu brandul Dorna am realizat primul exit al unui brand românesc la nivel mondial, către concernul multinațional Coca Cola.

Când s-a întâmplat acesta, aveam deja în minte un alt proiect: Grupul LaDorna și brandul LaDorna. Am investit aproape tot în industria laptelui și am ajuns în 2008 la 14 fabrici: de cașcaval, de brânză topită, de lapte UHT și smântână care era fabricată în fabrica principală, de iaurturi, de perle de brânză, de telemea de oi de la Constanța. Ca urmare a acestei performanțe, a urmat în 2008 al doilea mare exit, LaDorna, către concernul Lactalis, cel mai mare din lume în domeniul lactatelor.

Iar după câțiva ani în care a expirat clauza de neconcurențialitate, m-am întors la prima dragoste românească: apa. Așa a început construirea brandului AQUA Carpatica.
Am cerut 10-12 mostre de apă de izvoare, am degustat și am ales trei al căror gust îmi plăceau. Nu era suficient să fie sănătoase – sănătoase sunt și apele medicinale, dar imposibil de băut! Din cele trei, una s-a dovedit o comoară.

Am ieșit și am descoperit o apă care nu avea nitrați. Nu-mi venea să cred pentru că nu credeam că există apă fără nitrați! Chiar într-o natură absolut neprihănită, în jungla amazoniană, în stepă, unde nu există prezență umană, o frunză când cade și se descompune dă înapoi naturii nutrienții care au generat-o. Adică nitrații. Așa funcționează natura. Cum e posibil să existe un izvor în Carpații noștri frumoși, neprihăniți, care vine cu zero nitrați?!
Timp de 5 ani, am schimbat laboratoare, țări, anotimpuri, ne-am gândit că vor apărea nitrații odată cu topirea zăpezii. Dar n-au venit. Și după 5 ani, m-am convins că deținem aici un diamant la nivel mondial, atât de unic încât nici românii nu pot să creadă că au norocul să-l aibă.

În paralel, în 2004, la Vitipomicola Sâmburești am început dezvoltarea diviziei de vinuri. Am fost impresionat de un Cabernet Sauvignon de Sâmburești și știam că e un vin bun, aveam câteva sticle în crama personală, fără etichetă, prăfuite, din stocul special care mergea pe vremuri la Cabinetul Central pentru protocol.
Am replantat 450 din cele 500 de hectare cu material genetic pe care l-am adus personal de la pepiniere franțuzești: 100 de hectare de Chardonnay, plus Merlot și Cabernet Sauvignon, iar mai nou Sauvignon Blanc. A ajuns să primească medalii de aur la cele mai importante competiții de profil.

Constantin Boștină: V-am auzit în una din prezentările Dumneavoastră vorbind despre o idee de a se construi un brand de țară: „România-Patria apelor minerale”.
Acestă idee este perfect justificată dacă avem în vedere că România deține peste 40% din rezervele de ape minerale ale Europei.
Mărturisesc că este o idee pe care revista „Economistul” o aplaudă și evident în politica noastră editorială: „MAI MULT TRICOLOR ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” suntem gata să susținem acest demers, iar eu în calitatea mea de membru expert al Consiliului Consultativ de Dezvoltare a României de pe lângă Guvernul României sunt onorat să sprijin o asemenea idee națională pe lângă autorități.

Jean Valvis: Aș vrea să detaliez un pic ce avantaj competitiv pe care îl avem noi ca țară, prin această resursă extraordinară: apa minerală. Așa cum e Scoția pentru whiskey, cum e Bordeaux și Franța pentru vinurile roșii, cum este ciocolata pentru Elveția și cum e parmiggiano pentru Italia, cum sunt feta și uleiul de măsline pentru Grecia, așa e apa pentru România – un avantaj imbatabil concurențial și competitiv pe care nu-l ajunge nicio țară din domeniul apelor minerale. România e patria apelor minerale. Acesta trebuie să fie brandul țării, recunoscut de toată populația. Pentru că un brand de țară, ca să reușească strategic, trebuie să fie acceptat masiv de popor. Nu poți să branduiești o țară cu ceva în care poporul nu crede.

Jean Valvis

Pornesc de la ideea de bază că dezvoltarea economică a unui popor depinde de trei factori cruciali: consumul intern, investițiile directe și exportul. Dacă în privința consumului și a investițiilor directe, România are performanțe economice, în privința exportului există un potențial imens neexploatat.
Astfel, pe harta mondială a strategiilor de război economic mondial este imperios ca România să își construiască o identitate reprezentativă, să fie identificabilă prin ceva intrinsec legat de originile românești, acolo unde valorile sunt incontestabil avantajoase.
În contextul comunicațional și informațional al secolului XXI, cea mai de încredere formă de identificare și evaluare a performanței și a calității produselor este cea legată de origine.

Este un adevăr obiectiv și tangibil faptul că România este numărul 1 mondial în domeniul apelor minerale.

Avem izvoare extraordinare apărute în urma unor fenomene naturale, care au început în adâncurile munților vulcanici, care generează dioxid de carbon natural (mofetic) ce impregnează în mod natural apa. Acestea reprezintă 40% din rezerva totală de apă minerală naturală a Europei, iar calitatea superioară a acestor ape, precum și conținutul special de minerale plasează țara noastră pe primul loc în lume. Sute de buletine de analiză realizate de-a lungul a zeci de ani de cercetare a apelor internaționale și românești confirmă acest lucru. Mai mult decât atât, există un istoric impresionant în ceea ce privește capitalizarea acestei bogății naționale:
– izvoare cu apă folosite în scop terapeutic încă de pe vremea Imperiului Roman, apoi celebrele stațiuni balneoclimaterice din timpul Imperiului Austro-Ungar;
– izvoare cu apă extraordinară, care se exportau acum 800 de ani la Constantinopol;
– izvoare cu apă premiată la nivel internațional (Statele Unite, Austria, Belgia, Franța);
– puritatea excepțională a apelor (din punct de vedere al nitraților), precum și echilibrul fizico-chimic ce conferă un gust deosebit.

Izvoarele de apă minerală sunt prezente în istoria țării din vremuri imemoriale și vor rămâne pe veci aici, sunt o resursă regenerabilă în mod natural, protejată de natură. Acest activ incomparabil din punct de vedere al calității la nivel mondial este necesar și constant, adică sustenabil și protejat (pădurea munților Carpați și legislația privind protecția apelor minerale).
Pe scurt, apele minerale reprezintă un avantaj competitiv veșnic al României.

În acest moment România deține aproximativ 2.500 de izvoare de apă minerală (conform SNAM), din care se valorifică mai puțin de jumătate, îmbuteliindu-se doar 1,75 miliarde de litri de apă anual. Potențialul de producție s-ar putea dubla, ba chiar tripla cu ușurință, pe fondul unei cereri foarte mari a pieței mondiale, ajungând la o cifră de afaceri de 2-3 miliarde de euro în total în următorii 10 ani, dacă am crește exporturile și promovarea de țară.
În efortul nostru de export ne-am confruntat în mod direct cu această lipsă de identitate a țării de origine (România). Prin inițiativa noastră privată am conceput întreaga platformă de comunicare, iar sloganul de campanie este înregistrat la OSIM. În scopul realizării acestui deziderat de țară, punem la dispoziție în mod gratuit Statului Român și cetățenilor săi, prin reprezentantul său Ministerul Economiei, întregul concept de promovare al campaniei (slogan, mesaje, strategie etc.) și ne angajăm să continuăm să construim acest brand de țară alături de instituțiile statului.

Brandingul de țară nu poate fi realizat doar printr-o performanță extraordinară, doar individuală sau prin performanțe izolate ale unei societăți comerciale. Este nevoie de un efort comun, sinergic bazat pe o strategie națională clară, o metodologie bine structurată și o etapizare a procesului de branding.

În mod obiectiv, România este Patria Apelor Minerale, dar simpla convingere profundă și fermă a cetățenilor, fără sprijinul tuturor instituțiilor statului responsabile de gestionarea acestei resurse: Guvernul României prin Ministerul Economiei, Agenția Națională de Resurse Minerale, Societatea Națională a Apelor Minerale și implicit a tuturor operatorilor din piață (Organizația Patronală a Apelor Minerale APEMIN), fără o alianță solidă și o viziune comună acest efort inițiat de noi are puține șanse.

Rezervele de apă minerală calitativ superioară ale Europei sunt aici, în Carpați. Apa minerală poate deveni un brand de țară al României, prin care să se promoveze la nivel internațional, așa cum fiecare țară are propria tradiție în ceea ce privește produsele sale emblematice.
Avem izvoare extraordinare, unice în lume, iar misiunea noastră este ca tradiția României în ape minerale să meargă mai departe.

Sunt profund recunoscător că această țară mi-a dat atâtea terenuri de expresie, am putut să mă exprim în această țară prin branding, nu prin arhitectură. Îmi doresc ca România să înțeleagă că are niște diamante și că poate să performeze în multe domenii, dacă renunță la media ponderată a lui se poate și își cultivă mentalitatea de campion.

Mihai Drăghici este noul Partener al EY România în cadrul departamentului de Consultanţă 

0

Mihai Drăghici preia, începând cu luna iulie 2023, poziția de Partener al EY România în cadrul departamentului de Consultanță. Cu o experiență de peste 15 ani în domeniul consultanței în afaceri în cadrul EY România, Mihai este specializat în definirea și implementarea programelor strategice pentru companii din sectorul energetic local și internațional.

Mihai conduce sectorul de energie în cadrul EY România și în Europa de Sud-Est. Principalele arii de expertiză includ definirea strategiei, îmbunătățirea operațiunilor, redefinirea modelului operațional, și transformarea vânzărilor.

Cristian Cârstoiu, EY România Digital Enablement and Chief Innovation Officer: „Promovarea lui Mihai Drăghici ca Partener în cadrul departamentului de Consultanță de business este o urmare normală a unei performanțe consistente și de înalt nivel în domeniul consultanței în sectorul energetic. Mihai a dovedit viziune în a dezvolta servicii relevante pentru acest sector cheie, determinare în a crea o echipă valoroasă și cu abilități complementare, meticulozitate în livrarea serviciilor la o calitate recunoscută și integritate în relațiile profesionale, câștigând astfel încrederea clienților. Sunt convins că Mihai va continua un parcurs de succes în cadrul EY România, va continua extinderea paletei de servicii și va contribui la consolidarea poziţiei de piaţă a EY în acest sector.”

„Sectorul energetic din România reprezintă unul dintre pilonii cheie ai economiei naționale, având o importanță strategică și un potențial semnificativ. Transformarea acestui sector nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate valoroasă de a contribui activ la modelarea unui viitor mai sustenabil pentru generațiile următoare. Prin definirea și implementarea programelor strategice în parteneriat cu clienții noștri, suntem în măsură să generăm schimbări semnificative în întreaga industrie. Încrederea clienților, calitatea serviciilor și echipele excepționale sunt pilonii pe care construim succesul programelor noastre. Suntem mândri să fim parte din această transformare și să contribuim la un viitor mai bun pentru întreaga industrie și pentru comunitățile noastre”, a declarat Mihai Drăghici.

Mihai Drăghici a absolvit programul de Doctorat în Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice din București și este certificat în Finanțe, Contabilitate și Afaceri de către Institutul Contabililor Autorizați din Anglia și Țara Galilor (ICAEW). Mihai este un vorbitor frecvent la unele dintre cele mai importante evenimente din domeniul energetic din România și a publicat mai multe articole despre provocările și oportunitățile din sectorul energetic.

Studiu Deloitte: programul inflexibil este principala cauză pentru care femeile și-au schimbat locul de muncă în ultimul an sau plănuiesc să și-l schimbe în prezent

0

Femeile simt că trebuie să acorde prioritate carierei partenerilor de viață, care sunt sursa principală de venit a familiei.

Lipsa flexibilității programului de lucru este printre principalele cauze pentru care femeile și-au părăsit angajatorul în ultimul an și motivul principal invocat de cele care doresc, în prezent, să își schimbe locul de muncă, arată studiul Deloitte Women @ Work 2023, realizat la nivel global. În același timp, 97% dintre femei cred că solicitarea unor aranjamente flexibile de muncă le-ar putea afecta șansele de promovare profesională și 95% consideră că volumul lor de muncă nu va fi ajustat în consecință. Studiul arată o corelare pozitivă între nivelul de flexibilitate pe care femeile îl experimentează la locul de muncă și perioada de timp pe care plănuiesc să o petreacă la același angajator. Mai mult, 86% dintre femeile care beneficiază de flexibilitate raportează atât un nivel crescut de productivitate la locul de muncă, cât și de loialitate față de angajator.

Deși 88% dintre femeile participante la studiu lucrează cu normă întreagă, aproape jumătate dintre ele spun că au responsabilitatea principală pentru sarcinile casnice, cum ar fi curățenia sau îngrijirea persoanelor aflate în întreținere. Mai mult de 67% din femeile aflate într-o relație spun că partenerul este sursa primară de venit pentru familie. În consecință, aproape patru din zece femei simt că trebuie să acorde prioritate carierei partenerului față de propria carieră, lucru valabil chiar și pentru cele care reprezintă principala sursă de venit a familiei. Această situație poate crea un cerc vicios care limitează șansele femeilor de a câștiga mai mult, subliniază studiul.

„Studiul arată că preferințele și așteptările femeilor în legătură cu locul de muncă au evoluat în ton cu vremurile. Acum se pune accentul din ce în ce mai mult pe programul flexibil, pe oportunitățile de dezvoltare și pe echilibru în ceea ce privește volumul de muncă. Acestea sunt caracteristicile dorite de femei de la un loc de muncă ideal, care să le ofere oportunități de avansare în carieră, către posturi de conducere. Pe de altă parte, studiul readuce în discuție tema diferenței de salarizare, o arie în care țara noastră se situează încurajator, având una dintre cele mai mici diferențe de remunerare între femei și bărbați din UE. Acest aspect este rezultatul unei culturi a performanței pe care trebuie să o cultivăm în continuare, prin angajament din partea mediului public și privat, a liderilor și societății în ansamblu pentru a crea un mediu de lucru echitabil și sănătos pentru toți”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.

Printre aspectele în privința cărora rezultatele raportului prezintă îmbunătățiri față de ediția precedentă se numără nivelul de epuizare (burnout) resimțit de femei la locul de muncă, care s-a diminuat la mai puțin de 30% anul acesta, față de 46%, în anul precedent. Incidența comportamentelor discriminatorii a scăzut, iar eficiența modului de lucru hibrid s-a îmbunătățit, doar 37% dintre femeile care lucrează într-un sistem de muncă de tip hibrid raportând că s-au confruntat cu excluderea de la întâlniri, decizii sau interacțiuni informale, o scădere semnificativă față de aproape 60%, înregistrat în ediția precedentă a studiului.

Studiul Deloitte relevă că presiunea de a fi mereu activ a crescut anul acesta, doar 37% dintre femei declarând că reușesc să se deconecteze de la muncă, în comparație cu 45% în anul precedent. Totodată, 43% dintre respondente afirmă că se simt evaluate pe baza numărului de ore în care sunt prezente fizic sau online, în detrimentul calității muncii prestate, sugerând o cultură care încurajează prezența obligatorie la locul de muncă (presenteeism).

Ajuns la a treia ediție, studiul Deloitte Women @ Work 2023 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece țări din întreaga lume. Raportul oferă o perspectivă globală asupra opiniilor femeilor în ceea ce privește experiențele lor în mediul de lucru. Persoanele intervievate lucrează cu normă întreagă sau cu program redus în companii din multiple domenii și ocupă poziții de diverse niveluri, inclusiv funcții de conducere.

 


Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.

Tailent și Crayon anunță un parteneriat pentru accelerarea transformării digitale a companiilor

0

Tailent, o companie românească specializată în furnizarea de tehnologie RPA, cunoscută pentru livrarea de soluții accesibile și eficiente de automatizare a proceselor de afaceri, a anunțat astăzi lansarea unui parteneriat cu Crayon, lider global în inovație și servicii IT. Parteneriatul se va axa pe furnizarea de soluții digitale end-to-end pentru organizațiile care doresc să accelereze procesele de transformare digitală și se va concentra inițial pe clienții de pe piața europeană.

Prin această colaborare, clienții vor primi acces la Tailent Automation Platform, permițând organizațiilor să automatizeze procesele, indiferent de gradul de complexitate. Această colaborare va extinde portofoliul de servicii al Crayon, oferind clienților o platformă de Robotic Process Automation (RPA) mai rapidă, ușor de gestionat și eficientă din punct de vedere al costurilor.

„Platforma noastră de automatizare este concepută pentru a fi accesibilă, cu o experiență dovedită în ceea ce privește furnizarea celui mai mic TCO (Total Cost of Ownership) de pe piață și a celui mai rapid ROI (Return On Investment), permițând organizațiilor de orice dimensiune să beneficieze de automatizarea proceselor. Suntem încântați să ne unim forțele cu Crayon și să ajutăm și mai multe companii să descopere beneficiile transformării digitale”, spune Mario Popescu (foto), CEO, Tailent.

Acest parteneriat valorifică expertiza Crayon în strategie, inovație și managementul schimbării pentru a susține clienții să identifice domeniile de optimizare și să dezvolte soluții personalizate ce îmbunătățesc procesele de afaceri. Platforma de automatizare a Tailent va fi o componentă cheie a acestor soluții, permițând organizațiilor să reducă erorile din activitățile manuale, să crească productivitatea și să-i facă pe angajați mai disponibili pentru sarcinile cu o valoare adăugată mai mare.

„Suntem încântați de parteneriatul cu Tailent prin care vom oferi clienților noștri un instrument puternic și accesibil pentru automatizarea proceselor de business și îmbunătățirea eficienței operaționale. Împreună putem ajuta organizațiile din toate industriile să abordeze cele mai presante provocări și să își atingă obiectivele de transformare digitală”, spune Răzvan Ene, General Manager, Crayon România.

Parteneriatul dintre Tailent și Crayon va permite companiilor să-și accelereze eforturile de transformare și să rămână competitive într-un peisaj digital aflat într-o continuă schimbare. În plus, companiile pot beneficia de avantaje suplimentare în ceea ce privește Robotic Process Automation (RPA). RPA este un criteriu aliniat la Digital Economy and Society Index (DESI). Prin urmare, companiile care solicită fonduri din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și care conțin RPA, pe lângă alte tehnologii, vor primi puncte suplimentare, astfel încât să poată obține o finanțare mai consistentă.

Acest parteneriat face parte din strategia globală a Tailent de a democratiza accesul la tehnologiile de automatizare pentru organizațiile din întreaga lume. În ultimii ani, Tailent a încheiat mai multe parteneriate strategice importante cu furnizori de soluții și servicii de top, precum Encorsa, Wolters Kluwer, Visa, Aliant, Recycle International, ETA2U, Serviceaide, htss, RBC, ASEE, ca parte a unui proces rapid de expansiune globală.

TUD Group: radiografia finanțării sectorului public local în 2022 – peste 4,7 miliarde lei (aprox. 965 mil EUR) pentru 110 unități administrativ-teritoriale

0

 

  • Municipiul București și Sectoarele 4 și 5 ale capitalei ocupă primele 3 locuri în topul valoric al avizărilor din 2022
  • Sectoarele 3 și 6 ale capitalei, Cluj-Napoca, Iași, Arad, CJ Argeș și CJ Sibiu completează restul clasamentului
  • Transportul, locuințele și învățământul reprezintă topul investițiilor pentru sectorul public local cu o valoare de 19,5 mld lei 

 

TUD Group, unul dintre cele mai mari grupuri de companii independente locale de consultanță financiară, soluții informatice și consultanță tehnică, prezintă un nou raport referitor la situația finanțării sectorului public local în anul 2022, realizat prin intermediul aplicației TUD’s Analytics.

Conform acestuia, din cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale la nivel național, 110 au primit anul trecut un total de 142 avizări de la Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale (CAIL), acestea având o valoare totală de 4,7 miliarde lei. Astfel, 57 comune, 18 orașe, 19 municipii, 11 județe și 5 sectoare au primit aviz pentru accesarea de finanțări.

Top 10 unități administrative în funcție de valoarea avizărilor

Municipiul București a obținut în 2022 patru avizări în valoare de 1,2 mld lei (aprox. 250 mil EUR) și conduce clasamentul celor 10 unități administrative în funcție de valoarea avizărilor. Topul este completat de Sectoarele 4, 5, urmate de 3 și 6 – cu o valoare cumulată de 1,3 mld lei (aprox. 264mil EUR) urmate de municipiile Cluj-Napoca (150 mil lei), Iași (138 mil lei), Arad (130 mil lei) și consiliile județene, CJ Argeș (130 mil lei) și CJ Sibiu (106 mil lei).

Transportul, locuințele și învățământul în top 3 investiții

Dintre cheltuielile înregistrate în 2022, 30,9% – respectiv 27.329 milioane lei – au fost cheltuieli de investiții. Printre principalele destinații de finanțare a proiectelor de investiții publice locale se numără transportul (11.125 milioane lei), locuințele (5.129 milioane lei), învățământul (3.255 milioane lei), cultura (1.812 milioane lei) și protecția mediului (1.799 milioane lei). Acestea au fost urmate de investițiile pentru autorități, sănătate, asistență socială sau energie.

Creștere a veniturilor cu 13% și a cheltuielilor cu 15% vs 2021

În ceea ce privește veniturile și cheltuielile înregistrate anul trecut la nivelul celor 3.228 de UAT-uri, se observă o creștere semnificativă în ambele cazuri. Astfel, în 2022, comparativ cu anul anterior, veniturile totale au fost de 90.050 milioane lei, cu o creștere de 13%, în timp ce cheltuielile au atins suma de 88.556 milioane lei, cu o creștere de 15%.

Raportul lansat de TUD Group indică faptul că, din cele 90.050 milioane lei care au reprezentat veniturile anul trecut, municipiile au realizat încasări în total de 30.715 milioane lei, comunele de 26.650 milioane lei, sectoarele de 8.067 milioane lei, județele de 16.930 milioane lei, iar orașele de 7.688 milioane lei. Totodată, veniturile proprii au reprezentat 53,2% din total, municipiile contribuind cu 70,1%, comunele cu 41,6%, județele cu 27,9%, sectoarele cu 82,3% și orașele cu 51,8%.

În ceea ce privește cheltuielile, din totalul de 88.556 milioane lei, municipiile au cheltuit suma de 30.781 milioane lei, comunele, 26.657 milioane lei, județele, 15.997 milioane lei, sectoarele, cu 7.571 lei și orașele, 7.551 milioane lei.

Indicatori financiari – bugetul creditelor în anul 2022

La bugetul creditelor au fost înregistrate trageri în valoare de 4.434 milioane lei, în timp ce plățile efectuate au însumat 4.168 de milioane lei. Dacă nu luăm în considerare creditul de 500 de milioane de lei obținut de Primăria Municipiului București pentru plata subvenției la termie, în 2022 s-au suplimentat bugetele de investiții la nivel local cu 3.668 milioane lei. Utilizând aceste fonduri, autoritățile publice locale au crescut astfel nivelul investițiilor cu 13%. Privind distribuția plăților în funcție de destinația de finanțare, se observă că sectorul transporturilor a înregistrat cea mai mare sumă, respectiv, 1.449 milioane lei, urmat de locuințe, în cuantum de 661 milioane lei.


Noul raport a fost generat folosind TUD’s Analytics – o soluție financiară ce oferă accesul la o bază de date centralizată privind încasările și plățile Unităților Administrativ Teritoriale (UAT), dezvoltată de TUD Group. Aceasta pune la dispoziție date instant despre 3.228 de UAT-uri, reprezentând un eșantion semnificativ al sectorului public, ce cuprinde toate județele, municipiile și orașele din România.

 

Analiză Storia.ro – ce tipuri de apartamente caută chiriașii în București și  în principalele orașe din țară?

0

Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX, a analizat preferințele românilor în legătură cu închirierile de apartamente și a luat în considerare tipul anunțurilor care generează cele mai multe vizualizări în funcție de: numărul de camere și vechimea imobilelor – de la cele construite înainte de 1977, la cele din perioada 1977-2000, 2001-2020 sau după anul 2021.

Conform analizei, în luna mai 2023, în cele 10 orașe analizate, care sunt și cele mai efervescente pe piața chiriilor, 50% dintre căutările de apartamente de închiriat sunt pentru apartamentele de două camere, 32% pentru garsoniere și 17% pentru apartamentele de trei camere.  Comparativ cu luna mai 2022, se observă creșteri pe toate segmentele de căutări, cele mai mari înregistrându-se la categoria apartamentelor cu două camere (+36%) și la garsoniere (+24%). Interesul pentru apartamentele de trei camere a crescut cu 15% de la an la an.

În ceea ce privește anul construcției, 42% dintre căutări sunt pentru apartamentele construite între anii 1977 și 2000, 30% pentru apartamentele construite între 2001 și 2020, 19% pentru apartamentele construite începând cu anul 2021 și doar 9% căutări pentru cele construite înainte de 1977. Comparativ cu luna mai 2022, românii s-au reorientat dinspre căutările de apartamente mai vechi (11% dintre căutări erau pentru apartamentele dinainte de 1977 în mai 2022 vs. 9% dintre căutări în luna mai 2023) spre cele mai noi, construite după 2021 (creștere de la 11% la 19% dintre căutări).

Cum a evoluat interesul românilor din București pentru chirii

În București, în mai 2023, 47% dintre căutările de apartamente de închiriat au fost pentru două camere, 38% pentru garsoniere și 15% pentru apartamentele de trei camere. Comparativ cu luna mai 2022, s-a înregistrat o creștere de 31% a căutărilor de garsoniere, 15% pentru apartamentele de două camere și 1% pentru apartamentele de trei camere.

În ceea ce privește anul construcției, în mai 2023, 42% dintre căutări au fost pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, 28% pentru cele din perioada 2001-2020, 20% pentru apartamentele construite după 2021 și 11% pentru apartamentele construite înainte de 1977. În București, la fel ca în restul țării, vedem aceeași creștere semnificativă a interesului pentru apartamentele noi.

Cum a evoluat interesul românilor pentru chiriile
din alte orașe mari din țară, conform datelor Storia.ro

CLUJ-NAPOCA

În mai 2023, 54% dintre căutări au fost pentru apartamentele de două camere, urmate de garsoniere (26%) și de apartamentele cu trei camere (20%). Segmentul cu cea mai mare creștere a fost însă reprezentat de apartamentele de trei camere (+45% căutări în mai 2023 vs. mai 2022). Interesul pentru apartamentele de două camere a crescut cu 42%, iar pentru garsoniere cu 35%.

Luând în considerare anul construcției, se observă că numai 4% dintre căutări au fost pentru apartamentele construite înainte de 1977, 41% fiind pentru apartamentele construite între 2001 și 2020, 36% pentru cele construite între 1977 și 2000 și 19% pentru cele de după anul 2021.

IAȘI

În mai 2023, 47% dintre căutările de apartamente de închiriat au fost pentru apartamentele de două camere, 39% pentru garsoniere și 14% pentru cele cu trei camere. Cea mai mare creștere a interesului se observă la categoria apartamentelor de trei camere: +33% de la an la an (mai 2023 vs. mai 2022).

În mai, 34% din interesul locuitorilor din Iași a fost pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, urmat de 29% apartamente construite după 2021, 28% – între 2001 și 2020 și doar 9% pentru cele de dinainte de 1977. Interesul pentru apartamentele noi a crescut cu 83% de la an la an.

CONSTANȚA 

În mai 2023, 60% dintre căutările din Constanța au fost pentru apartamentele de două camere, cel mai mare procentaj înregistrat în cele 10 orașe analizate. 21% dintre căutări au fost pentru garsoniere și 19% pentru apartamentele cu trei camere. Interesul pentru garsoniere înregistrează, însă, cea mai mare creștere de la an la an: +60% (mai 2023 vs. mai 2022).

În mai,  49% dintre căutări au fost pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, 29% pentru apartamentele construite între 2001 și 2020, 17% pentru cele de după 2021 și doar 5% pentru cele construite înainte de 1977. Interesul pentru apartamentele vechi a scăzut cu 55% de la an la an, dar a crescut semnificativ pentru apartamentele noi.

TIMIȘOARA 

În mai 2023, 51% dintre căutări au fost pentru apartamentele de două camere, 30% pentru garsoniere și 19% pentru apartamentele cu trei camere. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în rândul apartamentelor de trei camere: +27% (mai 2023 vs. mai 2022).

În ceea ce privește vechimea locuințelor, 56% dintre căutările din mai 2023 au fost pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, 24% pentru cele construite între 2001 și 2020, 14% pentru cele de după 2021 și doar 6% dintre căutări pentru apartamentele de dinainte de 1977.

BRAȘOV

52% dintre căutările din mai 2023 au fost pentru apartamentele de două camere, 30% pentru garsoniere și 18% pentru cele cu trei camere. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în rândul apartamentelor de două camere: +30% de la an la an (mai 2023 vs. mai 2022).

Și în Brașov se observă un interes scăzut pentru apartamentele vechi, 6% dintre căutări fiind pentru apartamentele construite înainte de 1977. 41% dintre căutări sunt pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, 34% pentru cele între 2001 și 2020 și 19% pentru apartamentele construite după anul 2021. Se înregistrează și în Brașov o reorientare dinspre apartamentele mai vechi, construite înainte de 1977, spre cele noi, construite după 2021.

CRAIOVA

În mai 2023, 50% dintre căutări au fost pentru apartamentele de două camere, 29% pentru garsoniere și 21% pentru cele de trei camere. Interesul a crescut semnificativ pentru apartamentele de două și trei camere.

În Craiova, 66% dintre căutările din mai 2023 au fost pentru apartamentele construite între 1977 și 2000, 19% pentru cele între 2001 și 2020, 11% pentru cele construite înainte de 1977 și doar 4% pentru cele de după 2021 – cel mai scăzut interes înregistrat pentru apartamentele noi dintre orașele analizate.

ORADEA

În mai 2023, 59% dintre căutări au fost pentru apartamentele de două camere, 26% pentru cele cu trei camere și doar 15% au căutat garsoniere. Interesul pentru apartamentele cu două camere este în creștere cu 15% de la an la an, iar pentru garsoniere este în scădere cu 21%.

În luna mai s-au căutat mai degrabă apartamente construite între 1977 și 2000 (54% dintre căutări), 34% fiind pentru cele construite între 2001 și 2020, 7% înainte de 1977 și 5% după 2021.

ARAD

Segmentul cel mai căutat în Arad a fost cel al apartamentelor de două camere, aducând 54% dintre căutări în luna mai 2023. 30% dintre căutări au fost pentru garsoniere, iar 16% pentru apartamentele cu trei camere. Interesul este în creștere pentru apartamentele cu două camere, dar în scădere pentru garsoniere și cele cu trei camere.

În mai 2023, 45% dintre căutări au fost pentru apartamente construite între 1977 și 2000, 29% pentru cele între 2001 și 2020, 17% pentru apartamentele de dinainte de 1977, iar 9% pentru apartamentele construite după 2021.

SIBIU 

În mai 2023, în Sibiu s-a observat cel mai mare interes pentru apartamentele cu trei camere din toate orașele analizate (28% dintre căutări). 51% dintre chiriași au căutat apartamente cu două camere, iar 21% dintre ei au căutat garsoniere. Interesul pentru două camere este în creștere cu 21% de la an la an, combinat cu ușoare scăderi pentru garsoniere și apartamente de trei camere.

44% dintre căutările celor din Sibiu, în mai 2023, au fost pentru apartamentele construite între 2001 și 2020, 39% au căutat apartamente construite între 1977 și 2000, 9% după 2021 și doar 8% înainte de 1977.


Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare corecte, în cunoștință de cauză.

 

2Performant depășește pragul de 10 milioane de vânzări intermediate de platforma proprie

0

2Performant (BVB: 2P), companie de tehnologie și liderul pieței de marketing afiliat din România, anunță că platforma sa proprie a depășit pragul de 10 milioane de vânzări intermediate de la crearea platformei, în 2008. De la începutul lui 2023, 2Performant a intermediat 1,1 milioane de vânzări ale magazinelor online, acesta fiind al patrulea an consecutiv în care platforma atinge pragul de 1 milion de vânzări intermediate într-un an calendaristic.

Ne bucurăm că am depășit această bornă importantă a rezultatelor generate prin intermediul platformei 2Performant. Compania noastră a pornit în 2008 cu ideea de a schimba paradigma în domeniul marketingului prin utilizarea tehnologiei și gamificării. Am reușit să simplificăm și să automatizăm colaborările din domeniul marketingului și le-am oferit utilizatorilor noștri competiții și provocări care i-au motivat. În acest mod, am avut capacitatea de a genera un grad ridicat de implicare din partea lor și de a obține rezultate mult îmbunătățite în comparație cu modelul tradițional prezent în industrie. Suntem deja orientați spre următoarele obiective pe care le vom atinge chiar mai devreme decât anticipam și rămânem dedicați strategiei noastre de a investi în platforma 2Performant, fiind conștienți de potențialul enorm și oportunitățile semnificative care există în domeniul marketingului afiliat la nivel global. Le mulțumesc tuturor colegilor, utilizatorilor și investitorilor 2Performant care, prin încrederea și sprijinul pe care ni le-au acordat de-a lungul timpului, au contribuit la această realizare remarcabilă”, a declarat Dorin Boerescu, Președinte al Consiliului de Administrație și CEO al 2Performant.

Gamificarea marketing-ului reprezintă unul dintre diferențiatorii 2Performant, compania desfășurând de-a lungul timpului numeroase competiții dedicate utilizatorilor, printre care se numără Open World și Liga Națională de Marketing. În 2022, 2Performant a lansat cel mai important proiect de acest tip din istoria companiei, Business League, prima competiție de marketing descentralizat din lume, în care criteriul principal este numărul de vânzări generate. În sezonul pilot al competiției, derulat pe parcursul a 16 săptămâni, afiliații și magazinele participante au generat 29,4 milioane de clickuri și peste 715.000 de vânzări online.

În cei 14 ani de activitate, 2Performant a intermediat 10 milioane de vânzări cu o valoare totală de 463 de milioane de euro, prin 626 de milioane de click-uri trimise către magazinele online, generând afiliaților comisioane de 30,4 milioane de euro.

2Perfomant este listată pe piața AeRO începând cu 9 decembrie 2020, iar din octombrie 2021, acțiunile 2P sunt incluse în indicele BET-AeRO dezvoltat de Bursa de Valori București pentru această piață.

Predictibilitate și stabilitate legislativă, necesare ca România să devină hub energetic

0

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană – AHK România a organizat, în colaborare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ostausschuss der Deutschen Wirtschaft), o masă rotundă cu tema „România în arhitectura europeană de energie – posibilități de cooperare”.

Participanții, actori privați din domeniul energiei din România și Germania, au semnalat că România, „cu mixul său energetic diversificat, bazat în mare parte pe producție de energie verde, ar putea crea valoare adăugată în economia sa locală și, în același timp, să alimenteze cu energia rămasă statele din jurul său și nu numai. Are nevoie însă de un cadru administrativ și legislativ stabil și predictibil, pentru a da încredere investitorilor să meargă mai departe”.

Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane: „Evenimentul de astăzi își propune să sublinieze rolul României în arhitectura politicilor de energie, pe de o parte și să informeze cu privire la perspectivele de dezvoltare și la țelurile  țării în sectorul energetic, pe de altă parte. Dorim să vedem cum putem crește nivelul nostru de cooperare, între domeniul de business și cel politic, într-o situație de win-win.”

Andreas Lier, președintele AHK România: „Oportunitățile disponibile sunt impresionante. Dacă acest potențial continuă să fie dezvoltat și dacă se fac noi investiții, de exemplu în capacitatea de stocare, în rețeaua de transport,  în explorări viitoare, în formare profesională etc., România poate să producă valoare adăugată și își poate crește produsul intern brut. De asemenea, țara poate juca un rol important în tranziția către energia verde și deveni astfel și mai competitivă.  Toți actorii implicați în acest proces trebuie să continue  să colaboreze, să-și coordoneze acțiunile și să se implice. Prin urmare, vedem oportunități excelente de cooperare între companiile germane și românești.”

AHK România subliniază că „reprezentanții mediului de afaceri s-au arătat mulțumiți de felul în care România a evoluat către tranziția energetică în ultimii doi ani. Au adus însă în atenție perspectiva investițiilor din industrie, care nu se pot face pentru doi ani: companiile intenționează să rămână o perioadă îndelungată atunci când vin într-o anumită țară.

În România există resurse semnificative de energie.

Reprezentanții oamenilor de afaceri au pledat pentru o abordare pragmatică și atunci când se elaborează legislația la nivel european. Deși aceasta are la bază ținte politice, planurile de investiții se fac cu ingineri și experți și este de dorit ca aplicarea acestor planuri să nu fie apoi pusă sub semnul întrebării. În context, ei au menționat că, pentru a realiza tranziția, este nevoie de gaz, de energie nucleară și chiar și de cărbune, cu tehnologia corespunzătoare pentru procesul de decarbonizare.

O altă solicitare a industriei a fost legată de extinderea rețelei de distribuție, cea care duce energia la clientul final. Este dificil pentru companii să facă planuri de investiții fără a ști că pot transporta toată energia produsă. Între altele, România ar mai avea nevoie de o legislație stabilă pentru producția de hidrogen și să-și integreze mixul energetic pe piața de energie a Uniunii Europene.

La rândul lor, reprezentanții producătorilor de energie electrică din România au fost de acord că e nevoie de politici care să reducă birocrația și care să dea mai multă flexibilitate și stabilitate investițiilor. Din totalul energiei produse în România,  80% este verde, iar autoritățile vor continua investițiile în acest tip de energie, dar și în cea nucleară. Piața de energie este interconectată acum în Europa, nu mai există piețe naționale, iar energie nu este mai ieftină în România decât în Germania. De aceea este nevoie de cooperare, au spus ei.

Reprezentanții instituțiilor publice au adăugat că acest lucru este dorit și de actualul premier al României, care dorește să facă aici un hub energetic, folosind inclusiv fondurile europene disponibile.

Participanții la masa rotundă s-au arătat deschiși în a afla și a discuta diversele puncte de vedere, păreri și idei venite atât din partea business-ului, cât și a politicului sau a altor instituții ale statului”.

Foto: AHK România 

 

Oportunitate de a asigura securitatea energetică a cetățenilor

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, definită ca „organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale”, prezintă o analiză asupra surselor de energie pentru gospodăriile populației, susținând „o oportunitate care nu trebuie ratată”:

Un program național de susținere a instalării de centrale pe peleți

România are o mare oportunitate de a asigura securitatea energetică a cetățenilor, concomitent cu accelerarea decarbonării sectorului energetic, reducerea costurilor și eliminarea combustibililor fosili. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn invită guvernanții să demareze cât mai curând un program de susținere a montării de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, cu beneficii enorme pe plan economic, social și de mediu.

Oportunitatea este aici și acum.

Deși resursa lemnoasă – o resursă verde și regenerabilă – este disponibilă local pe scară largă în România, iar sectorul industrial are din plin capacitatea de a valorifica această resursă pentru sectorul energetic, lipsa unor politici de sprijinire a instalațiilor rezidențiale sau comunitare întreține sărăcia energetică a unei mari părți a populației. Autoritățile continuă să susțină proiecte pe combustibili fosili, să sprijine SACET-urile pe  cărbune să achiziționeze credite de carbon  irosind  astfel resursele  pentru  investiții sau să promită utopice dezvoltări ale rețelei de gaze naturale sau instalații pe hidrogen, în loc să vadă oportunitățile aflate la îndemână.

Potențialul energetic al biomasei lemnoase și agricole în România este mai mare decât potențialul cumulat al resurselor hidroelectrice, eoliene, solare și geotermale, potrivit estimărilor oficiale raportate în PNAER. În mixul energetic al consumului național pentru producerea energiei termice, lemnul de foc și alte tipuri de biomasă ocupă o fracție de 42%, restul fiind împărțit între energie electrică (11%) și combustibili fosili (gaze naturale, cărbuni, GPL etc.).

Dar acest potențial este utilizat mult sub capacitatea sa.

3,5 milioane de gospodării folosesc 12-14 milioane de tone lemn de foc pe an, în sobe tradiționale, cu randamente energetice scăzute. În același timp, în plină criză energetică globală, România produce 600.000 t de peleți, din care consumăm doar 200.000 t, restul de 400.000 t le exportăm.

De ce nu putem utiliza această producție internă? De ce să nu asigurăm confortul cetățenilor din producție proprie?

Prezent la o zi a porților deschise organizată de compania Star Gate în județul Bistrița-Năsăud, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a arătat: „Atunci când se vorbește de securitate energetică, de eficiență energetică, se ignoră faptul că în consumul energetic al unei gospodării consumul de energie termică este de 3-4 ori mai mare decât consumul de energie electrică. Pentru energie electrică există direcții de acțiune, prin investițiile în energie nucleară, solară, eoliană, centrale mari pe gaze pentru o perioadă de tranziție. Pentru energia termică nu avem alternative. Extinderea rețelelor de gaze se realizează foarte încet și cu costuri enorme. Hidrogenul verde este o poveste pe termen mediu și lung. Sărăcia energetică înseamnă pentru gospodării lipsa alternativelor pentru energia termică, pentru încălzire. Avem 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, cu randamente energetice de folosire a resursei de lemn foarte mici. Orașe mari din România se încălzesc cu ajutorul unor sisteme centralizate pe bază de cărbune, multe în pragul colapsului datorită costurilor cu certificatele de carbon. Iar în acest timp, România exportă o energie verde foarte valoroasă: dintr-o producție națională de 600.000 de tone de peleți, 400.000 de tone sunt exportate. Considerând costul peleților de 300 de Euro/tonă, un MWh de energie termică din peleți costă maxim 65 de euro/MWh.  Dacă  luăm în  calcul peleți obținuți  din  biomasă  agricolă,  disponibilă  din belșug  în  România, acest  cost  scade  la jumătate !  Iar resursa  de  lemn  valoroasă rămâne  disponibilă   pentru  industrie,  creând  valoare  adăugată , dezvoltare  și  o  economie  verde , bazată  pe  resurse  regenerabile. Pentru comparație, costul de producție pentru un MWh termic al ELCEN, pentru București, este de aproximativ 100 de euro/ MWh, iar adăugând costurile de distribuție se ajunge la 200 de euro/MWh. Biomasa reprezintă soluția disponibilă imediat, bazată pe o resursă verde, locală, pentru decarbonare, reducerea costurilor și securitate energetică. Un program național de instalare a centralelor pe peleți, pentru încălzirea rezidențială, are un raport cost/beneficii de 4-5 ori mai mari decât programele de instalare de panouri fotovoltaice.”

Europa se orientează spre biomasă pentru încălzire

Europa înțelege că instalațiile pe peleți sau biomasă sunt o modalitate ieftină, eficientă și rapidă de a oferi confort termic populației, utilizând o resursă regenerabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, disponibilă pe scară largă la nivel local și fără expunere în fața frământărilor geopolitice care amenință securitatea energetică a continentului.

Astfel, multe țări europene derulează programe naționale de susținere pentru montarea de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, iar suportul oferit poate fi consistent – în medie statele oferă 4-5.000 de euro pentru fiecare proiect, în funcție de țară, dar susținerile pote ajunge și la 7.500 de euro (Austria) sau chiar 15.000 de euro (Letonia).

Suport maxim acordat de state pentru instalarea centralelor pe peleți
Austria 7.500 euro (+ ajutor regional)
Belgia 6.000 euro
Germania 3.000 euro
Italia 5.000 euro
Letonia 5.000 euro (până la 15.000 Euro cu bonificații adiționale)
Olanda 2.500 euro (+ bonus de putere)
Polonia 4.000 euro
Slovacia 1.500 euro
Slovenia 5.000 euro
UK 5.000 GBP

Sursa datelor: https://www.enplus-pellets.eu/en-in/news-events/latest-news/788-national-support-schemes-that-will-help-you-switch-to-pellet-appliance.html

În România, instalarea de centrale rezidențiale este un subcapitol al unui program de eficientizare energetică a locuințelor, cu o aplicabilitate dificilă și o promovare insuficientă. Populația nu știe ce suport poate accesa și în ce condiții, iar însăși posibilitatea instalării unei centrale moderne pe bază de peleți este necunoscută majorității potențialilor beneficiari.

Ce putem face cu un miliard de Euro: investițiile în energie produsă din biomasă sunt cele mai rentabile

Pe energie solară, prin programul Casa Verde Fotovoltaice se acordă o finanțare de 20.000 lei, echivalentul a aproximativ 4.000 de euro, pentru o capacitate bazată pe panouri solare de 3 kWh. Panourile solare furnizează energie electrică doar când este soare. În calculele uzuale se consideră 1000 de ore/an. Deci cu o investiție de 4.000 de euro obținem 3 MWh energie electrică/an.

Cu aceeași 4.000 de euro într-un program de instalare centrale termice pe peleți, instalăm o centrală termică cu putere de minim 20 kWh, care funcționează permanent în anotimpul rece și poate furniza și apa caldă. Aceasta ar putea funcționa minim 4.000 de ore/an, cu o putere generată medie  anual de minim 20 MWh/an pentru o gospodărie. Aport  de  securitate  energetică  de 6-7 ori mai mare cu aceeași  investiție,  în favoarea  centralelor  pe  peleți.

Beneficiile de reducere a costurilor pentru gospodărie sunt mult mai mari prin  susțineea instalării centralelor pe peleți. Și concomitent mai mult decât dublăm eficiența energetică a utilizării resursei de lemn, de la 30 % în sobe tradiționale la 90% în peleți.

Cost comparativ extindere  rețea  de gaze/panouri solare/centrale pe peleți:

  • cu 1 miliard de euro extindem rețeaua de gaze pentru a racorda 200.000 locuințe. Costurile efective de racordare, suportate de gospodării, dublează acest cost. Cost public: 5.000 de euro/gospodărie, pentru o resursă cu disponibilitate incertă (gazul natural), un combustibil fosil considerat momentan „de tranziție” pentru obiectivele de decarbonare ale Uniunii Europene, dar cel mai probabil înlocuit în curând.
  • cu 5.000 de euro/gospodărie putem instala panouri solare cu o putere de 3 kWh și o producție de energie electrică solară de 3 MWh/an, folosind o resursă cu disponibilitate impredictibilă și necesitând alte investiții incerte pentru capacități individuale de stocare a energiei produse în perioadele de vârf.
  • cu 5.000 de euro/gospodărie, instalăm o centrală termică pe peleți. Producție energie termică: minim 20 MWh/an, cu o resursă regenerabilă, neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2, disponibilă local pe scară largă în România.
Panouri fotovoltaice Centrale pe gaze Centrale pe peleți
Costuri 4.000 euro/gospodărie + costuri adiționale de stocare/transport a energiei în perioadele de vârf 5.000 euro/gospodărie extindere rețea +

4-5.000 euro/ gospodărie instalații individuale (racordare)

4-5.000 euro/gospodărie
Putere instalată 3 kWh 20 kWh 20 kWh
Energie produsă  3 MWh/an, electric 20 MWh, termic + apă caldă menajeră 20 MWh/an, termic + apă caldă menajeră
Resursă regenerabilă Da Nu Da
Resursă disponibilă Parțial și impredictibil Limitat și impredictibil Da
Costul resursei Zero Mare și fluctuant Mic și stabil

Principiul utilizării lemnului în cascadă: utilizarea eficientă a resursei înseamnă industrie puternică, securitate energetică și mediu protejat

Principiul utilizării lemnului în cascadă înseamnă avantaje enorme, atât pentru economie și societate cât și pentru mediu. Acesta presupune utilizarea judicioasă a resursei din lemn, cu valorificarea superioară a fiecărei fracții de resursă pe fiecare etapă suplimentară de procesare și poate fi înțeles imediat cu un exemplu concret.

Să luăm un metru cub de lemn. Dacă devine lemn de foc și este ars într-o sobă tradițională, poate produce maximum 2,5 MWh de energie.

Același metru cub de lemn poate fi introdus în lanțurile de prelucrare industrială, prin care se obține cherestea, mobilă, case sau alte produse din cherestea. Această prelucrare înseamnă valoare adăugată, înseamnă locuri de muncă și aport la bunăstarea comunităților. Iar resturile rezultate în urma fiecărei etape de prelucrare (coajă, rumeguș, talaș etc.), dacă sunt uscate industrial, peletizate și utilizate în instalații cu randamente energetice superioare (centrale pe biomasă sau peleți), produc aceeași cantitate de 2,5 MWh energie – peleții au o putere calorică mult mai mare.

Deci prin utilizarea resursei de lemn în cascadă se poate obține aceeași cantitate de energie cu beneficii adiționale enorme – inclusiv produse din lemn. Iar pădurea generatoare de resurse este protejată pentru că nu se recoltează lemn suplimentar pentru a fi ars ca lemn de foc, cu randamente economice și energetice extrem de mici.

Concluzii

Oportunitatea implementării unei scheme naționale de suport pentru instalarea centralelor pe peleți este enormă. Costurile revin la 4-5.000 de euro/gospodărie, mult mai puțin decât se investește pentru a racorda o gospodărie la rețeaua de gaze sau cu instalații solare de putere comparabilă.

 

Plăți instant disponibile și pentru antreprenori, în ING Business

0

ING lansează campania „Banking și mai și pentru afaceri mici și mijlocii” și continuă să îmbunătățească experiența de utilizare a clienților săi, pornind de la dialogul cu aceștia, subliniind: „La un an de la lansare, aplicația ING SoftPOS, care transformă dispozitivul mobil Android într-un POS, se bucură de succes în rândul antreprenorilor români. Unul din patru clienți ING cu POS acceptă plăți contactless (efectuate cu cardul sau telefonul) direct pe telefonul mobil, prin intermediul ING SoftPOS. În fiecare lună, aceștia efectuează peste 100.000 de tranzacții, iar volumele tranzacționate cresc substanțial.

Mai mult, ING a implementat plățile instant și pentru afaceri mici și mijlocii în aplicația de internet banking ING Business. Prin urmare, orice plată în lei, cu valoare mai mică de 50.000 lei, trimisă către un IBAN al unei bănci ce a aderat la sistemul instant, va fi încasată imediat de către partenerul de afaceri, fără niciun cost suplimentar sau pași în plus”.

Luana Sorescu (foto), Head of Clients, divizia Business Banking, în cadrul ING Bank România: „În ING, inovația este rezultatul conversațiilor continue purtate cu clienții noștri, iar rata de adopție a noilor opțiuni și servicii reprezintă, pentru noi, rata de succes a proiectelor dezvoltate. ING SoftPOS este un exemplu de succes în acest sens, iar ultima versiune lansată a încorporat sugestiile clienților noștri. 

Totodată, am îmbunătățit experiența utilizatorilor în aplicația ING Business, astfel că aproape 70% dintre antreprenori accesează acum platforma de internet banking de pe mobil. Scopul nostru este să oferim o experiență digitală completă clienților, iar consultanța în persoană aduce o valoare adăugată operațiunilor pe care aceștia le efectuează în fiecare zi.
„Banking și mai și” este filozofia ING prin care ne angajăm să rămânem aproape de clienții noștri în fiecare etapă de creștere, să îi ascultăm și să le oferim instrumente cu adevărat relevante pentru nevoile afacerilor lor.”

ING accentuează că „pentru antreprenorii români, flexibilitatea opțiunilor financiare, digitalizarea serviciilor bancare și accesul la consultanță reprezintă factori cheie pentru dezvoltarea afacerilor pe termen mediu și lung.

Flexibilitatea opțiunilor financiare și digitalizarea,
factori cheie în relația cu banca

La ING, afacerile mici și mijlocii se bucură de predictibilitate și flexibilitate prin pachetele de cont curent ING Fix, care oferă costuri lunare fixe și acces la aplicațiile ING Business și ING SoftPOS. Am creat pachetele ING Fix pentru ca antreprenorii să se concentreze pe ce este mai important pentru ei – creșterea afacerii, iar relația cu banca să fie un factor fix într-un mediu imprevizibil cu care se confruntă zi de zi.

ING a fost prima bancă din România care a introdus pe piață patru pachete cu costuri lunare fixe: ING Fix Util, Online, Lei, Valută și Complet, în funcție de nevoile fiecărei afaceri. Mai mult, aceștia își pot schimba pachetul rapid ori de câte ori apar schimbări în ceea ce privește tipul tranzacțiilor.

În același timp, nevoia de creditare a antreprenorilor este acoperită prin ING Util, care asigură acces la creditare rapidă și facilă celor care gestionează afaceri mici și mijlocii. Companiile pot primi instant până la 500.000 lei pe o perioadă de maxim 5 ani, fără garanții materiale, pentru cheltuieli curente, noi oportunități de afaceri sau cheltuieli specifice desfășurării activității.

Investiția în dezvoltarea personală ca
antreprenor are impact direct în dezvoltarea afacerii

Potrivit unui studiu realizat de ING Bank, Impact Hub și Bravva Angels, jumătate dintre antreprenorii din România sunt fondatori unici, iar 45% au vârste cuprinse între 35 și 44 de ani și 29% între 25-34 de ani. Aceste date indică interesul crescut pentru antreprenoriat și dorința de a reuși prin forțe proprii.

Antreprenorii învață cel mai mult din practică (71%) și interacțiunea cu alți oameni de afaceri (62%), în timp ce 54% preferă să urmeze cursuri, iar 43% urmăresc webinarii. În același timp, unul din doi antreprenori declară că mentoratul și comunitățile dedicate lor reprezintă o nevoie importantă pentru dezvoltarea afacerii, aproape la fel de însemnată precum accesul la finanțare.

Pe de altă parte, studiul relevă că lipsa investițiilor în dezvoltarea personală ca antreprenor are impact direct în dezvoltarea afacerii. Prin susținerea platformei Startarium și a programului ScaleOut, organizat în parteneriat cu Romanian Business Leaders, ING a creat o comunitate puternică în jurul antreprenorilor români, pentru a le oferi acestora pârghiile necesare atât dezvoltării la nivel personal, dar mai ales a afacerilor acestora.

Astfel, în cadrul programului ScaleOut 4×10, program de scalare organizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și ING Bank România, vor fi selectate 40 de companii românești din patru regiuni ale țării. Programul este destinat antreprenorilor cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu ambiții de creștere la nivel național și regional. RBL și ING vor fi alături de antreprenori pe întreg procesul de creștere, de la realizarea planului de extindere, până la implementarea acestuia.

ING Bank România continuă să fie un partener de încredere pentru creșterea sănătoasă a afacerilor. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă antreprenorilor români predictibilitate și flexibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, pentru a fi mereu cu un pas înainte și a-și duce afacerea la nivelul următor”.


ING Bank România reamintește că „este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38,8 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări.

Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este a patra bancă în top 10 bănci locale, conform activelor, și singura bancă cu creștere organică, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,6 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri și Mid-Corporate și Wholesale Banking.

Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri”.

Andrzej Wronski preia funcția de Managing Director al P3 România

0

Andrzej Wronski, Group Head of Asset Management al P3 Logistic Parks, preia de la 1 iulie 2023 funcția de Managing Director pentru P3 România de la Sînziana Pardhan, care se retrage după șase ani în care a condus operațiunile P3 în România. Andrzej Wronski va fi responsabil „de conducerea direcției strategice a companiei și de asigurarea de servicii de înaltă calitate pentru clienți. Această nouă funcție completează aria sa curentă de responsabilități”. 

Frank Pörschke, CEO P3 Logistic Parks: „P3 deține un portofoliu solid de active, cu grad de ocupare ridicat și o echipă puternică în România. Vom continua să ne concentrăm pe consolidarea activelor deținute și pe dezvoltarea relațiilor cu chiriașii noștri. Numirea lui Andrzej și experiența sa vastă ne oferă încrederea totală că avem echipa potrivită și structura necesară pentru a ne îndeplini obiectivele pentru activitatea din România. Îi mulțumesc Sînzianei pentru rezultatele și activitatea de succes din ultimii ani și îi doresc toate cele bune.”

Andrzej Wronski (foto), Group Head of Asset Management P3 Logistic Parks: „Sunt onorat să preiau acest nou rol și conducerea activității P3 în România. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu echipa noastră de profesioniști talentați și să oferim în continuare serviciile excepționale pe care clienții noștri sunt obișnuiți să le primească de la noi.”

Sinziana Pardhan, Managing Director P3 România

Sînziana Pardhan, Managing Director P3 Logistic Parks România: „Sunt recunoscătoare pentru cei șase ani în care am avut privilegiul de a lucra în cadrul P3, ani plini de frumoase provocări și satisfacții profesionale și sunt mândră de realizările pe care echipa extrem de talentată din România le-a avut  în această perioadă. Sunt încrezătoare că sub conducerea lui Andrzej compania va continua să aibă rezultate foarte bune și doresc să transmit conducerii și minunatei echipe P3 toate gândurile bune pentru viitor.”

P3 Logistic Parks subliniază că în anul 2022, „a finalizat tranzacții în valoare totală de aproape 100.000 m2, peste o treime dintre acestea reprezentând prelungiri ale contractelor existente. Companiile de logistică reprezintă jumătate din noile contracte încheiate în cursul anului trecut, dar s-au alăturat și alte noi industrii în comunitatea de chiriași a parcului, cum ar fi cele de tehnologie și servicii de curierat. În acest an, dezvoltatorul a semnat un contract de închiriere cu o companie dintr-un domeniu nou de activitate în parc, cel al producției ușoare.

P3 Bucharest A1 este unul dintre cele mai complexe parcuri logistice din România, oferind o gamă largă de beneficii și servicii pentru clienți și angajații acestora: transport public cu trenul, restaurant cu autoservire, terminal feroviar privat, stație privată de înaltă tensiune, stații de încărcare electrică pentru autoturisme, unități de cazare pentru muncitori, spații de depozitare cu temperatură controlată și birouri moderne”

.

 

Tranzacțiile financiare, ținta unor abordări complexe ale fiscului care vizează substanța economică și gradul de îndatorare

0

de Diana Coroabă, Partener PwC România
Ala Popa, Senior Manager PwC România

 

Cele mai recente tendințe în materie de prețuri de transfer atât la nivel local, cât și internațional, au adus în prim plan tranzacțiile financiare care au devenit, astfel, ținta unor abordări ale autorităților fiscale mult mai sofisticate și axate pe o analiză calitativă.

Urmărind evoluția și modul în care autoritățile fiscale din România abordează tranzacțiile financiare ale companiilor din sectoarele non-bancare, în ultima perioadă, după ce au fost introduse noi îndrumări în legislația europeană, observăm o dinamică concentrată îndeosebi pe aspectele care țin de substanță, natura economică a acestor tranzacții, beneficiarul efectiv.

Substanța economică – un subiect tot mai preferat de ANAF

Astfel, substanța tranzacțiilor și încadrarea lor corectă este adesea abordată de către autoritățile fiscale în cadrul inspecțiilor fiscale, dar și de către autoritățile altor state în contextul Planului de Acțiune BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) și al inițiativelor ulterioare acestui plan.

Spre exemplu, tot mai multe inspecții în care împrumuturile acordate de către societăți pe perioade scurte de timp (de exemplu 6 luni) și prelungite ulterior în mod repetat, au fost contestate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și reclasificate în împrumuturi pe termen lung. Autoritățile fiscale analizează natura tranzacției și scopul ei efectiv. Or dacă aceste împrumuturi au fost din start concepute pe termen lung de către creditor și oferite în tranșe doar pentru a reduce rata de dobândă în beneficiul entității afiliate, rezultă că tipul lor este altul în substanță decât cel prezentat în contract sau în analiza de prețuri de transfer.

Un alt exemplu este cel al tranzacțiilor de tip cash pooling. Societățile locale cu exces de lichiditate aderă la aceste structuri de finanțare intragrup și, din perspectiva ANAF, ratează niște venituri pe care le-ar fi putut realiza dintr-un depozit pe termen lung cu rate de dobândă mult mai avantajoase. Totuși fiecare caz trebuie analizat în parte, având în vedere că scopul unei structuri de tip cash pooling este de a oferi avantaje pentru toate părțile implicate, mai ales acolo unde fluxul de lichidități este unul variabil.

În plus, în practică, întâlnim cazuri în care ANAF respinge tratamentul favorabil potrivit Tratatelor de evitare a dublei impuneri sau potrivit Directivei UE 2003/49/CE, atunci când beneficiarul efectiv este diferit de cel pentru care s-a prezentat certificatul de rezidentă fiscală. Spre exemplu, în cazul finanțărilor de tip back-to-back sau finanțărilor de tip cash pooling, poate apărea întrebarea privind rezidența beneficiarului efectiv, acesta fiind perceput ca beneficiarul final efectiv și nu intermediarul / liderul de cash pool. Este important ca liderul de cash pooling să aibă funcții și riscuri care să demonstreze ca în fapt este beneficiarul efectiv al dobânzilor încasate/plătite. Același lucru se întâmplă pentru finanțările back-to-back- funcții și riscuri

Aceste abordări practice vin și pe fondul schimbărilor legislative ce au avut loc în ultimii ani. Reamintim că pe 20 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat directiva împotriva evaziunii fiscale, The Anti Tax Avoidance Directive (ATAD), ca parte a pachetului de combatere a evaziunii fiscale.

Totodată, tot mai multe discuții sunt în jurul propunerii de Directiva ATAD 3, care urmărește companiile fără substanța economică (shell companies). Propunerea de Directivă introduce noi obligații de raportare care pot rezulta în respingerea avantajelor fiscale pentru entitățile din cadrul UE fără substanță economică. Astfel, companiile ar trebui să urmărească anumiți indicatorii minimi de substanță (de exemplu mai mult de 65% din venitul companiei să nu fie venit pasiv, majoritatea activităților operaționale / administrative să nu fie externalizate către un terț, mai mult de 55% din venituri să nu provină din tranzacții transfrontaliere). În cazul în care aceștia nu sunt îndepliniți, companiile vor avea noi obligații de raportare și nu vor mai beneficia de tratamentul favorabil prevăzut de tratatele de evitare a dublei impuneri și de Directivele UE.

Gradul de îndatorare – pe agenda autorităților fiscale

Revenind la normele inițiale ATAD introduse prin Directiva (UE) 2016/1164, observăm că oferă claritate și un ghidaj clar atât autorităților fiscale, cât și companiilor multinaționale, cu privire la importanța analizării costurile excedentare ale îndatorării și al pragului de deductibilitate ale acestora (ce nu trebuie să depășească 30% din câștigurile contribuabilului), care sunt pragurile până la care aceste costuri se pot deduce și ce implicații pot atrage nerespectarea acestor condiții.

În consecință, un subiect des întâlnit în cadrul inspecțiilor fiscale și tot mai frecvent contestat este gradul de îndatorare al companiilor. Banca Națională a României analizează cu atenție evoluția riscului de credit, iar în prezent când situația economică este din ce în ce mai volatilă sunt scoase în evidență vulnerabilitățile structurale acumulate la nivelul companiilor.

Societățile multinaționale sunt vizate în special de ANAF atunci când vine vorba de tranzacțiile financiare intragrup, autoritățile dorind să țină sub o monitorizare atentă performanțele asimetrice survenite la nivelul unor astfel de structuri, în special în contextul economic tot mai imprevizibil, după cum arată și o statistică recentă a BNR.

În sondajul trimestrial privind riscurile sistemice, publicat în septembrie 2022 de către BNR, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este identificat de BNR ca un risc sistemic la adresa sectorului financiar, fiind clasificat ca risc sistemic ridicat/dificil de gestionat.

Ca atare, atenția autorităților față de rambursarea creditelor și gradul de îndatorare al societăților este sporită, fiind susținută și de ultimele modificări legislative la nivelul Uniunii Europene (UE).

Totodată, gradul de îndatorare este tot mai des analizat din punct de vedere al substanței tranzacțiilor.

Spre exemplu, la nivel internațional, autoritățile fiscale analizează din ce în ce mai mult gradul de îndatorare ca parte a analizei de prețuri de transfer a tranzacțiilor financiare. Din punct de vedere al substanței, analiza își propune să determine dacă compania ar obține un nivel de finanțare comparabil în condiții similare pe piață. Astfel, autoritățile mai multor state UE solicită analize mai elaborate și aliniate cu noile îndrumări în baza Capitolului X din Liniile Directoare privind prețurile de transfer emise de OCDE.

De asemenea, am observat în România mai multe cazuri în care autoritățile de control au reclasificat împrumuturile în capital în cadrul inspecțiilor fiscale. Astfel, acest aspect nu trebuie ignorat și trebuie luat în calcul la momentul deciziei de a iniția o tranzacție de finanțare intragrup.

Concluzii și recomandări

Pe baza argumentelor prezentate anterior, în practică, în cadrul controalelor desfășurate de către ANAF, inspectorii atrag tot mai mult atenția asupra substanței economice a tranzacțiilor. Companiile ar trebui să monitorizeze atent politicile interne de prețuri de transfer, atunci când efectuează tranzacții financiare intragrup, dar mai ales să aibă în vedere alinierea profilului funcțional al companiei cu natura tranzacțiilor financiare și extinderea analizei economice de la simplă testare a ratelor de dobândă, la susținerea economică a tranzacției prin elemente precum natură, substanță, beneficiar sau gradul de îndatorare.

ANAF nu mai acceptă analize simpliste bazate pe statistici, așa cum majoritatea contribuabililor erau obișnuiți, ci preferă în schimb analize mai elaborate, ce au ca sursă baze de date specializate (e.g. Bloomberg, LoanConnector, etc). Acest exercițiu are ca scop principal surprinderea aspectelor ce țin de particularitatea tranzacțiilor financiare intragrup, și nu doar urmărirea statisticilor locale. Totodată, ar trebui urmărită și analiza din perspectiva deductibilității și a gradului de îndatorare preliminar efectuării unei analize a ratelor de dobândă.

Genuin devine primul business românesc producător de țesături din in care va recicla propriile materiale uzate

0

Genuin, atelierul de produse home&deco din in 100% european, anunță achiziționarea de echipamente de producție, brodare și reciclare, ce vor permite crearea produselor într-un mod mai eficient, cu accent pe sustenabilitate și grijă față de mediu. Mai mult, brandul va lansa o gamă nouă de produse pentru piața românească – perne decorative umplute cu textile reciclate și învelite în in, pentru promovarea economiei circulare și a consumului lent.

Pornit în 2021 ca o afacere de familie, din dorința de a avea materiale prietenoase cu pielea, dar şi cu mediul, Genuin este brandul de așternuturi, perdele și alte produse home&deco din in, ce a reușit să atragă anul acesta fonduri de peste 170.000 euro prin programul de granturi EEA AND NORWAY GRANTS FROM INNOVATION NORWAY. Prin acest proiect, fondatorii business-ului românesc își asumă crearea produselor într-un mod mai eficient, dar și refolosirea materialelor uzate pentru fabricarea unor produse noi.

„Echipamentele pe care le achiziționăm prin aceste fonduri ne permit să aducem mai multe tipuri de produse în casele clienților, pe care le putem produce mai repede, cu mult accent pe calitate și durabilitate. Inul merită să fie în casele tuturor românilor, pentru că odată cu el vine și un lifestyle autentic și natural. Ne dorim să tratăm casele și pielea celor care aleg așternuturi, perdele sau elemente de decor fără microplastice și cu multă atenție la proveniența inului, care este moale și hipoalergenic”, spune Cristina Mihai, co-fondator Genuin.

Inul este printre cele mai bune textile din punctul de vedere al sustenabilităţii. Este durabil și ușor de întreținut, motive pentru care încurajează consumul mai lent. Acesta este termoreglator și bun pentru orice anotimp, căci oferă căldură iarna și lasă pielea să respire vara, este hipoalergenic natural și devine și mai bun odată cu trecerea timpului. Mai mult, inul este o plantă ce provine dintr-o sursă regenerabilă, care are foarte puțină nevoie de îngrijire, aproape zero litri de apă în irigații, nu folosește chimicale în creștere, pesticide, fungicide sau alte substanțe dăunătoare. Genuin folosește doar in european, certificat pe tot lanțul de producție, care nu a dăunat mediului nici în procesare și care a fost vopsit non-toxic.

„Printre motivele principale pentru care am creat acest business a fost nevoia noastră de a ne reîntoarce mai aproape de natură, de a consuma mai lent, de a avea lucruri care rezistă, care nu se strică ușor și de a ne uita un pic la ce este bun într-o tradiție uitată. Dorinţa noastră este să generăm cât mai puțin consum de energie și să reciclăm, de aceea  facem pași mari în acest sens și producem la comandă. Pe lângă achiziția acestor echipamente, avem în plan și instalarea unor panouri fotovoltaice şi investiția în maşini electrice pentru livrări şi montaje”, completează Oana Opriș, co-fondator Genuin.


Sustenabilitatea la Genuin:

  • Pentru a evita consumul de plastic, produsele Genuin nu includ nasturi.
  • Odată cu echipamentul de reciclare, Genuin va folosi propriile resturi textile într-un consum circular.
  • Produsele sunt create doar la comandă, în funcție de nevoile clientului, evitând stocuri inutile, ce creează probleme privind deșeurile textile.
  • Totul se livrează în hârtie, folosind bandă de bumbac și bandă adezivă din hârtie pentru cutiile de transport. Chiar şi mesajele sunt printate pe hârtie reciclată.
  • Inul este doar de proveniență europeană.

Genuin este un business de familie, fondat  în 2021 la Brașov, construit în jurul valorilor de autenticitate, tradiție, răbdare și muncă în echipă. Brandul oferă o gamă variată de produse premium din in 100% prespălat  pentru paturi de adulți și copii,  accesorii de plajă, mic mobilier și decorațiuni pentru geamuri (perdele, draperii).

Genuin oferă cea mai mare gamă de culori de in de pe piață, dar și produse personalizate, create doar din in 100% european. Certificările materialelor sunt STANDARD 100 by OEKO-TEX – ce confirmă că atât în materiile prime, cât și în cadrul procesului de producție, nu sunt utilizate substanțe interzise de lege sau dăunătoare sănătății; EUROPEAN FLAX și MASTERS OF LINEN – care atestă faptul că inul este calitate superioară și este 100% produs și țesut în Europa. Mai multe informații, cât și selecția de materiale și produse, se găsesc pe site-ul: www.genuin.shop

 

SeedBlink lansează Nimity pentru a simplifica gestionarea capitalului pentru antreprenori și investitori privați și a crește detinerea la actiuni în Europa

0

SeedBlink, platforma de finanțare pentru start-upurile tehnologice europene, anunță lansarea Nimity, un produs dedicat antreprenorilor și investitorilor privați pentru a simplifica gestionarea capitalului. Nimity își propune să optimizeze modul în care companiile europene gestionează aspecte esențiale precum tabelul de capitalizare, comunicarea cu investitorii și regulile de guvernanță, managementul de ESOP (Employee Stock Ownership Plans) și opțiuni de finanțare.

SeedBlink, coinvestitor al VC-urilor și al business angels din 2020, și-a valorificat expertiza pentru a dezvolta Nimity ca o extensie a serviciilor financiare, recunoscând rolul esențial pe care gestionarea eficientă a capitalului îl are în dezvoltarea afacerilor și în generarea de venituri pentru investitori.

„Capitalul este un catalizator pentru generarea de venituri și creștere economică. Atunci când oamenii sunt acționari în afacerile lor, aceștia sunt mai motivați, mai productivi și mai inovatori”, a declarat Radu Georgescu, președintele consiliului de administrație al SeedBlink.

Nimity oferă o gamă diversificată de servicii adaptate la nevoile companiilor și ale partenerilor, inclusiv:

  • Gestionarea portofoliului și a structurii de acționariat: permite urmărirea în timp real a structurii acționariatului și colaborarea cu părțile interesate;
  • Gestionarea și comunicarea ESOP: permite crearea și gestionarea cu ușurință a planurilor de opțiuni pe acțiuni ale angajaților, pentru a crește gradul de retenție a persoanelor cheie și pentru a facilita înțelegerea valorii acestora cu ajutorul portalurilor dedicate;
  • Infrastructură de finanțare și sindicalizare: permite accesul la o platformă simplificată pentru a pregăti și gestiona strângerea de capital prin runde de coinvestiții sau sindicalizate. Oferă deal rooms private și o platformă pentru gruparea investițiilor mai mici ca o singură entitate juridică;

„Ca fondator de startup, mă bucur să fiu martor al dedicării SeedBlink de a sprijini companiile la început de drum dincolo de finanțare, printr-o gestionare sănătoasă a capitalului propriu ca urmare a lansării Nimity. În Europa este nevoie de o soluție care să ajute la o mai bună gestionare a relațiilor cu părțile interesate, angajații și viitorii investitori. Mai puțină muncă administrativă și creșterea transparenței în structura de acționariat sunt beneficii imediate pe care am putut să le testez”, a afirmat Tudor Goicea, cofondator al Aqurate, una dintre companiile din portofoliul SeedBlink.

SeedBlink încurajează companiile să își transforme clienții, partenerii și business angels în acționari și să grupeze investitorii mai mici în tabelul de capitalizare. Acest lucru le dă posibilitatea de a-și sindicaliza eficient eforturile de strângere de fonduri.

„Misiunea noastră este de a crește equity ownership în Europa prin simplificarea accesului, a gestionării și a tranzacțiilor cu acțiuni proprii ale companiilor aflate la început de drum. Construim o infrastructură eficientă pentru tot ce înseamnă equity pentru ca investitorii individuali și instituționali deopotrivă să colaboreze și să inspire companiile care stimulează progresul”, a spsus Carmen Sebe, CEO al SeedBlink.

„Felicit SeedBlink pentru dezvoltarea Nimity și pentru dedicarea lor de a simplifica accesul la capital, dar și managementul acestuia pentru fondatori, investitori și angajați. Aștept cu nerăbdare să văd efectele pe care îl va avea asupra ecosistemului Europa Centrală și de Est”, a declarat Marius Istrate, președintele TechAngels România.

Ca parte a anunțului de lansare, SeedBlink oferă un plan freemium. Pentru a afla mai multe despre acesta, vizitați nimity.com.

Claudiu Cazacu, XTB: Producția europeană de cipuri, încă limitată, iar aprovizionarea are mize geopolitice

0

Europa merge înainte cu atragerea producătorilor de cipuri, esențiali în cursa pentru un loc de top în clasamentul global al puterilor tehnologice. Intel a semnat un acord de 10 miliarde de euro în subvenții oferite de Germania, la ceremonie participând Patrick Paul Gelsinger, CEO-ul Intel, și cancelarul german Olaf Scholz.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, acesta este un  semnal al importanței pe care o are fabrica amplasată în Estul Germaniei, la Magdeburg, la 141 de km de Berlin. „Pentru Europa, obiectivul este clar: recâștigarea de cotă de piață în industria semiconductorilor”, subliniază Claudiu Cazacu.

Intel își mărește amprenta din Europa, unitatea alăturându-se fabricilor din Irlanda și Polonia și ajutând la crearea unui lanț de produse cu valoare adăugată în Europa. Tot în Germania, Infineon a anunțat o fabrică de 5 miliarde de euro pentru cipuri analogice, de semnal mixt și de putere, iar Wolfspeed a anunțat planuri pentru o fabrică de 3 miliarde de euro în Saarland. Aceasta ar urma să fie cea mai avansată sursă de carbură de siliciu din lume.

„De la 44% în 1990 la 9% anul trecut, scăderea cotei de piață deținută de europeni în industria semiconductorilor înseamnă dependența de producători externi. UE este, de asemenea, sub nivelul de 12% al SUA. Până în 2025, în Europa și Orientul Mijlociu ar urma să fie active sau în construcție 10 fabrici, în SUA 14, dar Asia este mult în față, cu 43 de unități doar în China și Taiwan ”, arată Claudiu Cazacu.

Nvidia, venituri duble față de Intel

Intel, chiar dacă a dominat în trecut piața procesoarelor pentru PC-uri desktop, acum nu mai este în avangarda tehnologiei cipurilor. Nvidia, oferind sisteme pentru procesarea rapidă a unor cantități uriașe de date, a înregistrat un salt spectaculos determinat de entuziasmul pentru inteligența artificială. Compania are vizbilitatea, adâncimea de produs și lichiditatea bursieră pentru a fi un fanion în domeniu. În comparație, pe piețe, Intel a rămas semnificativ în spate. Dacă în prima zi a anului o acțiune NVDA valora cât 5,35 acțiuni Intel, în 19 iunie era nevoie de 11,74 acțiuni pentru a putea cumpăra o singură acțiune Nvidia.

Estimările FactSet pentru anul 2024 arată venituri de 38,14 miliarde de dolari pentru Nvidia din centre de date, 17,9 pentru Intel și 9,44 pentru AMD. De la începutul anului, până luni – 19 iunie, indicele Nasdaq a crescut cu 31,8%, AMD cu 87,6%, iar Nvidia cu 198,2%. Intel a avansat cu 36,1% în aceeași perioadă. Pentru producția fizică, Nvidia utilizează facilitățile companiei taiwaneze TSMC, care deține fabrici dotate cu cea mai avansată tehnologie din lume.

SUA doresc o industrie locală puternică, iar Intel este singurul producător american cu operațiuni la scară largă și viabil. Cu toate acestea, pentru a echilibra mixul de produse prin includerea cipurilor de ultimă generatie, au fost oferite stimulente încurajatoare TSMC. Gigantul din Taiwan va aduce o parte din tehnologiile sale performante în mai multe facilități, aflate în prezent în construcție în SUA.

Soluțiile de aprovizionare, prinse în jocul geopolitic

Europa, unde sectorul auto a suferit limitări de producție în lipsa semiconductorilor, este în căutarea unei soluții de aprovizionare cu beneficii strategice, iar pașii anunțati sunt importanți. Negocierile continuă cu TSMC, iar tranzacționarea celor două teme – economică și geopolitică – este vizibilă în comunicarea firmei din Taiwan. Poziția unor țări europene în privința chestiunii China – Taiwan nu a fost bine primită de Taipei, care a sugerat că decizia de invesiție ar putea fi accelerată în condițiile susținerii mai ferme oferite Taiwanului.

În regiunea noastră, viitoarea fabrică de lângă Wroclaw, din Polonia, ar urma să creeze 2.000 de locuri de muncă directe și să accentueze profilul strategic al țării. Nivelul subvențiilor pentru facilitatea de 20 miliarde de zloți (aproximativ 4,5 miliarde de euro) nu a fost anunțat, dar potrivit CEO Intel, Pat Gelsinger, țara a arătat cel mai mare apetit pentru investiții.

România, cu angajați pregătiți în domeniul cercetării-dezvoltării, este în căutarea unor investiții de producție în domeniul semiconductorilor, potrivit Ministerului Economiei. Însă competiția pentru atragerea producătorilor este foarte intensă, iar dezvoltarea suplimentară a infrastructurii generale și specifice, alături de investiții în capitalul uman, ar putea spori șansele unui succes viitor.

Început solid pentru Garanti BBVA în 2023, după un nou record în 2022, cu cele mai bune rezultate financiare de până acum

0

Garanti BBVA, bancă parte a Grupului Garanti BBVA România, a înregistrat în 2022 un profit net de 191 milioane de lei, cu 34,3% mai mare decât în anul precedent. Veniturile nete ale băncii au urcat la 550 milioane de lei în 2022, cu 20,1% mai mari față de 2021.

În plus, banca a înregistrat rezultate solide atât în ceea ce privește volumul creditelor, cât și al depozitelor, ceea ce reflectă atenţia acordată asigurării unui portofoliu solid și echilibrat. Astfel, Garanti BBVA a înregistrat în 2022 un volum total de credite de 9 miliarde de lei, în creștere cu 14,4%, și depozite de 10,2 miliarde de lei, în creștere cu 15,8%.  Majorarea a fost susținută de creșterea tuturor segmentelor de business – Corporate, Retail și IMM – ceea ce demonstrează încrederea clienților, deopotrivă persoane fizice și juridice, în bancă.

Cu aceste rezultate, 2022 devine cel mai bun an al Garanti BBVA în România, performanță înregistrată în ciuda incertitudinilor economice.

La nivelul grupului Garanti BBVA România, ce reunește banca și cele două IFN-uri, Garanti BBVA Credite de Consum și Garanti BBVA Leasing, profitul net consolidat a crescut cu 16,5%, în timp ce veniturile nete consolidate au crescut cu 15,5%.  Volumul total de active ale Grupului a avansat cu 17% față de 2021, la 15,2 miliarde de lei. În plus, direcția strategică a Garanti BBVA, centrată pe clienți și nevoile lor, a dus la creșterea numărului total de clienți ai băncii în 2022.

„2022 a fost cel mai bun an de până acum pentru Garanti BBVA, cu rezultate care ne-au depașit așteptările. Pentru aceasta le suntem recunoscători clienților, acționarilor, partenerilor și angajaţilor noștri. Ca întotdeauna, am rămas alături de clienții noștri și în 2022 și i-am ajutat ori de câte ori au avut nevoie. Progresul semnificativ pe care l-am înregistrat pe toate segmentele, fie că vorbim de depozite, credite sau portofoliu de clienți, reiterează poziția noastră solidă în piață. Cu un început de an foarte bun în 2023, ne menținem obiectivele pe termen lung de a ne consolida poziția, continuând să fim partenerul financiar de încredere al românilor”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu, CEO al Garanti BBVA România.

Rezultatele în T1 2023

Garanti BBVA a avut, de asemenea, un început de an foarte bun de an, cu rezultate în primele trei luni care confirmă strategia sa rezilientă și sustenabilă de adaptare la realitatea economică actuală. Prin urmare, banca a înregistrat o creștere a creditelor de 14,7% și, respectiv, o creștere a depozitelor de 15,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net a urcat la 72,2 milioane de lei, aproape dublu față de primul trimestru al anului trecut.

Peste 900 de tineri au participat la UNbreakable 2023, cel mai complex program de educație în securitate cibernetică din România, pentru a-și dezvolta cunoștințele în domeniu

0

Bit Sentinel, companie specializată în servicii de securitate cibernetică, și Orange România au susținut peste 900 de tineri din 62 de licee și 29 de universități să își dezvolte cunoștințele și abilitățile de securitate cibernetică în cadrul ediției din 2023 a UNbreakable România. Dezvoltat în 2020, programul complex de educare a primit recent și recunoaștere internațională, fiind printre finaliștii evenimentului European Digital Skills Awards 2023, la categoria Empowering Youth in Digital.

„UNbreakable continuă să rămână cel mai important program de educație în domeniul securității cibernetice din România, iar calitatea sa a fost confirmată și la nivel internațional, în cadrul European Digital Skills Awards 2023. Aceasta reprezintă încă o dovadă clară că ne aflăm pe drumul cel bun, iar ceea ce facem în România se poate compara oricând cu cele mai bune programe existente în Europa în acest moment. Toți cei care participă în program învață lucruri noi, devin mai buni și pot contribui mai bine la o societate mai sigură pentru toată lumea. Siguranța datelor devine tot mai importantă de la un an la altul, pe măsură ce metodele atacatorilor se diversifică. Tocmai de aceea, este pentru noi o motivație să ne continuăm misiunea de educare în acest domeniu, pentru a ține pasul cu evoluțiile imprevizibile și a face față provocărilor unui viitor incert”, a declarat Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel.

 

La UNbreakable 2023, tinerii au parcurs 3 etape – pregătirea, concursul individual și competiția pe echipe – desfășurate pe durata a două luni de zile.

La deschiderea oficială a perioadei de pregătire (bootcamp), reprezentanți din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Centrului Național Cyberint, Poliției Române, Ministerului Educației, precum și din cadrul Orange România, Cegeka România și Bit Sentinel au împărtășit din experiența lor din domeniu și i-au ajutat pe tineri să înțeleagă mai bine rolul extrem de important pe care îl pot juca în societate, atât în prezent cât și în viitor. Ulterior, pe parcursul bootcampului, liceenii și studenții înscriși au avut la dispoziție module educaționale și 150 exerciții pe platforma educațională CyberEDU, au participat la 16 webinarii și au fost ghidați de 20 mentori, îmbunătățindu-și astfel cunoștințele de securitate cibernetică. Printre temele analizate la webinarii s-au numărat „Provocări în asigurarea rezilienței cibernetice”, „Securitatea Rețelelor 5G”, „Insights from the Front Lines: Real-World Cybersecurity Operations”, „The future of vulnerability research” și „Ethical hacking & pentesting – oportunități de carieră & cum minimizăm riscurile de natură legală”. Toate temele au fost alese în concordanță cu valorile actuale ale hackerilor etici.

30% dintre tinerii implicați în ediția din 2023 a UNbreakable au participat și la ediția din 2022, ceea ce reprezintă un semn de apreciere din partea lor. Din totalul participanților, în cazul concursului individual din perioada 5-7 mai, mai mult de 50% au avut cel mult 21 de ani, iar 49% au fost studenți. Mai mult, 19% dintre cei care și-au testat cunoștințele în cadrul competiției au fost de gen feminin.

„Cei 4 ani de UNbreakable ne-au învățat că putem dezvolta, putem susține și putem crește un program ambițios și consistent de securitate cibernetică pentru persoanele tinere. Am ajuns la 900 de participanți în ediția aceasta, reprezentând peste 60 de licee și aproape 30 de universități din România. Felul în care UNbreakable s-a cristalizat în competiția de securitate cibernetică «go-to» a României ne dă încredere să mergem mai departe în privința ambițiilor noastre”, a completat Ioan Constantin, Cyber Security Expert în cadrul Orange România.

Cele mai multe puncte (1889) la concursul individual le-au acumulat participanți din Botoșani, Brăila, București, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Maramureș și Sibiu. Din rândul universităților, cele mai bune rezultate la concursurile individuale (1889 de puncte fiecare) au fost în cadrul Babeș – Bolyai și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Politehnică din București și Universitatea de Vest din Timișoara. Cele mai bune licee, care au obținut tot 1889 de puncte fiecare, au fost Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, Colegiul Național Nicolae Bălcescu Brăila și Colegiul Economic Octav Onicescu Botoșani.

La competiția pe echipe din perioada 19-21 mai au participat 85 de echipe, iar județele fruntașe după media de puncte au fost Brăila, Cluj și București. Universitatea Politehnica București a avut cele mai multe echipe înscrise, 11, urmată de Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu (7), Universitatea Babeș – Bolyai Cluj-Napoca și Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu (câte 6 fiecare). Universitățile care au înregistrat cel mai bun scor în cadrul competiției pe echipe de la UNbreakable România 2023 sunt Universitatea Politehnica din București (locurile 1 și 3) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 2), cu 4134 de puncte fiecare. De asemenea, liceele cu cel mai bun scor sunt Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu (3417 puncte), Colegiul Național Nicolae Bălcescu Brăila (3084 puncte) și Colegiul Național Mihai Viteazul (2317 puncte).

Competiția UNbreakable România este organizată de către Bit Sentinel în colaborare cu Orange România și se desfășoară pe platforma tehnică educațională CyberEDU. În acest an s-a bucurat de sprijinul Cegeka România și Winsider Seminars & Solutions Inc. 

 


UNbreakable România este un program național organizat pentru liceenii și studenții din țară care se pregătesc pentru o carieră în securitate cibernetică sau care doresc să-și îmbunătățească cunoștințele din domeniu. Ediția pilot a avut loc în 2020 și de atunci, UNbreakable a luat forma unui program  anual, la care au participat aproximativ 3.000 de tineri, în total, din zeci de universități și sute de licee din România. Rezultatele detaliate ale celei mai recente ediții pot fi accesate aici.

Comisia Europeană – noi norme privind impozitul reținut la sursă

0

Comisia Europeană a propus pe 19 iunie, noi norme care vor face ca procedurile privind impozitul reținut la sursă în UE să devină mai eficiente și mai sigure pentru investitori, pentru intermediarii financiari (de exemplu, bănci) și pentru administrațiile fiscale ale statelor membre. Această inițiativă – un element-cheie al Comunicării privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI și al Planului de acțiune al Comisiei din 2020 privind uniunea piețelor de capital – va promova o impozitare mai echitabilă, va combate frauda fiscală și va sprijini investițiile transfrontaliere în întreaga UE.

Termenul „impozit reținut la sursă” se referă, de exemplu, la situația în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele obținute într-un alt stat membru. În această situație se regăsesc adesea investitorii transfrontalieri. Într-un astfel de scenariu, pentru a evita dubla impunere, multe state membre ale UE au semnat convenții care evită impozitarea de două ori a aceleiași persoane sau societăți. Datorită acestor convenții, investitorii transfrontalieri pot depune o cerere de rambursare pentru orice impozit excedentar plătit în alt stat membru.

Problema este că aceste proceduri de rambursare sunt adesea îndelungate, costisitoare și greoaie, generând frustrări pentru investitori și descurajând investițiile transfrontaliere în interiorul UE și investițiile realizate din afara Uniunii. În prezent, procedurile de reținere la sursă aplicate în fiecare stat membru variază foarte mult. Investitorii trebuie să utilizeze peste 450 de formulare diferite în întreaga UE, majoritatea fiind disponibile numai în limbile naționale. În același timp, scandalurile Cum/Ex și Cum/Cum au scos la iveală modul în care pot fi utilizate în mod abuziv procedurile de rambursare: pierderile fiscale rezultate din aceste practici au fost estimate la 150 de miliarde EUR pentru perioada 2000-2020.

Principalele măsuri propuse astăzi vor ușura viața investitorilor, a intermediarilor financiari și a autorităților fiscale naționale:

  • Un certificat de rezidență fiscală digitală comun la nivelul UE va face ca procedurile de reducere a impozitului reținut la sursă să fie mai rapide și mai eficiente. De exemplu, investitorii cu un portofoliu diversificat în UE vor avea nevoie de un singur certificat de rezidență fiscală digitală pentru a solicita mai multe rambursări în cursul aceluiași an calendaristic. Certificatul de rezidență fiscală digitală ar urma să fie eliberat în termen de o zi lucrătoare de la depunerea unei cereri. La ora actuală, majoritatea statelor membre recurg în continuare la proceduri pe suport de hârtie.
  • Două proceduri accelerate care completează procedura standard de rambursare existentă: o procedură de „reducere la sursă” și un sistem de „rambursare rapidă”, care vor accelera și vor armoniza procesul de reducere a impozitului reținut la sursă în întreaga UE. Statele membre vor putea alege între cele două, existând și posibilitatea de a opta pentru o combinație.
    • În cadrul procedurii de „reducere la sursă”, rata de impozitare aplicată la momentul plății dividendelor sau a dobânzilor se bazează direct pe normele aplicabile prevăzute în dispozițiile convenției de evitare a dublei impuneri.
    • În cadrul procedurii de „rambursare rapidă”, plata inițială se efectuează ținându-se cont de rata impozitului reținut la sursă din statul membru în care sunt plătite dividendele sau dobânzile, dar rambursarea oricăror impozite plătite în plus se acordă în termen de 50 de zile de la data plății.

Se estimează că aceste proceduri standardizate le vor permite investitorilor să economisească aproximativ 5,17 miliarde EUR pe an.

  • obligație de raportare standardizată le va oferi administrațiilor fiscale naționale instrumentele necesare pentru a verifica eligibilitatea pentru rata redusă și pentru a detecta potențialele abuzuri. Intermediarii financiari certificați vor avea obligația să raporteze plata dividendelor sau a dobânzilor către administrația fiscală relevantă, astfel încât aceasta din urmă să poată urmări tranzacția. Mai precis, marii intermediari financiari din UE vor fi obligați să se înscrie într-un registru național al intermediarilor financiari certificați. Acest registru va fi deschis și intermediarilor financiari mai mici și din afara UE, pe bază de voluntariat.  Contribuabilii care investesc în UE prin intermediari financiari certificați vor beneficia de proceduri accelerate de reținere la sursă și vor evita dubla impozitare a plăților de dividende. Cu cât se înregistrează mai mulți intermediari financiari, cu atât va fi mai ușor pentru autoritățile fiscale să prelucreze cererile de rambursare, indiferent de procedura utilizată.

Odată adoptată de statele membre, propunerea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.


Propunerea este doar una dintre inițiativele Comisiei care vizează simplificarea procedurilor pentru întreprinderi și combaterea practicilor fiscale abuzive. În decembrie 2022, miniștrii de finanțe au adoptat propunerea Comisiei de Directivă a Consiliului privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune. Totodată, în mai 2023, s-a ajuns la un acord politic cu privire la un set de noi norme în materie de transparență fiscală pentru toți furnizorii de servicii care facilitează tranzacțiile cu criptoactive pentru clienți cu reședința în UE. Propunerea prezentată astăzi constituie, de asemenea, un element esențial al Planului de acțiune al Comisiei din 2020 privind uniunea piețelor de capita.

UE și Kenya încheie negocierile pentru un acord de parteneriat economic ambițios cu dispoziții stricte în materie de dezvoltare durabilă

0

UE și Kenya au anunțat pe 19 iunie încheierea politică a negocierilor pentru un acord de parteneriat economic (APE).

Acordul va stimula comerțul cu mărfuri și va crea noi oportunități economice, fiind însoțit de o cooperare specifică pentru a consolida dezvoltarea economică a Kenyei. Acordul de față este cel mai ambițios acord comercial al UE cu o țară în curs de dezvoltare în ceea ce privește dispozițiile în materie de dezvoltare durabilă, cum ar fi protecția climei și a mediului și drepturile fundamentale ale lucrătorilor.

Negocierile au fost încheiate în cadrul unei ceremonii oficiale la Nairobi de către vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisarul pentru comerț Valdis Dombrovskis și secretarul de cabinet al Ministerului Investițiilor, Comerțului și Industriei din Kenya, Dl Moses Kuria, în prezența președintele Kenyei, Dr. William Samoei Ruto.

UE este prima destinație de export a Kenyei și al doilea partener comercial ca importanță. În 2022, valoarea schimburilor comerciale a totalizat 3,3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 27 % față de 2018. APE va crea și mai multe oportunități pentru întreprinderile și exportatorii kenyeni, deoarece, în același timp, va deschide pe deplin piața UE pentru produsele kenyene și va stimula investițiile UE în Kenya datorită creșterii securității juridice și a stabilității.

Kenya are un rol de pionierat în eforturile în materie de dezvoltare durabilă pe continentul african și este un aliat fiabil în lupta împotriva schimbărilor climatice. Împreună cu UE, Ecuador și Noua Zeelandă, UE, Ecuador și Noua Zeelandă, Kenya face parte din conducerea Coaliției miniștrilor comerțului în domeniul climei, o inițiativă lansată la începutul acestui an. APE UE-Kenya se bazează pe această experiență solidă și este primul acord cu o țară în curs de dezvoltare în care se reflectă noua abordare a UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Acordul conține angajamente ferme în materie de comerț și dezvoltare durabilă, inclusiv dispoziții obligatorii privind aspectele legate de muncă, egalitatea de gen, mediu și combaterea schimbărilor climatice.

Este vorba de un acord echilibrat, care ține seama de nevoile de dezvoltare ale Kenyei, acordându-i o perioadă mai lungă pentru a-și deschide treptat piața, măsuri de protecție pentru agricultură și protecția industriei sale în curs de dezvoltare. În acord a fost inclus și un capitol dedicat cooperării economice și pentru dezvoltare, care vizează consolidarea competitivității economiei kenyene. Împreună cu asistența pentru dezvoltare acordată de UE, acest lucru va contribui la consolidarea capacităților și va sprijini Kenya în punerea în aplicare fără probleme a APE, sprijinind în același timp fermierii locali să respecte standardele UE și să profite de oportunitățile oferite de acest acord.

APE va trebui să treacă printr-o revizuire juridică (așa-numita „examinare din punct de vedere juridic”) și apoi să fie tradus înainte de a fi trimis Consiliului de către Comisie spre semnare și încheiere. Odată ce a fost adoptat de către Consiliu, UE și Kenya pot semna acordul. În urma semnării, textul va fi transmis Parlamentului European spre aprobare.  Părțile pot decide apoi să aplice cu titlu provizoriu părți ale acordului, acordul intrând pe deplin în vigoare după ce Kenya și statele membre ale UE îl ratifică.


Acordul de parteneriat economic dintre UE și Kenya vizează punerea în aplicare a dispozițiilor APE UE-Comunitatea Africii de Est (CAE) și va fi deschis spre aderarea altor țări din CAE în viitor.

APE și angajamentele sale ambițioase reprezintă un rezultat esențial al revizuirii politicii comerciale a UE din 2021 și al politicii sale comerciale cu Africa, ajutând UE să își aprofundeze și să își extindă acordurile comerciale actuale cu țările africane și să își consolideze obiectivele de dezvoltare durabilă.

EY România a asistat Regina Maria în preluarea pachetului majoritar din Clinicile Dentare Dr. Leahu

0

EY România a asistat Rețeaua de Sănătate Regina Maria în procesul de preluare a pachetului majoritar de 51% din Clinicile Dentare Dr. Leahu, lider al pieței de stomatologie, prezent în 13 orașe din țară, cu 169 de cabinete, în 19 clinici. Aceasta este cea mai mare tranzacție a anului de pe piața serviciilor medicale.

Cu investiții de peste 200 mil. EUR în ultimii ani, Regina Maria este principalul investitor în infrastructura medicală a ultimilor 30 de ani.

Echipa EY a oferit suport în tranzacţie: due diligence şi asistenţă financiară şi fiscală la redactarea contractului de vânzare-cumpărare.

„Tranzacţia este una de referinţă pentru anul 2023 pentru sectorul serviciilor medicale private în România. Este, totodată, una dintre cele mai mari tranzacţii anunţate pentru sectorul de servicii de stomatologie până în prezent. Suntem încântaţi să fi asistat Regina Maria în această achiziţie, contribuind la negocierea şi semnarea acordului de preluare a pachetului majoritar. Încă din 2016, ne-am bucurat de încrederea Regina Maria şi am oferit asistenţă în numeroase tranzacţii prin care şi-a dezvoltat reţeaua de clinici atât geografic, cât şi ca specializări medicale şi și-a consolidat poziția de lider al serviciilor medicale private în România”, spune Liliana Buşoiu, Partener Transaction Diligence, EY România.

Echipa care a acordat consultanţă din partea EY, a fost coordonată de Liliana Buşoiu şi Alexandra Bulei pentru asistenţă financiară şi de Miruna Enache și Amelia Toader pentru asistenţă fiscală.

Asigurări de răspundere profesională IT pentru companii

0

Compania Leader Team Broker de asigurare anunță că volumul asigurărilor de răspundere profesională în domeniul IT pe care le-a vândut în ultimii doi ani a crescut cu 200%, „pe fondul înmulțirii riscurilor de atac cibernetic dar și a numărului tot mai mare de specialiști IT și companii care înțeleg beneficiile unei polițe specifice”.

Leader Team Broker precizează că „vinde asigurarea IT în aproape toate țările UE, produsul plasându-se pe primul loc în topul celor mai vândute polițe de răspunderi profesionale din portofoliul companiei. Atât PFA-urile din domeniul IT cât și companiile mici și mijlocii au intrat în relații contractuale unde li se cere polițe de răspundere profesională (professional indemnity/liability insurance), cyber și răspundere civilă față de terți (public liability/general liability)”.

Răzvan Rusu (foto), fondatorul Leader Team Broker: „Domeniul IT este din ce în ce mai prezent în viețile noastre, personale și profesionale. Tehnologia ne ajută să ne conectăm cu restul lumii, să găsim soluții mai rapid, să fim mai eficienți, mai productivi, să salvăm timp și bani. Sunt puține domeniile în care nu există specialiști IT și, ca în orice domeniu, acest beneficiu vine la pachet și cu o componentă de risc pe care este important nu doar să nu o pierdem din vedere ci să o prevenim. Prin asigurarea de răspundere profesională IT, care include și clauza de Cyber Risk pentru atacuri cibernetice, Leader Team demonstrează încă o dată că este un partener de încredere pentru companiile din domeniu, oferindu-le sprijinul necondiționat în cele mai grele momente.”

Alexandra Elena Durbacă, CEO Leader Team Broker: „În toate domenii este nevoie de soluții IT și, implicit, de protecție în cazul unui atac cibernetic sau a unei erori de execuție a unui soft. Aici intervine asigurarea de răspundere profesională IT, care protejează atât beneficiarul serviciilor IT, cât și pe cel care oferă aceste servicii clienților săi. O asigurare IT de la Leader Team Broker este o măsură de protecție în cazul unei erori, omisiuni sau neglijențe, care pune în pericol atât activitatea beneficiarului, cât și pe cea a furnizorului de servicii. Celor care aleg o asigurare de la Leader Team Broker le oferim consultanță cu privire la alegerea celei mai bune soluții și costuri personalizate în funcție de necesități și domeniul de activitate, asistență în momentul notificării daunei, precum și decontarea rapidă a sumelor, conform contractului. Având în vedere că piața IT crește constant și tot mai multe companii din domenii variate au nevoie de o componentă IT, ne așteptăm ca și piața asigurărilor de răspundere IT să crească direct proporțional în viitor, cel puțin în același ritm ca în ultimii doi ani.”

Leader Team Broker de asigurare subliniază că polițele IT pe care le oferiă „sunt complexe, includ răspunderea profesională (Professional indemnity/Errors and Omissions), răspunderea civilă generală (Public/General liability), Cyber Risk/Cyber Crime sau răspunderea angajatorului (Workers Compensation/Employers Liability), au acoperire națională și internațională și se adresează oricărui tip de companie, atât PFA sau IMM, cât și firmelor mari din domeniul corporate.

Printre clienții constanți ai Leader Team se regăsesc freelanceri și IMM-uri, care lucrează pe proiecte locale și internaționale, pentru care au nevoie să dețină o asigurare de răspundere profesională IT. Companiile mari aleg polița din portofoliul Leader Team Broker pentru a se proteja în special datorită contractelor riguroase cu clienții naționali și internaționali. Adițional, lucrând cu companii de dimensiuni mari, aceștia își doresc acoperire și pentru riscul de atacuri cibernetice, scurgeri de informații sau furt de date personale, care pot atrage procese în instanță și amenzi GDPR.

Leader Team Broker are acces la toate produsele de asigurare de răspundere profesională din domeniul IT&C atât de la asigurătorii de pe piața internațională Lloyd’s (Londra), cât și de la cei de pe piața locală, oferind astfel pachete de asigurare IT dintre cele mai diverse, inclusiv asigurare pentru atacuri cibernetice sau încălcarea legislației GDPR.

Brokerul de asigurări are clienți din 23 de țări UE, care activează în domenii dintre cele mai variate, de la industria de software și hardware, la cea aeronautică, transporturi, construcții de mașini etc.

O asigurare IT de la Leader Team Broker oferă acoperire pentru daune provocate de atacuri cibernetice, de erori umane sau de situațiile de omisiune, greșeală sau neatenție, care pot prejudicia activitatea unei companii. Totodată, polița poate fi folosită și pentru asigurarea infrastructurii IT și echipamentelor electronice, a angajaților din domeniu, precum și în cazuri de furt sau pierdere de documente, în condițiile contractuale stabilite”.

Leader Team Broker de asigurare este „o companie de brokeraj în asigurări cu prezenta la nivel european si cu peste 17 ani de experiență în managementul riscului și asigurări. Compania este in Top 10 brokeri de raspunderi  si este recunoscută ca unul dintre cei mai inovatori jucători de brokeraj in asigurări cu produse unice de răspundere, sanatate, cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, marketing si HR.

Atât in 2022 cat si  in 2021, Leader Team Broker a primit in UK-Londra, distincția de Brokerul de asigurări al anului, în cadrul premiilor Corporate LiveWire, pentru gradul de creativitate și de inovare a produselor de asigurare, concepute pentru noile industrii aflate în dezvoltare și care acoperă noile provocări ale mediului de business.  Juriul a apreciat felul în care Leader Team Broker sparge tipare și vine cu produse creative, pentru industrii aflate în plină expansiune și pentru riscuri dintre cele mai diverse.

În 2020, performanțele companiei au fost recompensate de publicația Piața Financiară cu titlul de Brokerul anului în asigurări și de Financial Intelligence cu distincția Asigurarea pentru securitate cibernetică a anului 2020. Publicația londoneză Treat Technologies dedicată știrilor din domeniul securității cibernetice a inclus Leader Team Broker în top 20 companii la nivel mondial care oferă cele mai bune soluții și produse de asigurare în cyber insurance. În anul 2017, compania a primit premiul Cel mai creativ Broker de asigurare din România, oferit de Media XPrimm iar în 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Compania a fost premiată în 2020 de publicația Piața Financiară, la Gala e-finance, cu premiul e-Risk pentru cel mai bun produs destinat prevenirii și acoperirii riscului de atacuri cibernetice. Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program integrat de servicii medicale naționale și internaționale, având la bază un program de asigurări personalizat.

Mathieu Bauduin preia funcția de CEO al Leroy Merlin

0

Mathieu Bauduin preia funcția de CEO al companiei Leroy Merlin România, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit. În ultimii 9 ani, funcția a fost îndeplinită de Frédéric Lamy.

Mathieu Bauduin are 36 de ani, este căsătorit și are o fetiță de 6 ani și este caracterizat astfel: „Locuiește în România din vara anului trecut, când a preluat poziția de director regional nord-est în cadrul Leroy Merlin România, fiind responsabil de dezvoltarea și coordonarea magazinelor din Iași, Suceava, Bacău, Ploiești, Târgoviște și Constanța.

Mathieu, fost sportiv profesionist, și-a început cariera în retail cu un program de practică în timpul unui master de comerț internațional desfășurat la Auchan Le Havre, Franța, retailer parte a grupului ADEO, alături de Leroy Merlin. Și-a continuat parcursul alături de Auchan timp de 4 ani, în calitate de TV Sales Manager, respectiv Auchan Drive Manager, alți 3 ani. În 2014, s-a alăturat Leroy Merlin Franța, unde a început ca manager de sector al magazinului și a evoluat, treptat și sigur, de la director de magazin în 2018, la director regional în 2021, anul trecut venind în România pentru a fi director regional nord-est.

Din 23 iunie 2023, îl va înlocui în funcția de CEO Leroy Merlin pe Frédéric Lamy, profesionist cu peste 14 ani de experiență în cadrul Grupului ADEO, din care ultimii 9 în calitate de lider al Leroy Merlin România. Sub conducerea sa, retailerul a ajuns la o rețea de 21 de magazine în toată țara, o prezență puternică în e-commerce și vânzări de 700 milioane euro în 2022.”

Frédéric Lamy: „Mă despart de Grupul ADEO după 14 ani de activitate, dintre care 9 ani petrecuți ca CEO al Leroy Merlin în România, unde am avut parte de o experiență umană excepțională. Când am preluat compania, în 2014, eram 100 de oameni cu un singur magazin deschis. Aveam îndoieli asupra prezenței noastre pe termen lung aici, dar am construit împreună cu echipele mele un brand solid, profitabil și o companie puternică, cu 21 de magazine, 3.500 de angajați și vânzări de 700 milioane euro în 2022. Sunt sigur că succesorul meu, Mathieu Bauduin, va avea mare grijă de viitorul Leroy Merlin România. Îi doresc lui și tuturor echipelor mele succes în următorii ani. Potențialul nostru rămâne imens pe piața de bricolaj.”

Mathieu Bauduin: „Am avut ocazia și șansa de a veni în România pentru a continua dezvoltarea acestei companii. Obiectivul meu este să consolidez și să asigur o evoluție sustenabilă a muncii depuse de Frédéric și de echipele sale în ultimii 9 ani. România este o țară minunată, cu o cultură puternică și valori similare cu cele ale Leroy Merlin – respectul, generozitatea și simplitatea sunt doar câteva dintre ele. Mai mult, este o țară importantă pe harta ADEO, cu un potențial incredibil pe piața de bricolaj și renovare. În acest sens, mă voi concentra pe dezvoltarea și susținerea competențelor echipelor noastre, accelerarea pe zona de omnichannel, expansiunea rețelei și dezvoltarea de noi parteneriate. Avem perspective minunate de dezvoltare și de a îmbunătăți confortul românilor și vom face asta cu grijă față de impactul pe care îl avem asupra oamenilor, comunităților și mediului care ne găzduiește, întreaga planetă. Contextul, mediul, totul se schimbă, iar Leroy Merlin se adaptează mereu. Ceea ce rămâne stabil este faptul că alegem să punem omul înainte de toate, dezvoltarea, siguranța lui, fie că vorbim de clienți, colegi sau parteneri. La Leroy Merlin gândim mereu dezvoltarea în complexitatea ei, îmbinând zona economică cu cea umană și cea de mediu . Viitorul tuturor depinde de asta.”

Leroy Merlin, membră a Grupului Francez ADEO, se recomandă ca „lider european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit.

Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate în 20 de țări ce deservesc 500 de milioane de locuitori și profesioniști. Suntem 150.000 de colegi, lideri dezvoltați într-o cultură a intraprenoriatului, animați de un scop comun: să fim utili nouă, celorlalți, comunităților și întregii lumi, să oferim soluții eficiente și responsabile de îmbunătățire a locuințelor.

În România avem 20 magazine Leroy Merlin, cu aproximativ 3500 de colegi în 14 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea, Târgoviște.

Din iulie 2023 vom avea 21 de magazine în România, adăugând Aradul la lista orașelor în care ne întâlnim fizic cu clienții noștri”.

 

O ȚARĂ APROAPE PERFECTĂ, CU INSTITUȚII SUBLIME… 

de Petre Bogdan
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale

 

Din păcate, așa cum am scris anul trecut în mai multe articole, nenorocirea garanțiilor fără  acoperire emise de diverse entități sub nasul sau, mai grav, cu acordul autorităților române, s-a  adeverit întru totul, foarte rapid și cu consecințe catastrofale pentru România…

Știiiiiiu, sunt pesimist, rău, dar realist și, deși BNR-ul a închis, radiat sau suspendat toate  IFN-urile care au emis garanții de tot felul pentru licitațiile organizate de către Statul Român, iar ASF-ul a închis o societate de asigurări care a speculat la maxim carențele legislative în domeniu,  m reacționat, ca de obicei, reactiv și lent, deși știam de exemplu că societatea de asigurări a cărei solvabilitate/lichiditate era mult „pe minus” raportat la expunerea din piață, indiferent că vorbim de RCA/CASCO sau garanții!

Trecând peste „seninătatea” Guvernului și a Parlamentului, BNR-ul a reacționat și a schimbat  Regulamentul 20/2009 pentru funcționarea IFN-urilor care doresc să emită  angajamente/instrumente de plată/garantare, celebrele „garanții”… Printre cele mai importante  schimbări este cea a capitalului social, care a ajuns la minim 3.000.000 euro, bani reali, în cont, pe tot parcursul funcționării societății.

Un alt aspect important, blocat tot de către BNR prin modificările aduse, este faptul ca nu se mai  poate emite nici o garanție până nu este aprobat noul acționariat și boardul de conducere și până  când nu este verificată bonitatea financiară a noii societăți, inclusiv în cazul unei preluări, fără a  mai putea fi făcută o vreo șmecherie, așa cum procedau în trecutul nu foarte îndepărtat „băieții  șmecheri” din domeniu devoalați masiv de presă.

Odată reglementat acest lucru foarte clar, este foarte dificil pentru oricine să mai găsească vreo  portița pentru a continua „capodoperele” (în fapt tunurile financiare) de până acum ale unor IFN uri ca Finance One sau WizCover ambele aparținând celebrului brand Capidava Financial. De  altfel, ca o confirmare a celor afirmate aici, ambele IFN-uri au fost radiate pentru foarte grave  încălcări ale tuturor regulamentelor BNR.

Aceste „fabrici de hârtii”, emiteau garanții de sute de milioane de euro fără nici o bonitate și  solvabilitate financiară speculând la maxim inadvertentele din Regulamentul BNR nr. 20/2009,  repetăm, spre disperarea BNR și cu concursul laaaarg al Guvernului și al Parlamentului României.

Zilele trecute instanța a decis intrarea în procedura de faliment a companiei Euroins ce  aparține grupului bulgar Eurohold, iar aici vor fi probleme foarte mari nu în privința polițelor RCA  unde lucrurile sunt foarte clare, mai ales că le am învățat după falimentul altei companii celebre  de pe piața românească – City Insurance. În privința garanțiilor emise de către această societate, a căror valabilitate se va întinde pe durata a 150 de zile începând de vineri (09.06.2023), deoarece  nici o companie de pe piața nu va dori sa preia riscul acestor polițe emise de către societatea bulgară din motive lesne de înțeles, vom ajunge din nou la eternele și fascinantele „rețineri succesive”,  experimentate în cazul defunctei City Insurance, care efectiv va bloca din nou piața și așa bolnavă și afectată de ultimele lovituri.

La Euroins mai este o „problemă”, „greu de ucis” pentru Statul Român și anume aceea că, în cadrul  acționariatului firmei Euroins se afla BERD…Nu ne lansăm în speculații, dar:

  • nu înțelegem exact cum a fost posibil acest faliment cu o bancă de o asemenea  anvergură în acționariat;
  • care vor fi consecințele pentru BERD și, mai ales, dacă aceste consecințe nu vor fi  transferate cumva asupra Statului Român;
  • care a fost analiza Băncii înainte de a intra în acționariatul bulgarilor, care au fost  interesele strategice, etc.

De cealaltă parte, avem „fascinanții” noștri parlamentari care, votează din incapacitatea lor  de a înțelege pentru ce ridică mâna, din prostie sau din interes MATERIAL…neînțelegând că, de  fapt, ei dinamitează bugetul Statului Român și ne adaugă grave handicapuri tuturor prin acest  comportament iresponsabil!

Am lăsat la sfârșit, „din interes” partea cu schepsis, și aici o să intrăm puțin în subiect pentru ca  cititorul să înțeleagă exact ce se întâmpla în realitate și cam despre ce interese și sume vorbim…

În momentul în care o licitație publică este ridicată în sistemul electronic de achiziții publice, orice  companie privată pentru a participa la ea, are nevoie de aceste garanții de participare, de bună execuție , de mentenanță a lucrării, de retur avans, de bonitate financiară. Analiza companiilor de  asigurări este mult mai strictă, mult mai clară și mai exactă a bonității financiare a clientului din toate punctele de vedere, iar asiguratorul trebuie sa se încadreze în niște norme foarte clare, deoarece acesta chiar plătește dauna în caz de „default”/greșeală și, atunci, tratează cu atenție  fiecare speță în parte, iar nu în ultimul rând exista și un contract de reasigurare cu reasiguratorul  său, de la ale cărui clauze nu se poate abate!

De cealaltă parte, avem IFN-urile care, cu ajutorul brokerilor de asigurare ( aproximativ 75.000 ), primesc cereri de emitere a polițelor de garanție de diferite feluri, cu sutele în fiecare zi, de la  sute de entități, valoarea acestora raportându-se la peste 6.2 miliarde euro în prezent. Acestea, cu  un capital minim de 200.000 de euro, doar sub forma unei hârtii în contabilitate, emiteau garanții  fără număr, de sute de milioane de euro, a căror valoare reală nu era acoperită nici măcar de hârtia  pe care erau tipărite!

Aici lucrurile sunt foarte simple, deoarece analiza bonității companiei fie că este de construcții,  IT, comerț, etc, este mult mai „flexibilă și relaxată” (în sens negativ) pentru că țelul/scopul urmărit este DOAR încasarea primei pentru emiterea poliței de asigurare!

Fie că vorbim de companii ce sunt pe minus la sfârșitul anului precedent (asta în cel mai fericit  caz), de companii aflate în procedură de insolvență, de administratori cu diverse probleme, de  restanțe la bancă, bilete neplătite, celebrele CRB-uri (certificate negative), IFN-urile găsesc soluții  „salvatoare”, iar lucrul acesta la un asigurator de pe piață, nu se va întâmpla NICIODATĂ, IFN-urile mergând pe ideea foarte simplă că, oricum valoarea acestor polițe este NULĂ și niciodată IFN-ul nu va achita prejudiciul în caz de daună pentru că nu au solvabilitate, fiind un fel de schemă  piramidală Ponzi, acesta fiind la nivelul pieței „secretul lui Polichinelle”!

BNR-ul a dovedit de fiecare dată această realitate sumbră prin publicarea, de fiecare dată, a  motivelor pentru care aceste entități sunt pur și simplu pulverizate la primul control al inspectorilor  BNR cărora le ia mai mult timp sa scrie motivele pentru care au fost radiați decât sa verifice efectiv  entitatea.

Angajații nu se tem de AI: peste 60% spun că activitatea lor nu poate fi realizată de roboți

0

Inteligența Artificială își face tot mai mult loc în piața muncii și, odată cu creșterea numărului de instrumente AI disponibile, în spațiul public apar și mai multe temeri legate de un posibil pericol, cu efecte negative precum creșterea șomajului și a tensiunilor sociale. Temerile par însă nejustificate, întrucât peste 60% dintre respondenții unui sondaj recent bestjobs consideră că activitatea lor nu poate fi înlocuită de AI, în timp ce 22% apreciază posibilitatea de a eficientiza astfel anumite sarcini la job și doar 18% rămân sceptici. 

Dintre participanții la sondajul bestjobs care au spus că au folosit Chat GPT, 27% au declarat că cel mai adesea au apelat la acesta pentru job, alți 27% pentru a genera texte și articole, 35% pentru informații de cultură generală, 7% pentru template-uri și răspunsuri la mail-uri, iar 5% pentru scrierea de cod. O bună parte dintre aceștia au folosit Chat GPT ca suport pentru angajare, 32% implicând Chat GPT în căutarea de joburi, 12% în obținerea de sfaturi pentru interviu, 25% pentru a scrie mail-ul sau scrisoarea de intenție atunci când aplică la un job nou.

Platforma de recrutare online bestjobs anunță, în premieră pentru România, lansarea primului Coach în carieră pe bază de AI care funcționează ca un adevărat consilier personal de carieră, ajutând candidații să se orienteze mai bine profesional, să-și completeze CV-urile sau să-și rafineze căutările pe bestjobs. De asemenea, utilizatorii pot primi sfaturi utile de la Coach-ul digital, astfel încât să fie mai bine pregătiți pentru un potențial interviu, transformând complet experiența de utilizare a unei platforme de recrutare. 

Andrei Frunza, CEO BestJobs

„La bestjobs, susținem utilizatorii în demersurile lor și le suntem alături în cel mai eficient mod posibil, integrând tehnologii digitale de ultimă generație pentru inovarea industriei. Amplificăm folosirea AI prin integrarea și antrenarea unui career coach 100% digital, care folosește Inteligența Artificială pentru a oferi candidaților sfaturi valoroase și personalizate despre cum să-și îmbunătățească prezența pe platformă sau cum să devină mai atractivi pentru angajatori, pornind de la scrierea CV-ului și până la participarea la interviu”, spune Andrei Frunză, CEO bestjobs. 

Din rândul recrutorilor, mai mult de două treimi recunosc că au folosit platformele de AI în procesul de recrutare și tot atâția spun că au început să urmărească la candidați abilitatea de a folosi astfel de instrumente. Cel mai adesea recrutorii aleg să folosească AI pentru scrierea anunțurilor de angajare, pentru selecția cât mai eficientă a candidaților potriviți pe baza CV-urilor primite și pentru crearea conținutului care să promoveze strategia de Employer Branding a companiei.

„În ultimii ani, piața muncii a fost de partea candidaților, aceștia fiind în multe domenii insuficienți în raport cu joburile disponibile. Acest lucru a însemnat un volum de muncă mult mai mare pentru angajatori, care erau într-o constantă căutare de candidați potriviți. Bestjobs a creat un algoritm care să sprijine recrutorii în potrivirea mai rapidă a candidaților cu joburile active, pe baza informațiilor din descriere. În plus, bestjobs a integrat direct în platformă generarea inteligentă de conținut pentru descrierile joburilor, recrutorii reușind astfel să economisească 60% din timpul dedicat publicării unui anunț, completează Andrei Frunză.

Bestjobs îmbunătățește astfel semnificativ experiența utilizatorilor platformei, aducând plus valoare candidaților, prin consilierea personalizată la care au acces în timp real, dar și angajatorilor, prin simplificarea procesului de recrutare, de la publicarea anunțului, până la selectarea candidaților. Career Coach-ul AI integrat de bestjobs este disponibil aici.

Sondajul a fost realizat în perioada mai-iunie, cu participarea a 1.867 de utilizatori de internet.

Silvicultura românească, încotro?

0

 

ing. SILVIU GEANĂ,
președintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva

 

Ediția 2023 a Zilei Silvicultorului ne găsește mai îngrijorați ca oricând de soarta sectorului silvic, de soarta pădurilor românești, de soarta locurilor de muncă din acest sector și de ceea ce ne va aduce ziua de mâine.

Ne punem în mod firesc întrebarea retorică: Silvicultura românească, încotro?

Profesia noastră, meseria de silvicultor mai este oare necesară în societatea românească, mai este ea utilă gospodăririi durabile a pădurilor țării sau va fi înlocuită de aplicații informatice, de sisteme de urmărire, de monitorizare satelitară și de camere video?  Pădurarii vor fi oare înlocuiți de bodyguarzi, care vor păzi pădurile, așa cum se propune în noul Cod Silvic?

Din păcate, în ultima perioadă, despre păduri vorbesc tot mai mulți ”activiști” și tot mai puțini silvicultori, iar percepția publică precum și politicile publice arată tot mai evident acest lucru. Astfel se explică legislația făcută pe genunchi, stufoasă, absurdă, contradictorie, restrictivă și de multe ori dificil de aplicat, elaborată la presiunea societății civile, a procedurilor de infringement, de cele mai multe ori fără a se lua în considerare opiniile specialiștilor silvici practicieni, care trebuie să și aplice aceste reglementări.

Ne preocupă soarta administrării pădurilor din România și nu ne este deloc indiferent de ceea ce se va întâmpla cu administratorul pădurilor statului, Regia Națională a Pădurilor, regie de interes național asupra căreia sunt acum ațintiți, mai mult ca oricând, ochii guvernului, ai ministerului, ai societății civile și, mai nou, ai unor importante instituții europene și organizații economice recunoscute la nivel mondial.

Din păcate, soarta Romsilva, a unităților de administrare a pădurilor și implicit  a multor locuri de muncă sunt, în opinia noastră, puse la încercare în aceste vremuri, de anumite inițiative legislative promovate chiar de către Guvernul României.

După cum cunoașteți, Guvernul a inițiat, la sfârșitul lunii decembrie 2022, fără consultarea partenerilor sociali și, fără nicio evaluare a impactului socioeconomic, a impactului financiar și impactului juridic (pentru a vedea care sunt implicaţiile pe care reglementarea le va avea asupra economiei naționale si asupra legislaţiei în vigoare), un Proiect de lege de modificare și completare a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu scopul declarat de a răspunde recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România dorește să acceadă, dar și angajamentelor asumate, în acest caz, total neinspirat spunem noi, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Prin acest proiect de lege aprobat de Guvern și transmis apoi Parlamentului pentru adoptare în procedură de urgență, se dă o lovitură decisivă majorității regiilor autonome ale statului, forțând desființarea și reorganizarea acestora prin divizarea activităților de serviciu public de activitățile comerciale. 

Numărul total de întreprinderi publice care urmează a fi afectate de prevederile   Pl-x nr. 143/2023, este de peste 236 de regii autonome existente la nivel național și peste 1500 de regii publice de interes local (numărul exact nu este cunoscut nici de guvern).

Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de multe alte regii ale statului (Autoritatea Rutieră Română, Administrația Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa, Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Autoritatea Aeronautică Civilă Română etc.) este Romsilva, regie autonomă de interes național, care administrează în prezent o suprafață de 3,1 milioane ha păduri proprietate publică a statului, și 1,1 milioane hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea și serviciile silvice.

Pentru stoparea acestei inițiative legislative, precum și pentru introducerea unui amendament la proiectul de lege prin care administratorii pădurilor proprietate publică să fie exceptați de la aplicarea guvernanței corporative, Federația Silva a organizat de la începutul acestui an, 4 acțiuni de protest, la care au participat peste 7500 de membri de sindicat: în data de 12 ianuarie la guvern, în data de 21 februarie la Senatul României, în data de 21 martie și 26 aprilie 2023 la Camera Deputaților. Totodată, am transmis zeci de demersuri către conducerea Senatului, președinții și membrii comisiilor de specialitate, către conducerea Camerei Deputaților, către președinții comisiilor avizatoare și raportoare, către liderii grupurilor parlamentare, către prim-ministru, către ministrul de finanțe, ministrul mediului apelor și pădurilor, ministrul muncii  precum și tuturor președinților partidelor parlamentare din România.

Conducerea RNP a formulat de asemenea și a depus la Parlament amendamente la proiectul de lege pentru ca activitățile economice să nu fie divizate și transferate către societăți comerciale.

Cu toate acestea, la Senat, în data de 6 martie 2023, amendamentele Federației Silva și ale RNP au fost respinse la vot. 

Totuși, în Raportul de adoptare a proiectului de lege, a fost aprobat un amendament de compromis prin care obligativitatea de divizare a activităților de serviciu public de cele comerciale la regiile autonome, a fost înlocuită cu posibilitatea de reorganizare a acestor activități.

Din păcate, la presiunile guvernului, acest proiect legislativ, dictat în mare măsură de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a fost adoptat în data de 10 mai 2023 și de către camera decizională – Camera Deputaților, într-o grabă de neînțeles (în două luni au fost dezbateri la două comisii care au dat aviz negativ asupra proiectului de lege și apoi în nici 24 de ore proiectul a trecut prin 4 comisii care au întocmit raport favorabil de adoptare), cu încălcarea unor principii elementare de consultare publică și fără a se solicita un aviz din partea Consiliului Economic și Social, deși acesta era obligatoriu prin lege.

Trei din cele patru comisii de raport de la CDEP nu au făcut nicio dezbatere, unele comisii nici măcar nu au avut proiectul înscris pe ordinea de zi, iar la Comisia pentru Agricultură-Silvicultură, dezbaterea unui raport de peste 300 de pagini a durat un singur minut. De fapt, nu a fost nicio dezbatere, a fost doar o comandă politică!

Forma adoptată de Camera Deputaților a anulat practic  „amendamentul de compromis” adoptat de Senat, întrucât s-a introdus obligativitatea ca în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, autoritățile publice tutelare și consiliile de administrație ale întreprinderilor publice regii autonome să aprobe aprobe măsurile de punere în aplicare a divizării activităților de serviciu public de cele comerciale!

Dacă forma adoptată de Parlament a legii va fi promulgată de către președintele Romaniei, activitățile comerciale ale regiilor autonome urmează a fi transformate în societăți pe acțiuni sau cu răspundere limitată, iar activitățile de serviciu public vor deveni cel mai probabil, bugetare. Mai mult decât atât, statul român se angajează, în mod cel puțin inexplicabil, că nu va mai înființa regii autonome care să desfășoare activități economice!

Federația Sindicatelor Silva a solicitat intervenția președintelui României și a avocatului poporului, pentru a sesiza Curtea Constituțională, conform prerogativelor legale de care aceștia dispun, până la promulgarea legii, cu privire la încălcarea mai multor prevederi din Legea fundamentală pe parcursul procedurilor de elaborare și adoptare a actului normativ.

De asemenea, a fost depusă la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate asupra PL-x nr. 143/2023, de către mai mulți deputați din zona opoziției și neafiliați.

Federația Sindicatelor Silva a transmis la rândul ei Curții Constituționale a României un amplu Memoriu, prin care am adus o serie de argumente juridice privind neconstituționalitatea Pl-x 143/2023. Curtea Constituțională a analizat ieri, 14 iunie 2023, sesizarea de neconstituționalitate.

Din punctul nostru de vedere, prin această modificare legislativă, se pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică a statului, bun de interes național, întrucât, după înființarea acestor societăți pe acțiuni, cel mai probabil, statul le va lista la bursă (ceea ce reprezintă o formă indirectă de privatizare), iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc vor putea achiziționa pachete importante de acțiuni la societățile statului.

Astfel, pădurile proprietate publică de stat și lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deține în patrimoniul public, vor putea ajunge în mâna anumitor grupuri de interese, care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forțarea reorganizării Romsilva ca angajament în PNRR, în timp ce această unitate economică de interes național funcționează la parametri optimi, cu rezultate economice deosebite.

Federația Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest dacă va fi cazul, menținerea activităților economice în cadrul structurilor de administrare existente la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Din păcate însă, Pl-x. 143/2023 nu este singura provocare legislativă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat o procedură cel puțin inedită pentru elaborarea unui proiect de cod silvic nou, dar și a modificării HG-ului de organizare și funcționare a Romsilva, tot sub umbrela unor „angajamente” asumate în PNRR.

Dacă inițial s-a afirmat că se dorește un cod silvic mai suplu, cel în vigoare având 130 de articole, proiectul noului cod silvic are 160 de articole și conține unele prevederi care reprezintă în opinia noastră un regres în materie de reglementare față de Legea 46/2008, Cod silvic pe care, probabil, vom ajunge să-l regretăm.

Romsilva însăși este în faza avansată de elaborare a unei strategii de dezvoltare – celebra SDR 30, care conține unele aspecte cu care sindicatele nu pot fi de acord (de exemplu paza pădurilor pe Legea 333/2003 – privind paza obiectivelor).

Așa cum am mai spus, pentru a îmbunătăți modul de administrare a pădurilor din România și pentru a elimina fenomenul tăierilor ilegale avem nevoie de o viziune politică constructivă, de o cooperare interinstituțională activă și de o alocare corectă a resurselor financiare și umane necesare. Silvicultura românească are o tradiție de peste 100 de ani și este recunoscută la nivel european și mondial. Trebuie să respectăm acești specialiști valoroși pe care sectorul silvic îi are și să evităm acțiunile politice și administrative care pot bulversa ireversibil acest domeniu economic strategic.

Și o spunem cu toată responsabilitatea – Nu avem nevoie de experimente cu pădurile României!

Pe această cale, facem un apel la toți specialiștii silvici de bună-credință, pentru a identifica soluții viabile, astfel încât aceste acte normative să nu afecteze activitatea Romsilva, să nu distrugă structurile silvice de administrare a pădurilor și locurile de muncă ale salariaților Regiei Naționale a Pădurilor.

Vă propun să facem o întoarcere în timp, prezentându-vă câteva citate din lucrarea apărută sub îngrijirea regretatului academician Victor Giurgiu, „Marin Drăcea – Opere alese”, apărută în anul 2005:

„În România, până în anul 1930, s-a aplicat concepția potrivit căreia silvicultorul trebuie să se limiteze doar la activități din domeniul culturii, evitând exploatarea lemnului. Această activitate se efectua de către firme distincte, de cele mai mult ori străine, chiar și în cazul pădurilor statului. Marin Drăcea a fost primul silvicultor care a militat energic pentru înlăturarea acestei concepții, dovedind că exploatarea reprezintă un necesar și important act silvicultural. A demonstrat pe baze științifice că «Raporturile bune dintre exploatare și cultură, într-o țară tânără ca a noastră, nu se pot realiza decât prin integrarea într-o singură mână a culturii și exploatării pădurilor» (M. Drăcea, 1931).

Regia de stat – care poate avea și rivali – este azi, din multe puncte de vedere, o necesitate. Ea nu se poate realiza decât în cadrul unei autonomii riguros controlate. Mai necesară sau cel puțin tot atât de necesară este însă o bună administrație, o bună poliție, o bună politică forestieră. Bine efectuată, Regia asigură în cele mai multe cazuri un maximum de randament al pădurii în economia națională, rezolvând în folosul culturii forestiere conflictul între aceasta și exploatare și provocând o anumită repartiție a muncii și a venitului național.  Spre a reuși – și buna reușită este o condiție de viață pentru Regie și pentru Corp și ideea forestieră – Regia trebuie în prealabil să-și asigure mijloacele de existență și de realizare și să se dezvolte treptat după un program de mai înainte fixat, în general admis și mai mulți ani respectat (…). Bine făcută, Regia nu poate decât ridica prestigiul Corpului silvic a cărui chemare capitală rămâne  însă buna cultură a patrimoniului forestier al statului”.

Structurile forestiere, concepute și aplicate în perioada comunismului, când exploatarea a fost ruptă de silvicultură, n-au fost benefice nici pentru cultură, nici pentru exploatarea lemnului.

Conceptul de regie și experiența acumulată de Marin Drăcea (…), referitoare la organizarea și funcționarea Casei Autonome a Pădurilor Statului, sunt de mare interes și de certă actualitate, constituind o valoroasă carte de învățătură pentru conducătorii actualei Regii Naționale a Pădurilor – Romsilva, continuatoarea mai sus menționatei instituții.

Trecutul Casei Autonome a Pădurilor Statului, onorat de Marin Drăcea, este o garanție pentru un viitor durabil al Regiei Naționale a Pădurilor. Este iresponsabil cel care sapă la temelia ei.