Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) reiterează relațiile economice strânse dintre România și Bavaria, „bazate pe un parteneriat puternic și care s-au dezvoltat foarte dinamic, mai ales după aderarea României la UE (2007)”, oferindu-ne argumente de ultimă oră, rezultate dintr-o călătorie virtuală de afaceri la care au participat aproximativ 20 de companii bavareze din domeniile mediu, tehnologii energetice, mobilitate, industrie 4.0 și cercetare & dezvoltare, „cu scopul de a stabili noi contacte în România, de a-și prezenta produsele sau de a explora o nouă piață de export”.
AHK România subliniază că „în cadrul celor trei workshop-uri tematice – Producție, Industrie 4.0, Cercetare & Dezvoltare, Green Deal, Mediu și Economie Circulară – companiile au avut ocazia să cunoască mai bine provocările și oportunitățile pieței românești. Vizitele virtuale ale companiilor au servit la consolidarea încrederii companiilor bavareze în mediul de afaceri românesc. Relațiile economice dintre Bavaria și România se dezvoltă foarte bine de ani de zile. Cu un volum al schimburilor comerciale de aproape 6 miliarde de euro în 2020, România se numără printre primii 20 de parteneri economici ai Bavariei la nivel mondial. În primele șapte luni ale acestui an, importurile și exporturile au atins în total valoarea de 3,9 miliarde de euro, cu 21,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut”.
Roland Weigert, secretar de stat în Ministerul bavarez al Economiei, Dezvoltării Regionale și Energiei: „Am fost foarte încântat să primesc informații direct de la participanții de pe piață, deoarece acestea constituie o bază importantă pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de afaceri dintre Bavaria și România. Această oportunitate nu apare prea des”.
Sebastian Metz
Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România: „În calitate de reprezentanță a landului Bavaria în România, dorim să extindem relațiile dintre Bavaria și România, în special în domeniul cercetării și dezvoltării, să încurajăm parteneriatele dintre universități și companii și să continuăm să promovăm Bavaria ca un amplasament investițional interesant în rândul companiilor românești”.
În mediul economic
incert generat de pandemie, mulți români au căutat
opțiuni sigure și profitabile pentru a economisi bani. Astfel, interesul
crescut pentru soluțiile de economisire oferite de TBI Bank a fost unul
previzibil. Depozitul în lei pe 15 luni, un produs consacrat și apreciat atât
de clienții online, cât și de cei din sucursală, a devenit alegerea principală
în primele 9 luni din 2021.
Depozitul oferit de TBI
Bank, una dintre cele mai profitabile și dinamice bănci din regiunea Europei de
Sud-Est, are o rată a dobânzii de 4% și este ales de aproape 50% din
portofoliul de deponenți ai băncii. Motivul care stă la baza acestor decizii
este că tot mai mulți clienți caută opțiuni de economisire sigure pe termen
mediu și lung, care generează un randament suficient de bun pentru a acoperi
inflația, exact ce oferă și TBI – una dintre cele mai bune oferte de pe piață,
asigurată de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la 100.000 de euro.
În plus, în loc să ofere acest produs doar clienților noi și după scadență să
fie reevaluat la rate de dobândă mai mici, depozitul pe 15 luni de la TBI se
prelungește automat pentru aceeași perioadă la rata dobânzii aplicabilă la
momentul scadenței – atât pentru clienții noi, cât și pentru cei existenți.
Acest instrument
special de economisire a fost introdus anul trecut și este disponibil atât online,
cât și în agențiile băncii. „Depozitul pe 15 luni a devenit și mai popular în
acest an, continuând tendința observată în 2020 și fiind acum alegerea
preferată de mulți dintre clienții TBI Bank. Această evoluție poate fi
explicată prin faptul că suntem atenți la nevoile clienților și oferim o
dobândă excelentă, posibilă datorită operațiunilor noastre eficiente și simple,
cât și modelului nostru de afaceri phygital, care ne permite să împărțim
economiile din costuri cu deponenții noștri. Testarea pe piață a depozitului pe
15 luni a avut un mare succes, motiv pentru care am decis să îl punem la
dispoziția publicului larg prin intermediul unei campanii TV inedite, cu scopul
de a crește conștientizarea în rândul publicului cu privire la economisire –
cum economisesc oamenii de obicei și cum obțin un randament bun din economiile
lor”, a declarat Lukas Tursa, SVP Funding.
TBI Bank a raportat o
creștere de peste 20% în cadrul portofoliului de depozite retail pentru anul
2020, mult peste rata medie de creștere a pieței, în timp ce numărul de clienți
a crescut cu 40%, reflectând astfel interesul pentru economisire al
consumatorilor români în anul pandemic. În 2020, depozitele online au fost cel
mai popular produs pentru clienții TBI, înregistrând o dublare a cererilor,
lucru explicat în principal prin valoarea adăugată pe care mediul digital o
aduce acestora.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că, în conformitate
cu legislația în vigoare, în cazul în care polițele RCA ofertate spre vânzare
au valori care depășesc nivelul tarifului de referință multiplicat cu 1,36 (adică
majorat cu 36%), aceste polițe vor fi redistribuite de către BAAR la valoarea
tarifului maximal astfel obținut, la care se aplică clasele Bonus/Malus
corespunzătoare.
De exemplu, în cazul transportului de marfă, pentru un deținător de
camion ce depășește gabaritul de 16 tone, care resimte în această perioadă o
creștere semnificativă a tarifelor polițelor RCA, prețul maximal de vânzare stabilit prin
procedeul enunțat mai sus este de 9.662 lei la categoria B0 (tarif de referință
7.105 lei x 1,36 = 9.662 lei). Toate celelalte clase de bonus vor avea astfel
scăderi semnificative față de tariful maximal de vânzare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară vine astfel în sprijinul unor
categorii socio-profesionale care sunt afectate de prețurile de vânzare a
polițelor RCA, practicate în ultimele zile de firmele de asigurare.
Precizăm că,în vederea
aplicării acestui mod de calcul al tarifelor maximale pentru RCA, au fost
consultate asociații de transportatori care au agreat această abordare ce va fi
valabilă pentru perioada următoare.
Reamintim totodată că Autoritatea de Supraveghere Financiară a solicitat tuturor
intermediarilor în asigurări să informeze de îndată toți clienții asupra
faptului că, dacă aceștia primesc de la cel puțin trei asigurători diferiți
oferte ale căror prime de asigurare RCA sunt cu 36% (factorul „N” – https://www.baar.ro/asigurati-cu-risc-ridicat/) mai mari față de tariful de referință, aferent segmentului de risc din
care fac parte, sunt încadrați în categoria asiguraților cu risc ridicat, potrivit
Legii nr. 132/2017. Acest tip de
clienți pot să solicite Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România
(BAAR) o ofertă pentru încheierea unui contract RCA.
Prețul gazelor naturale care urmează să se livreze în iarna 2021/2022, prezintă în ultimele 2 zile o creștere de 71 lei/MWh (20%) pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fapt datorat panicii din rândul furnizorilor, urmare a deficitului de gaze naturale care se prefigurează în acest moment pentru iarna următoare.
Evoluția prețului mediu ponderat pentru gazele marfă tranzacționate pe BRM
Sursa BRM
Această situație nu se datorează, în principal:
nivelului de gaze din depozitele de înmagazinare subterană. Sigur o cantitate mai mare de gaze depozitată, ar mai fi redus puțin din deficitul de gaze din această iarnă, dar cu siguranță nu era cheia rezolvării problemei din iarna următoare,
„uneltirilor” GAZPROM. GAZPROM și-a modificat politica comercială și nu a mai livrat în Europa, „Gazele Ieftine de Vară”, așa cum a făcut-o în ultimii 20 de ani. Dar această politică probabil nu se mai putea aplica după pierderile mari ale acestei companii în anul 2020, interesul companiei fiind de a și recupera pierderile printr-o altă politică comercială. Dar, oare greșeala nu este și a companiilor/statelor care au „hotărât” că ele vor achiziționa pentru înmagazinare, doar acele gaze ieftine care veneau în fiecare an din Rusia? Ungaria a înțeles normalitatea lucrurilor și a contractat în primăvară gaze la prețul pieței și le a înmagazinat, fiind țara cu cel mai mare grad de încărcare a depozitelor de înmagazinare gaze din Europa. Tot Ungaria a înțeles că frigul din iarnă, nu se tratează cu populisme, ci cu gaze și a încheiat în plină campanie de demonizare a resurselor neregenerabile un contract de import gaze pentru 15 ani. GAZPROM este considerat vinovat că a livrat în această perioadă, cu 8% mai puține gaze decât în anul 2018, dar furnizorii de LNG care și au redus substanțial livrările de gaze în Europa (ca urmare a direcționării metanierelor către Asia unde cererea și prețul este mai avantajos), oare nu sunt vinovați?
Apreciem creșterile din ultimele zile a prețului gazelor, sunt determinate de îngrijorarea furnizorilor privind deficitul de gaze cu care se va confrunta România în această iarnă. Considerăm că deficitul va fi determinat de schimbarea fluxurilor de gaze din Balcani, situație care a adus România dependentă în principal de importul de gaze din Ungaria, printr-un punct de import mult prea mic față de necesitățile de import ale României în zilele de iarnă grea. Conform datelor de pe site ul TRANSGAZ, singurul punct de import unde există o rezervare de capacitate importantă pentru iarna 2021/2022, respectiv unde există contracte de achiziție gaze pentru România este la Csanadpalota. Asta face ca la iarnă să existe posibilitatea să avem probleme reale în asigurarea cu gaze a consumatorilor. Acest aspect se vede foarte bine pe platforma BRM, unde orice rezervare de capacitate pe termen scurt în SNT aduce corecții ale prețului și imediat cum ajunge la sfârșit contractul de livrare, și apare din nou deficitul pentru următoarea perioadă, prețul crește și crește în ecarturi tot mai mari cu cât ne apropiem mai mult de sezonul rece (așa cum s-a întâmplat și astăzi).
Prognoza surselor și consumului de gaze pentru o zi geroasă din iarna 2021/2022
Astfel, apreciez că principala cauză a creșterii imense, a prețului la gaze din ultima perioadă se datorează Politicilor Energetice ale României din ultimii 20 ani, care nu au reușit să integreze România în nici una din noile rutele ale fluxurilor de gaze Europene, dar nu au reușit nici să înțeleagă că iarna 2021/2022 nu va mai fi ca alte ierni din perspectiva alimentării cu gaze a României (urmare a reconfigurării punctelor prin care România poate importa gaze, dar și a comportamentului față de importatori).
Plecând de la comportamentul în piață al furnizorilor, ținând cont de deficitele de gaze posibile în următoarele luni, am realizat o modelare a evoluției prețului gazelor marfă tranzacționate pe bursă în această iarnă, pe care o prezentăm în continuare.
Prognozele pesimiste ale evoluției prețului gazului marfă arată că acesta poate să depășească valoarea astronomică de 550 lei/MWh în următoarele luni (o creștere de 8 ori a prețului față de anul 2020), dar chiar și la acestă valoare, probabil lipsa gazelor, dacă vom avea o iarnă grea, va fi cea mai mare problemă a sezonului rece.
Ca de fiecare dată în ultimii 7 ani, FIC (Consiliul Investitorilor Străini) face publice rezultatele Business Sentiment Index (BSI) desfășurat în luna septembrie 2021. Acestea rămân optimiste și sunt aliniate cu cele din martie 2021. Indexul arată un sentiment general pozitiv al mediului de afaceri din România, în linie cu evoluțiile la nivel internațional, mai ales în ceea ce privește performanța viitoare a afacerilor. 80% dintre companii se așteaptă în continuare la creșterea performanțelor financiare, în special activitatea de pe piața internă. Aproape jumătate (46,7%) se așteaptă ca exporturile să rămână la niveluri similare, un procent asemănător cu cele observate în 2019, anterior pandemiei.
Din perspectiva investițiilor, observăm că se păstrează încrederea companiilor în oportunitățile de afaceri, deoarece pentru următoarele 12 luni, mai mult de 53% dintre companii au planuri de investiții. Aceste rezultate reprezintă niveluri ridicate pentru BSI, marcând un nou vârf.
Investițiile de capital planificate pentru anul viitor sunt corelate cu planurile de forță de muncă ale companiilor: 60% dintre companii caută să angajeze personal în anul următor și doar 11% le vor pune în așteptare. Intențiile privind planurile de forță de muncă pentru următoarele 12 luni reprezintă un nou vârf înregistrat de la lansarea BSI. Dar, în timp ce companiile caută forță de muncă, din păcate percepția privind disponibilitatea personalului adecvat rămâne rezervată, deoarece doar 39% dintre respondenți consideră că forța de muncă este competitivă, situându-se la un nivel similar cu rezultatele anterioare pandemiei.
Întrebați despre valul 4 al pandemiei, 60% dintre companii nu așteaptă efecte masive asupra activităților lor, în timp ce 38% vor fi afectate moderat. Angajații vor continua să lucreze de acasă, 38% dintre companii estimează că între o pătrime și jumătate din angajații lor vor continua să lucreze de acasă, în timp ce 29% se așteaptă ca mai mult de jumătate din angajați să continue în regim de telemuncă. Aceste răspunsuri reprezintă un semnal potrivit căruia companiile au luat toate măsurile sanitare în pregătirea acestui scenariu și sunt gata să se confrunte cu această situație.
Veștile proaste rămân în mod constant în legătură cu infrastructura, transparența și coerența aplicării politicilor publice, reducerea birocrației și a poverii reglementărilor, fiind încă din 2016, domenii percepute ca foarte slabe și necompetitive de majoritatea respondenților.
În același timp, membrii FIC consideră că România are o mare oportunitate, de a folosi finanțarea disponibilă în programul de reformă și reziliență pentru a găsi soluțiile cele mai adecvate pentru a adresa aceste probleme prin implementarea PNRR. Deși situația politică din ultima lună nu a răspuns nevoii de predictibilitate pentru mediul de afaceri, aprobarea PNRR reprezintă un moment important pentru acest proiect de țară, pe care suntem pregătiți să îl susținem în etapa de implementare.
Rezultatele integrale ale indicatorului FIC Business Sentiment Index, ediția Septembrie 2021 pot fi consultate aici.
În sezonul de sărbătorilor de iarnă am putea avea nevoie de magia lui Moș Crăciun pentru a vedea rafturile magazinelor pline. Îmbrăcămintea și încălțămintea, în special, ar putea avea stocuri limitate din cauza problemelor de producție și transport. Iar aceasta este o problemă globală care va afecta și România.
Nike (NKE) a tras un semnal de alarmă privind intarzierile de livrări după închiderea fabricilor sale din Vietnam din cauza pandemiei de Covid. Marca a pierdut deja peste 10 săptămâni de producție din cauza lockdown-urilor. Iar situația este departe de a fi rezolvată.
Fabricile Nike din Vietnam au fost închise din iulie, redeschiderea acestora fiind așteptată la începutul lunii octombrie. Nike spune că va fi nevoie de „câteva luni” pentru ca producția să ajungă la capacitate maximă. Chiar dacă producția va fi reluată, problemele de transport reprezintă o amenințare serioasă pentru aprovizionarea în perioada sărbătorilor.
Timpii și costurile de expediere au continuat să se înrăutățească pe parcursul pandemiei. Prețul containerelor de transport maritim a crescut, în timp ce porturile rămân congestionate pe toată coasta de vest a SUA. Nike se așteaptă în mod normal ca produsele să ajungă de la fabricile sale în 40 de zile, dar acum timpii de tranzit au crescut la 80 de zile. Cele mai mari porți de acces din Statele Unite, care procesează peste un sfert din importuri, porturile Los Angeles și Long Beach, California, funcționează cu întreruperi din cauza lipsei de muncitori și de camioane. Zeci de mii de containere sunt blocate fără a fi procesate, iar peste 60 de nave stau la coadă pentru a acosta, cu timpi de așteptare care se întind până la trei săptămâni. Și transporturile pentru sărbători nici nu au început încă.
Problemele de transport maritim ale Nike (NKE) sunt împărtășite și de alte companii care au încercat proactiv să le rezolve. American Eagle Outfitters (AEO) – un retailer specializat – a investit recent în consolidarea lanțului său de aprovizionare. La sfârșitul lunii august a acestui an, compania a achiziționat AirTerra, un startup de transport și logistică cu sediul în Seattle, care are mai puțin de un an de existență. Aceasta este cea de-a treia achiziție pe care American Eagle a făcut-o în istoria sa de 44 de ani. Celelalte două – Todd Snyder și Tailgate Clothing – au fost mărci de îmbrăcăminte. În timpul teleconferinței privind rezultatele financiare, compania a atribuit o mare parte din veniturile record ale trimestrului – peste 1 miliard de dolari, o creștere de 35% față de trimestrul trecut – acestei investiții, deoarece a reușit să reducă timpul de aprovizionare cu o săptămână și jumătate. Alte măsuri pentru a ocoli problemele legate de lanțul de aprovizionare au inclus creșterea producției mai devreme decat în mod normal și diversificarea porturilor din care preia produsele, în loc să se bazeze doar pe portul Los Angeles.
Și nu sunt singurii. Walmart (WMT), cel mai mare comerciant tradițional din lume, este o altă mare companie care a investit direct în transportul maritim. În loc să expedieze prin intermediul unui serviciu terț, Walmart a început să își închirieze propriile nave începând cu luna iulie.
Interesant este faptul că unele mărci de fashion s-au adaptat la problemele legate de lanțul de aprovizionare prin reproiectarea produselor lor. „Ne-am conceput colecția [de sărbători] pentru a fi mai atemporală și mai puțin sezonieră, astfel încât, în cazul unor întârzieri de expediere, produsul nostru să poată fi vândut la preț întreg pentru o perioadă mai lungă de timp, dacă va fi nevoie”, a declarat Brittney Rothweiler, cofondator al brandului de fashion The Range, cu o vechime de 4 ani. Alte mărci încearcă să aducă producția mai aproape de punctele de vânzare.
Nike ar putea urma exemplul Walmart și ar putea încerca să-și dezvolte propria companie de transport de marfă. Dar închiderea fabricilor este o provocare mult mai dificil de ocolit. Dimensiunea afacerii Nike (37 de miliarde de dolari în 2020) înseamnă că este necesară o producție rapidă pentru a satisface cererea. Cea mai probabilă soluție ar putea fi răspândirea producției sale în mai multe țări. Dar acest lucru necesită timp. În momentul de față, 80% din fabricile de încălțăminte ale companiei se află în Asia de Sud. Din cauza acestei situații, Nike și-a redus așteptările pentru anul fiscal 2022, dezamăgind investitorii și înregistrând o scădere a prețului acțiunilor sale, de la 159,98, cu mai mult de 10 dolari.
Eforturile companiilor de a atrage angajați potriviți s-au intensificat, pe fondul unui volum de activitate crescut, iar acest lucru se observă cel mai bine în numărul mare de anunțuri publicate pe platforma de recrutare BestJobs. În acest sens, conform celui mai recent sondaj BestJobs, salariul este principalul motiv pentru care candidații aleg să își schimbe locul de muncă. 54% dintre respondenți au spus că au aplicat la un job nou doar pentru că salariul afișat pentru poziția respectivă era mai mare decât câștigau ei. În plus, aproape toți participanții la studiu (96%) au spus că preferă să știe salariul pentru poziția la care aplică încă de la citirea anunțului.
44% dintre cei care caută noi oportunități ezită să aplice la joburile care nu au salariul afișat, pe motiv că oferta salarială ar putea să fie sub nivelul pieței. Alți 46% dintre participanții la sondaj spun că apreciază transparența în cazul anunțurilor care publică salariul și 42% consideră că afișarea salariului este firească și toți angajatorii ar trebui să o practice.
Salariul este, de asemenea, și principalul criteriu în funcție de care candidații analizează posibilitatea de a aplica la un job, declară 87% dintre aceștia, urmat de descrierea activității, importantă pentru 68%. Pentru 30% dintre ei, e important nivelul de experiență necesar și pentru alți 20%, posibilitatea de a lucra de la distanță.
39% dintre candidații care au răspuns sondajului BestJobs spun că ar aplica la un job chiar dacă salariul afișat este mai mic decât ar fi dispuși să accepte, dar s-ar pregăti să negocieze în cadrul interviului. Pe 55% dintre respondenți, salariul mai mic din anunț i-ar împiedica să aplice.
Înainte de a ajunge la interviu, candidații iau în calcul, în primul rând, dacă nivelul salariilor este în acord cu piața, lucru valabil pentru 73% dintre respondenți. 59% se informează despre reputația companiei, citind păreri ale altor angajați ai companiei. 60% sunt curioși să afle despre cultura, misiunea și valorile companiei înainte de a participa la interviu, pe când, pentru alți 52% e importantă locația biroului. Profilul profesional al managerului este mai important decât site-ul companiei sau prezența acesteia în social media, conform studiului BestJobs, întrucât 20% dintre candidați au spus că analizează profilul managerului și doar 10% site-ul companiei.
Ajunși la interviu, candidații vor să știe, în primul rând, care este salariul sau intervalul salarial oferit pentru job-ul respectiv, după cum declară 81% dintre participanții la sondaj. În plus, aceștia se interesează despre rolul pe care l-ar avea în cadrul echipei, în eventualitatea angajării (74%), despre beneficiile extra-salariale (54%) și despre posibilitățile de promovare (44%). O treime dintre respondenți întreabă în etapa interviului detalii despre proiectele pentru care ar lucra și doar 5% se interesează de politica de concedii.
În opinia candidaților, pentru a atrage angajații potriviți, companiile ar trebui să ofere salarii peste nivelul pieței (57%), beneficii extra-salariale (54%), proceduri pentru activitatea desfășurată de viitorii angajați (49%) și transparență cu privire la deciziile luate (38%). Alți candidați consideră că ar fi util ca angajatorii să ofere un proces de integrare detaliat (31%), posibilitatea de a lucra remote oricând (26%) și zile libere pentru ocazii speciale, cum ar fi ziua de naștere a angajatului, a copilului sau copiilor acestora (18%).
Sondajul a fost efectuat în perioada 8 – 23 septembrie 2021 pe un eșantion de 1.346 utilizatori de internet din România.
La sfârșit de 1996, într-o perioadă în care internetul abia pătrundea în România, Microsoft deschidea la București primul său birou din țară, moment care marca începutul activității pe piața locală. Acum, după 25 de ani, România are unul dintre cele mai promițătoare sectoare IT din regiunea Europei Centrale și de Est, iar compania își dorește să aniverseze acest moment special aducând în prim-plan toate parteneriatele importante pe care le-a derulat în acest timp.
Alături de partenerii săi, Microsoft România a contribuit la dezvoltarea sectorului IT pe plan național și a sprijinit societatea să înregistreze progrese tehnologice uriașe, prin valorificarea talentului existent, prin pregătirea specialiștilor în domeniul IT, precum și prin cultivarea spiritului antreprenorial. Toate acestea au stat la baza conturării ecosistemului vibrant de start-up-uri, de astăzi, și pot avansa România mai departe, către statutul de hub digital.
„Suntem mândri de tot ceea ce am realizat în toți acești ani și, mai ales, de faptul că am contribuit pe această cale la împlinirea obiectivelor importante care au impulsionat creșterea continuă a economiei și a societății românești în general, prin tehnologie și inovație. Calea pe care trebuie să o urmăm este clară, iar misiunea noastră de a sprijini fiecare persoană și companie din România să își realizeze pe deplin potențialul rămâne neschimbată. Ne dorim să devenim partenerul tehnologic de încredere al României pentru următorii 25 de ani, spre care privim cu speranță, optimism și energie, să abordăm împreună provocările viitorului și să descoperim noi oportunități interesante de creștere și parteneriat în ecosistemul local”, a declarat Alina Orban, Director general interimar, Microsoft România.
Cifrele vorbesc de la sine, iar ultimii 25 de ani au fost marcați de o transformare digitală accelerată a companiilor românești, care au trecut de la computerele tradiționale la integrarea soluțiilor de cloud și inteligență artificială. Acum, Microsoft România își reafirmă cu mândrie angajamentul de a aduce tehnologia mai aproape de fiecare dintre noi, oameni sau companii, prin valorificarea atuurilor unice ale pieței locale – a doua cea mai mare populație de dezvoltatori din regiune și peste 30.000 de startup-uri și companii IT, care impulsionează transformarea digitală. Datorită acestor avantaje competitive de care dispune, România poate deveni un centru de digitalizare la nivel regional și nu doar. Este o oportunitate pe care compania vrea să o fructifice împreună cu clienții, partenerii și instituțiile cu care colaborează, ceea ce reprezintă un sprijin adus la nivelul principalilor piloni ai economiei prin care contribuie la dezvoltarea societății.
Microsoft România își va continua povestea de succes cu aceeași dedicare, prin activități și inițiative poate chiar mai ample și mai impresionante decât până acum. Această dorință a companiei este alimentată de contextul real, în care importanța competențelor digitale crește, iar tehnologia generează mai multe oportunități de angajare ca oricând. Cu toate acestea, cifrele arată că numai 24% dintre români dețin aceste abilități (cu 50% mai puțin decât media de la nivelul UE).
Procesul de învățare și de dezvoltare a competențelor digitale este o condiție critică pentru o transformare digitală de succes. Plecând de la această premisă, Microsoft România a sprijinit de-a lungul timpului sistemul educațional din țară, atât prin inițiative globale, cât și locale, care să faciliteze transformarea digitală. Dezvoltate în colaborare cu diferite școli și universități românești, dar și cu multe organizații non-profit, programele pe care Microsoft România le-a derulat în cei 25 de ani de activitate, au fost deja accesate de mii de români și, sperăm, de alte milioane în viitor. Mai mult, ținând seama și de faptul că doar în România sunt estimate 650.000 de noi locuri de muncă în domeniul tehnologic, în următorii 5 ani, compania derulează numeroase parteneriate cu universitățile din țară, deschizând laboratoare de cloud, unde studenții pot să experimenteze cele mai recente inovații în tehnologia informației prin intermediul Azure, platforma de cloud computing a Microsoft. De asemenea, la nivel global, compania a lansat un program prin care a sprijinit, în ultimul an, peste 30 de milioane de persoane, din 249 de țări, să-și dezvolte competențe și abilități digitale.
În același timp, prin programul Microsoft for Startups, Microsoft România s-a implicat de-a lungul timpului în dezvoltarea a numeroase start-up-uri românești, în prezent companii globale evaluate la miliarde de dolari. Dintre companiile de succes, parte a acestui program, amintim: UiPath – lider mondial in RPA (Robotic Process Automation) cu o valoare de piață de peste 10 miliarde de dolari; FintechOS – companie care dezvoltă soluții digitale pentru industria financiară, desemnată, în 2020, startup-ul fintech al anului în Europa; Agricloud – start-up care dezvoltă soluții pentru agricultura inteligentă, prezent în peste 7 țări din Europa; xVision – companie care a dezvoltat o soluție pentru sanătate ce folosește inteligența artificială pentru a interpreta analize medicale complexe; Modex – una dintre cele mai importante companii din domeniul blockchain, care a reușit să publice o ofertă tranzacționabilă în marketplace-ul Microsoft Azure, pentru lansarea și implementarea unei infrastructuri bazate pe blockchain în numai câteva secunde.
Totodată, soluțiile digitale, dezvoltate de Microsoft au fost implementate și de instituțiile guvernamentale din România (precum ANRE, CERT-RO sau AFIR) care au înțeles necesitatea acestor transformări și importanța tehnologiei în optimizarea proceselor la nivel organizațional.
Aceste transformări au cuprins și sectorul bancar, în condițiile în care în ultimii ani, din ce în ce mai multe bănci din România au accelerat procesul de digitalizare pentru a rămâne competitive. Microsoft a devenit unul dintre principalii parteneri ai sectorului bancar, colaborând cu numeroase bănci din România, pe care le-a sprijinit în procesul de digitalizare. În acest context, a avut loc dezvoltarea și publicarea unui set de recomandări, împreună cu Banca Națională a României, privind adoptarea tehnologiilor cloud de către băncile comerciale. Într-un alt proiect derulat de Microsoft România, Banca Transilvania a integrat soluții de inteligență artificială pentru a îmbunătăți serviciile de asistență a clienților și a implementat doi chatboți creați pe baza cloud-ului Azure al Microsoft. Totodată, alte proiecte au fost dezvoltate cu CEC Bank, First Bank, EximBank sau BCR, Microsoft fiind unul dintre partenerii programului pentru susținerea start-up-urilor și companiilor locale derulat de aceasta din urmă.
Astăzi, Microsoft România își propune să continue demersurile în direcția transformării tehnologice, începute în urmă cu un sfert de secol. Dar, în egală măsură, compania se angajează să contribuie la crearea unui ecosistem care să încurajeze oamenii și organizațiile de pe plan local să-și dorească mai mult, să își propună obiective mărețe și să lucreze împreună pentru a defini și a construi un viitor mai bun pentru noi toți.
Acțiunea TeraPlast a fost inclusă de către Bursa de Valori de la Viena în indicele CECE MID CAP, parte din familia de indici regionali CECExt (CECE Extended Index), începând cu luna septembrie 2021. În acest fel, vizibilitatea acțiunii TeraPlast crește la nivel regional.
Acesta este un indice ponderat în funcție de capitalizare și este alcătuit din cele mai lichide acțiuni ale companiilor relevante tranzacționate pe piețele din regiunea Europei de Est, de Sud și Centrală, care îndeplinesc criteriile indicilor mid-cap ai Bursei de Valori din Viena.
„Creșterea vizibilității TeraPlast în peisajul internațional sporește încrederea investitorilor în lichiditatea, dimensiunea și perspectivele companiei. Reprezentăm piața de capital românească atât în indicii FTSE Russell, cât și în indici regionali, cum este cel de față. Această poziție ne onorează și ne arată că investitorii rezonează cu strategia de dezvoltare a companiei, precum și cu performanțele și lichiditatea înregistrate de-a lungul timpului de către compania noastră”, a declarat dl Alexandru Stânean, CEO TeraPlast (foto).
În prezent, capitalizarea indexului CECE MID CAP este de 14,3 miliarde de euro, acesta fiind compus din 25 de emitenți din regiune. Structura indicelui este revizuită anual de către un comitet de indici dedicat.
Acțiunile TeraPlast sunt incluse tot din luna septembrie 2021 și în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell, în urma promovării din indicii Micro Cap și Total Cap din care făceau parte din luna septembrie 2020.
Fonduri suplimentate cu peste 500 mil. euro pentru companiile care vor să acceseze până la 50% finanțare pentru investiții de minimum 1 milion euro.În premieră,constructorii pot primi până la 37,5 mil. EUR pentru utilaje și producție.
Guvernul României a suplimentat cu peste 500 milioane euro fondurile nerambursabile destinate investițiilor, ce pot fi obținute prin ajutorul de stat reglementat de HG 807/2014, care susține proiectele ce vizează dezvoltarea sau creșterea producției pentru majoritatea companiilor și sectoarelor din economia României.
Executivul a publicat luna aceasta Revizia 5 din Ghidul Solicitantului pentru proiectele de finanțare prin ajutor de stat reglementat de HG 807/2014, ce oferă sprijin de până la 50% din valoarea investițiilor, dar nu mai mult de 37,5 milioane euro. Noua versiune propusă de Guvern aduce o serie de noutăți și adăugiri față de varianta precedentă, publicată cu un an în urmă.
În acest fel, plafonul de finanțare a fost extins cu încă 550 milioane de euro, urcând valoarea totală a fondurilor de la circa 1 miliard euro la 1,45 miliarde euro, în timp ce noi domenii de activitate din industria construcțiilor au fost incluse pe lista eligibilității.
Roxana Mircea
„Dacă până în prezent ajutorul de stat putea fi obținut de companii cu activitate în industria construcțiilor producătoare și prelucrătoare, de luna aceasta, pe lista eligibilității se numără și constructorii de drumuri și lucrări rezidențiale, coduri CAEN 41, 42 sau 43 – respectiv Construcții de clădiri, Lucrări de geniu civil sau Lucrări speciale de construcții”, explică Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de finanțări prin fonduri europene și ajutoare de stat.
Secțiunea cod CAEN F „Construcții” include lucrări noi, reparații, completări și modificări, ridicarea de clădiri sau structuri din prefabricate pe șantier și, de asemenea, construcțiile cu caracter temporar. Construcții generale reprezintă realizarea de clădiri de locuințe, clădiri pentru birouri, magazine și alte clădiri publice și utilitare, clădiri pentru ferme etc. sau construcții inginerești (de geniu civil), cum ar fi autostrăzi, străzi, poduri, tuneluri, căi ferate, aerodromuri, porturi, lucrări hidrotehnice, sisteme de irigație, sisteme de canalizare, dispozitive industriale, conducte și linii electrice, baze sportive etc. Aceste lucrări se pot desfășură pe cont propriu, pe bază de onorarii sau contract. Unele lucrări și uneori întreaga activitate practică poate fi executată de către subcontractori.
Sunt incluse, de asemenea, activitățile de reparații a clădirilor și a lucrărilor de geniu civil. Aceasta secțiune include construcțiile de clădiri (diviziunea 41), lucrările de geniu civil (diviziunea 42), precum și activități speciale de construcții, atunci când sunt efectuate că o parte a procesului de construcție(diviziunea 43). Închirierea echipamentelor de construcție cu operator este clasificata în cadrul clasei de activitate de construcții efectuata cu acest echipament. Aceasta secțiune include de asemenea activitatea de dezvoltare a proiectelor de construcție pentru clădiri sau lucrări de geniu civil, prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice și fizice în vederea realizării proiectelor de construcție destinate vânzarii ulterioare. Dacă aceste activități nu sunt executate pentru vânzarea ulterioară a proiectelor de construcție, ci pentru operarea lor (de exemplu închirierea de spații în aceste clădiri, activități de producție în aceste uzine), unitatea nu vă fi clasificată aici, ci conform cu activitatea sa principala (operațională), adică în tranzacții imobiliare, industria prelucrătoare etc.
„Pe lângă suplimentarea fondurilor și adăugirile de noi coduri CAEN, Guvernul a decis căverificarea la fața locului a existenței activelor și a conformității declarațiilor/documentelor aferente cheltuielilor efectuate de firmele beneficiare se va suspenda până pe 31 decembrie 2021, lucru care simplifică și mai mult procesul de obținere a Acordului de Finanțare. Practic, nu va mai necesară justificarea cheltuielilor, respectiv detalierea echipamentelor ce urmează a fi achiziționate, acest proces urmând să fie realizat ulterior. Vedem un apetit și mai ridicat din partea companiilor de construcții, ca urmare a modificărilor apărute”, a mai punctat Roxana Mircea.
REI va depune peste 50 de proiecte de investiții prin HG 807/2014 în acest an: Neamț, Sibiu și Dolj, județele fruntașe
Un număr de peste 50 de proiecte vor fi depuse in 2021 de echipa de consultanți REI în 2021, cu patru proiecte care au obținut deja finanțare în ultimele 3 luni.
„Producția de materiale de construcții – prefabricate, beton, agregate –, producția de materie primă pentru șervețele, hârtie igienică sau folie, respectiv clinici medicale și hoteluri au fost principalele domenii de activitate care au depus proiecte în primele 9 luni ale acestui an. Neamț, Sibiu și Dolj au fost pentru noi județele fruntașe la atragerea de finanțare prin ajutorul de stat instituit de HG 807”, a declarat Roxana Mircea.
Potrivit reprezentanților REI, valoarea medie a proiectelor s-a situat în jurul a 5 milioane euro, iar acestea au vizat pe de-o parte achiziția de echipamente sau construcția de hale de producție și achiziția de echipamente.
„Estimăm ca vom obține finanțare pentru un numar de peste 300 de companii în acest an, atât prin HG 807/2014, care acordă finanțare nerambursabilă prin ajutor de stat pentru investiții în dezvoltare, OUG 130 – Măsura 2, schemă cu componentă de susținere a companiilor afectate de pandemie, cât și Schema HoReCa, respectiv POIM 6.4”, a adăugat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
HG 807/2014, singura sursă de finanțare cu componentă nerambursabilă pentru investiții disponibilă în acest moment
Schema reglementată de HG 807/2014 este singura sursă de finanțare cu componentă nerambursabilă pentru investiții disponibilă în acest moment, pe care există sesiune deschisă și se pot depune proiecte în mod continuu până la 31.12.2023 și care se pot implementa gradual, până la 31.12.2028. Achizițiile pot fi demarate și imediat după ce s-a depus planul de afaceri la Minister și s-a derulat procedura de achiziție. Nu este nevoie să se aștepte emiterea Acordului încă 3-4 luni, decât dacă beneficiarul dorește acest lucru.
Schema acordă 10% finanțare nerambursabilă pentru proiectele implementate în București, 35% – Ilfov și Vestul țării (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) și 50% finanțare nerambursabilă în restul județelor țării.
Eligibile pentru finanțare sunt atât start-up-uri, deținute de acționari care nu mai sunt implicați în alte companii ce activează în același domeniu, IMM sau companii mari, cu mii de angajați. Condiție ar fi ca aplicanții să fi înregistrat profit în cel puțin unul din ultimii 3 ani de activitate.
Pe lista cheltuielilor eligibile se numără investițiile noi, construirea de clădiri de la 0, extinderea clădirilor existente sau o simpla achiziție de echipamente care să conducă la diversificarea produselor societății, creșterea capacității sau schimbarea fluxului tehnologic. Nu este posibilă renovarea de clădiri sau achiziția de clădiri deja existente.
REI Finance Advisors este singura companie de consultanță din România, specializată în atragerea de finanțări nerambursabile prin fonduri europene sau ajutoare de stat, cu 9 birouri regionale. REI scrie proiectele și le implementează împreună cu beneficiarii până la primirea tranșei finale, iar la solicitarea companiei se poate oferi sprijini inclusiv în perioada de monitorizare a proiectului.
Liderul pieței de birouri din România, Globalworth, principalul investitor de birouri din Europa Centrală și de Est, anunță că din iulie 2021, toate cele 16 clădiri de birouri din portofoliu folosesc 100% energie verde din surse regenerabile.
Stamatis Sapkas, Globalworth Romania
Stamatis Sapkas, Deputy Chief Investment Officer la Globalworth: „Dezvoltarea durabilă a stat la baza drumului nostru spre a deveni una dintre cele mai relevante companii imobiliare din Europa Centrală și de Est și principalul investitor de birouri din România. În acest proces de devenire, investițiile și crearea unor spații imobiliare durabile și ecologice de înaltă calitate, în care oamenii și companiile să poată prospera, au devenit un punct central de acțiune – atât pentru noi, cât și pentru comunitățile din care facem parte. În plus față de inițiativele noastre, toate cele 16 clădiri de birouri de clasă A din România sunt acum alimentate exclusiv cu energie verde, ceea ce ne permite să reducem semnificativ amprenta de carbon și să contribuim la limitarea emisiilor de CO2”.
Globalworth reamintește că „deține 16 birouri încadrate în clasă A în București, închiriate către 210 companii internaționale, lidere în industriile în care activează, creând astfel cea mai mare comunitate de business din România. Începând cu al treilea trimestru al anului 2021, Globalworth setează noi standarde în materie de well-being si sustenabilitate prin utilizarea energiei generate din surse verzi, cum ar fi centralele de hidroelectricitate sau fermele eoliene și solare. Globalworth deține, de asemenea, 22 de clădiri de birouri și retail în Polonia, cu o suprafață închiriabilă de peste 600.000 mp. De la începutul anului, toate proprietățile poloneze folosesc 100% energie verde din surse regenerabile.
Globalworth va continua să analizeze impactul pe termen lung pe care portofoliul său îl are asupra mediului, precum și modul în care își desfășoară operațiunile și procesele, inclusiv consumul de energie și amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră”.
Globalworth este definită ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.1 miliarde de euro, la 30 iunie 2021. Aproximativ 95,1% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.
Reveal Marketing Research lansează un nou studiu din seria studiilor proprii în contextul epidemiei de coronavirus. Romanii AZI este un studiu ce are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp.
Studiul Românii AZI derulat pe parcursul lunii septembrie arată că românii se declară mai puțin furioși decât în perioada verii. Scădere cu 10% a nivelului de furie se explică prin creșterea nivelului de relaxare / liniște, dar și a nivelului de bucurie (ambele fiind mai ridicate decat media înregistrată pe perioada verii ). Starea de oboseală se află pe un trend descendent (6% mai scăzut ca media iun-aug) probabil ca urmare a concediilor și vacanțelor din această vară.
Trenduri și perspective
Comparativ cu luna septembrie a anului trecut, românii se declară mai multumiți. Conform datelor obținute, aspectele vieții care le aduc cea mai mare mulțumire românilor sunt nivelul de dezvoltare personală (creștere cu 10% față de sept 2020), starea de spirit și mediul în care trăiesc (creștere cu aproape 5% față de sept 2020). Relațiile sociale se află în continuare pe primul loc în ceea ce privește motivațiile românilor și înregistrează procente mai ridicate (38%) față de media vara acestui. Se observă diferențe între septembrie 2020 și septembrie 2021 cu precădere în ceea ce privește depășirea obstacolelor și relațiile sociale, care de altfel pot fi interpretate împreună.
Astfel, importanța pe care românii o acordă relațiilor sociale a crescut cu aproape 10%, cel mai probabil pe fondul relaxării restricțiilor din această vară (românii au avut posibilitatea să iasă împreună cu prietenii și s-au putut bucura de concedii). De altfel, dorința depășirii obstacolelor înregistrează procente cu 7% mai scăzute ca septembrie 2020. Românii sunt mai interesați să fie aproape unii de alții pe fondul recuperării timpului pierdut.
Românii și economiile
La nivel național, modul de economisire al românilor a rămas constant cu media din această vară, dar si cu septembrie anul trecut. Cel mai mult în această lună economisesc tinerii și vârstnicii. În mediul urban se economisește cu aproape 10% mai mult ca în mediul rural, probabil și datorită posibilităților financiare mai mari în urban decât în rural.
Din punct de vedere al cheltuielilor, dorința schimbării și a depășirii obstacolelor se află în continuare într-un trend ascendent. Romanii declară că investesc din ce in ce mai mult în propria lor persoana, în special prin călătorii / vacanțe (32%) și achiziționarea de cărți (16%, față de luna august, 13%).
Cheltuieli pe categorii de produse și segmente – Septembrie 2021
Produsele sau serviciile cu o componentă de integrare socială (ieșiri în oraș – pub-uri, restaurante; călătorii, vacanțe,etc.) sunt consumate într-o anumită măsură de toate segmentele de vârstă, cu precădere tinerii și familiile cu copii. Produsele destinate dezvoltării personale și stimei de sine (cărți, cursuri, arta, etc.) sunt consumate în special de către tineri.
Produsele destinate siguranței și supraviețuirii (produse alimentare, medicamete/suplimente, etc.) sunt achiziționate în această lună în special de familiile care au copii și care, cel mai probabil cumpără produse pentru copiii lor care au început noul an școlar.
Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.
Specificații metodologice
Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview).
Studiul este reprezentativ național urban și rural, completat de 1017 respondenți (în luna septembrie) și marja de eroare este de +/-3%.
PwC Europa Centrală și de Est (ECE) va investi 6 milioane de dolari în următorii doi ani pentru a dezvolta serviciile dedicate politicilor de mediu, sustenabilitate și guvernanță (ESG), în cele 29 de state din regiune, inclusiv România, și va înființa un centru de excelență pentru a consilia clienții cu privire la strategia și raportarea în acest domeniu.
Anunțul a fost făcut cu ocazia evenimentului de lansare regională a noii strategii globale „The New Equation”, axată pe patru piloni: ESG, îmbunătățirea competențelor (upskilling), oameni și reducerea emisiilor de carbon.
„Pentru a reuși în actualul climat global, companiile trebuie să câștige încrederea părților interesate și să ofere rezultate susținute. Prin capabilitățile noastre din PwC ECE, asociate cu investiții inteligente și angajament față de clienți și părțile interesate, putem contribui la consolidarea încrederii în societățile noastre și la crearea de soluții durabile la provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Nick Kós, CEO PwC ECE.
„Sub presiunea reglementărilor, a investitorilor și a societății, mediul de afaceri trebuie să demonstreze că poate crea valoare pe termen lung gestionând problemele ESG. În acest context, companiile vor traversa în următoarea perioadă tranziția către modele de operare eficiente, responsabile și transparente care necesită transformare, cerințe de conformare, raportare și implementare a tehnologiilor adecvate”, a declarat Dinu Bumbăcea(foto), Country Managing Partner PwC România și Moldova.
Investiții suplimentare în dezvoltarea oamenilor și a portofoliului de servicii
În același timp, PwC ECE va continua investițiile în consolidarea serviciilor pentru clienți: audit extins, transformare digitală,prevenirea criminalității financiare, cloud computing, robotică și automatizare.
Angajamentele suplimentare includ un program ambițios de îmbunătățire a competențelor digitale ale celor 12.000 de angajați din Europa Centrală și de Est până la sfârșitul anului fiscal 2022, precum și îndeplinirea angajamentului global de a atinge zero emisii de carbon până în 2030.
De asemenea, PwC ECE are în vedere extinderea programelor de voluntariat pro bono în întreaga regiune pentru a îmbunătăți competențele digitale ale copiilor și comunităților defavorizate. Compania are deja un program de educație în domeniul securității cibernetice în 5 țări din regiune care a fost inițiat de România și care urmează să fie extins în alte teritorii.
Compania va aloca peste 10 milioane dolari pentru dezvoltarea angajaților, pentru starea de bine și sănătatea acestora, inclusiv implementarea „Flexible Friday”. Având în vedere tendințele în schimbare a forței de muncă și a impactului pandemiei asupra angajaților, PwC ECE a implementat oficial o politică de lucru hibridă în toată regiunea, așteptările fiind ca 40-60% din timpul de lucru să se desfășoare de la distanță pe termen lung.
PwC ECE cuprinde 29 de state, printre care Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovenia, mai mult de 12.000 de angajați.
Un studiu realizat în piața locală despre serviciile și facilitățile de 5 stele disponibile în România relevă că pentru 44% dintre români sunt importante condițiile de 5 stele pe piața națională. Un procent de 49% dintre aceștia își doresc piscină și SPA în hotelurile din țară, precum și spații comerciale (36%).
Cercetarea prezentată de Nordis Group a fost realizată de Reveal Marketing și arată că trei din 10 români ar fi dispuși să plătească mai mult pentru o vacanță în România atât timp cât e îndeplinită condiția de a avea parte de servicii superioare și de facilități de 5 stele. Dintre românii cu venituri mai mari, 50% susțin că sunt interesați să petreacă o vacanță în România într-o locație de 5 stele. În rândul femeilor, procentul ajunge la 47%.
Astfel, pentru români, principalele facilități care lipsesc din hoteluri sunt zona de piscină și SPA (49%), în special pentru cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 55 ani, și serviciile de curățenie (42%), mai ales pentru bărbați (46%), pentru cei cu vârsta între 35 și 55 ani (46%), dar și pentru cei cu venituri mici (47%). Tot la capitolul facilități lipsesc și spațiile comerciale din hotel (36%), în special pentru femei (41%) și pentru tineri (39%).
Prin proiectele pe care le dezvoltă, Nordis Group vine în întâmpinarea nevoilor exprimate de români și creează cel mai înalt standard de calitate și confort atât în rândul serviciilor hoteliere, cât și al ansamblurilor rezidențiale. Facilități precum SPA, galerie comercială cu branduri de lux, plajă proprie, cinema VIP, restaurante și cafenele, inovează sfera rezidențială disponibilă în România în prezent și reinventează oferta hotelieră de pe litoral și de la munte.
Pentru astfel de cerințe, Nordis Group pregătește pentru inaugurare ansamblul Nordis Mamaia 5*****. Zona de lobby și galeria comercială au fost deja inaugurate la sfârșitul lunii iulie 2021. Când va fi finalizat proiectul, toți cei care vor îi vor trece pragul vor avea ocazia să descopere ce înseamnă confort, facilități și beneficii de 5 stele atât pentru o vacanță memorabilă pe litoralul românesc, cât și pentru o casă de vacanță cu toate beneficiile unui hotel premium.
Nordis Group reprezintă un grup de firme cu capital 100% românesc, specializat în dezvoltarea imobilelor și ansamblurilor de lux. Grupul de firme este format din 7 entități: Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nobileo (membru Nordis Group), Nordis Architecture, Nordis Travel și Nordis Property Management.
Numărul de companii,
rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul
pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu
aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din
2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin
„Condițiile de business din România“.
Mai mult, cu o cifră de
afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru
prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor Keysfin.
„Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o
profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere
a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea,
pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare
economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România:
managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la
pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție
de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților,
șomajul tehnic, etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne
atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces
la 52 miliarde Euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la
aproximativ 29 de miliarde de Euro prin Planul Național de Redresare și
Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu
succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală“, a
declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai
importanți furnizori de soluții de business information din România.
SECTORUL IT&C INTRĂ ÎN PREMIERĂ ÎN TOP 5 SECTOARE ECONOMICE
Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector
economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de 652 miliarde de lei
(40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393
miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de
lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei
(6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3
miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, Energia &
Gazele.
TOP 5 CREȘTERI ȘI TOP 5 SCĂDERI SECTORIALE
ÎN 2020
În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifei de
afaceri au fost înregistrate de Construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea
& asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6%
în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de
lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).
La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale
anuale în 2020 au fost cultura & divertismentul (-34,4%, la 8,5
miliarde de lei), hotelurile & restaurantele (-31,3%, la 18,7
miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile
administrative & suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația
(-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).
Profitabilitate record în ANUL PANDEMIEI
În anul 2020, Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România
a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată,
pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221%
mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.
TOPUL SECTOARELOR CU CEI MAI MULTI
ANGAJAȚI
În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul
loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un
milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare
sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815 mii de
angajați (20% din total) și construcțiile cu 416 mii de angajați.
În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4%
mai puțin decât în 2019.
MICROÎNTREPRINDERILE, COLOANA VERTEBRALĂ A ECONOMIEI
Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu
3,3% mai multe decât în anul anterior și-au raportat rezultatele pentru anul
2020, dintre care 704 au fostcompanii mari (cu peste 250 de
angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companiimedii (între 50 și 250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50
milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și
cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de
microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2
milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii
Keysfin în septembrie 2021.
Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul
microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față
de anul anterior, cifra de afaceria crescut cu 4%, la 243 de
miliarde de lei, numărul de angajați acrescut cu 0,7%, iar rezultatul
net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.
Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42%
față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.
STUDIUL
„CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”, AJUNS LA CEA DE-A ȘAPTEA EDIȚIE
KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România“,
prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de
afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării, etc.) a
evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii)
din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor
oportunități, riscuri și tendințe.
Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate
companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile
de pensii, asiguratorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și
informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala
Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.
Cei ce trăiesc pentru voturi dau din ce în ce mai des semne că habar nu au ce trebuie să facă pentru cei de la care pretind voturile. Bâlbâiala deciziilor politice și economice demonstrează nu numai neștiința, adesea scoate la iveală deopotrivă și prostia și chiar și nemernicia. Totodată, șirul lung de erori, ezitări, confuzii, reveniri, amânări, anulări și contraziceri ce caracterizează politica românească mai scoate la iveală și diferențele majore ce există între agenda politică și agenda economică a țării. În general, în lume circulă zicala că „economia bate politica”, dar în România celor 30 de ani de post comunism cel mai adesea ni s-a arătat cum „logica politică bate logica economică”, așa cum semnala cu ceva ani în urmă un fost președinte al Consiliului Fiscal. Politicul continuă să se țină cu îndârjire, dar și cu orice preț de scaun. Chiar dacă scaunul e în cădere liberă. Iar acel „orice ce preț” se transpune cel mai adesea în povară pe buzunarul omului simplu, care se uită nevinovat la bâlciul politic televizat, privește îngrijorat cum explodează toate prețurile, apoi aruncă o privire disperată către portofelul din ce în ce mai subțire și se întreabă: „cine mai conduce țara cât se ceartă ăștia?”
Omul de rând s-a trezit aruncat cu brutalitate în gheara unei crize economice venite de niciunde și în același timp de peste tot. Un mizerabil de virus a făcut praf siguranța sanitară a tuturor cetățenilor lumii dar a și ridicat ziduri în calea dezvoltării economice, spulberând locuri de muncă, lanțuri de aprovizionare, economii personale și inițiative antreprenoriale. Frica de pandemie s-a transformat curând în frica de adâncire în sărăcie, pentru foarte mulți oameni criza economică provocată de Covid venind mult prea curând după cealaltă criză, izbucnită în septembrie 2008. De data asta, lumea a cerut statului să-și exercite atribuția fundamentală a sa: protejarea cetățeanului. Însă omul de rând vede cum, ducând pandemia în spate, trăiește amenințat nu numai de impactul negativ al acesteia în economie, ci trăiește și amenințat de o continuă degradare a politicului ce-l guvernează și de o gravă disoluție a statului însuși. Administrația de stat este formată din ce în ce mai mult din politicieni mult prea liberi la gură în a face răsunătoare promisiuni de viață mai bună și mult prea strânși la pungă în a le și respecta.
Teama omului simplu este că truda sa zilnică și banii din buzunare sunt spulberate de criza adusă de nenorocitul virus, dar și de prețurile care o iau razna și de guvernul care va colecta în fel și chip din ce în ce mai mulți bani din buzunarul său. Redresarea economiei are prețul ei, iar marile corporații, firmele mici și mijlocii și oamenii simpli au cerut și așteaptă intervenția și ajutorul statelor în acoperirea acestui preț; dar guvernele rămân doar hrăpărețe în colectarea taxelor, deși trebuie acum să se dovedească generoase. Cei puțini ce se identifică cu statul dau buzna în fața camerelor de televiziune să-i convingă pe cei mulți că-și fac treaba bine, într-o țară „a lucrului bine făcut”. Doar că nu le prea iese, iar televizorul nu poate să ne mai arate nimic altceva decât un talmeș-balmeș politic pe care omul simplu îl consideră, pe bună dreptate, fără noimă. Ciorba politică e iar și iar reîncălzită, iar politicienii uită că ciorba reîncălzită nu mai are savoare, își pierde gustul. Iar oamenii își pierd nădejdea. Încrederea lor în cei ce-și dispută puterea este în cădere liberă
Câteodată, un vers este mai explicit decât un manual de economie.
Poate fi și cazul celebrei poezii a lui Octavian Goga care în cuvinte simple explică ce se întâmplă atunci când o țară nu reușește să-și utilizeze resursele în scopul propriei dezvoltări și bunăstări.
Evident, Octavian Goga a reușit să prezinte emoțional efectul incapacității utilizării propriilor noastre resurse, dar realitatea românească pe parcursul a mai mult de două secole ar trebui să ne treacă de la emoția artistică la o profundă stare de îngrijorare și de teamă pentru viitor.
Studii extrem de competente[1]demonstrează că incapacitatea românilor de a-și folosi resursele în propriul interes este o constantă a istoriei economiei noastre care apare ca o explicație importantă a decalajelor de dezvoltare pe care le-am avut și le avem față de economia europeană, de la Unirea Principatelor până în prezent.
Problema nu este însă specifică doar României. În ultimii zeci de ani disputele dintre pozițiile globaliste și suveraniste la nivel mondial au transformat problematica resurselor și a utilizării lor în principii ideologice.
Ideologi apropiați de suveranism consideră problema utilizării resurselor naționale în contextul actualului model neoliberal al economiei globale ca fiind de importanță capitală din punctul de vedere al rezolvării la nivel global al inegalităților, considerate ca fiind responsabile pentru accentuarea și accelerarea procesului de deteriorare a condițiilor de viață a cca 90% din populația globului.[2]
Teoria economică este preocupată însă de mult timp de descifrarea cauzelor și condițiilor care pot duce la fenomenul incapacității utilizării resurselor naționale în interesul direct al dezvoltării națiunii respective. De la teoria avantajului comparativ până la cea a colonialismului economic, analizele au adus în fața decidenților politici explicații dar și propuneri de politici despre și în direcția obținerii unei valorificări optimale a resurselor proprii.[3]
Resursele – în acest caz, cele energetice – au constituit dintotdeauna o miză în jocul strategic. Limitarea accesului la resurse menține adversarul în deficit de putere și poate reprezenta un avantaj serios în controlul acestuia. De asemenea, crearea unei relații de dependență de o anumită resursă „îndulcește” tonul dependentului în situațiile conflictuale, ba chiar îl poate face să întoarcă ușor capul atunci când interesele furnizorului de resurse o cer. Este o descriere oarecum simplificată și poate ușor simplistă a jocului pe care îl regăsim în diverse regiuni ale lumii, a jocului din care se nasc națiuni puternice și națiuni care… „întorc capul” și plătesc prețul ignoranței.
Acest joc se joacă pentru perioade lungi de timp, cu actori multipli și nu prea are reguli. El este acceptat tacit sub tratate și, uneori, alianțe, este disimulat de indiferență sau chiar o oarecare răceală oficială. Se joacă pe paliere unde dependentul are vulnerabilități, acolo unde costurile sunt mici și rezultatele satisfăcătoare pentru cel care folosește resursa pentru a-și crește puterea. Dependentul nu trebuie să sesizeze că este parte a unui astfel de joc, iar atenția sa este voit îndreptată către alte subiecte. Dacă se încăpățânează, o „criză” – politică, în primă instanță – schimbă actorii de partea dependentului și jocul continuă.
Dacă ești abil, inteligent, inspirat și construiești continuu cu gândul la rezultat ai șanse să câștigi sau măcar să nu pierzi. Este parte a jocului și presupune definirea interesului propriu, identificarea amenințărilor, monitorizarea acestora și contracararea lor prin diminuarea vulnerabilităților sau întărirea propriilor poziții. Desigur, lupta se va muta, probabil, pe un alt palier, însă o adaptare iterativă similară, de ce nu, cu ceea ce se întâmplă în managementul riscurilor poate susține jocul în continuare. Obiectivul de atins este simplu, diversificarea surselor pentru respectiva resursă și, până este atins, „dansul” poate continua.
Dacă te pierzi în sloganuri și începi să te crezi providențial salvator al câtorva procente de redevență sau impozit… vei ajunge, cel mai probabil, să pierzi din vedere ansamblul și chiar să pierzi bani. La finalul jocului vei fi dependent de cel care îți dă resursa – câtă vrea, cum vrea și, mai ales, când vrea. Este posibil să nu înțelegi de ce resursa se scumpește, iar dependența ta crește, deși „ai acționat corect, în interes național”. În fapt, ai acționat exact cum cel care te-a pus în dependență a vrut să acționezi, folosind-ți reminiscențele comuniste pe care le ții bine depozitate în minte (nu ne vindem țara, resursele sunt ale poporului…). Biasul tău comportamental a fost vulnerabilitatea pe care nici măcar nu ai identificat-o și pe care cealaltă parte a reușit să o exploateze fără costuri și cu succes. Suplimentar, poate ai încercat să obții și ceva beneficii personale, însă, la acest nivel, ți-ai pierdut respectul partenerilor din momentul în care ai gândit așa ceva și nu e de mirare dacă locul în care ajungi este fix acela pe care ai intenționat să îl eviți printr-o negociere nepotrivită.
Dacă nu te pierdeai în sloganuri și înțelegeai că tehnologia nu este disponibilă la colț de stradă, că parteneriatele se fac tocmai pentru că nu ești în stare să aduci în discuție vreo capabilitate proprie de a ajunge la resursa în cauză, că interesul tău este să dezvolți mult și profitabil utilizarea resursei și nu să negociezi ceea ce nu ai (până la prima unitate de resursă disponibilă nu ai nimic), atunci puteai să te gândești la câteva zeci de mii de locuri de muncă, la maxima valorizare a resursei prin tehnologii moderne și parteneriate în industria prelucrătoare, la orientarea către rezultatul final și la creșterea puterii de negociere în fața actualului furnizor de resursa în cauză. În acest mod, arătai lumii că ești deștept și patriot. Dezvoltai industrii inexistente azi, generai un cadru sustenabil pentru existența unor salarii mari, iar nivelul de trai general avea șanse să crească. Sau, după o perioadă scurtă, puteai să te lauzi că cei 200.000 de copii români care se culcă nemâncați seara nu mai există, pentru că ai realizat pentru ei, în numele poporului tău, ceea ce e normal să își propună fiecare politician, înainte de creștere economică sau îndestularea permanent înfometatei baze a partidului.
Nu, nu facem asta. Avem nevoie de bani din surse interne care să poată fi dați discreționar către prietenii politici. Fondurile europene se dovedesc o nucă tare în efortul de a menține coeziunea partidelor – sunt greu de dijmuit. Cum ideile și programele nu fac doi bani în politica românească, s-a împământenit ca cel care vrea susținere la centru să plătească „loialitatea” celor care îl susțin. Și bugetul de stat a devenit insuficient, chiar dacă de ani buni sunt sărăcite toate companiile de stat, o altă sursă de bani pentru care nu prea trebuie dată socoteală. Deci, nevoia de bani care să nu însemne bătaie de cap pentru cum sunt cheltuiți, bine motivată de o dragoste sinceră pentru resursele naționale sunt premise suficiente pentru eșec.
Dumitru Chisăliță președinte, Asociația Energia Inteligentă
În ultimii ani Asociația Energia Inteligentă a sesizat sute de situații neadecvate de funcționare a pieței de energie și gaze, abuzuri, manipulări, politici energetice – economice – sociale neadecvate etc., avertizând despre iminenta criză la care se va ajunge în sistemul energetic. Am propus diverse soluții pentru a preîntâmpina sau diminua efectele unor situații de crize care erau previzibile.
Măsuri populiste, amatorismul și incompetența ne au adus aici.
Un proverb spune că ulciorul nu merge de multe ori la apă – acesta definește cel mai bine ce s-a întâmplat cu sistemul românesc de energie din România: se prăbușește sub perioada celor 20 de ani în care nu am făcut nimic să-l adaptăm.
Întâlnirea de la guvern de zilele trecute, care a venit la două săptămâni după scrisoarea deschisă de la Asociația Energia Inteligentă, prin care sesizam necesitatea unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică, care să prevadă măsuri de diminuare a impactului creșterii prețului la gaze și energie electrică, a fost doar un gest de PR.
Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul 2 au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră. Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate.
În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia postpandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – „din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul postpandemie?”.
Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.
Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.
Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.
De unde vine creșterea economică…
Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.
Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: +5,2 puncte procentuale datorate consumului, +2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, +1,1 din variația stocurilor și -1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.
Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: +5,2 puncte procentuale datorate consumului, +2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, +1,1 din variația stocurilor și -1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.
Revenirea economică din acest an a adus un reviriment semnificativ în multe domenii, de la comerț la industrie și agricultură, însă cu riscuri pe măsura provocărilor generate de inflație, blocajul financiar și de problemele logistice. Peste 50.000 de firme, ieșite secătuite din criza COVID, au abandonat lupta, iar numărul lor s-ar putea dubla până la finele anului, estimează experții de la Sierra Quadrant, companie specializată în reorganizarea afacerilor.
Economia a crescut semnificativ în primele șase luni din 2021, cu 6,5% și cu 13% în T2, reușind, pe ansamblu, să depășească pierderile acumulate în 2020, anul COVID.
Impulsionată de revenirea consumului și de investițiile în creștere, dar și de efectele inflației, produsul intern brut a înregistrat o creștere semnificativă, mai repede decât se estima, semn că mediul de afaceri s-a adaptat, în linii mari, provocărilor generate de pandemie și a știut să fructifice oportunitățile generate de ridicarea restricțiilor.
În vara acestui an, patrimoniul recunoscut ca atare al pădurilor virgine și cvasivirgine din țara noastră a crescut cu 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva. Suprafețele nou identificate, printr-un proces științific riguros, au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma proiectului lansat de anul trecut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare.
Protecție strictă, la standarde înalte
Suprafețele nou identificate sunt administrate de Direcția Silvică Argeș, ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru – 1.831,16 hectare de păduri de stat și de Direcția Silvică Prahova, ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia – 396 hectare de păduri de stat.
Marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planifică creșteri ale investițiilor în transformarea digitală în următorii trei ani, potrivit sondajului „CEO Survey 2021”, realizat de PwC România. Astfel, transformarea digitală urcă pe primul loc în topul domeniilor pentru care executivii vor aloca mai multe fonduri.
Întrebați despre modul în care și-au schimbat intențiile de investiții ca urmare a crizei provocate de pandemie, directorii generali din România au menționat în ordine, după transformarea digitală (85%), inițiativele în vederea eficientizării costurilor (83%), stilul de conducere – leadership și dezvoltarea talentelor (79%), securitatea cibernetică (76%).
„Transformarea digitală a surclasat în 2021 eficientizarea operațională care a fost prioritară în ultimii ani și care ne-am fi așteptat să rămână dominantă, mai ales pe fondul crizei sanitare, așa cum a fost în criza financiară din urmă cu un deceniu. Orientarea spre digitalizare este atât un efect al situației din ultimul an și jumătate, în care tehnologiile au însemnat inclusiv supraviețuirea afacerilor, cât și o mai mare conștientizare, tocmai datorită acestui context recent, că viitorul aparține digitalizării”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner la PwC România.
Monica Movileanu, partener, lider ESG, PwC România Cristina Angheluță, senior manager, ESG, PwC România
Tot mai multe companii încep să includă în pachetele de remunerare a directorilor indicatori privind îndeplinirea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG). Tonul este dat de companiile listate la bursă. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre cele mai mari 100 de corporații incluse în indicele FTSE 100 al Bursei din Londra au anunțat că își vor plăti directorii în funcție de câte obiective ESG vor îndeplini, indiferent dacă este vorba de reducerea emisiilor, bunăstarea clienților sau diversitatea forței de muncă, arată raportul PwC „Paying well by paying for good”. Companiile din SUA urmează același trend. Nume mari, precum Apple, McDonald’s, Rio Tinto, Royal Dutch Shell și Unilever, au anunțat că includ obiective ESG în plata executivilor.
De exemplu, Apple a introdus un indicator în bonusurile directorilor, ajustându-le cu până la 10% pe baza performanței privind îndeplinirea „valorilor Apple”, ce țin de accesibilitate, educație, mediu, diversitate și incluziune și confidențialitate. Rio Tinto, cu sediul în Melbourne, a anunțat recent realinierea planului său de stimulare pe termen scurt (STIP) prin reducerea componentei de performanță individuală la 15% de la 30% și alocarea celor 15% către rezultate din ESG.
SUMAL 2.0. – Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos – e mereu gata să observe tot ce iese tăiat din pădure și pe ce cale apucă și, în același timp, să-i ajute pe silvicultori în birocrația domeniului. Face asta de la 31 ianuarie 2021, de când a fost pusă în funcțiune varianta sub care funcționează în prezent, perfecționată față de cea inițială. Este „unul dintre cele mai mari sisteme informatice din România, care funcționează 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, îl caracterizează ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
Descurajarea tăierilor ilegale
Cât de folositor este SUMAL 2.0 pentru economie în general și pentru silvicultură în special o arată datele furnizate de ministru după șase luni de funcționare a sistemului: „Peste 64.000 de utilizatori înregistrați în SUMAL, care au generat peste 2,2 milioane de avize de transport de la locul recoltării sau din depozit, adică o medie de aproximativ 12.600 de avize pe zi. În ceea ce privește volumul transportat, vorbim despre aproximativ 21 milioane de metri cubi de material lemnos. De asemenea, avem un total de peste 858.000 de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de către cetățeni, prin intermediul aplicațiilor puse la dispoziție. Acest fapt demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn. Vor exista în continuare persoane care nu respectă legea, dar tocmai acesta este rolul SUMAL-ului, să reducem la minimum ilegalitățile din sectorul silvic și riscurile care trebuie asumate de cineva care nu respectă legea să fie din ce în ce mai mari, astfel încât sistemul să fie mai curat și legea să fie respectată”.
Majorarea costului de transport de mărfuri din China, atât pe cale aeriană și feroviară, dar mai ales pe cale maritimă, a reprezentat cea mai mare provocare a ultimului an pentru toate companiile prezente în domeniu, un lucru experimentat din plin și de ROMASIA, jucător activ de peste 12 ani în această piață. Ca o consecință, fenomenul creșterii de preț din transport s-a tradus prin scumpiri pe întreg lanțul de aprovizionare.
„Costul transportului containerizat maritim s-a mărit de șapte-opt ori față de prețurile de dinaintea pandemiei. Dacă pentru un container de 40 de picioare din China până în Constanța, costul de transport era de 1.800-2.500 de dolari (USD), astăzi acest cost este de 14.000-16.000 de dolari, la același volum de marfă transportat. Noi am căutat soluții și am eficientizat anumite procese astfel încât prețul pe metru cub să crească procentual mult mai puțin”, declară Marius Grada, cofondator și CEO al ROMASIA, un business de aproximativ 10 milioane de lei anul trecut, ca încasări din transport și servicii pentru România.
Superputerea americană încheie încă un război cu deznodământ consternant: retragere fără victorie (pentru a nu spune înfrângere), misiune neîndeplinită, pierderi umane iremediabile, catastrofă umanitară, distrugeri materiale imense și cheltuieli exorbitante, prăbușire de imagine, pace nesigură, viitor incert.
Care au fost redutabilii inamici ai Statelor Unite? Mari puteri, posesori de arme nucleare, coaliții înarmate până-n dinți? Nu. State mici și mijlocii, nu prea dezvoltate economic, dacă nu chiar înapoiate, din fosta lume a treia: Coreea de Nord, Vietnam, Somalia, Irak, Siria, Afganistan. Nici măcar victorii a la Pyrrus nu a înregistrat cel mai puternic stat și liderul celei mai puternice alianțe politico-militare din istoria lumi, deținătorul unuia dintre cele mai mari arsenale nucleare și al celui mai copleșitor complex militar-industrial al planetei.
Politologul american George Friedman a încercat să lămurească această obsedantă ciudățenie într-o analiză recentă, dar s-a pierdut în explicații. Sau, oricum, n-a fost suficient de convingător. El scrie: „Lumea s-a obișnuit cu intervenția militară americană. O condamnă și apoi se consideră mulțumită cu condamnările sale. Dar pierderea războaielor după ani de luptă – rămânerea în războaie se datorează unor motive morale sau pentru a ascunde realitatea – nu are sens. SUA trebuie să controleze unde și cum se duc la război. Noțiunea sa de victorie include transformarea morală a oamenilor de factură învechită care nu cred că sunt imorali. Un principiu moral pe teren bine cunoscut și armele potrivite pentru acesta funcționează. Un principiu moral pe teren necunoscut și arme necorespunzătoare sunt mai puțin eficiente”.
În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.
Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.
Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.
Acum 50 de ani, lumea s-a schimbat. La 15 august 1971, președintele american Richard Nixon a închis „fereastra de aur”, suspendând convertibilitatea dolarului. Deși nu a fost intenția lui Nixon, acest act a marcat efectiv sfârșitul sistemului Bretton Woods al ratelor de schimb fixe. Dar, într-adevăr, odată cu creșterea fluxurilor private de capital transfrontaliere, un sistem bazat pe cursuri de schimb fixe pentru marile valute nu mai era viabil și decizia lui Nixon – decisă la acea vreme ca o abrogare a responsabilităților internaționale ale Americii – a deschis calea pentru sistemul monetar internațional modern.
Era Bretton Woods
Când a fost înființat sistemul Bretton Woods în 1944, narațiunea predominantă a fost că devalorizările competitive, restricțiile de schimb și barierele comerciale au agravat, dacă nu au provocat, Marea Depresiune. În consecință, țărilor membre ale FMI li se va permite să își modifice paritatea cursului de schimb numai în cazurile de „dezechilibru fundamental” – gândirea fiind că stabilitatea cursurilor de schimb individuale (excluderea devalorizărilor competitive) ar duce la stabilitatea sistemului general. Important, însă, doar țara membră ar putea propune o schimbare a parității – singura putere a FMI a fost să aprobe sau să nu aprobe modificarea propusă.
Sistemul a încorporat elemente din sistemul precedent „standardul aurului”, dar acum, în loc ca monedele să fie legate direct de aur, țările și-au stabilit cursurile de schimb în raport cu dolarul SUA. La rândul lor, Statele Unite au promis să furnizeze aur, la cerere, în schimbul dolarului acumulat în băncile centrale străine la prețul oficial de 35 dolari pe uncie. Toate monedele legate de dolar aveau astfel o valoare fixă în termeni de aur.
Într-o predare extraordinară a suveranității naționale pentru binele comun, guvernele membre s-au angajat să mențină o paritate fixă a cursului de schimb față de dolarul SUA, cu excepția cazului în care se confruntă cu un „dezechilibru fundamental” în balanța de plăți. FMI ar împrumuta rezerve (de obicei dolari) pentru a permite băncilor centrale să mențină paritatea în fața șocurilor temporare asupra balanței lor de plăți fără a „recurge la măsuri distructive ale prosperității naționale sau internaționale”.
Sistemul a funcționat destul de bine timp de peste două decenii. Cu toate acestea, au apărut fisuri. Guvernele țărilor deficitare cu valute supraevaluate întârziau adesea devalorizările necesare, de teama repercusiunilor politice. Între timp, țările excedentare, care se bucurau de un avantaj al competitivității comerciale, nu au avut niciun stimulent pentru a-și reevalua monedele.
Experiența din anii 1960 a arătat că această stabilitate artificială a cursurilor de schimb individuale ar putea întârzia ajustarea necesară, încheind în cele din urmă cu crize traumatice ale balanței de plăți care au dus la instabilitatea sistemului, mai ales dacă una dintre economiile majore (de exemplu, Regatul Unit) a fost implicată. Creșterea fluxurilor de capital privat a însemnat că orice suflare a unei posibile devalorizări ar trimite miliarde de dolari dintr-o țară deficitară – precipitând astfel devalorizarea – și în țări excedentare care ar lupta să conțină consecințele inflaționiste ale intrărilor de capital.
Schimbările climatice reprezintă o provocare imensă pentru umanitate de a adopta un nou stil de dezvoltare durabilă, dar și o mare oportunitate de a modela societatea viitorului către o creștere economică mai echilibrată și incluzivă. Aceasta este mai mult decât o alegere, este datoria noastră față de generațiile viitoare.
Din păcate, chiar dacă acționăm prompt și consistent pentru a reduce emisiile de CO2 și toate celelalte forme de poluare care sporesc efectele de seră, probabil că nu va fi suficient de rapid pentru a inversa perturbările pe care le-am provocat deja planetei noastre. Acest lucru implică faptul că unele dintre efectele negative asupra mediului probabil nu se vor diminua, ci mai degrabă vor crește pentru încă mulți ani, înainte ca eforturile noastră să devină vizibile. Astfel, acestea vor continua să inducă transformări importante în funcționarea majorității economiilor de pe glob.
Chiar dacă suntem deja conștienți de impactul acestor schimbări asupra rutinei noastre zilnice, nu ne putem imagina decât o mică parte a modificărilor pe termen lung induse în modul nostru de lucru, asupra stilului de viață pe care îl avem sau în finanțele familiilor noastre (de la cheltuielile de sănătate la costul alimentelor, al utilităților, al călătoriilor și al timpului liber etc.). Dacă oamenii ar putea înțelege pe deplin costurile financiare uriașe pe care va trebui să le suporte individual în viitor (nu foarte îndepărtat) ca rezultat al impactului climatic asupra activităților economice generale, probabil că ar înțelege mai bine cât de mic este efortul care ar trebui făcut astăzi pentru a recicla și pentru a reduce poluarea.
De mulți ani, economiștii discută despre riscurile schimbărilor climatice la nivel macroeconomic, având în vedere două perspective: riscurile fizice și riscurile de tranziție. De asemenea, cel puțin în ultimul deceniu, cercetătorii au arătat că vremea contează pentru rezultate sociale și economice (Dell și colab. 2014, Carleton și Hsiang 2016). Din păcate, majoritatea acestor riscuri au devenit deja realități și nu evenimente probabile. Ne confruntăm în ultimii ani cu pierderi economice uriașe cauzate de dezastre generate de încălzirea treptată, de inundații, de creșterea nivelului mării, de frecvența ridicată, severitatea și corelarea evenimentelor meteorologice extreme. Pierderile sunt fie sub formă de daune aduse proprietății, infrastructurii sau culturilor, de acutizare a unor afecțiuni cronice și pierderi de vieți omenești, perturbări ale comerțului și scăderi ale productivității, fie de migrație în masă și amenințări la adresa securității (Swiss Re Institute, 2021). În același timp, eforturile de reducere a poluării generate de activitățile economice au sporit costurile pentru întreprinderi și consumatori și, în unele cazuri, au făcut ca organizații sau produse / activități să devină nefezabile, cu un impact negativ asupra locurilor de muncă din acele zone. Presiuni inflaționiste ar putea apărea în viitor la nivel global sau regional dintr-o scădere a ofertei naționale și internaționale de mărfuri sau din șocuri de productivitate cauzate de evenimente meteorologice (Batten, Sowerbutts și Tanaka, 2020). Pe baza evoluțiilor actuale, putem anticipa că produsele agricole ar putea deveni (în medie) mai scumpe în viitor, din cauza implicațiilor negative ale climei asupra productivității culturilor și a creșterii animalelor, dacă nu reușim să reducem poluarea și să investim semnificativ în tehnologii mai bune (cu capacitate digitală).
În același timp, evenimentele meteorologice induse de schimbările climatice pot duce la pierderi financiare mari, avuție mai mică și PIB mai mic. Creșterea nivelului și a temperaturii mării, secetele (și incendiile asociate), inundațiile și furtunile vor afecta turismul în zonele care sunt dependente din punct de vedere economic de veniturile din activități conexe. Calitatea vieții în unele centre urbane dense poate avea de suferit, determinând astfel oamenii să se mute în alte zone, cu un impact negativ asupra unor categorii de afaceri și locuri de muncă din sectorul serviciilor și sectorul imobiliar din acele zone urbane. Impactul negativ global asupra creșterii economice și a puterii de cumpărare poate duce la accentuarea suplimentară a inegalităților și a tensiunilor sociale.
Potrivit unui raport publicat de organizația caritabilă britanică Oxfam (2021), cele mai bogate șapte țări din lume ar putea pierde miliarde în fiecare an în următoarele trei decenii ca urmare a schimbărilor climatice, în timp ce impactul asupra țărilor mai sărace ar putea fi și mai semnificativ. În același timp, Banca Mondială (2021) estimează că încă 132 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi duși la sărăcie extremă până în 2030 din cauza schimbărilor climatice. Provocările asociate schimbărilor climatice se intensifică în țările cu venituri mici până la medii din cauza sărăciei, a dezvoltării inadecvate și a dependenței ridicate de resursele naturale (Rogelj și colab., 2016).
Efectele schimbărilor climatice asupra oamenilor sunt adesea mai pronunțate în zonele și în rândul populațiilor deja vulnerabile. Acesta este motivul pentru care combaterea schimbărilor climatice trebuie însoțită de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili și pentru a aborda alte provocări globale, cum ar fi sărăcia și inegalitatea.
Cu toate acestea, există totodată un potențial semnificativ de a dezvolta proiecte ecologice care vor îmbunătăți structura și conținutul economiilor lumii. Conform principiilor managementului responsabil, obiectivul unei gestionări adecvate a unei afaceri implică faptul că trebuie să răspundem intereselor tuturor părților interesate: nu numai ale deținătorii de capital, ci în egală măsură ale angajaților, furnizorilor, clienților și, nu în ultimul rând, ale comunității locale.
Există cel puțin șapte direcții principale de dezvoltare care ar putea ajuta la reducerea impactului activităților noastre economice asupra ecosistemului planetei:
Finanțarea pentru proiecte ecologice trebuie să beneficieze de condiții avantajoase și de o combinație de fonduri publice și emisiuni private de obligațiuni sau alte surse neguvernamentale (credit bancar, finanțări ale organizațiilor internaționale). Acest lucru nu va fi ușor în condițiile creșterii peste tot în lume a datoriei publice, dar se poate realiza prin canalizarea programelor de investiții publice către atingerea obiective climatice și către tranziția la activități economice mai puțin poluante.
Infrastructura este dependentă de finanțarea publică ce trebuie să sufere modificări importante, pentru a se adapta la noile cerințe, deoarece pe lângă necesitatea deja cunoscută de a dezvolta rețelele navale, rutiere, aeriene și feroviare, anumite vulnerabilități au fost evidențiate de pandemia de COVID-19. Trecerea la electrificarea transportului rutier implică, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de stații de alimentare cu energie electrică. Apare și noțiunea de infrastructură green, având la bază o rețea planificată strategic de zone naturale și seminaturale, care pot furniza o gamă largă de servicii ecosistemice. Iar prin servicii ecosistemice înțelegem beneficii ale societății umane – aer curat, apă curată, recreerea într-un mediu sănătos, precum și o protecție a comunității împotriva inundațiilor, habitat diversificat și dezvoltarea spațiilor verzi.
Industria auto ar trebui să accelereze introducerea pe scară largă a modelelor electrice fezabile și cu autonomie îndelungată. În acest sens, producătorii din diverse țări au început să-și definească ținte, multe dintre ele situate în viitorul apropiat, orizont de 5-10 ani, care stabilesc că se va trece aproape exclusiv la producția de automobile electrice. Sigur, estimările și angajamentele, în anumite cazuri, par foarte optimiste. Dar trebuie să subliniem că aceste lucruri sunt perfect realizabile. Pe de altă parte, guvernele naționale iau în considerare introducerea anumitor restricții privind vânzările de automobile diesel și benzină. Evoluția tehnologiei arată că în mod cert, viitorul va fi cel al autovehiculelor bazate pe electricitate. Tehnologia mai trebuie însă să evolueze până când acestea vor oferi același confort și autonomie precum vehiculele clasice cu motoare bazate pe combustie internă.
Există mai multe noi industrii și tehnologii curate bazate pe digitalizare a căror dezvoltare trebuie sprijinită. Vorbim deja despre un ecosistem virtual în care sunt dezvoltate noi servicii și produse. Aceste produse și servicii trebuie să respecte standarde stricte de securitate și confidențialitate. Economia digitală ajută companiile să facă față provocărilor în epoca indusă de criza pandemică pentru a crea noi modele de afaceri digitale, adaptate la cerințele societății. Există unele estimări care afirmă că în următorul deceniu 70% din valoarea nou creată în economie va avea la bază modele de afaceri care utilizează platforme digitale. Aceste estimări optimiste trebuie să țină cont însă că o parte semnificativă numeric din populația lumii nu este conectată la internet. Viitorul însă va trebui să răspundă provocărilor de azi și să aducă soluții de pătrundere în era digitală a națiunilor lumii.
Sistemele naționale de educație și organizațiile private implicate în activități educaționale pentru toate categoriile de vârstă și profesie trebuie să continue să investească în schimbarea mentalității colective. Deși cetățenii sunt mult mai conștienți de importanța protejării mediului și a menținerii habitatelor nepoluate, acest proces trebuie accelerat și, de asemenea, ar trebui susținut mai intens prin activitatea organismelor internaționale cu strategii, analize și propuneri pentru promovarea dezvoltării durabile și a comportamentului responsabil al indivizilor, al familiilor și al comunităților.
Economia circulară oferă în continuare numeroase oportunități pentru dezvoltare durabilă bazată pe noi modele de organizare a activităților economice cu un impact negativ minim asupra mediului. Pandemia a catalizat prioritățile globale și astfel nu mai putem amâna eforturile de combatere a crizei climatice. Dezvoltarea durabilă se poate realiza prin conceptul de economie circulară, ecologică și prin unirea partenerilor din lanțul valoric. Într-o lume în care majoritatea produselor aparțin economiei liniare, concepute pentru a fi utilizate și apoi aruncate ducând la cantități enorme de materiale irosite și la poluare, nevoia de schimbare este obligatorie. Într-o economie circulară, produsele sunt refolosite, cele care nu pot fi reutilizate sunt reciclate prin procese chimice, mecanice sau biologice. Astfel, se obține reducerea amprentei de carbon, reducerea materiei prime rezultate din combustibil fosil și folosirea materiilor prime durabile, având la bază alegerile bio.
Sănătatea populației este influențată de nivelul schimbărilor climatice, de posibilele răspândiri ale bolilor contagioase, dar și de siguranța cetățenilor ca urmare a intensificării dezastrelor naturale. Prin urmare, asistența medicală și farmaceutică rămâne unul dintre cele mai importante sectoare în care cercetarea și investițiile trebuie să continue la un nivel accelerat. Sistemele naționale de sănătate, precum și rețelele private ale furnizorilor de servicii medicale, ar trebui să continue să își dezvolte serviciile și să sporească accesibilitatea, atât în ceea ce privește proximitatea, cât și costurile.
În ultimul timp, atât organizațiile internaționale, cât și societatea civilă s-au preocupat de accelerarea adoptării măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.
Unul dintre răspunsurile UE a fost de a așeza schimbările climatice în fruntea agendei sale politice prin Pactul Verde European publicat în decembrie 2019 de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Scopul principal al Pactului Verde European este de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta recunoaște faptul că impactul schimbărilor climatice va deveni imposibil de gestionat dacă noi, ca societate, nu luăm măsuri imediate și decisive, inclusiv măsuri economice și planuri regionale de ajutorare, care sunt deja în curs de desfășurare la nivelul UE.
Lupta pentru conservarea unui mediu sănătos pentru generațiile viitoare are și o componentă economică importantă. Dezvoltarea viitoare a tuturor economiilor va depinde de capacitatea de a produce fără a polua, iar bunăstarea societății va fi influențată de abilitatea de a funcționa într-o manieră prietenoasă cu mediul. Tehnologia nepoluantă și capacitățile de producție fără impact asupra mediului vor fi elemente cheie ale competitivității pe plan internațional. Totodată, agricultura ecologică și rezilientă față de noile condiții climatice va constitui un factor important pentru echilibrul macroeconomic și pentru menținerea sănătății populației. În condițiile în care comerțul internațional va ajunge probabil să fie dominat de bunurile bazate pe tehnologii nepoluante, obținerea unui echilibru extern (balanță comercială, cont curent, datorie externă etc.) va depinde foarte mult de dobândirea și utilizarea acestor tehnologii prin cercetare și investiții canalizate. Țărilor sărace sau în curs de dezvoltare, care în plus au acumulat și datorii în creștere în ultimii ani, le va fi foarte greu să finanțeze astfel de obiective, dacă nu reușesc în primul rând să pună în ordine finanțele publice și să eficientizeze sectorul administrației care consumă o parte semnificativă a resurselor bugetare atât de necesare pentru investiții. Pentru o dezvoltare viitoare robustă și durabilă este nevoie de o echilibrare cât mai rapidă a bugetelor publice, astfel încât acestea să aibă spațiul necesar pentru investițiile atât de importante ce trebuie efectuate. La rândul său, partea privată a economiei are nevoie să adopte cât mai rapid și autentic obiective privind mediul, guvernanța și impactul social, armonizate cu cele privind eficiența economică la care nu se poate renunța niciun moment pentru că rămân motorul dezvoltării, inovației, productivității, adaptării la noile condiții și nevoi. Accentuarea priorității obiectivelor ESG (Environmental Social Governance) pe agenda companiilor poate veni doar odată cu conștientizarea importanței lor de către consumatori, astfel ca ele să fie cerute tot mai mult și să reprezinte un criteriu în alegerea ofertelor disponibile pe piață. Tocmai de aceea, sistemul de educație și de formare trebuie să pună mai mult accent pe conștientizarea populației față de aceste priorități devenite existențiale.
Totodată, măsurile publice de stimulare a dezvoltării economice durabile prin încurajarea producției, a transportului și a distribuției mai curate de bunuri și servicii, împreună cu o taxă mai mică pentru companiile care reduc poluarea sunt mai necesare ca niciodată. Ne aflăm într-un moment decisiv în transformarea și dezvoltarea economiei ca urmare a mai multor factori catalizatori, dintre care criza pandemică este foarte importantă. Nu putem înțelege cu adevărat economia de astăzi dacă nu suntem în măsură să ne imaginăm cum va arăta probabil mâine și toate acțiunile noastre actuale trebuie să vizeze dezvoltarea lumii de poimâine. Nu este ușor, dar este de o importanță capitală!
După corecția abrupta din luna martie 2020, piața romanească a trăit 18 luni de euforie aproape continua. Dacă trendul actual se menține, anul 2021 ar putea fi al doilea cel mai bun pentru indicele BET din ultimii 10 ani, respectiv al treilea cel mai bun – de la criza din 2008. În primele 9 luni din acest an, indicele BET s-a apreciat cu circa 22%, o performanta peste media ultimilor 12 ani, respectiv o apreciere de 12-13% p.a.
Iata cum arata evolutia indicelui BET incepand cu anul 2008:
An
Indicele BET
Evolutie %
2008
2253
-69.94%
2009
5065
124.81%
2010
5672
11.98%
2011
4887
-13.84%
2012
5481
12.15%
2013
6379
16.38%
2014
6033
-5.42%
2015
6269
3.91%
2016
7518
19.92%
2017
8370
11.33%
2018
6951
-16.95%
2019
10028
44.27%
2020
10306
2.77%
2021
12529
21.57%
* primele 9 luni
Dupa o crestere sustinuta a BET in ultimele 18 luni, intrebarea „Cat va mai continua aceasta crestere” devine una legitima, iar raspunsul este de luat in calcul. Din acest motiv, va propunem sa facem o scurta analiza a datelor care stau in spatele evolutiei indicelului BET, din punct de vedere tehnic.
Care a fost evolutia indicelui BET in primele 9 luni din anul 2021
In analiza facuta, au fost luate in calcul numarul de sedinte din acest an, incheierile saptamanale si cele lunare. Astfel, 114 sedinte, respectiv 60,63% din cele 188 sedinte incheiate (pana pe data de 27 septembrie a.c.), au fost verzi. Doar 74 de sedinte (39,31%) au avut inchderi rosii. Februarie si aprilie au fost singurele luni in care Bursa de la Bucuresti a avut mai multe inchideri rosii decat verzi, in timp ce lunile martie, iunie si august au fost cele in care a avut cel mai mare raport de sedinte verzi versus rosii. Mai jos, puteti observa o statistica detaliata a inchiderilor din primele 9 luni de tranzactionare.
Luni
Inchideri verzi
Inchideri rosii
Ianuarie
11
8
Februarie
9
11
Martie
18
5
Aprilie
9
12
Mai
13
7
Iunie
15
7
Iulie
12
10
August
16
6
Septembrie
11
8
Total sedinte
114
74
Din punctul de vedere al inchiderilor saptamanale, dintr-un numar de 37 de saptamani, 25 au inchis pe verde si doar 14 pe rosu. Singurele luni in care cotatia BET a suferit corectii au fost februarie si iulie.
Predictii legate de evolutia indicelui BET, din analiza Teoriei Valurilor lui Elliott
Se poate argumenta ca exista o crestere foarte mare in ultimul an si jumatate pentru indicele BET – aproape 80% – si, ca urmare, probabilitatea unei corectii in perioada urmatoare ar fi una destul de crescuta. Un factor interesant este ca si indicii din pietele mature au avut evolutii similare cu BET, in aceeasi perioada. Dow Jones a crescut cu aproximat 75% din minimele din martie 2020, in timp ce indicele DAX are aproximativ +83%. Totodata, este important de mentinat ca piata romaneasca este puternic corelata cu evolutiile pietelor globale, asadar evolutia BET si a companiilor incluse in acest indice depinde in mare masura de sentimentul si evolutia pietelor mature.
Din punct de vedere tehnic, daca se analizeaza evolutia graficului BET de la prima sedinta de tranzactionare si pana in prezent, se poate observa un patern care sugereaza plasarea cotatiei indicelui pe un posibil val 3 de impuls. Acesta ar avea cea mai puternica miscare dintre cele 5 valuri din miscarea ascendenta, iar cresterile ar veni pe un val de stiri pozitive. Trendul din acest val atrage atentia „spectatorilor”, acestia intrand in piata si incercand sa profite de cresteri.
Predictii statistice ale evolutiei BET
Daca se accepta ideea ca exista suficiente puncte comune, dintre cele enumerate mai sus, cu situatia la care asistam astazi – stiri pozitive, cresterea evidenta a interesului pentru investitiile pe Piata de capital, cresteri sustinute ale cotatiilor si a numarului de conturi noi de tranzactionare create -, se poate face un calcul statistic, bazat pe Teoria Valurilor lui Elliott, pentru evolutia indicelui BET. Astfel, conform teoriei, care sustine ca raportul dintre inaltimea unui val si urmatorul val mai inalt este de aproximativ 0.618 iar invers de 1.618, ar rezulta ca acest val 3 s-ar sfarsi in momentul in care indicele BET va ajunge in zona 16.000 de puncte.
In cazul in care rationamentele de mai sus se probeaza, ar insemna un avans de circa 28% fata de cotatia curenta. Asadar, in prezent ne-am situa undeva spre jumatatea raliului generat de un posibil val 3.
De cealalta parte, trebuie luat in calcul si scenariul pesimist, in care miscarea ascendenta se opreste in jurul valorii curente a indicelui BET. Astfel, daca folosim retragerea Fibonacci – un indicator popular printre investitori in Analiza tehnica -, o posibila corectie ar putea duce cotatia, cel mai probabil, in jurul valorii de 10.400 puncte, corespunzator retragerii de 61,8% – o zona de suport puternica. Astfel, in scenariul negativ, aproape tot avansul din ultimele 9 luni ar putea fi anulat.
La final, de mentionat este faptul ca analiza de mai sus nu este sub nici o forma o recomandare de cumparare sau vazare. Datele de mai sus releva doar 2 dintre posibilele scenarii de evolutie a BET in perioada urmatoare, existand riscul ca oricare dintre aceste scenarii sa nu se materializeze. Acest material este strict informativ – va recomandam sa va bazati deciziile de tranzactionare in special pe analizele personale pe care le faceti pentru produsele de investitii recomandate gradului vostru de aversiune la risc si a experientei pe care o aveti in tranzactionare.
Piața neagră a țigaretelor scade în iulie 2021 până 7,7% din totalul consumului, cu 2,5 p.p. față de luna mai, conform Novel Research. Contrabanda revine astfel la nivelul din iulie 2020, când a fost înregistrat cel mai mic procent de când compania Novel a demarat cercetarea pieței negre.
„În iulie 2021, piața neagră a scăzut în majoritatea regiunilor țării. Cea mai mare scădere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în sud-vest (aproape 6 p.p. până la 5,7%), nord-vest (minus 5,4 p.p. până la 9,2%), vest (minus 5,1 p.p. până la 8%). Deși în scădere semnificativă (minus 5,1 p.p.), nord- est continuă să fie cea mai afectată de contrabandă, cu 20,2%, cel mai ridicat nivel comparativ cu restul zonelor țării. Creșteri ale pieței negre sunt notate în sud-est (plus 2 p.p. până la 7,6%) și centru (plus 1,3 p.p. până la 1,3%). Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, ponderea „cheap whites” continuă să se majoreze cu 3,9 p.p. până la peste 66%, Moldova scade cu 3,4 p.p. până la 12,3%, iar Ucraina și Serbia rămân relativ constante față de mai 2021”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„Scăderea semnificativă a contrabandei, chiar și în contextul relaxării unor restricții legate de pandemie, se datorează eforturilor autorităților de aplicare a legii, în parteneriat cu mediul privat. BAT sprijină aceste eforturi în cadrul programului Stop Contrabanda și a donat recent Poliției de Frontieră 250 de camere speciale de supraveghere, care vor fi instalate la granițele României pentru combaterea traficului de țigări. Vom continua să fim un partener corect al autorităților în lupta cu acest fenomen care afectează profund economia și societatea”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco.
„Scăderea record a contrabandei aduce încasări record la buget, datorită creșterii pieței legale. JTI a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 6,3 miliarde lei, mai mult cu 16% față de 2019. 75% din cifra de afaceri, și anume 4,8 miliarde lei s-au virat la stat: accize, TVA și alte taxe și contribuții. Conform execuției bugetare pe primele șase luni, veniturile provenite din tutun au crescut cu 18,7% de la an la an. Aceasta în condițiile în care veniturile din acciza la țigarete au fost singurele în creștere în 2020, anul pandemiei, cu 10,9% mai mult decât în 2019. Extrapolând, putem spune că taxele la țigarete și produse din tutun echivalează cu peste 10% din ipoteticul PNRR, încasări pentru care statul nu întocmește planuri și proiecte, nu depune eforturi și nu îndeplinește condiții. Urmează o perioadă incertă din multe puncte de vedere, iar evoluțiile globale sunt dificil de prevăzut chiar și de către cei mai lucizi analiști. Ne dorim să continuăm să participăm la redresarea și consolidarea economică a țării, plătind taxele, salariile, investind, fiind un partener al autorităților. Ca urmare, sunt absolut necesare predictibilitatea fiscală și a cadrului de reglementare, precum și continuarea eforturilor de combatere a contrabandei, în parteneriat cu companiile private oneste”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„PMI a atras atenția în mai multe rânduri asupra pericolelor reprezentate de contrabandă și contrafacere, și a îndemnat atât sectorul privat, cât și pe cel public să își unească forțele pentru a combate comerțul ilicit. Pierderile fiscale înregistrate de cele 27 de țări din Uniunea Europeană din cauza contrabandei se ridică la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Pe plan local, chiar dacă piața neagră se află în scădere, este îngrijorătoare creșterea produselor fără marcă (illicit whites). PMI a anunțat recent lansarea celei de-a treia runde de finanțare a PMI IMPACT, o inițiativă globală prin care susține proiecte menite să reducă sau să prevină comerțul ilicit, inclusiv în România. De asemenea, PMI continuă să investească semnificativ în controale la nivelul lanțului de aprovizionare prin măsuri de prevenire și prin implementarea de protocoale stricte de verificare prealabilă a tuturor clienților și furnizorilor”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director Communications & External Affairs, Philip Morris România.
„Contrabanda și implicațiile grave ale fenomenului nu doar la nivel economic, prin prejudicierea bugetului, dar și asupra societății încep să fie din ce în ce mai vizibile, cu toate că piața neagră se află în scădere. Devine evident pentru publicul larg că a face contrabandă cu produse din tutun nu reprezintă o activitate economică obișnuită la granițele țării, ci o infracțiune gravă, care ține de crima organizată, de traficul de persoane, de arme sau droguri. Într-un context geopolitic complex și în condițiile în care România are a doua cea mai extinsă graniță externă a Uniunii Europene, după Finlanda, este nevoie cu atât mai mult de coordonarea eforturilor de combatere a contrabandei într-o Strategie la nivel național, care să cuprindă toți factorii de decizie asupra sectorului tutunului”, a declarat Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Este îmbucurător să vedem că eforturile continue ale Vămii Române pentru combaterea comerțului ilegal cu țigarete dau rezultate, iar piața neagră a revenit la nivelul din iulie 2020, cel mai scăzut înregistrat în ultimii 15 ani. Ne propunem ca și în acest an să menținem comerțul ilegal cu țigarete la sub 10% și astfel să contribuim semnificativ la securizarea veniturilor bugetare provenite din accizele pentru tutun. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, încasările din accize pentru produse din tutun în 2020 au fost cu 10,9% mai mari decât în anul precedent. Prin acțiunile și operațiunile pe care le derulăm urmărim ca și în 2021 statul român să raporteze venituri bugetare în creștere față de 2020”, a declarat directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.
„Şi în primul semestru al anului 2021, Poliţia de Frontieră Română a continuat urmărirea îndeplinirii obiectivelor trasate de legislaţia naţională, în ceea ce priveşte eficientizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere. Astfel, în primele șase luni ale anului, poliţiştii de frontieră au reţinut peste 1.442.500 de pachete cu ţigări, aproximativ 57,5 tone de tutun şi 475 kg tutun pentru narghilea, fiind identificate şi destructurate patru grupuri organizateîn vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost identficate 44 persoane. Persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări provin din România, R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.
„Prioritizarea prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun la nivelul Poliției Române este reflectată de rezultatele deosebite obținute, atât din perspectiva capturilor realizate, cât și a nivelului minim al pieței negre a țigaretelor înregistrat în România, din anul 2008, până în prezent. Suntem convinși și determinați să continuăm eforturile noastre, în cooperare cu ceilalți parteneri instituționali și cu mediul de afaceri, pentru a da eficiență sporită activităților desfășurate”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice – comisar șef de poliție Aurel Dobre.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Includerea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
În 2019, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1,6% din PIB. În 2020, sectorul tutunului a devenit cel mai solid contribuabil pentru statul român.
Appraisal & Valuation SA, deținătorul brandului NAI Romania și unul dintre liderii pieței de evaluări (indicativ bursier APP), anunță că „se alătură programului AdWise și va oferi antreprenorilor interesați know-how privind serviciile de evaluări prin intermediul unor specialiști evaluatori cu o experiență de peste 10 ani în domeniu”.
AdWise,inițiat de omul de afaceri Dragoș Anastasiu, business angel și fondator Eurolines, oferă strategii de creștere, servicii suport, training și expertiză la standarde ridicate prin aportul a peste 20 de companii din România. Aderând la program, Appraisal & Valuation SA le oferă antreprenorilor înscriși în programul AdWise „servicii de consultanță privind inițierea și derularea activităților de evaluare și susține importanța, dar mai ales beneficiile evaluărilor periodice ale companiilor”.
Andrei Botiş, CEO Appraisal & Valuation SA: „Antreprenorii simt deseori nevoia unor experiențe proprii pentru a-și putea administra afacerile, însă aceasta strategie s-a dovedit în timp a fi una pierzătoare. Prin programul AD WISE, antreprenorii românii au șansa de a câștiga timp și bani prin shortcut-uri oferite de companii cu experiență în afaceri. Aceste shortcut-uri nu reprezintă altceva decât înțelepciune antreprenorială obținută în zeci de ani de muncă, transpusă în servicii de consultanță pe înțelesul tuturor, la prețuri accesibile. O inițiativă care va dezvolta mediul de afaceri din România și va orienta companiile, indiferent de mărime, către creștere, un obiectiv care pare neglijat din cauza timpului excesiv petrecut pe micromanagement”.
Marius Ghenea, business angel și antreprenor în serie, se alătură proiectului AdWise, oferind serviciile sale de training în afaceri tuturor clienților: „Antreprenorii la început de drum au cea mai mare nevoie de consultanță, deoarece experiența lor practică în orice domeniu este limitată, mai ales dacă vorbim despre antreprenori de startup la prima încercare. În mod paradoxal, companiile mici folosesc însă mult mai puțină consultanță față de companiile mari, una dintre problemele tipice fiind legată de bugetele materiale necesare pentru orice proiect de consultanță, pe care antreprenorii nu le au la îndemână. Cealaltă problemă este că, dacă începem să apelăm la consultanță, într-un startup, așa cum spuneam, cam orice zonă a afacerii ar trebui acoperită și cu consultanți, deoarece nu avem suficientă experiență în nicio zonă a afacerii și nici suficientă istorie operațională care să ne spună, măcar empiric, ce merge mai bine și ce nu merge deloc”.
Acțiunile Appraisal & Valuation SA sunt listate, sub simbolul APP, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (piața AeRO) a Bursei de Valori București. Compania a derulat un plasament privat de acțiuni, care s-a desfășurat cu succes. Plasamentul privat de acțiuni, precum și operațiunile referitoare listării la bursă au fost intermediate de broker-ul TradeVille.
Strategia Appraisal and Valuation SA de a performa pe piața de capital include atragerea în echipă a celor mai buni specialiști de pe piață, crearea unor divizii noi, achiziții de companii din același domeniu de activitate și arii conexe, precum și extinderea serviciilor și a platformelor digitale atât la nivel local, cât și internațional.
Appraisal & Valuation SA, fondată în 2010, este „deținătorul brandului NAI Romania, fiind unul dintre liderii de piaţǎ pentru servicii de evaluǎri și în același timp, reprezentantul exclusiv al NAI Global în România şi Republica Moldova. NAI Global reprezintǎ o rețea de companii imobiliare comerciale independente și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii imobiliare comerciale din întreaga lume, formată din 5.000 de profesioniști și 375 de birouri în 55 de țări din întreaga lume. Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: evaluări imobiliare, evaluarea companiilor, evaluarea obiectelor de artă, a terenurilor agricole, a fermelor de producție, a halelor de depozitare și producție, precum și ale echipamentelor tehnice. Appraisal & Valuation SA este membru corporativ al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), organizație profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați care dobândesc această calitate, în condițiile legii”.
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și-a reconfirmat potențialul educațional și de cercetare prin organizarea la București, în parteneriat cu Societatea Internațională pentru Studiul Comparativ al Civilizațiilor – International Society for the Comparative Study of Civilizations (ISCSC), cu sediul în California, a ediției aniversare, cu numărul 50, a conferinței acesteia, cu tema „Civilizația la o răscruce de drumuri – Civilization at a Crossroads”. Totodată, a fost marcată împlinirea a 60 de ani de la fondarea, în 1961, la Viena, a ISCSC.
Prin relevarea temei dezvoltate de conferința de la București, într-un moment cum este cel pe care omenirea-l traversează acum, ca și prin nivelul participării și abordării științifice al reuniunii, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a dobândit valoare de reper în impulsionarea lansării de idei și creării de metode pentru lumea de mâine, a cărei (supra)viețuire trebuie asigurată de azi, reactivând vizionar fundamente clasice și învățăminte general umane.
Criza actuală, în primul rând, o criză morală
Elita mondială în domeniul studiului comparat al civilizațiilor reunită în conferința de la București – profesori și cercetători de prim rang ai cunoașterii resorturilor și relaționărilor de creație și evoluție ale lumii contemporane – a fost salutată în deschiderea reuniunii de prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”. Studierea civilizațiilor lumii, a reliefat prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, este domeniul în care Dimitrie Cantemir a excelat: „Imaginându-ne o posibilă implicare a gândirii cantemiriene în problematica lumii de azi, pentru că marile spirite sunt nemuritoare, ce ar gândi Cantemir văzând această omenire dezorientată? Gândirea sa și-ar putea găsi o contribuție până în zilele noastre – contribuție parțială pentru unele probleme, totală, pentru altele. Criza actuală este o criză morală – dincolo de cea materială, climatică, politică, geopolitică, sanitară, există o criză morală a umanității, de multă vreme și se acutizează, inclusiv pentru că umanitatea, cândva, undeva, nu a prețuit moștenirea marilor civilizații”.
Toată lumea, în dezacord cu toată lumea
Savanți din 22 de țări au prezentat idei, rezultate de cercetare și soluții abordând teme precum: „Istorii și literaturi juridice comparative”; „Cultură comparativă, artă, valori, religie, limbă”; „Est, Vest și globalizare”; „Protecția comparativă a mediului și supraviețuirea civilizației”; „Principii științifice comparative, sisteme economice și politice”; „Ce constituie Înțelepciunea sau Justiția printre civilizațiile disparate?”; „Angajamente constructive între civilizații”; „Educația ca transmitere a civilizației”; „România între Est și Vest”. Un loc tematic distinct i-a fost dedicat lui „Dimitrie Cantemir – Puntea de aur dintre Orient și Occident”.
Prof. dr. Peter Schlosser, vicepreședinte al Universității din Arizona, a pledat cu argumente forte ale științei și ale realității contemporane, întărite prin rezultate ale propriilor cercetări, pentru acțiune salvatoare și rațională în folosul umanității, acum, și nu mai târziu.
Prof. dr. Andrew Targowski, Universitatea de Vest din Michigan: „Trăim un moment în care toată lumea e în dezacord cu toată lumea. Idei de civilizație se prăbușesc din interior. Asistăm la o confruntare între civilizații. Astăzi, religia civilizației globale este businessul. Încotro ne ducem, când globalul devine virtual?!”
Dr. Lynn Rhodes, președinte al ISCSC, California: „Civilizația noastră se confruntă cu multe probleme. Soluțiile pot fi identificate prin analiză și cunoaștere în conferințe cum este aceasta. Discuțiile despre civilizație, despre supraviețuirea noastră ca umanitate sunt esențiale pentru înțelegerea lumii în care trăim, a diferențelor și provocărilor cu care se confruntă omenirea, pentru a găsi forme de cooperare eficientă”.
Din perspectivă integrator-culturală, Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a relevat provocările și prioritățile pentru educație și învățare ale UNESCO.
Prof. dr. Fernando León García, președintele Universității CETYS Mexico, președintele Asociației Internaționale a Președinților de Universități, a evidențiat voința lumii academice de a depăși starea actuală a omenirii prin solidaritate și empatie.
Conferința „Civilizația la o răscruce de drumuri – Civilization at a Crossroads”, organizată de Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, în parteneriat cu Societatea Internațională pentru Studiul Comparativ al Civilizațiilor – International Society for the Comparative Study of Civilizations (ISCSC), a oferit cadrul ideal pentru cinstirea unei personalități contemporane a cercetării privind cauzele și posibilele consecințe ale stărilor prin care trece lumea de azi: Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a conferit titlul de doctor honoris causa profesorului Peter Schlosser, vicepreședinte al Universității din Arizona. Prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a prezentat hotărârea Senatului de acordare a înaltului titlu și, ulterior, a citit diploma de onoare în limba latină acordată laureatului. Din laudatio privind personalitatea și opera științifică a profesorului Peter Schlosser, prezentat de prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, vicepreședinte al Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, reținem: Prof. dr. Peter Schlosser „este absolvent al prestigioasei Universități de la Heidelberg, în specialitatea fizică, este profesor universitar la Global Futures și deține funcții atât în cadrul Școlii de Sustenabilitate a Școlii Explorării Pământului și Spațiului din Colegiul de Arte Liberale și Științe, cât și în cadrul Școlii de Inginerie Sustenabilă și de Construcție a Mediului la Ira A. Fulton School of Engineering. Laboratorul a fost lansat pentru a valorifica capacitatea inovativă a universității și a dezvolta opțiuni pentru un management eficient al planetei.
Profesorul Peter Schlosser este un lider mondial în domeniul științelor Pământului, având o mare experiență în hidrosferă și în cauzele care afectează starea naturală a planetei, care este generată de oameni. Înainte de a se alătura Universității de Stat din Arizona, profesorul Schlosser a predat geofizica și a fost șeful Departamentului de Inginerie a Pământului și Mediului, profesor de științele mediului, director adjunct și director de cercetare al Institutului Pământului.
De asemenea, a fost membru fondator și președinte al Institutului Pământului și membru al grupului de seniori al Observatorului Pământului Lamont-Doherty. Anterior acestor funcții, a fost profesor la Universitatea din Heidelberg și visiting professor la Universitatea Washington-Seattle. Lucrările sale de cercetare, cuprinse în 180 de publicații în reviste științifice, în comunicări în cadrul numeroaselor conferințe și în 18 proiecte, includ studii asupra mișcării și variabilității apei din oceane, lacuri, râuri, pânze freatice, folosind substanțe cu urme antropogenice și izotopi drept coloranți. A studiat mișcarea aerului din oceane în atmosferă, reconstrucția înregistrărilor paleotemperaturii prin folosirea arhivei pânzei freatice, impactul antropogenetic asupra sistemelor naturale și sustenabilitatea dezvoltării ca disciplină universitară. Cercetările sale au un aport important în înțelegerea circulației oceanice și a rolului oceanului asupra climei. Aceleași principii sunt folosite pentru a investiga curgerea pânzei freatice, ce are rezultate relevante pentru studierea riscului de mediu și ale impactului acestuia.
A susținut că studiile asupra climei contribuie, în mod evident, la demonstrarea necesității limitării cu 1,5 grade C a încălzirii globale, conform acordului climatic de la Paris din 12 decembrie 2015. În lucrările sale, profesorul Peter Schlosser, alături de colaboratorii săi, a susținut că știința trebuie să ofere soluții pertinente pentru a lupta împotriva incertitudinii ireductibile care determină riscurile globale sistemice, ca și pentru responsabilitatea socială ce-i revine pentru menținerea vieții și bunăstării omenirii. Căile de investigare și de comunicare pot avea o importantă contribuție la istoria și filosofia științei și studiilor științifice, în scopul progresului continuu al acestui domeniu vital existenței umane. Domnia Sa este membru al Academiei Naționale Germane de Științe, membru al Asociației Americane pentru Progresul Științelor, membru al Uniunii Americane de Geofizică și al Clubului Exploratorilor”.
„O planetă sub presiune”
– Trăim pe o planetă sub presiune – spune profesorul Peter Schlosser.
– Cum putem să scăpăm? – Trebuie nu doar să analizăm situația actuală, ci și să determinăm ce oportunități de acțiune avem, spre ce viitor putem să avansăm. Să înțelegem cum și de ce este planeta sub presiune peste tot în lume. Nu doar civilizațiile sunt la răscruce, ci planeta întreagă.
– Care sunt cele mai mari provocări ale momentului? – Înregistrăm concomitent mai multe provocări. Fenomenele nu mai sunt localizate, ci generale. La nivel extrem sunt provocările naturii. Se suprapun provocările economice, energetice, instabilitatea socială. Acum se suprapune și pandemia. Veți spune că astfel de provocări au mai fost. Da, însă acum avem un timp de răspuns scurt. Iată dinamica populației: populația lumii a depășit 7 miliarde; ne apropiem de 10 miliarde. Totodată, piramida clasică a vârstelor populației se schimbă: sunt mai mulți oameni în vârstă. Să ne gândim la capacitatea planetei. Zece miliarde s-ar putea să fie mult.
– Cumva prea mult? – Planeta va putea să susțină atâta populație, dar nu pe termen nelimitat. Crizele sunt din ce în ce mai dese, cu costuri tot mai mari. Mai avem câțiva ani ca să intervenim, însă nu mulți. Prea am împins planeta în zona limită.
– Ce putem face ca să supraviețuim, poate și să ne dezvoltăm? – Să ne adaptăm, dar nu prea mult, în sensul că trebuie să înțelegem omul ca personalitate, cu posibilitățile, cu specificul fiecăruia. Diversele opțiuni să nu însemne sacrificii.
– Care ar fi rolul universităților? – Fiecare universitate din lume ar trebui să-și aloce o parte din preocupări acestor direcții. Avem nevoie de stabilitate în structurile sociale. Situația actuală deschide și posibilități de a inova, de a dezvolta noi industrii. Nu totul e negru, fără soluție.
Proiectul România Educată cuprinde o arie de interes, practic, identificată cu întregul nostru sistem economico-social în orizontul următorului deceniu. Ca urmare, cele „zece valori care ar trebui să definească educația din România, la nivel de sistem, de individ și de conținuturi”, pe care le propune România Educată, identificându-le cu „zece deziderate pentru sistemul educațional românesc la orizontul 2030”, pot fi considerate repere pentru perspectiva de ansamblu a evoluției așteptate la nivelul țării:
echitatea
integritatea
starea de bine
profesionalismul
excelența
respectul
flexibilitatea
diversitatea
transparența
colaborarea. Un deceniu înainte sau un deceniu în urmă?
Confundat cu o nouă lege a educației naționale (poate din limitările, din repezeala și din nevoia de simplificări specifice vremurilor de azi), proiectul România Educată totuși nu conține reglementări, ci numai conturează direcții. Sunt direcții de ansamblu, multe de interes și cu impact pentru o varietate de sectoare economice, sociale, culturale. Așa apare prefigurată structura ciclurilor de învățământ, importantă pentru beneficiarii de resursă umană formată prin sistemul de educație. Cerinței de forță de muncă mediu calificată (meseriași), cerință reclamată și în prezent de mediul economic și, cu atât mai mult, în perspectiva următorului deceniu, structura sistemului educațional avansată de proiectul România Educată îi răspunde printr-o schema din care lipsește tocmai învățământul profesional: sunt indicate trei forme de liceu – teoretic, vocațional, profesional, fiecare cu clase de la a IX-a la a XII-a – și atât. Școala profesională lipsește. Este adevărat, marcarea liceului profesional este însoțită de sublinierea „dual unde este posibil”, iar în textul proiectului învățământului profesional i se face o largă prezentare, însă ca formă de liceu.
UE oferă asistență financiară pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre pentru a stimula economia și a construi o Europă mai rezistentă, ecologică și digitală.
Sursa: European Commission, https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/recovery-fund-eu-delivers/
Cum funcționează?
Țările UE își prezintă Comisiei Europene planurile naționale de recuperare și reziliență
Comisia evaluează planurile
Consiliul dă undă verde țărilor din UE să primească debursări ale fondurilor de recuperare
Semnarea acordurilor de subvenții și împrumuturi
Banii pot începe să fie plătiți către țările UE.
Câți bani sunt disponibili pentru țările UE?
Facilitatea de recuperare și reziliență (RRF): Total 672,5 miliarde EUR:
Subvenții de 312,5 miliarde EUR
Împrumuturi de 360 miliarde EUR.
13 iulie 2021 – Consiliul aprobă primul lot de planuri: 12 țări din UE pot primi debursări din fondul de recuperare al UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania);
28 iulie 2021 – Consiliul aprobă al doilea lot de planuri: 4 țări din UE pot primi debursări din fondul de recuperare al UE (Croația, Cipru, Lituania, Slovenia).
Sursa: European Commission, https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/recovery-fund-eu-delivers/
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, asociație non-profit și non-guvernamentală a fermierilor din România publică ultimul raport al pieței de cereale din România.
Piața grâului
Grâul românesc a cunoscut susținere în paritatea CPT Constanța. Cererea de mărfuri din bazinul Mării Negre și recentele scăderi de producție din UE, precum și procentul mare de grâu furajer în producția franțuzească au făcut ca ofertele cumpărătorilor în paritatea CPT Constanța să rămână la nivelul de 245 EUR/tonă. Însă specificația furaj a cunoscut o elasticitate mult mai mare, ea întinzându-se până la 9 EUR/tonă în sens negativ.
Mulți fermieri se gândesc cu foarte mare atenție la ce mărfuri să elibereze în aceste zile – grâu, porumb sau floarea-soarelui. Este un semn de întrebare la care vom încerca să răspundem punctual pe fiecare categorie de marfă în parte.
La capitolul grâu, avem, până la această, oră un volum de 2.300.000 de tone exportate, mai precis de la 1 iulie până la 19 septembrie 2021. Potențialul românesc de export este cotat în acest an la un nivel de peste 7 milioane de tone (și aceasta este o estimare minimă). În acest sens, vedem cum o marjă mai mare cu circa 10-12 EUR/tonă aplicată unei cantități de grâu apare mult mai tentantă într-un scenariu de iarnă a anului 2022 decât păstrarea unei cantități mult mai mici de semințe de floarea-soarelui. Și acest lucru este oarecum generat de condiția de păstrare a mărfurilor, unde este mult mai facil din punct de vedere operațional a păstra grâul decât semințele de floarea-soarelui.
Să vedem acum evoluția EURONEXT pentru grâu, căci, după cum enunțam în numărul 36 al raportului, acesta este decuplat de bazinul Mării Negre, dar oferă o imagine de egalitate între BS (Black Sea) și această indicație. Vizualizăm MLZ1, adică DEC21, în creștere față de deschidere cu 1,25 EUR. Nivelul de închidere a ședinței de tranzacționare este situat la 253,25 EUR. Paritatea EURO/USD 1:1,172 ne indică o echivalență de 296,8 USD.
De ce folosim moneda USD în comparație? Pentru a genera un comparativ intre BSW (Black Sea Wheat – Bursa Mării Negre), unde se tranzacționează în USD (60% din tranzacțiile la nivel mondial se efectuează în USD), și EURONEXT.
GRAFICUL EURONEXT MLZ21 – DEC21 ne indică o diferență pozitivă față de momentul aprilie 2021, de circa 53 EURO/tonă, atunci când estimările emisferei nordice în ceea ce privește recoltele după ieșirea din iarnă erau extrem de pozitive. Suntem la un nivel care a mai fost atins doar la începutul lunii august, mai precis imediat după eliberarea raportului USDA din 10 august 2021.
Noi previzionam un efect de degradare temporară, ca efect de digestie și disipare a cifrelor exprimate de raport, până când majoritatea recoltelor sunt strânse de pe câmp. Iar indicațiile de astăzi arată corectitudinea estimărilor pe care le-am avut.
În perspectiva unor legături mai strânse și dezvoltarea unei rețele comerciale mai compacte, prin legarea exportului de importul anumitor alte produse (barter, ca să-l numim așa), Ministerul Agriculturii din România va iniția în perioada 9-12 octombrie 2021 un proiect care ar putea genera o primă schiță de lucru cu Regatul Iordaniei. Astfel, o delegație ministerială românească, împreună cu un grup de fermieri și alte persoane interesate, se va deplasa în Iordania pentru aceste prime contacte. Clubul Fermierilor Români va fi reprezentat de un număr de fermieri care vor fi asistați de Casa de Trading a Fermierilor prin Cezar Gheorghe, consultantul în materie de comerț cu cereale și oleaginoase și autorul prezentului raport de piață.
Iordania a avut în sezonul 2020-2021 un volum de peste 1 milion de tone de grâu importat din România, și, de asemenea, peste 185.000 tone de orz furajer, ceea ce creează premisele dezvoltării unor relații mult mai compactate, sub garanțiile guvernamentale generate de cele două state.
Bursa Mării Negre a închis ședința de tranzacționare la nivelul de 308,5 USD KFV1, și, dacă corelăm cu EURONEXT DEC21 în USD, avem un reper clar de superioritate a grâului provenit din bazinul Mării Negre față de cel european. Importanța regională a BSW s-a potențat foarte mult datorită poziției foarte strânse dintre PRODUCȚIE și CONSUM la nivel mondial, 775.4 vs. 786. Cifrele sunt exprimate în milioane tone și reprezintă balanța mondială negativă generată de ultimul raport USDA.
Diferența între indicații reprezintă un avantaj logistic al bazinului față de Mediterana în destinațiile care livrează lângă Canalul Suez sau trec prin acesta înspre destinațiile Orientului Mijlociu sau Asia.
Piața orzului
Indicațiile orzului în Portul Constanța sunt de nivelul 212 EUR/tonă. Marja exportatorilor de 3 EUR/tonă este în continuare conservată prin nivelul de vânzare în FOB.
Iordania iese în căutare de orz cu o licitație pentru achiziția a 120.000 tone de orz furajer. Participanții sunt 3 la număr în acest moment, case de trading exponențiale la nivel mondial, dar dorim să remarcăm apariția orzului de origine australiană în zonă prin Australian Grain Export. Turcia, prin TMO, a securizat un volum de 260.000 tone de orz cu prețuri între 297 și 307 USD/tonă CIF porturi turcești nominate, livrare la jumătatea lunii octombrie 2021. În continuare, orzul furajer rămâne strâns alături de grâul furajer, cererea fiind constantă și, cu siguranță, lunile de iarnă vor potența prețul acestui produs.
Indicațiile din origini se mențin la nivelurile de 261 USD/tona FOB Rusia și 255 USD/tonă FOB Australia. Orzul rusesc are, după cum știm, o taxă de export, care este setată pentru săptămâna următoare la nivelul de 35,3 USD/tonă, în creștere cu 4,30 USD/tonă, la un index de 235.5 USD.
Piața porumbului
Prețul porumbului în Portul Constanta crește până la nivelul de 221 EUR/tonă, încurajat de ritmul greu de recoltare și de lipsa de lichiditate generată de interesul scăzut al fermierilor de a vinde.
În mod practic, se execută doar contractele forward, însă și aceste volume își găsesc calea spre port într-un ritm foarte lent, din motive logistice care au generat o congestie a portului Constanța. Gradul de execuție a contractelor forward este, de asemenea, îngreunat de scăderea productivității la hectar în sudul României, unde mulți fermieri nu generează mai mult de 4 tone la hectarul de porumb neirigat.
În acest fel, încep problemele. Fermierii care nu învățat lecția lui 2020 primesc note de plată pentru diferența de piață de circa 50-53 EUR/tonă. Acest aspect trebuie să determine încă un moment de reflecție.
La nivel european, porumbul este corectat încă o dată. Nivelul de producție la hectar scade cu 0,12 tone, efectele negative ale valului de căldură fiind evidențiate încă o dată în prognozele de producție a porumbului european.
EURONEXT închide ședința de tranzacționare din 23 septembrie 2021 la nivelul de 223,5 EUR/tonă, în creștere cu 1,75 EUR/tonă de la deschidere. Ce trebuie observat este însă și nivelul afișat pentru luna martie 2022. Indicația afișează 224 EUR, ceea ce reflectă sănătatea cererii în lunile subsecvente recoltării.
GRAFICUL TREND XBX21 EURONEXT NOV21 ne indică o diferență de 33,5 EUR între 12 aprilie și 24 septembrie 2021. De asemenea, ne aflăm la 1,5 EUR diferență de reperul cel mai înalt atins în 7 mai 2021.
În țară, mizăm în continuare pe un potențial de 14,8 milioane de tone, însă, pe măsură ce recoltarea avansează, vom putea aduce corecții de recoltă, fie ele pozitive sau negative. Trebuie însă reamintit potențialul foarte bun al porumbului în regiunile Banat, Crișana, centrul țării, Moldova Centrală și Moldova Nordică. De asemenea, zone însemnate din sudul României raportează producții foarte bune la porumb, iar arealul se întinde până în zona Prahova, Buzău, Vrancea, incluzând aici și Ialomița.
Porumbul este la început de drum și potențialul său nu este încă dezvoltat. Recoltarea este un factor de scădere a prețului în mod normal, însă lumea se schimba și fermierii din România odată cu ea. Sintagma „presiune de recoltă” începe să dispară în fiecare an, datorită capacității financiare, logistice și de depozitare care au fost dezvoltate în fiecare an în fermele românești.
Alături de capitalizare, mai avem și factorul producție globală vs. consum, care sunt foarte strânse, cu o balanță pozitivă de doar 10 mil. tone, care nu reprezintă un reper deosebit de important la un nivel de producție mondiala de 1.197.000.000 tone de porumb, asta doar dacă judecăm cifrele în procente.
Piața semințelor de rapiță
„The only way is up” ar sumariza evoluția prețului semințelor de rapiță.
Prețurile în FOB CVB (Constanța-Varna-Burgas) au depășit nivelul de 700 USD/tonă, mai precis, au ajuns la o ecuație echivalentă EURONEXT NOV21, adică 619,5 EUR/tonă, care, convertită în USD conform parității 1:1.172, indică 729 USD/tonă, cu un premium peste NOV21 de circa 3 USD.
Cererea există în continuare și este susținută de preț. Procesatorii interni doresc marfa, însă mediile de stocare sunt aproape inexistente, ceea ce face ca intenția de achiziție să fie condiționată de posibilitatea ca fermierii să păstreze marfa până la lunile noiembrie-decembrie 2021.
Rapița rămâne în focusul fermierilor români și așteptăm cifrele finale de plantare. Estimările sunt de peste 500.000 ha, dar să așteptăm confirmarea finală.
DIFERENȚA între 30 martie și 24 septembrie 2021 = 186,76 EUR
Piața semințelor de floarea-soarelui
Piața semințelor de floarea-soarelui este dominată de un paradox. Dacă în FOB CVB nivelul lor este indicat la valoarea de 596-598 USD/tonă, în scădere cu 2-3 USD/tonă, în piața internă, lucrurile nu sunt calme deloc. Mai precis, procesatorii se întrec în a reține volumele în țară și vedem indicații de 570 USD/tonă FCA ferme, în loturi mari, firește.
Pe nivelul de port la Dunăre, înregistrăm nivelul de preț de 570 USD/tonă, aspect ce poate conduce în 2 direcții: una către export, iar cealaltă către comerțul intra-comunitar, spre Bulgaria, unde procesatorii plătesc 620 USD/tonă pentru marfa livrata în condiția DAP. Ce întreține această efervescență? Simplu – România este locul de originare și nimic nu va schimba acest lucru. Acest fapt generează însă un potențial mai mare pentru lunile viitoare, de după recoltare și intrarea mărfurilor în depozite.
Prețul uleiului brut se manifestă în același regim, aproximativ neschimbat, după cum urmează:
Piața boabelor de soia
Cotațiile soia în România încep să prindă alt contur. Procesatorii încep să intre puternic în competiție și cotează 630 USD/tonă pentru marfa livrată la unitățile de procesare. În acest context, fermierii au de acumulat în topul prețului încă 93,76 USD/tonă, sprijinul cuplat pe hectar fiind de 240 EUR. Dacă estimăm o producție de 3 tone la hectar, avem 80 euro care sunt egali cu 93,76 USD, ceea ce urcă suma primită pe o tonă de soia la nivelul de 723,76 USD/tonă.
În acest moment, se vede diferența dintre piețe, cea de export și intra-comunitară, față de cea internă, reacția fermierilor fiind de a alege piața internă pentru simplul fapt că vând către un procesator, iar acest lucru le aduce un venit suplimentar față de piață.
Fermierii trebuie însă să fie foarte atenți la nivelul boabelor sparte, căci piața internă penalizează drastic începând de la 6% față de cea intra-comunitară și de export, care au standard 15%. Înțelegem acest nivel de spărtură pe care-l practica piața internă dat fiind avantajul pe care îl au, însă suntem siguri că acest lucru se vă autoregla în sezonul următor.
Peste ocean, indicațiile soia CBOT ZSX1 NOV21 sunt la nivelul de 1.285 c/bu = 472,15 USD/tonă:
Alpha Bank Romania își reafirmă susținerea sectorului agri semnând împreună cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) un protocol de colaborare pentru accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene alocate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de tranziție 2021-2022.
„Susținem implementarea proiectelor cu componentă de fonduri europene și investițiile în agricultură. Credem în potențialul de dezvoltare al agribusiness-ului local. Finanțarea spiritului antreprenorial din mediul rural este o investiție cheie în viitorul sustenabil al agriculturii românești și oferă șansa unei dezvoltări competitive de lunga durată. Sectorul agricol este un domeniu strategic atât pentru România, cât și pentru Alpha Bank Romania și avem experiența și expertiza de a-l susține, inclusiv prin parteneriatul cu AFIR”, a declarat Dragoș Drăghici, Director Direcția IMM, Alpha Bank Romania.
Prin protocolul încheiat cu AFIR, banca pune la dispoziția fermierilor și investitorilor din mediul rural expertiza sa concretizată în soluții de finanțare, oferind beneficiarilor eligibili credite pentru acoperirea contribuțiilor proprii și a susținerii cheltuielilor neeligibile (inclusiv TVA), credite punte pentru finanțarea și decontarea tranșelor intermediare de plată sau scrisori de garanție bancară de restituire a avansului.
Dincolo de protocolul de colaborare cu AFIR, Alpha Bank Romania susține activ nevoile de finanțare în domeniu prin creditele oferite pe baza subvențiilor APIA și prin participarea la subprogramul Agro IMM Invest.
Compania cu capital integral românescAllview (Visual Fan SA), listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, anunță „intenția de preluare a unei participații semnificative în cadrul companiei Intervision Trading RO SRL, distribuitor unic în Europa Centrală și de Est (ECE) al produselor brandului japonez de electronice, AKAI. Fondată în 1996 și distribuitor AKAI încă din 2009, Intervision Trading a avut o evoluție ascendentă pe piața distribuției de sisteme audio, înregistrând o cifră de afaceri de 7,42 milioane de euro (36,57 milioane de lei), anul trecut. Aria sa de distribuție cu drepturi exclusive asupra produselor AKAI cuprinde, în afara României, țări precum Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria”. Achiziția este în curs de avizare de către Consiliul Concurenței.
Lucian Peticilă, CEO și fondator al Visual Fan SA: „Tranzacția pe care o pregătim va reprezenta încă un pas în consolidarea business-ului Visual Fan, iar aducând produsele recunoscute AKAI, prin intermediul Intervision Trading, alături de oferta de produse și servicii Allview, vor avea de câștigat, deopotrivă, cele două companii și clienții noștri. Experiența de până acum ne-a demonstrat faptul că diversificarea gamei de produse este benefică în industria IT&C, iar produsele AKAI vor îmbogăți oferta Allview, fiind vorba despre echipamente complementare, pe care noi nu le producem. Mai mult, extinderea portofoliului cu produse complementare generează creșterea profitabilității. În cadrul companiei care va adera la familia Visual Fan am găsit aceleași valori ce ne-au călăuzit și pe noi, în tot ceea ce am construit – încredere, responsabilitate și respect – , alături de pasiunea pentru tehnologie, astfel că există toate premisele ca această tranzacție să contribuie la dezvoltarea business-ului nostru, în avantajul tuturor acționarilor”.
Dorin Ciobanu, CEO și fondator al Intervision Trading RO SRL: „Alături de Visual Fan, ne vom consolida poziția pe piețele unde suntem prezenți și vom identifica noi modalități de a pune în valoare portofoliul de produse al fiecăreia dintre companii, aducând oportunități suplimentare atât clienților noștri, cât și celor ai Allview”.
Visual Fan subliniază că „Intervision Trading RO SRL a înregistrat profituri în creștere, de cel puțin 16 ani încoace, iar în 2020, profitul net s-a situat la 1,20 milioane de euro (5,94 milioane de lei), în timp ce previziunile bugetare pentru 2021 iau în calcul înregistrarea unui profit în linie cu valoarea de anul trecut. Între produsele AKAI distribuite de Intervision Trading, care vor completa oferta Allview, se numără amplificatoare, sisteme audio (home și auto), boxe active, boxe portabile cu Bluetooth, sisteme DJ și altele. Listată pe Segmentul Multilateral de Tranzacționare al BVB, la 26 iulie 2021, Visual Fan SA urmărește să folosească instrumentele pieței de capital pentru finanțarea strategiei de dezvoltare, atât pe plan intern, cât și internațional. Compania își propune să mențină un nivel de motivare ridicat pentru investitori, atât prin creșterea performanțelor financiare, cât și prin derularea recurentă de majorări de capital, având în vedere operațiuni periodice de capitalizare a profitului prin distribuirea de acțiuni gratuite, dar și majorări viitoare cu aport de capital”.
Allview (simbol bursier ALW) este caracterizată ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, urmăriți paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.
Organizația de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM Junior Achievement (JA) România și compania Metropolitan Life, parte a companiei de servicii financiare MetLife, Inc., reiau activitățile din proiectul „Viitorul e la școală”, dedicat dezvoltării școlilor și elevilor din medii dezavantajate.
Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life: „Protecția vieții și a viitorului comunităților în care ne desfășurăm activitatea, de peste 22 de ani în România și de peste 152 de ani în lume, este una dintre prioritățile și valorile înrădăcinate în ADN-ul nostru. Ca o reconfirmare a angajamentului și a responsabilității noastre, ne implicăm în acțiuni și programe cu impact pozitiv în sănătatea și calitatea vieții societății din care facem parte și care pot asigura susținere socială și educațională copiilor din medii defavorizate. Este o bucurie și o onoare să contribuim alături de Junior Achievement, partenerii noștri în fapte bune de peste 9 ani, la construcția unui mâine sustenabil pentru generațiile viitoare”.
Organizatorii ne informează că „startul activităților din această etapă a fost marcat printr-o festivitate online care a reunit elevi, profesori și voluntari Metropolitan Life dornici ca, prin împărtășirea de exemple și experiențe personale și profesionale, să inspire tinerii și să îi ajute să realizeze proiecții pentru viitorul lor, ținând cont de influența educației și de rolul instrumentelor financiare în fiecare etapă a vieții”.
Școlile gimnaziale din localitățile Răcăciuni (Bacău), Petrești (Dâmbovița), Motru (Gorj) și Băița (Hunedoara) au fost dotate cu echipamente în valoare totală de 38.000 de lei. Cele patru școli au început anul școlar cu dotări smart classroom, care oferă acces online la resurse educaționale digitale interactive. Alte școli vor beneficia de astfel de dotări cu kit-uri smart classroom în luna decembrie, în urma participării la activitățile proiectului.
De asemenea, reținem că „în perioada septembrie-decembrie 2021, în etapa a doua a proiectului, peste 4.000 de elevi aflați în etapa de tranziție de la gimnaziu la liceu vor participa la activități care să îi ajute să își definească propriile interese și abilități și să își formeze o înțelegere personalizată a conceptului de succes personal – adaptat intereselor lor și bazat pe stabilirea de obiective și acțiuni.
Lansat în martie 2021, proiectul Viitorul e la școală include activități pentru încurajarea atitudinii pozitive față de necesitatea educației, soluții pentru învățarea hibridă prin resurse educaționale digitale interactive și acces gratuit la platforma de e-learning JA Inspire™. În perioada martie-iunie, au participat peste 6.300 de elevi din clasele VII-X, din 124 de localități.
Parteneriatul dintre JA România și Metropolitan Life pentru susținerea educației learning by doing continuă pentru al nouălea an consecutiv, cu activități care susțin incluziunea financiară, prin prevenirea abandonului școlar și educație pentru sănătate”.
Vreți să vă bucurați de beneficiile hiperautomatizării pentru afacerea voastră? Răspunde Sabina Amaricăi, arhitect de testare software, fondator Qualinest, oferindu-vă câteva repere:
Ce este hiperautomatizarea? Și cum diferă ea de automatizare?
Pe scurt, hiperautomatizarea se referă la evoluția logică a automatizării. Departamentul IT al firmei Gartner a definit prin acest termen nou trendul cu numărul 1 din clasamentul Strategic Technology Trends pentru 2020.
Sunteți cu siguranță familiarizați cu noțiunea de automatizare – este procesul de îndeplinire a sarcinilor fără intervenția umană. În acest context, hiperautomatizarea duce totul la un alt nivel. Folosește mai multe instrumente și tehnici care permit automatizarea inteligentă pentru a scala inițiativele de automatizare.
Practic, având automatizarea ca punct de plecare și integrând tehnologii inteligente suprapuse, se pot atinge noi orizonturi – pentru a ajunge tot mai aproape de „vis”. În curând, nu vă veți mai aminti de zilele pline de sarcini de lucru manuale, repetitive și plictisitoare. De statul la coadă la biroul unui funcționar sau de procesul îndelung și dificil prin care se poate obține un împrumut imobiliar.
Astfel de tehnologii suprapuse pot fi:
Învățarea automată – permite mașinilor să identifice tipare (pattern-uri)
Prelucrarea limbajului natural (NLP) – permite mașinilor să interpreteze vorbirea umană
Recunoașterea optică a caracterelor (OCR) – permite mașinilor să convertească imaginile în text
De ce, în cazul multor companii, implementarea hiperautomatizării este un eșec?
Problema principală este că majoritatea companiilor nu au fluxul proceselor clar definit. De la etapele de producție și dezvoltare și modul în care acestea sunt interconectate, până la condițiile inițiale pentru datele de intrare și dependențe – fiecare detaliu contează pentru a obține rezultatele corespunzătoare. În funcție de dimensiunea companiei, complexitatea proceselor, a datelor și a instrumentelor diferă. Chiar și în companiile mai mici, structura nu este suficient de clară, cel puțin nu conform cerințelor unui proces de automatizare.
Putem rezuma simplu aceste cerințe: atunci când vine vorba de automatizare, trebuie să fim specifici.
Care este nevoia, care este rezultatul dorit? De ce anume avem nevoie pentru a obține rezultatul respectiv (clar definit).
Care este „fluxul actual al procesului”? Care este secvența de pași prin care se realizează procesul și cine este activ implicat în desfășurarea lor?
De ce date inițiale este nevoie ? Seturi de date de intrare, condiții de pornire, diferite tipuri de acces etc.
Aceste aspecte trebuie lămurite, în mod concret, pentru fiecare proces în parte. Pentru a avea o viziune globală clară, la nivel de companie.
Identificarea nevoii este primul pas și cel mai important. Este adesea cea mai mare provocare pentru majoritatea companiilor.
Următorul pas este împărțirea procesului actual în subprocese. Există atât de mulți factori. Documentația – prea multe documente sau insuficiente. Există diferite persoane responsabile pentru diferite faze ale procesului – așa că aici intervine colectarea tuturor informațiilor, în stiluri și formate diferite. Apoi acestea trebuie aduse la un numitor comun – la un grad de compatibilitate bun pentru a putea defini un tipar.
Cel mai dificil dintre toate este stabilirea „necesarului” – cât input este necesar și suficient pentru a duce la rezultatul scontat. Avem atât de multe date, avem atât de multe sisteme vechi, încât devine dificil să extragem exact ceea ce avem nevoie. Majoritatea oamenilor și organizațiilor renunță exact la acest pas. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării – de câțiva ani deja, și se pare că va continua să fie, pentru o vreme.
Cum putem reuși să „hiperautomatizăm”?
Trebuie să începem cu începutul. Trebuie să identificăm procesele pe care le folosesc companiile noastre. Fazele de proiectare și analiză sunt mai importante ca oricând, deoarece atunci când vine vorba de hiperautomatizare, improvizatul nu este o opțiune.
Procesele respective ar putea avea unele asemănări. Cu ajutorul abstractizării și al consultanților, le putem identifica, astfel încât să putem defini apoi subprocesele potrivite pentru automatizare. Aceasta este soluția pentru a evita duplicarea și mentenanța dificilă, ulterior.
Următorul pas este să identificăm ceea ce merită automatizat. Conceptul de automatizare sună atât de uimitor, încât e tentant să-l vrem implementat peste tot – dar trebuie să ne alegem bătăliile. Și pentru asta, avem nevoie de planificare adecvată și de evaluarea rezultatelor.
Deși nu există o regulă generală atunci când vine vorba de selectarea proceselor dintr-o organizație, cel mai recomandat este să se înceapă cu cele mai mici, care aduc rezultate pentru echipele și compania voastră.
Evaluarea datelor poate deveni copleșitoare, dar dacă pornim de la rezultatele pe care dorim să le obținem și mergem în sens invers, cel mai probabil vom ajunge unde trebuie.
Piața este plină de produse care pot oferi automatizare și hiperautomatizare. Asigurați-vă că ați ales ceea ce este potrivit pentru compania voastră, pentru instrumentele și procesele voastre. Când vine vorba de o automatizare făcută bine, nu există o soluție universală, care să se potrivească tuturor.
Nu există nicio altă variantă, nici o scurtătură – trebuie să selectați cu atenție ceea ce aduce cele mai multe beneficii pentru compania voastră.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) solicită tuturor companiilor
de intermediere în asigurări să informeze de îndată toți clienții asupra
faptului că dacă aceștia primesc de la cel puțin trei asigurători diferiți
oferte ale căror prime de asigurare RCA sunt cu 36% (factorul „N” – https://www.baar.ro/asigurati-cu-risc-ridicat/) mai mari față de tariful de referință, aferent segmentului de risc din
care fac parte, sunt încadrați în categoria asiguraților cu risc ridicat, potrivit
Legii nr. 132/2017. Acest tip de
clienți pot să solicite Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România
(BAAR) o ofertă pentru încheierea unui contract RCA.
Factorul „N” este stabilit de către BAAR și este calculat
pentru un vehicul cu aceleași caracteristici tehnice cu cele ale vehiculului
pentru care se solicită asigurarea, precum și pentru aceeași clasă de
bonus-malus a asiguratului/utilizatorului. Caracteristicile tehnice ale
vehiculelor se vor raporta la capacitatea cilindrică, cu excepția vehiculelor
cu motoare electrice, caz în care se va ține seama de puterea acestora.
În conformitate cu
art. 19 din Legea nr. 132/2017, un asigurat cu risc ridicat se poate adresa
BAAR pentru formularea unei oferte de asigurare, iar BAAR va formula o ofertă
de asigurare calculată pornind de la tariful de referință și îi va aloca
acestuia un asigurător RCA în vederea încheierii contractului RCA,
astfel:
Potrivit informațiilor
disponibile pe pagina de internet a BAAR, documentele menționate anterior se
transmit la BAAR prin una dintre următoarele modalități:
poștă:
str. Vasile Lascăr nr. 40 – 40 bis, et. 6, sector 2, București, cod poștal
020502.
Pentru alocarea
contractului RCA unui asigurător RCA, oferta trebuie acceptată în mod explicit
de asiguratul cu risc ridicat. Asiguratul comunică BAAR toate informațiile
necesare în vederea elaborării unei oferte de primă sau a alocării contractului
RCA unui asigurător.
Alocarea prevăzută
anterior este efectuată de BAAR odată cu înștiințarea asiguratului privind
asigurătorul căruia i-a fost alocat contractul RCA.
Solicitarea ASF, adresată intermediarilor în asigurări, vine în contextul
retragerii
de către ASF a autorizației de funcționare a Societății Asigurare-Reasigurare
City Insurance S.A. și promovării cererii privind deschiderea procedurii
falimentului împotriva societății. Această stare de fapt a generat o serie de
situații care pot afecta clienții de produse de asigurare, prin îngreunarea, în
anumite cazuri, a proceselor de ofertare și de emitere a polițelor de asigurare
de tip RCA, distribuite prin intermediul brokerilor de asigurare, inclusiv pe
canalele on-line de comercializare a polițelor de asigurare.
O
analiză a producătorului Faunus Plant, unul
dintre cei mai importanți jucători de pe piața locală de remedii naturiste,
arată preferințele românilor în privința acestui tip de produse pentru sezonul
toamnă-iarnă, cunoscut și ca sezonul răcelilor. Produsele
vedetă sunt siropurile, ceaiurile și tincturile pe bază de echinacea și de
cătină din gamele Vitaminizantus – gama pentru
imunitate și Respiratorus – gama pentru
tuse, răceală și gripă. De asemenea, mulți dintre clienții Faunus Plant se
orientează și spre produsele pentru afecțiunile reumatice, din gama Reumaticus.
Toate
produsele din portofoliul companiei sunt fabricate manual din plante medicinale
curate, nemodificate și eficiente, sunt certificate internațional și se pot
folosi pentru tratarea celor mai comune afecțiuni.
„Bugetul
mediu per coș de achiziție în 2021 a fost de 125 de lei. Când vine vorba despre
produsele pentru imunitate, nevoile oscilează între gamele pentru imunitate și
cele pentru tratarea gripelor și răcelilor, dar și a afecțiunilor reumatice. Ne
așteptăm la o creștere a vânzărilor în următoarea perioadă pentru că tot mai
mulți oameni au început să se orienteze spre pachetele noastre, care aduc o
multitudine de avantaje. În primul rând sunt de o calitate superioară,
certificată internațional. Fiind produse
manual, din plante medicinale și aromatice atent selecționate, au o eficiență
crescută. În același timp, acoperă o cură de până la 48 de zile, la prețuri
atractive. Bugetul mediu pentru astfel de pachete este de aproximativ 100 de
lei”, declară Flaviu Matei, director general Faunus
Plant.
Imunizarea și vitaminizarea sunt esențiale în sezonul
rece, iar în contextul actual, oamenii acordă o atenție sporită sănătății lor.
Imunizarea și vitaminizarea sunt cuvinte cheie în această perioadă. Faunus
Plant oferă produse naturiste, dar și pachete complete atât pentru adulți, cât
și pentru copii. Sezonul rece este cel în care românii consumă produsele 100%
naturale cel mai mult.
„Clienții noștri
au devenit tot mai atenți la ceea ce cumpără și apreciază raportul
calitate-preț. Se informează mai mult și acordă o mare importanță părerilor
celor care au folosit deja produsele Faunus Plant. Investim în mod constant în
dezvoltarea site-ului nostru prin adăugarea de noi funcționalități și prin
simplificarea procesului de comandă. De asemenea, din luna martie a acestui an,
am accelerat expansiunea colaborărilor din zona de retail. Suntem prezenți în
marile rețele de magazine naturiste din întreaga țară și avem parteneriate cu
principalii jucători pe canalul de eCommerce.
În ultimul an, livrările
au devenit internaționale, tot mai mulți români din diasporă alegând produsele
Faunus Plant. Astfel, comenzile plasate online pot ajunge în orice colț al
Europei.
Această
expansiune va continua, iar din această toamnă ne vom extinde și spațiile de
producție. De asemenea, urmează să achiziționăm și un nou utiliaj de dozare a
gelurilor și cremelor. Investițiile totale se ridică la aproximativ 20.000 de
euro. La începutul anului 2022, plănuim să lansăm și alte noi produse sub brand
propriu”, spune Flaviu Matei.
Faunus
Plant este o afacere de familie, fondată de familia Matei la începutul anilor
1990, cu un portofoliu de peste 150 de produse fabricate exclusiv din plante. Cei mai mulți dintre clienții finali sunt din marile orașe ale României,
precum București, Brașov, Cluj-Napoca sau Iași. Cu sediul în județul Bihor,
Faunus Plant livrează remedii și produse naturiste în toată țara și în statele
din Uniunea Europeană, în 24/48 27de ore de la confirmarea comenzii.
Dincolo de a fi cuvinte cheie în documente, planuri și programe, redresarea și dezvoltarea au nevoie de investiții în direcții care să le dea substanță: economie sustenabilă, formare profesională, educație, digitalizare, tranziție verde. Oportunitatea concretizărilor o pot aduce resursele de fonduri alocate de la nivel european prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Despre direcțiile folosirilor cu cap se pronunță voci autorizate din mediul public, privat, organizațional, decizional. Un cadru în acest sens l-a oferit Forumul Național de Redresare organizat de România Durabilă și EM360 Group.
Este important cu cât, dar foarte important cum creștem economic
Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, Administrația Prezidențială: „Calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cu cât, dar foarte important este și cum creștem. Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ care să accentueze în timp unele dezechilibre. Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului în raport cu 2020. România continua să adune unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut. În ceea ce privește balanța comercială, avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii cât mai eficiente de creștere a exportului”.
Sebastian Burduja, deputat: „PNRR este în primul rând despre reforme. Este o reeditare a condiționalităților externe din procesul de aderare la NATO, la Uniunea Europeană, când România s-a mobilizat prin reprezentanții politici și a făcut lucrurile complicate sub presiune externă. Avem de absorbit 30 de miliarde în plus față de cadrul financiar multianual. Sunt trei lucruri mari pe care suntem obligați să le facem ca să reușim. Primul este legat de descentralizare și regionalizare – să ducem decizia aproape de cetățean, să împuternicim administrațiile locale să absoarbă acești bani și să le dăm posibilitatea să aibă un grad de autonomie fiscală mult mai mare. În acest moment, numai vreo 30% din veniturile locale sunt din taxe și impozite locale, ceea ce înseamnă un grad mare de dependență față de centru, deci un sistem administrativ învechit, încetinit. În al doilea rând, vorbim de investiții în orașe ca motoare principale ale dezvoltării economice. România a crescut datorită orașelor, deci acești bani din PNRR în bună măsură trebuie să meargă în marele orașe, cum spunea marele economist Indermit Gill, «să ne trimitem în cursa economică cei mai buni alergători», deci orașele. Asta înseamnă proiecte de regenerare urbană, prin care orașele noastre să continue să își crească nivelul de calitate a vieții atrăgând oameni, firme, generând dezvoltare economică în zonele urbane, periurbane și metropolitane. Nu în ultimul rând, vom avea succes cu PNRR dacă vom avea continuitate la nivel politic și administrativ dincolo de partide și un parteneriat real între mediul public și mediul privat”.
Trebuie să oprim exodul forței de muncă
Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European: „Dezvoltarea economică nu se poate decupla de dezvoltarea socială. Pledoaria mea este pentru o politică socială care să pună în evidență măsuri pentru educație, sănătate, pentru modul în care ne tratăm copiii și tinerii. Avem de lucrat puternic asupra a ceea ce se numește garanția pentru copii și modul în care putem rupe cercul vicios al sărăciei în România. Dacă vrem dezvoltare economică după un alt model decât până acum, trebuie să investim foarte mult în copii și în noua generație”.
Radu Oprea, senator, purtător de cuvânt al PSD: „Reforma trebuie să fie acceptată de societate, dacă vrem să aibă efectul pe care ni-l dorim cu toții. Este obligatoriu dialogul social, cu toate părțile interesate, ceea ce din păcate în ultima perioadă vedem că lipsește din societate. Reforma și mai ales redresarea economică trebuie să fie resimțite de toți cetățenii, pentru că, spre exemplu, creșterea PIB-ului nu este un indicator suficient de relevant, nu vorbește despre calitatea vieții”.
Cristina Chiriac, președintele CONAF: „În 2019 lansam un proiect național, Pactul pentru muncă, care aducea în prim-plan deficitul forței de muncă calificate. A trecut 2020, am ajuns în 2021 și noi, antreprenorii, indiferent de ramura economică, ne confruntăm cu aceeași problemă – nu avem forță de muncă calificată. În Planul Național de Redresare și Reziliență, nucleul ar trebui să-l constituie educația, pentru că de acolo pornesc absolut toate problemele noastre legate de deficit comercial, deficit social, deficit economic ș.a.m.d. România educată ar trebui să aibă în special o componentă vocațională, astfel încât să creăm o politică publică prin care ceea ce înseamnă învățământ tehnic și dual să capete adevărata strălucire și adevărata importanță. Altfel vom ajunge să creăm tot felul de politici susținere a turismului, să avem 15 milioane de turiști, dar cine o să-i servească la masă? Filipinezi, oameni aduși din Indonezia, din Vietnam, din India sau românii noștri pe care trebuie să-i avem calificați?!”
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR): „Trebuie să oprim exodul forței de muncă. În primul rând, trebuie să oprim această hemoragie, aceste pierderi pe care le avem, plecând de la educație până la piața forței de muncă. Nu am înțeles de ce s-a renunțat la măsura 3 de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru că era o măsură foarte bună care atinge un alt tip de nevoi, nu aceea de capital de lucru, ci nevoia de investiții, de recâștigare a competitivității, de inovare, extrem de necesare pentru recâștigarea competitivității și creșterea inteligentă a economiei românești. Prin comparație, alte state membre ale UE sunt la a patra rundă de susținere a mediului de afaceri pentru revenirea din criză. Dacă noi nu începem rapid să punem în practică instrumentele și investițiile necesare, vom avea deficit pe piața forței de muncă. Mulți români vor merge să lucreze la firme de construcții, horeca etc. Italia investește 13 miliarde de euro în turism 4.0. Cum să compari revenirea turismului românesc cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0?”
O schimbare de ADN a IMM-urilor
Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC: „PNRR este un adevărat examen de capacitate a administrației. De asemenea, este vorba și despre mediul privat. Ceea ce face administrația în proiecte trebuie să continue să lucreze sectorul privat. Într-un fel sau altul, avem un parteneriat public-privat, pe care îl văd foarte interesant și foarte oportun. Mă bucură faptul că PNRR este complet racordat (din obligație, să spunem) la tendințele europene”.
Radu Căprău, VP Concordia: „PNNR nu va fi un succes fără implicarea mediului privat. Atragem atenția asupra necesității urgente de a introduce meserii noi la nivelul clasificării ocupațiilor din România. În transporturi, apreciem proiectarea segmentelor de autostradă cu stații de încărcare electrice, încurajându-se tranziția către un transport curat, însă remarcăm lipsa infrastructurii pentru combustibili alternativi – gazul natural, lichefiat, comprimat, hidrogenul. Noul sistem de taxare pe baza distanței, în special pentru traficul greu, conform principiului poluatorul plătește, trebuie să se aibă în vedere includerea stimulentelor pentru toate vehiculele cu emisii scăzute, nu doar pentru cel electric și hibrid”.
Elisabeta Moraru, CEO al Google România: „Educarea pentru competențe digitale este primordială pentru joburile care vor veni și pentru dezvoltarea businessului. În egală măsură, să ne asigurăm că ajutăm companiile, IMM-urile să folosească instrumente, dacă se poate, care să le coste mai puțin. Creșterea exponențială a vânzărilor se vede prin simplul fapt că o companie s-a pus pe harta digitală. Un antreprenor spunea că a văzut o tendință de creștere a numărului de e-mailuri ale clienților față de numărul apelurilor. Utilizatorii noștri se specializează mai mult în digital, ceea ce înseamnă o schimbare de ADN a IMM-urilor, care văd cu totul altfel modul în care vor ajunge la utilizatorii lor”.
Radu Hanga, președintele BVB: „În zona de piață de capital trecem printr-o perioadă cum nu am văzut în ultimii douăzeci de ani – mă refer la creșterea numărului de investitori. Tehnologia ajută la a conecta piața cu investitorii. Accesul investitorilor în piață este mult mai simplu. Vedem companiile de brokeraj investind în tehnologie. Aici intervine rolul important pe care îl joacă Bursa de Valori București în dezvoltarea ecosistemului local, inclusiv în dezvoltarea sistemului bancar, pentru că înaintea creditării este capitalul. La Bursa de Valori București e un an record. Până acum discutam de una-două-trei-patru listări într-un an. Acum discutăm de 29 de listări, 17 emisiuni de obligațiuni, 12 emisiuni de acțiuni, 12 companii noi care s-au listat anul acesta (una pe piața principală, 11 pe piața AeRO). Au fost foarte multe presiuni către noi din zona cluburilor de investitori pentru a lansa un indice pentru piața AeRO și tocmai i-am aprobat structura. Trecem prin procesul de agreare cu autoritatea de supraveghere financiară și în termen foarte scurt vom ieși în piață cu un indice pentru piața AeRO, layerul de bază al Bursei de Valori București”.
Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum
Daniel Apostol, fondator România Durabilă: „România are cu adevărat nevoie de schimbarea paradigmei creșterii economice. Evident că nu putem avea o Românie dezvoltată fără a avea o Românie educată și, mai ales, educată financiar. Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum, precum în anii de după criza financiară 2008-2010. Știm bine că am revenit din acea cădere economică accelerând consumul. De data aceasta, paradigma trebuie schimbată – cuvântul cheie este investiții. Am convingerea că acestea vor provoca nu doar creștere economică, ci și, mai ales, dezvoltare economică și dezvoltare economico-socială. PNRR ar trebui să fie mai mult concentrat pe nevoile viitorului și mai puțin pe acoperirea, pe plombarea lipsurilor înregistrate în trecut. PNRR nu trebuie văzut de sine stătător, ci mai ales împreună cu toate marile proiecte private de investiții. Fondurile europene destinate redresării și rezilienței pot face casă foarte bună cu fondurile private și împreună ar putea constitui factorul de dezvoltare de care România are nevoie pe termen lung”.
Christian Egenhofer, associate senior research fellow la CEPS: „Redresarea este importantă și relativ ușoară. Vorbim de proiecte «gata de start». Eficiența energetică a clădirilor are un timp de recuperare a investiției între cinci și opt ani. Stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice vor încuraja cumpărarea vehiculelor de ultimă generație și, prin urmare, vor deschide calea către piața de masă. Infrastructura digitală pentru electricitate este importantă pentru flexibilitate, securitate energetică. Infrastructura rețelei este întotdeauna importantă pentru tranziția energetică, cu soluții de stocare pentru hidrogen și electricitate și cu sprijin pentru regiunile portuare viitoare clustere industriale legate de platformele offshore. Toate aceste domenii sunt «opțiuni fără regret» în toată Europa. Reziliența ca o reconstruire mai bună este mai complicată, vizează transformare economică. Avem o mulțime de incertitudini cu privire la tehnologii și la rentabilitate în timp, dar când peste cinci ani, zece ani, vom privi în urmă, vom vedea că principala contribuție a facilității nu a fost consumul banilor, ci imboldul pentru alinierea priorităților de cheltuieli naționale la bugetul național, la Pactul Verde European și la alte priorități ale UE. Cea mai importantă decizie a fost de a dispersa banii prin bugetul UE. Bugetul este, evident, despre bani, dar, mai important, despre alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și a procedurilor. E posibil ca procedurile, condiționalitatea cofinanțării, utilizarea acelorași tipuri de finanțare să fie mai importante. Pe termen lung, vor exista finanțări UE la același nivel doar dacă există o aliniere între obiectivele politicilor românești și cele ale UE. Politicienii urăsc să li se spună ce priorități trebuie să urmeze, dar această posibilitate de la Bruxelles ar trebui s-o aprecieze, deoarece lasă loc pentru combaterea grupurilor de interese care doresc să mențină statu-quo-ul. Pentru o perspectivă bună, aliniată la planul de neutralitate climatică din 2050, Planul Național de Redresare și Reziliență va trebui să revizuiască planul național pentru energie și climă. Planurile naționale de energie și climă și planurile de redresare și reziliență va trebui să fie în concordanță cu neutralitatea climatică din 2050”.
Rafturile goale din magazine, mașinile care stau la coadă kilometri întregi la benzinării, o priveliște cu care românii erau atât de obișnuiți înainte de 1989, este realitatea acum în Marea Britanie. Însă nu produsele sau combustibilul sunt cele care lipsesc, ci camionul care să ducă marfa de la furnizori la magazine.
Asociația de transport rutier de mărfuri din Marea Britanie (RHA) spune că țara are nevoie de încă 100.000 de șoferi pentru a face față cererii. Această situație a fost cauzată parțial de Brexit și de Covid-19, precum și de pierderea a aproximativ un an de pregătire și testare a șoferilor. Secretarul pentru Transporturi, Grant Shapps, a afirmat că nu Brexit-ul este de vină pentru actuala lipsă de șoferi de camion care a îngreunat aprovizionarea cu benzină și motorină a Marii Britanii. Cu toate acestea, ziarele nu sunt de acord cu Shapps și relatează că guvernul ar permite până la 5.000 de șoferi străini să intre în Marea Britanie cu vize pe termen scurt, în încercarea de a reduce criza. Aceasta este o măsură pe care companiile de logistică și comercianții cu amănuntul o cer de luni de zile, dar pe care guvernul o excludea anterior.
În restul Europei, deși deficitul de șoferi de camion nu este la fel de extrem ca în Marea Britanie, el reprezintă totuși o problemă. În Germania, BGL – Asociația Federală a Transportului de Marfă, Logistică și Eliminarea Deșeurilor – estimează un deficit de 60-80.000 de șoferi și avertizează că Germania se află pe aceeași cale ca și Marea Britanie. Acest deficit afectează deja și România, care este dependentă de camioane pentru o parte importantă a importurilor și exporturilor noastre – 49% din exporturile țării se fac către 5 țări din Europa de Vest, Germania fiind pe primul loc, cu 22,8% din total. În ceea ce privește importurile, tot Germania este în frunte cu 20,8%.
Repornirea economiei după blocajele Covid-19 a creat tot felul de presiuni asupra producției și lanțurilor de aprovizionare. Unul dintre rezultatele cererii crescute într-un timp foarte scurt este deficitul de transport, care duce la creșterea prețurilor. Camioanele nu sunt singurele care creează probleme.
O situație extremă se întâmplă și în transportul maritim de containere, unde prețurile au crescut vertiginos. De exemplu, prețul de transport al unui container standard de 40 de picioare din Asia către SUA a crescut de la 1.500 de dolari înainte de pandemie la 20.000 dolari și chiar mai mult, în prezent.
Deși UE a menționat într-un raport că influența creșterilor prețurilor de transport este limitată în prețul final al mărfurilor, dacă situația continuă să se deterioreze, este probabil ca cel puțin o parte din creșterea de prețuri să fie transferată cumpărătorului final. Transportatorii de mărfuri încep să ia măsuri împotriva spiralei prețurilor, compania franceză de transport maritim de containere CMA CGM, al treilea transportator maritim ca mărime din lume, anunțând recent că va opri toate creșterile de tarife spot până la 1 februarie 2022, pentru a acorda prioritate relațiilor sale pe termen lung cu clienții. Compania germană de transport maritim Hapag-Lloyd a suspendat, de asemenea, majorările. Însă o mulțime de containere se află în mâinile firmelor de expediție și intermediarilor care vor continua să crească prețurile atât timp cât cererea va depăși oferta.
Există un scenariu probabil în care prețurile de transport continuă să crească. Concurența pentru capacitatea de transport maritim de marfă s-a intensificat pe măsură ce economiile se deschid în continuare și stocurile sunt refăcute, punând presiune pe lanțurile de aprovizionare. Nu există nicio alternativă care să poată înlocui pe deplin transportul maritim, în mod tradițional opțiunea de transport de marfă cu cel mai mare volum și cea mai ieftină. Deoarece unele din economiile mari produc mai mult acum decât înainte de pandemie, transportul de marfă creează aglomerație și blocaje în porturi, ceea ce sporește întârzierile la livrare și crește costurile.
La fel ca în cazul altor industrii, se construiesc noi capacități de transport maritim, noile comenzi de nave pentru containere atingând un nivel record de 229 de nave cu o capacitate totală de încărcare de 2,2 milioane de TEU, dar acestea vor reprezenta o creștere de doar 6% față de capacitățile actuale și vor deveni operaționale de abia în 2023.
Piețele cripto au fost zdruncinate vineri, după ce China a început să pună în aplicare o interdicție totală asupra tranzacțiilor cu criptoactive pe teritoriul țării. În ciuda faptului că a anunțat anterior interdicția, piețele au reacționat prost, înregistrând scăderi mari ale bitcoin și ale altor monede alternative.
Bitcoin (BTC) a intrat săptămâna trecută pe o tendință descendentă și atinsese deja un minim de 40.500 de dolari miercuri dimineață, dar și-a revenit constant până când știrile din China au condus la scăderi cu peste 8% vineri. Prețul s-a stabilizat apoi înainte de un salt duminică și a revenit la peste 43.800 dolari în această dimineață.
Ethereum (ETH) a atins, de asemenea, un minim al săptămânii miercuri, atingând 2.700 dolari, înainte de a reveni la peste 3.100 de dolari. După propria scădere de peste 9% de vineri, ETH s-a stabilizat, la fel ca și BTC, în weekend și s-a tranzacționat din nou la peste 3.100 de dolari în această dimineață, după ce a înregistrat creșteri puternice duminică.
Twitter lansează funcționalități pentru criptoactive
Platforma de socializare Twitter a lansat o serie de funcționalități legate de cripto pe platforma sa.
Utilizatorii vor putea acum să dea bacșișuri în bitcoin unor tweeteri populari prin intermediul Strike, o aplicație de plăți construită pe Bitcoin Lightning Network. Utilizatorii Twitter cu iOS vor putea acum să acceseze funcția Tips, în timp ce platforma spune că va lansa în curând funcționalitatea și pentru Android.
De asemenea, compania dorește să facă mai proeminente pe platformă token-urile non-fungibile (NFT), oferind creatorilor mai multe instrumente și funcții de moderare. Twitter spune că explorează autentificarea NFT, care le-ar permite utilizatorilor să-și conecteze portofelele cripto direct la conturile lor de socializare pentru a-și afișa operele de artă deținute pe profilurile lor.
Sorare obține o finanțare de 680 de milioane de dolari de la SoftBank
Piața de NFT Sorare a anunțat miercuri că a obținut o mega rundă de finanțare de 680 de milioane de dolari, condusă de casa japoneză de investiții în tehnologie SoftBank.
Sorare este o piață pentru tokenuri non-fungibile (NFT). Platforma este evaluată în prezent la aproximativ 4,3 miliarde de dolari după runda de finanțare din seria B. SoftBank a condus o rundă anterioară de investiții în luna iulie, injectând 532 de milioane de dolari. Compania intenționează să folosească noua injecție de numerar pentru a-și extinde oferta de NFT pentru sport.
Compania își va extinde portofoliul de NFT-uri din fotbal, căutând parteneriate cu ligile și asociațiile de fotbal. Aceasta a încheiat deja acorduri cu echipa franceză de top Paris Saint-Germain, cu Liverpool, fosta campioană a Angliei din Premier League, și cu La Liga din Spania.
Sorare dorește de asemenea să își diversifice oferta de NFT cu sporturi altele decat fotbalul. Însă sunt probleme cu unele din sporturi, cum ar fi NFL (Liga de Fotbal American) care interzice jucătorilor și cluburilor să creeze sau să vândă NFT-uri.
Șeful ProAgro, Ionel Arion, a dezvăluit pentru FoodBiz câteva din prioritățile pe care guvernanții ar trebui să le aibă în vedere pentru viitor, dacă vrem ca agricultura românească să cunoască transformări spectaculoase.
Nu de alta, dar lipsa de strategii și de continuitate a programelor de la o guvernare la alta, nu a făcut decât să complice lucrurile și să transforme România într-o imensă piață de desfacere pentru mărfurile din afară.
„Ar trebui să fie prioritar problemele nerezolvate încă ale fermierilor și fermelor noastre. Faptul că noi avem astăzi fermieri cu suprafețe mari și aceștia încă nu reușesc să facă trecerea către zootehnie, către ceea ce înseamnă plusvaloare în fermele de vegetal, faptul că România nu are o strategie, ministerul (n.red – Ministerul Agriculturii) nu are strategii – până la urmă acesta este rolul ministerului să pună pe masă tot timpul strategii pentru Guvern, Parlament, pentru fermieri și pentru economia țării”, a declarat pentru FoodBiz Ionel Arion.
El a vorbit și de obiceiul politicienilor de a refuza continuarea unor programe începute de predecesori, chiar dacă acestea au avut rezultate. Ori în aceste condiții, de ce să ne mai mirăm că nu se fac progrese și tot timpul o luăm de la zero. Urmările se văd cel mai bine în piață, unde mărfurile de import fac legea.
„Faptul că noi astăzi nu reluăm sau nu continuăm ceea ce alții înaintea noastră au început: bun, rău, dar să ne aducem aportul, tot timpul ne face să reluăm de la zero aceleași probleme, aceleași nevoi, aceleași neajunsuri și România bate pasul pe loc. Vedem că astăzi România suportă un deficit alimentar foarte mare și în loc să îl stopăm noi mai rău ajungem să îl adâncim”, a mai precizat Ionel Arion.
ProAgro este cea mai reprezentativă organizație a producătorilor agricoli, reunind mai multe entități profesionale, organizații interprofesionale pe filiera de produs, federații, uniuni, patronate reprezentative la nivel național pe filiera producerii, prelucrării, depozitării, distribuției şi comercializării produselor agricole.
București, Brașov, Constanța, Timișoara, Cluj și
Iași sunt orașele de unde vin cele mai multe cereri de personal din partea rețelelor
din retailul alimentar.ESSA Group, unul dintre cei mai mari jucători
din piaţa serviciilor de trade marketing şi vânzări din ţară, se confruntă
astăzi cu găsirea candidaților potriviți, într-o perioadă extrem de delicată,
în care toate deciziile sunt luate în funcție de măsurile dictate de pandemie.
„Bucureștiul și cele cinci mari orașe, definite ca Tier 1, au o concentrare mai mare de puncte de vânzare din canalul modern trade. Pentru job-urile ESSA ce necesită candidați calificați și necalificați, cea mai mare competiție o avem din partea platformelor logistice, prezente în aceste orașe. Sunt multe cereri de personal, dar puțini cei care au disponibilitatea să le acceseze”, declară Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group, un business de 15 milioane de euro anul trecut.
În contextul în care astăzi, la nivelul general al pieței, se vorbește de un deficit de personal, antreprenorul spune că, inițial, a luat în calcul varianta personalului din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană (non-UE), cu focus pe Sri Lanka, considerând-o „soluția ideală”.
ESSA Group a interacționat prima oară cu forța
de muncă non-UE în 2019, dar a renunțat odată cu venirea crizei. Ulterior, a reactivat
interesul pentru această idee prin intermediul unor consultanți specializați, reactualizând
costurile de aducere în țară pentru personalul cu potențial.
„Pornind de la obligativitatea respectării unui cuantum salarial și a unor condiții de aducere în țară – masă, cazare, taxe guvernamentale, bilete de avion, permise de ședere, etc – costul final este cu 32,8% mai mare decât în cazul recrutării și delegării de personal autohton. În plus, există și un termen mare de așteptare de la plasarea cererii și până când aceștia vor veni fizic la muncă în România, respectiv de patru până la șase luni”, mai declară Eugen Saulea.
Drept urmare, varianta recrutării de
angajați autohtoni rămâne cea mai bună, chiar dacă în prezent sunt mai multe
locuri de muncă decât candidați pentru acele locuri. Recent, ESSA Group a avut,
la nivelul unei rețele de supermarket, un necesar de peste 300 de persoane,
job-ul de casier fiind preponderent. Compania a indentificat două motive
principale pentru care apar aceste comenzi masive de personal. Primul si cel
mai important este cel al migrării propriilor angajați către alte rețele de
profil. Plecările au la bază aspecte precum cele legate de salarizare, programul
de lucru sau structura de management.
Al doilea motiv este cel legat de
sezonalitate și de licitațiile pentru servicii noi. În această categorie este dominant
job-ul de lucrător polivalent (64%), urmat de lucrătorul comercial (21,9%) și
de casieri (3,63%).
„Fenomenul de migrare a propriilor angajați ai marilor rețele către alte companii de profil este unul de o mare amploare în anul 2021. Avem două trimestre din acest an cu creșteri alarmante de la o lună la alta și estimăm că apogeul acestei crize de personal va fi în trimestrul al patrulea, perioadă în care toți furnizorii își doresc vânzări maxime”, explică Eugen Saulea.
Cel mai important factor decizional pentru candidați
rămâne salariul, la care se adaugă bonusurile și alte stimulente. Potrivit ESSA Group, cel
mai mic salariu în acest domeniu este salariul minim pe economie, pentru un post
necalificat, respectiv 1.700 de lei net. La polul opus, salariile mai mari
depășesc 2.800 de lei net și cumulează prestări de servicii conexe sau sporuri
de weekend.
La momentul de față, parteneriatele setate de ESSA sunt în principal cu marii retaileri alimentari și foarte puțin cu cei din segmentul DIY (do it yourself). Segmentul alimentar este cel cu rulaje semnificative, fiind foarte utile efectivele puse la dispoziție de către companiile specializate, așa cum este și ESSA. În ultimii ani, compania lui Eugen Saulea a redefinit termenul de „leasing de personal” în relația cu marii retaileri, în contextul în care colaborarea cu aceștia presupune multă flexibilitate când vine vorba de selecția de personal. (Cei interesați de un loc de muncă în cadrul companiei ESSA pot trimite un CV pe adresa de email: recrutare@essagroup.ro)
Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania declara: “Pe fondul prudentei generate de intrarea in valul 4 al pandemiei, indicatorul de incredere macroeconomica a scazut pentru a doua luna consecutiv, insa se mentine la un nivel ridicat, aproape de maximul istoric, ceea ce denota incredere in evolutia economica viitoare. De asemenea, in contextul cresterii ratei inflatiei, participantii anticipeaza majorarea ratelor de dobanda de piata monetara in urmatoarele 12 luni, inclusiv cel putin doua majorari de rata de dobanda de politica monetara, de catre BNR”
Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut cu 0,9 puncte comparativ cu luna anterioara, la valoarea de 73,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 40,3 puncte). Scaderea s-a datorat componentei de anticipatii a indicatorului. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a inregistrat o valoare medie de 4,38%.
In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 87% dintre participantii la sondaj prevad o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0196, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0672 lei pentru un euro.
Este de remarcat faptul ca peste 95% din participantii la sondaj prevad majorarea ratelor de dobanda de piata monetara (ROBOR 3M), nefiind inregistrata nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanti anticipeaza majorarea ratelor de dobanda pentru scadentele de 5 si 10 ani.
Din luna aprilie a anului 2020, in cadrul sondajului au fost adaugate intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna august 2021 releva:
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este 6.8%;
Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este +7,2%;
Datoria publica ca procent din PIB va ajunge, intr-un orizont de 12 luni, la aproximativ 53%;
In contextul atentiei sporite a autoritatilor europene cu privire la protectia mediului inconjurator, atentie concretizata in reglementari cu privire la luarea in considerare a factorilor ESG (factorii de mediu, sociali si de guvernanta) de catre institutiile financiare, au fost introduse in sondaj intrebari cu privire la constientizarea de catre institutiile financiare a acestor reglementari, pregatirea institutiilor financiare pentru asigurarea respectarii noilor reglementari, precum si suportul oferit clientilor pentru asigurarea respectarii lor.
Conform raspunsurilor participantilor, principalul impediment in implementarea factorilor ESG este insuficienta informatiilor, urmat de lipsa expertizei in acest domeniu.
Compania DO Security, lider regional în
domeniul securității, a obținut recunoaștere și apreciere la nivel național.
Astfel, în cadrul Galei Club Antreprenor, compania a câștigat „Premiul pentru excelență
în managementul securității”.
Alina
Paul, CEO DO Security, a declarat : “Oferim siguranță și operativitate pentru
clienții noștrii, iar profesionalismul și promptitudinea sunt valori pe care le
promovăm și susținem în cadrul companiei și care ne-au adus excelența în
managementul securității. Ne aflăm într-o continuă dinamică a pieței de
securitate și trebuie să ne adaptăm transformărilor digitale, conștienți fiind
de impactul acesteia asupra mediului de afaceri. Distincția obținuta este un
barometru care ne obligă la performanță pe viitor”.
În
cadrul Galei au fost premiați atât antreprenori consacrați, care conduc
companii prestigioase – lideri în sectorul lor de activitate, cât și antreprenori
la început de drum, care au intrat pe scena business-ului în urmă cu doar 2-3
ani.
“Motivarea
este cu atât mai mare cu cât îți sunt recunoscute și apreciate eforturile pe
care le depui pentru a spori business-ul și a te dezvolta continuu la nivel național.
Antreprenoriatul este cel mai curajos act pe care cineva îl poate juca în rolul
vieții sale. O dată ce ai reușit să răzbești într-un domeniu, trebuie să te
menții și să continui să faci performanță”, a concluzionat CEO DO Security.
Alina
Paul a fost, de asemenea, premiată în cadrul Galei Capital Top 100 Femei de
Succes pentru performanțele pe care DO Security le-a obținut în ultima perioadă.
În
plină perioadă pandemică, DO Security a înregistrat creșteri ale afacerii
întrucât nevoia de siguranță a fost mai pregnantă ca oricând, operatorii
economici apelând la servicii de securitate integrate. În ciuda faptului că anul 2020 a
fost extrem de neobișnuit, transformarea constantă a industriei de
securitate nu s-a oprit. Mai mult, industria securității abordează câteva
schimbări semnificative în utilizarea tehnologiei, cum ar fi
– dezvoltarea tehnologiilor multi-percepție și a soluțiilor de
cloud, convergența sistemelor de securitate, popularitatea inteligenței
artificiale etc. Aceste schimbări extind și remodelează domeniul de aplicare al
industriei securității, de la păstrarea în siguranță a persoanelor și
a bunurilor la crearea unor medii mai sigure, mai eficiente și mai
inteligente.
“Securitatea
va rămâne o mare prioritate în acest an pentru companiile din întreaga lume,
deoarece gama de amenințări se extinde și apar noi vulnerabilități. Cred că
firmele deja existente în piață se vor consolida și vor investi în noua
tehnologie. Practic este timpul pentru
educarea beneficiarului final, care nu va dori un simplu agent de pază, ci un
amplu dispozitiv de securitate bazat pe senzori și softuri de analiza video, pe
o forța de intervenție rapidă, pe proceduri de control acces și validare de la
distanță precum și softuri de analiză comportamentală a propriilor angajați”, a
concluzionat Alina Paul.
În
ultimii 10 ani, DO Security a reușit să se poziționeze ca partener de
încredere, fapt dovedit de cei peste 2000 de clienți pe care compania îi
deservește la nivel național. Profilul clienților este variat, începând cu
firme locale la început de drum până la companii multinaționale cu tradiție.
Alina
Paul, CEO DO Security este și Președinte al Confederației Naționale pentru
Antreprenoriat Feminin- CONAF- Sucursala Brașov și Vicepreședinte la nivel național.
Ea s-a implicat activ în coagularea mediul de afaceri brașovean și în
proiectele Confederației la nivel national, pentru dezvoltarea sustenabilă și
durabilă a economiei românești.
Elefant Online va rambursa integral astăzi suma pentru cele 76.514 obligațiuni corporative emise în anul 2018 și ajunse la maturitate. Suma reprezintă principalul în valoare de 100 lei/obligațiune și ultimul cupon aferent celei de-a șasea perioade de dobândă în valoare de 4,5616 lei/ obligațiune.
Valoarea emisiunii de obligațiuni a Elefant Online s-a ridicat la 7,65 milioane lei și au avut o dobândă anuală fixă (cupon) de 9%, plătibilă semestrial. Emisiunea de obligațiuni, lansată în urmă cu trei ani, a fost subscrisă prin plasament privat intermediat de SSIF Tradeville, de către 65 de investitori, dintre care 61 persoane fizice și 4 persoane juridice. La plata ultimului cupon erau înregistrate 641 persoane fizice și 12 persoane juridice. Numărul mare al investitorilor finali arată un interes major pentru obligațiunile Elefant pe durata de viață a acestora.
„Suma pe care am atras-o a fost investită în dezvoltarea platformei Elefant, iar interesul crescut al investitorilor în obligațiunile emise arată încredea pe care au avut-o în companie dar și în planurile de dezvoltare ale acesteia. Succesul acestei emisiuni arată faptul că instrumentele de pe piața de capital reprezintă un mijloc prin care banii investitorilor ajung în economia reală contribuind la dezovoltarea companiilor”, a declarat Sergiu Chircă, CEO Elefant.ro.
Plata se va efectua prin intermediul Depozitarului Central și a băncii Transilvania. Obligațiunile emise de Elefant Online S.A. au fost tranzacționate în cadrul Sistemului Alternativ de Tranzacționare administrat de Bursa de Valori București, începând cu 20 februarie 2019, sub simbolul ELEF21.
Elefant.ro este unul dintre cei mai mari retaileri online din România cu afaceri în creștere. Compania a înregistrat o valoare a GMV (gross merchandise volume) de 120,7 milioane lei, față de 117 milioane lei în primele șase luni ale anului 2020, în timp ce numărul de vizitatori unici pe de pe platformă a crescut cu 25%, până la 12 milioane în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Elefant are în plan să ajungă la un număr de 50 de showroom-uri la nivel național în următorii patru ani. În prezent compania deține 11 showroom-uri și 14 puncte de ridicare.
Obligațiunile sunt valori mobiliare ce pot fi emise atât de autorități centrale sau locale, cât și de companii. Acestea oferă deținătorului o dobândă regulată (cupon) iar la maturitate, acesta primește înapoi întreaga sumă investită inițial.
Enel X România, filială a Enel X, linia de afaceri pentru servicii energetice avansate a Grupului Enel, a semnat un acord cu Power Electric pentru vânzarea de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice. Este primul parteneriat de acest fel semnat de Enel X România, pentru a extinde portofoliul de clienți și pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de mobilitatea electrică la nivel național.
Enel X și Power Electric își propun să vină în sprijinul clienților din zona privată cu soluții de mobilitate electrică pentru acasă sau la birou, fiind punctele principale unde autoturismul electric poate fi încărcat în timpul opririlor prelungite. Solutiile includ stații de reîncărcare de tip JuiceBox, JuicePole si JuicePump, servicii de instalare și aplicații software prin care clienții își pot monitoriza și controla propriile dispozitive de reîncărcare.
„Tot mai mulți oameni folosesc energia electrică nu doar pentru alimentarea propriilor locuițelor, ci și pentru transport. Vedem de la o lună la alta creșteri în ceea ce privește consumul de energie la stațiile Enel X: în luna august, energia consumată prin intermediul punctelor noastre de reîncărcare era de două ori și jumătate mai mare față de iunie. Enel X România vine în întâmpinarea nevoilor actuale ale consumatorilor care optează pentru mobilitatea electrică și accelerează dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice din țară, inclusiv prin parteneriatul cu Power Electric. Enel X se află în prima linie în procesul de electrificare a României și în tranziția energetică, iar astfel de parteneriate ne ajută să ne atingem obiectivele”, a spus Mihai Mardale, director E-Mobility, Enel X România.
Enel X deține o infrastructură publică extinsă, formată din stații de reîncărcare de tip JuicePump și JuicePole, instalate în toate regiunile din România, atât pe spații publice, cât și private. Soluția JuicePump permite încărcarea a până la 80% din nivelul bateriei în aproximativ 25 de minute, în funcție de modelul și specificațiile mașinii. Unitățile JuicePole au o putere disponibilă de 2 x 22 kW AC, fiecare permițând încărcarea a până la 40% din nivelul bateriei în 30 de minute, în funcție de modelul și specificațiile mașinii.
„Grija pentru impactul emisiei de CO2, provenită din industria auto, asupra mediului înconjurător, reprezintă o problemă de interes pentru marii producători auto, constructori sau distribuitori. Ne bucurăm să ne alăturăm eforturilor marilor companii pentru sustenabilitatea mediului înconjurător, prin intermediul soluțiilor de încărcare electrică auto, alături de un partener prestigios, Enel X Romania, parte a grupului Enel, furnizor de soluții de reîncărcare a vehiculelor electrice si sistemelor fotovoltaice”, spune Ciprian Marinescu, director vânzări, Power Electric SRL.
Enel X România a ajuns deja la o rețea de circa 180 de puncte de reîncărcare instalate în 25 de orașe, atât în spații publice, cât și private, în mall-uri sau hipermarketuri. În egală măsură a crescut și numărul celor care apelează la stațiile Enel X și la facilitățile companiei. Din aprilie 2021 și până în august, numărul de utilizatori ai aplicației JuicePass, care oferă accesul la punctele de reîncărcare ale Enel X România, a crescut cu peste 75%.
Cele mai mari 500 de afaceri de familie generează venituri în valoare totală de 7,28 trilioane de USD și dețin 24,1 milioane de angajați în 45 de țări
Întreprinderile familiale au oportunitatea de a asigura o mai mare diversitate în cadrul propriilor consilii de administrație și de a construi tradiții
Afacerile de familie caută să atingă noi obiective de mediu, sociale și de guvernanță
În pofida crizei provocate de pandemia de COVID-19, companiile deținute de familii au reușit să își păstreze reziliența. Cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au obținut venituri în valoare totală de 7,28 trilioane de USD, având 24,1 milioane de angajați în 45 de țări, conform raportului Global Family Business Index, realizat de EY și Universitatea din St. Gallen, care prezintă modul în care au reacționat companiile deținute de familii la recentele turbulențe din economia globală.
„Marile afaceri de familie au demonstrat o rezistență incredibilă în această perioadă, acordând prioritate susținerii angajaților și orientându-se către noi soluții de business. Pentru a traversa această perioadă dificilă, aleg să-și diversifice consiliile de administrație, să promoveze noua generație în roluri de conducere și să stabilească noi standarde în abordarea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță”, spune Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, Strategic Growth Markets leader, EY România.
Deși afacerile de familie, în special cele din sectorul turismului și HoReCa, au resimțit efectele pandemiei provocate de COVID-19, multe dintre acestea au profitat de context pentru a se reorienta. O serie de organizații și-au reprofilat capacitățile de producție pentru a crea articole esențiale, precum viziere și ventilatoare respiratorii, în timp ce altele au asigurat sprijin financiar altor companii, manifestându-și angajamentul față de inovație și o conștientizare profundă a responsabilității sociale. Au dat dovadă de reziliență în special afacerile de familie din sectorul produselor de larg consum, care au înregistrat, în medie, venituri în valoare de 15,39 miliarde de USD. Per total, companiile deținute de familii, din acest sector, și-au păstrat statutul de mari angajatori, având în medie 56,150 de angajați.
În pofida perioadei dificile din ultimul an, Europa continuă să fie o zonă geografică propice pentru aceste organizații. Germania este țara de origine pentru 16% dintre companiile din cadrul studiului, reflectând soliditatea economiei germane și tradiția înființării de afaceri de familie în această țară, în care 90% dintre companii sunt deținute de familii. O treime dintre afacerile de familie incluse în studiu își au sediul pe continentul american, SUA înregistrând cel mai mare număr de astfel de companii (119, echivalentul a 24% dintre acestea). Aceste organizații contribuie cu 2,48 trilioane de USD la veniturile înregistrate în regiunea Americii de Nord și de Sud și au 6,4 milioane de angajați. Câteva dintre cele mai mari întreprinderi private deținute de familii la nivel global, din punctul de vedere al veniturilor, își au sediul în SUA. 55 dintre companiile care provin din China continentală, Hong Kong, Taiwan, Japonia și Coreea de Sud generează 87% (835 miliarde de USD) din veniturile totale din regiunea Asia-Pacific. Din Asia provin trei dintre cele mai mari 20 de companii, precum și cea mai veche afacere de familie inclusă în studiu, Takenaka Corporation din Japonia, cu o istorie de peste 400 de ani.
În contextul în care tot mai multe organizații își asumă angajamente față de diversitate și incluziune și față de standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), afacerile de familie continuă să pună un accent tot mai mare pe aceste zone. Vârsta medie a membrilor consiliilor de administrație ale companiilor analizate este de 61 de ani și 80% dintre acestea nu au membri ai consiliilor de administrație, care fac parte din familie, cu vârsta mai mică de 40 de ani. Folosirea cunoștințelor, ideilor, tehnologiilor și abilităților digitale ale noii generații le-ar putea susține dezvoltarea, într-un mediu în care preferințele clienților se află în continuă schimbare. În 2021, procentul companiilor cu femei în cadrul consiliilor de administrație a atins 31%. În același timp, doar 5% (27) dintre companiile deținute de familiile incluse în studiu au directori generali femei, în mod similar cu procentul de 8% (41) înregistrat în cazul companiilor din clasamentul Fortune Global 500. Acordând mai multă atenție angajamentelor ESG, afacerile de familie se îndreaptă spre atingerea unor noi obiective. Cel puțin 53% dintre companiile deținute de familii incluse în studiu raportează în conformitate cu indicatorii ESG oficiali. Jumătate dintre acestea (51%) sunt din regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa), urmate de companiile din regiunea America de Nord și de Sud (30%) și de cele din Asia-Pacific (19%). Raportarea ESG reprezintă oportunitatea de a demonstra impactul pozitiv pe care companiile deja îl generează și poate ajuta la atragerea de noi angajați, la câștigarea de noi clienți și la creșterea veniturilor.
OMNIASIG a extins asigurarea facultativă Casco ECOnom cu noi acoperiri pentru cele mai frecvente și costisitoare daune, venind astfel în întâmpinarea clienților cu o poliță cu un preț foarte accesibil, adecvat riscurilor pe care le acoperă și sumei asigurate. Polița se adresează atât persoanelor fizice (cu vârsta de peste 30 ani), cât și celor juridice care au autoturisme cu vechimea cuprinsă între 6 și 20 de ani. Casco ECOnom are un tarif începând de la doar 500 lei/an și este disponibilă în trei variante, cu sumă asigurată de 7.500 lei, 15.000 lei sau 30.000 lei*.
Casco ECOnom areacoperire pe teritoriul României și oferă acum protecție sporită, pentru:
coliziuni cu alte autovehicule (cu excepția evenimentelor acoperite de o poliță obligatorie de răspundere civilă a șoferului vinovat).
daune produse de fenomene ale naturii: grindină, ploaie torențială, furtună, tornadă, avalanșă de zăpadă, inclusiv copaci sau crengi prăbușite pe autoturismul asigurat în urma furtunii.
daune produse și în cazul conducerii autoturismului asigurat de către alte persoane decât asiguratul (persoană fizică), în vârstă de peste 30 de ani.
Printre beneficiile pe care le oferă asigurarea Casco ECOnom se numără și:
Accesul la o rețea extinsă la nivel național de Service-uri Auto partenere OMNIASIG;
Servicii de Asistență Rutieră incluse (pentru autoturisme cu vechimea mai mică de 10 ani);
Perioada de asigurare în funcție de nevoile clientului – 6 sau 12 luni;
Plata despăgubirilor se poate face și direct către asigurat (în sistem regie proprie, fără documente de reparație).
La încheierea acestei polițe, este necesară efectuarea inspecției de risc a autoturismului asigurat.
* Suma asigurată nu este corelată cu valoarea de piață a autoturismului.
OMNIASIG Vienna Insurance Group este prezentă din 1995 pe piața asigurărilor din România, menținându-se constant în topul celor mai mari asigurători din țară. Compania are un portofoliu de peste 100 produse de asigurare și o rețea de sucursale și agenții extinsă la nivel național. Cei peste 1.100 de angajați oferă constant clienților și partenerilor companiei serviciile de calitate care ne-au consacrat de-a lungul celor peste 25 de ani. Prin apartenența la Vienna Insurance Group, OMNIASIG oferă clienților și partenerilor săi stabilitate și putere financiară, precum și expertiză complexă pe toate liniile de asigurări generale.
OMNIASIG promovează excelența, responsabilitatea și integritatea în tot ceea întreprinde, cu obiectivul principal de a contribui la dezvoltarea societății și a comunității în care își desfășoară activitatea.
Vienna Insurance Group (Wiener Versicherung Gruppe) este principalul expert pe piața asigurărilor în Austria precum şi în Europa Centrală şi de Est. Grupul are o tradiţie îndelungată, branduri puternice şi o relaţie apropiată cu clienţii, și este format din aproximativ 50 de companii din 30 de ţări. Cei peste 25.000 de angajaţi ai Vienna Insurance Group (Wiener Versicherung Gruppe) au grijă de nevoile de zi cu zi ale celor peste 22 de milioane de clienți. Acțiunile VIG sunt cotate la Bursa de Valori din Viena din 1994. Compania beneficiază de rating A+ cu perspectivă stabilă din partea reputatei agenții internaționale de rating Standard & Poor’s. Acesta este cel mai bun rating al unei companii din indicele ATX, principalul indice al Bursei de Valori din Viena. Vienna Insurance Group (Wiener Versicherung Gruppe) colaborează îndeaproape cu Erste Group, cea mai mare bancă de retail din Europa Centrală și de Est.
Cel mai mare angajator privat din România, retailerul Profi (cea mai mare acoperire geografică de profil), a încheiat campania CSR „Fapte bune făcute profi”. Pe baza punctelor direcționate de clienți, au fost ierarhizate șase proiecte ale unor ONG-uri din domeniile educație, sănătate, mediu, cultură și social, cărăra în mod echivalent le-a fost împărțită suma totală de 1.500.000 lei dăruiți de Profi:
Educând o generație, schimbi viitorul țării – Asociatia Îngeri pentru Suflete, 47,78% din voturi, reprezentând 716.685,26 lei
Hidroterapia schimbă vieți – Asociația Școala Mamei Junior, 18,48% din voturi, reprezentând 277.204,35 lei
Nu lăsăm pe nimeni în urmă – Asociația Blondie, 16% din voturi, reprezentând 240.010,94 lei
Ambulanța pentru Monumente – Asociația Monumentum, 8,29% din voturi, reprezentând 124.294,54 lei
Viitor cu păduri, fără viituri – Asociația Viitor Plus, 5,14% din voturi, reprezentând 77.098,67 lei
Schimbă destinul unui refugiat – Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Asociația Logos, 4,31% din voturi, reprezentând 64.706,23 lei
Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food: „Din 2011, magazinele Profi contribuie constant la mai binele comunităților din jurul lor prin campanii care ne propunem să răspundă cât mai bine nevoilor din societate. Felicit ONG-urile participante pentru felul în care cunosc problemele oamenilor și ajută la atenuarea lor, acum și cu ajutorul contribuției noastre”.
Alexandra Timar, președintele asociației Îngeri pentru Suflete: „Acest rezultat al campaniei Fapte bune făcute profi ne onorează și ne responsabilizează în același timp. Mii de oameni au dorit să sprijine copiii din medii defavorizate să meargă la școală, să aibă un viitor mai bun. Le mulțumim din suflet pentru încrederea acordată. Mulțumim Profi România pentru acest sprijin uriaș care face posibil ca 10.000 de copii din mediile defavorizate ale României să poată merge la școală beneficiind de un suport complet. Totodată, felicitari tuturor proiectelor participante la campanie. Educând o generație, schimbi viitorul țării”.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) se adresează Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (AM POC) pornind de la Ghidului solicitantului aferent Actiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive, pentru clarificarea anumitor aspecte ce țin de scrierea, depunerea, evaluarea și implementarea proiectelor de investiții, precum și pentru formularea unor observații și propuneri de îmbunătățire a Ghidului solicitantului, astfel încât acesta să răspundă într-o măsura cât mai mare necesităților reale ale potențialilor beneficiari:
Existența unei perioade de minimum 30 de zile între data publicării ghidului solicitantului final și lansarea apelului de proiecte. Având în vedere complexitatea documentației necesare pentru depunerea unui proiect, precum și criteriul actual primul venit, primul servit cu condiția obținerii a minimum 70 de puncte, este necesară o perioadă de minimum 30 de zile în care aplicanții să se poată documenta și depune proiecte calitative.
Valoarea maximă a ajutorului de stat
Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minimum 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
Valoarea minimă a AFN să fie de 50.000 euro
Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal
Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel reprezintă proiecte de investiții și nu unul care implică activități cu resurse umane. Toate organizațiile, prin legislația în vigoare, sunt obligate să respecte Regulamentul General de Protecție a Datelor în funcție de activitatea pe care o desfășoară și tipul de date pe care le colectează. Astfel, considerăm că cerința din GS este excesivă și atrage costuri pentru IMM-uri, costuri care nu sunt eligibile.
Clarificarea aspectului dacă proiectul se poate implementa într-un singur punct de lucru, o singură regiune sau acesta poate fi implementat în mai multe puncte de lucru și mai multe regiuni
Sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la investițiile în coformitate cu prevederile Anexei I din propunerea de REGULAMENT DELEGAT AL COMISIEI de completare a Regulamentului 2020/852 al Parlamentului European (obiectivele de mediu)
Având în vedere faptul că din criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară nu face parte evaluarea calitativă a cererii de finanțare, planului de afaceri și previziunilor financiare, considerăm imperios necesară simplificarea la maximum atât a cererii de finanțare, cât și a planului de afaceri și a previziunilor financiare. O documentație vastă și detaliată are sens doar în contextul evaluării calitative a cererii de finanțare. Având în vedere faptul că criteriile calitative sunt unele subiective, nu recomandăm introducerea unor criterii calitative ale planului de afaceri
Recomandăm realizarea unui tutorial video cu etapele completării cererii de finanțare, astfel încât un antreprenor să își poată realiza și depune singur un proiect fără a fi necesară apelarea la un consultant.
Procesul de evaluare si selectie
Conform GS, se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Acest lucru este similar principiului primul venit, primul servit, fiind o condiție de eligibilitate obținerea unui punctaj minim de 70 de puncte. Practic va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Propunerea CNIPMMR este ca finanțarea să fie acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel încât să fie finanțate proiectele cu cele mai mari punctaje, acestea având o valoarea adăugată mai mare și fiind mai bune din punct de vedere calitativ și al eficientei.
Eliminarea criteriului b „Investiție de minimum 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de REGULAMENT DELEGAT AL COMISIEI (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu”. Acesta este un criteriu neclar atât pentru potențiali beneficiari, consultanți, cât și evaluatori. În plus, considerăm că punctarea acestui criteriu pentru investiții mai mari de 90% din valoarea totală a proiectului reprezintă un exces. Considerăm că trebuie menținută drept condiție de eligibilitate pragul de 20% dacă aceasta este o condiție impusă de regulamentele UE, nefiind un criteriu punctat în evaluarea tehnică și financiară.
Propunerea CNIPMMR pentru criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte este următoarea:
1) Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – 10 puncte:
• Sold negativ – 10 puncte
• Sold pozitiv – 0 puncte
2) Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 – 10 puncte
• ≥20% – 10 puncte
• ≥0% și < 20% – 5 puncte
• < 0%a – 0 puncte
3. Previzionarea economico-finaniară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției
3.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥3 – 10 puncte
≥2 și < 3 – 7 puncte
≥1 și < 2 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
3.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥7% – 10 puncte
≥6% și < 7% – 7 puncte
≥5% și < 6% – 3 puncte
<5% – 0 puncte
3.3. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:
• ≥15% – 10 puncte
• ≥10% < 15% – 5 puncte
• < 10% – 0 puncte
4. Capacitatea economico-financiară a solicitantului în exercițiul financiar 2019
4.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)
≥2 – 10 puncte
≥1,5 și < 2 – 7 puncte
≥1 și < 1,5 – 3 puncte
<1 – 0 puncte
4.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)
≥5% – 10 puncte
≥3% și <5% – 7 puncte
≥1% și <3% – 3 puncte
<1% – 0 puncte
4.3. Rata de acoperire a finanțării nerambursabile (Cifra de afaceri 2019/Ajutor financiar nerambusabil)
≥1 – 15 puncte
≥0,8 și <1 – 10 puncte
≥0,5 și <0,8 – 5 puncte
<0,5 – 0 puncte
5. Proiectul propune un produs/proces inovativ – 5 puncte
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
6. Proiectul contribuie la minimizarea la sursă a deșeurilor generate
• DA – 5 puncte
• NU – 0 puncte
7. Proiectul prevede adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități
Compania de vânzări directe Amway (considerată numărul 1 în lume) face o donație de 66.000 dolari către Societatea Națională de Cruce Roșie din România. Prin campania „Reușim împreună”, distribuitori, clienți și angajați au strâns 500.000 de euro din vânzarea măștilor de protecție, cu mesajul: „Protejează-te. Protejează-i pe cei dragi. Și ajută comunitățile noastre”. Amway a răspuns crizei Covid-19 punând la vânzare un pachet de 50 de măști de unică folosință, cu 3 straturi și 98% eficiență de filtrare bacteriană. Amway a completat suma strânsă, donația totală ajungând la 1 milion de euro.
Melodie Nakhle, Managing Director – Europa, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă: „La Amway, ducem misiunea de a ajuta oamenii să ducă o viață mai bună dincolo de oportunitatea de afacere și dincolo de produse. Reușim să avem rezultate globale oferind putere oamenilor să ducă o viață mai sănătoasă. În conformitate cu valorile noastre, încurajăm distribuitorii Amway și angajații noștri să sprijine fundațiile caritabile și organizațiile care reflectă pasiunile lor și care au un impact puternic asupra comunităților locale”.
Milionul de euro va fi donat fundațiilor de caritate și organizațiilor locale din intreaga Europă. Pentru România suma strânsă este de 66.000 dolari și a fost donată către Societatea Națională de Cruce Roșie din România.
Ioan Silviu Lefter, directorul general al Crucii Roșii Române: „Am fost impresionați de mobilizarea Amway în campania Reușim împreună. Încă o dată oamenii au înțeles că fiecare dintre noi poate contribui, că pandemia nu s-a terminat și este nevoie în continuare de sprijin. Suntem onorați să avem alături de noi parteneri implicați în problemele comunității. Le mulțumim pentru tot sprijinul și îi asigurăm că fondurile colectate vor fi foarte utile în acest nou val al pandemiei Covid-19”.
Campania „Reușim împreună” a fost lansată în 2020 pentru a sprijini societatea în lupta cu Covid-19. Datorită donațiilor făcute prin intermediul site-urilor web din întreaga Europă, Amway a făcut o donație inițială de 135.000 de euro organizațiilor locale de sprijin. Donația suplimentară de 1 milion de euro din acest an reprezintă continuarea angajamentul Amway de a sprijini oamenii din toată Europă să ducă o viață mai bună.
În condițiile creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o analiză asupra modului în care IMM-urile pot fi susținute pe baza unei reglementări aflate în stadiul de proiect supus dezbaterii:
„Potrivit INS, în luna iulie 2021 preţul energiei electrice era cu 25% mai mai mare, raportat la perioada similară a anului 2020, iar preţul gazelor naturale era cu 20% mai mare faţă de iulie 2020. Evoluţiile preţurilor la energie electrică şi gaze naturale din a doua jumătate a anului 2021 au creat numeroase dificultăţi mediului de afaceri românesc şi în special IMM-urilor.
Carta Albă a IMM-urilor din România, ediţia 2021, arată că:
«Dintre evoluţiile contextuale care se consideră că influenţează negativ activitatea şi performanţele companiilor pe parcursul acestui an, cel mai frecvent semnalate au fost pandemia Coronavirus (în 67,74% din totalul firmelor investigate), (…) predictibilitatea redusă a mediului pentru IMM-uri (39,61%), politicile statului de sprijinire a firmelor și populației in contextul actual (38,53%).
Această situaţie poate fi explicată prin:
impactul profund negativ al pandemiei Covid-19 asupra unui număr considerabil de organizații
existența în țara noastră a unui sistem administrativ formalist, caracterizat prin exercitarea de către aparatul funcționăresc a unei puteri și influențe excesive în stat
modificările prea frecvente în abordările economice și sociale pe termen scurt, mediu și lung la nivel macro și mezo ale factorilor politici, care impactează negativ predictibilitatea mediului intreprenorial
existența unei discrepanțe apreciabile între politicile statului de susținere a persoanelor juridice și fizice în contextul actual și așteptările unei părți a managerilor agenților economici și populației
insuficienta adaptare la realitățile economice românești a programelor, politicilor, strategiilor, etc. elaborate și operaționalizate de decidenții politici».
Având în vedere:
– impactul asupra IMM-urilor cauzat de creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale, fapt care va duce la accentuarea problemelor cu care se confrunţă IMM-urile: pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea competitivității
– faptul că practic mai mult de 2 din 3 întreprinderi (67,74%) au fost afectate de pandemia de Coronavirus, cu consecinţa principală scăderea veniturilor
statul trebuie să exercite un rol activ în economie în condiţii de criză şi să ia măsuri de susţinere a IMM-urilor pentru depăsirea efectelor negative datorate de creşterea costurilor cu energia electrică şi gazele naturale, care se vor regăsi în preţul final al produselor şi serviciilor oferite populaţiei şi întreprinderilor.
PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STABILIREA MĂSURILOR DE SPRIJIN A ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII, A CĂROR ACTIVITATE ESTE AFECTATĂ DE CREȘTERILE DE PREȚURI ȘI TARIFE LA ENERGIE, GAZE ȘI COMBUSTIBILI
În spaţiul public a fost prezentat proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de sprijin a întreprinderilor mici și mijlocii , a căror activitate este afectată de creșterile de prețuri și tarife la energie, gaze și combustibili.
Acesta îşi propune să asigure:
a) compensarea cheltuielilor suplimentare determinate de creșterile de prețuri și tarife, cheltuieli care sunt obiectiv necesare pentru activitatea IMM-urilor
b) menținerea accesibilității IMM-urilor la input-urile de energie, gaze natural și carburanți
c) evitarea intrării IMM-urilor afectate pe pierderi și ulterior în insolvență sau faliment
d) protecția locurilor de muncă
e) menținerea competitivității firmelor
Susținerea financiară a IMM-urilor a căror activitate este afectată de creșterile de prețuri și tarife la energie, gaze naturale și combustibil constă atât într-un ajutor nerambursabil pentru acoperirea unei părți din cheltuielile suplimentare ocazionate de creșterile de prețuri și tarife cât și/sau dintr-o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe cifra de afaceri sau impozitul pe profit, astfel:
ajutor nerambursabil de 50% din cheltuielile suplimentare
alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe cifra de afaceri sau, după caz, din impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri datorat anual de beneficiar, pe o perioadă de cel mult 3 ani, până la acoperirea a 50% din cheltuielile suplimentare eligibile
Modalitatea de sprijin, ajutor nerambursabil sau deductibilitatea din impozit, se face conform dorinţei benefiarului, acesta având posibilitatea de alegere între cele două forme de sprijin.
Susținerea financiară se acordă pe o perioadă de 6 luni începând din luna în care se înregistrează o creștere agregată a prețurilor și tarifelor la energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil de cel puțin 5% față de nivelul acestora din luna decembrie a anului precedent.
POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MĂSURILE DE SPRIJIN A IMM-URILOR AFECTATE DE CREŞTEREA PREŢULUI LA ENERGIE ŞI GAZE NATURALEI
CNIPMMR îşi exprimă susţinere pentru adoptarea de măsuri care vin în sprijinul IMM-urilor, având ca efect susţinerea acestora pentru continuarea activităţii şi păstrarea angajaţiilor.
În lipsa măsurilor de sprijinirea a IMM-urilor, efectul scumpirilor se va transfera în totalitate asupra consumatorilor, persoane fizice şi juridice, fapt care va conduce la creşterea generalizată a preţurilor şi scaderea competitivităţii economiei româneşti.
CNIPMMR consideră că măsurile prevăzute în proiectul de lege trebuie încadrate într-un pachet de măsuri de suport economic alături de mărirea nivelului investiţiilor publice care să asigure a creşterea competitivităţii economiei.
Raportat la proiectul de lege, CNIPMMR consideră că sunt necesare clarificări din partea iniţiatorilor privind următoarele aspecte:
1. Stabilirea modalităţii prin care are loc compensarea creşterii costurilor cu energia electrică şi gaze naturale: ajutor nerambursabil de 50% din cheltuielile suplimentare sau deducerea din impozit. Nu este clar ce se întelege prin «alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozit»
2. Menţionarea clară a faptului că ajutorul se acordă printr-o schemă de ajutor de minimis implementată de Ministerul Economiei”
În ultimul deceniu, Parlamentul a cerut Comisiei să prezinte o propunere privind un încărcător comun, pentru diminuarea deșeurilor electronice și pentru a ușura viața consumatorilor.
Parlamentul European și Comisia PE pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) insistă de ani de zile asupra nevoii unei soluții comune privind încărcătorul, solicitând în permanență Comisiei Europene să acționeze în consecință, printr-o serie de rapoarte din proprie inițiativă, rezoluții și întrebări adresate comisarilor europeni.
De atunci, Parlamentul a solicitat prin diverse inițiative, direct sau indirect, standardizarea încărcătoarelor pentru telefoanele mobile. Printre aceste inițiative se numără o rezoluție adoptată la 30 ianuarie 2020, prin care se solicita Comisiei Europene să introducă un standard pentru un încărcător comun „în regim de urgență”.
În plus, într-o rezoluție recentă din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară, deputații europeni au solicitat Comisiei Europene să introducă de urgență un încărcător comun pentru telefoanele inteligente și dispozitivele similare pentru a asigura în mod optim opțiuni de încărcare standardizate, compatibile și interoperabile. Deputații au mai solicitat Comisiei să pregătească o strategie de decuplare, care să garanteze consumatorilor că nu sunt obligați să cumpere noi încărcătoare cu dispozitive noi, și să adopte o etichetare armonizată.
Declarația președintei Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului, Anna Cavazzini (Verts/ALE, DE), referitoare la propunerea privind încărcătorul comun prezentată ieri de Comisia Europeană: „În ultimul deceniu, Parlamentul European a insistat pentru o propunere din partea Comisiei Europene privind un încărcător comun cu scopul de a aborda problema deșeurilor electronice, de a ușura viața consumatorilor și de a le permite acestora să facă alegeri durabile.
Această inițiativă include multe elemente importante pentru comisia noastră parlamentară, cum ar fi armonizarea punctului de încărcare care permite buna funcționare a pieței interne, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și reducerea deșeurilor electronice.
În cele din urmă, trebuie să eliminăm cantitatea de cabluri din sertare; am avut suficiente cabluri de încărcare greșite în rucsacul nostru pentru dispozitivul pe care îl transportăm. Existența unor cabluri de încărcare uniforme va ajuta consumatorii să economisească bani și să economisească resursele planetei.
Echipamentele electrice și electronice continuă să fie unul dintre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE. Este deosebit de important ca normele propuse să se aplice nu numai telefoanelor inteligente, ci și tabletelor și altor dispozitive mobile, așa cum a solicitat Parlamentul. Trebuie să se țină seama de evoluțiile tehnologice rapide, cu atât mai mult cu cât Comisia a pierdut atât de mult timp.
Parlamentul va lucra acum la această propunere legislativă. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a asigura o bună cooperare cu Comisia Europeană și cu Consiliul pentru a ajunge la un acord care va aduce beneficii atât consumatorilor europeni, cât și industriei, având în centrul său obiectivele Pactului ecologic european”.
Windows a fost întotdeauna o platformă globală de inovație, un loc în care noi toți să putem crea, să ne conectăm unii cu ceilalți, să învățăm și să ne ducem sarcinile la bun sfârșit. Pe măsură ce experiențele de computing au fost reinventate prin intermediul Windows, inovațiile hardware ne-au ajutat pe tot mai mulți dintre noi să interacționăm cu ele. De la primul mouse care a permis productivitatea de tip “point and click” până la conceptul de „2-în-1” care a introdus ecrane tactile cu funcție de scris și o serie de capabilități moderne, sistemul de operare Windows și dispozitivele compatibile cu acesta au redefinit acțiunile care se pot face cu ajutorul unui computer. De-a lungul timpului, Microsoft a observat că cele mai semnificative experiențe vin din inovațiile care îmbină componente de hardware cu unele de software și astfel, Surface a dezvoltat un hardware care să nu reprezinte doar o etapă în dezvoltarea Windows, ci să impulsioneze progresul platformei și pe cel al ecosistemului.
Acum, în pragul lansării noului sistem de operare Windows 11, Microsoft dezvăluie cea mai importantă actualizare a portofoliului Surface de până acum. Echipate cu ecrane PixelSense, o nouă tehnologie pentru accesoriile cu care sunt prevăzute, microfoane și camere premium, cipuri de siliciu puternice și o formă versatilă, noile dispozitive Surface sunt concepute pentru a duce inovația Windows la nivelul următor. Noua gamă include:
• O nouă abordare în ceea ce privește cel mai puternic laptop din gamă, cu noul Surface Laptop Studio.
• Gama emblematică 2-în-1 este actualizată prin adăugarea în portofoliu a dispozitivului Surface Pro 8 reproiectat, a unui nou Surface Go 3 și prin actualizările la Surface Pro X.
• Un adaos de productivitate pe două ecrane, pe mobil, cu Surface Duo 2.
• Surface Slim Pen 2 duce scrisul pe dispozitivele digitale la nivelul următor, datorită feedback-ului haptic
• O serie de accesorii noi care reprezintă o viziune extinsă a realizării produselor și se axează pe problemele de sustenabilitate și incluziune.
Surface Laptop Studio
Proiectat în paralel cu Windows 11, Surface Laptop Studio este cel mai puternic laptop Surface realizat până acum. Surface Laptop Studio încununează anii de inovație, la nivelul acestui produs, în materie de componente, ecrane, procesoare și multe altele, reunindu-le pe cele mai bune într-un singur dispozitiv puternic.
Gândit ca un produs ideal pentru dezvoltatori, profesioniști din industria creativă, gameri și designeri, dispozitivul oferă puterea unui desktop, portabilitatea unui laptop și este în același timp și un studio creativ.
Surface Laptop Studio are un nou sistem de închidere, cu balamale ultra-durabile, Dynamic Woven Hinge, conferind dispozitivului un grad ridicat de versatilitate.
În modul Laptop, utilizatorii vor putea tasta mai ușor datorită îmbunătățirilor aduse la nivelul tastaturii și al touchpad-ului Precision Haptic.
În modul Scenă, ecranul tactil PixelSense de 14,4” este adus într-un unghi perfect pentru gaming, streaming, sau prezentări. Tastatura poate fi ascunsă, iar utilizatorii pot folosi Surface Slim Pen 2, touchpad-ul sau funcția touch.
În modul Studio, utilizatorii au la dispoziție instrumentele ideale cu ajutorul cărora pot scrie, schița sau întreprinde alte activități creative.
În plus, Surface Slim Pen 2 se depozitează perfect în slotul de sub tastatură, unde se fixează pe suport magnetic și se încarcă, pentru un acces facil oricând este nevoie. Cu ajutorul acestui dispozitiv, utilizatorii pot crea aplicații, reda videoclipuri și rula jocuri ultra-rapide, iar procesoarele Intel® Core™ H35 de a 11-a generație și GPU NVIDIA® GeForce RTX™, asigură puterea necesară tuturor acestor sarcini.
Surface Laptop Studio poate fi achiziționat la prețuri începând cu 1.599,99 dolari și este disponibil pentru precomandă pe piețele selectate.
Surface Pro 8
Această actualizare adusă sistemului emblematic 2-în-1, dezvoltat de Microsoft, reprezintă cel mai semnificativ salt înainte de la lansarea dispozitivului Pro 3 până în prezent. Surface Pro 8 este de peste două ori mai rapid decât Pro 7, fiind echipat cu procesoare Intel® Core™ de a 11-a generație, două porturi Thunderbolt 4 și construit pe platforma Intel® Evo™. Având toate aceste caracteristici, Windows 11 instalat și o autonomie a bateriei de până la 16 ore, Surface Pro 8 devine cel mai puternic dispozitiv de acest tip de pe piață.
Surface Pro 8 dispune de un ecran tactil PixelSense vibrant de 13”, care se întinde de la o margine la alta a dispozitivului. Cu Dolby® Vision™ și tehnologia adaptivă a culorilor, utilizatorii vor avea parte de o experiență de vizionare realistă și confortabilă pentru ochi. Acesta este cel mai avansat ecran din punct de vedere tehnic pe care Surface l-a construit vreodată și, de asemenea, Pro 8 este dispozitivul hibrid ideal, ce le oferă oamenilor o tabletă dinamică atunci când sunt în mișcare și o configurare perfectă atunci când lucrează de acasă. Totodată, camera frontală de 5 MP, camera 4K de 10 MP de pe spatele dispozitivului, sunetul Dolby® Atmos™ și cele două microfoane tip studio în plan îndepărtat garantează o imagine și un sunet excepționale.
Noua tastatură Surface Pro Signature asigură capabilități de stocare și funcția de încărcare a noului Surface Slim Pen 2, astfel încât acesta să fie mereu la îndemână și gata de utilizare.
Surface Pro 8 poate fi achiziționat la prețuri începând cu 1099,99 dolari și este disponibil pentru precomandă pe piețele selectate.
Surface Slim Pen 2
Unul din modurile prin care se poate muta accentul de pe aspectele tehnologice ale unui dispozitiv Surface este reprezentat de furnizarea unei experiențe simple utilizând un stylus pen. Abilitatea intuitivă de a pune stiloul pe ecran cufundă utilizatorul în activități productive și creative, crește capacitatea de a reține datele și aduce noi niveluri de versatilitate. Acum, Surface face un alt salt uriaș, transformând experiența de scris și făcând utilizarea acestui dispozitiv mai naturală și mai fluidă ca oricând.
Cu o latență extrem de redusă, Surface Slim Pen 2 oferă control și precizie sporite, iar vârful reproiectat, mai ascuțit, asigură o mai bună precizie a scrisului sau a schițelor.
Surface Slim Pen 2 valorifică noi capabilități din Windows 11 și procesorul personalizat Microsoft G6 de pe Surface Pro 8 și Surface Laptop Studio, pentru a oferi semnale tactile care creează senzația de stilou pe hârtie. Motorul haptic încorporat în Surface Slim Pen 2 se activează pentru a imita senzația naturală în timpul desenării sau notării. Este o interacțiune subtilă ce face o mare diferență, întrucât semnalele tactile pot oferi și feedback atunci când utilizatorii folosesc gesturi naturale, precum ar fi încercuirea pentru selectare în aplicațiile Microsoft 365 și utilizarea instrumentelor din Adobe Fresco.
Surface Slim Pen 2 poate fi achiziționat la prețul de 129,99 dolari și este disponibil pentru precomandă pe piețele selectate.
De la profesioniștii din industria creativă și gameri la familii și companii de toate dimensiunile, noile produse Surface au fost concepute pentru a le oferi cumpărătorilor versatilitatea și capacitatea de a se concentra asupra a ceea ce contează cel mai mult, permițând tehnologiei să se estompeze în fundal. Aceste dispozitive Surface arată și se simt diferit, ieșind în evidență și servind în același timp drept suport pentru creativitatea utilizatorilor.
Microsoft consideră că produsele îi reflectă pe cei care le realizează și pe cei care le folosesc, astfel că s-a axat pe furnizarea celor mai importante actualizări ale portofoliului Surface de până acum, oferind o gamă de produse care completează cu adevărat sistemul de operare Windows 11 și întreaga serie de experiențe prin care oamenii să creeze și să se conecteze la ceea ce le place. Cea mai mare satisfacție a echipei Surface nu este doar să dezvolte produse Surface excepționale, ci să vadă ceea ce pot oamenii să creeze cu ele.
În prezent, majoritatea produselor sunt disponibile pentru precomandă pe piețele selectate, iar din 5 octombrie vor avea disponibilitate generală, urmând ca Surface Adaptive Kit să devină disponibil ulterior, în cursul acestui an. Pentru mai multe detalii și pentru a găsi dispozitivul Surface potrivit, utilizatorii pot accesa website-ul Microsoft.com. De asemenea, mai multe informații despre Surface for Business sunt disponibile la Surface.com/business.
În perioada 15 august – 15 septembrie, candidații înscriși pe platforma de recrutare BestJobs au realizat 484.000 de aplicări la joburi, iar cele mai multe dintre ele au fost înregistrate în București, Ilfov, Cluj, Timiș și Iași, acestea fiind și județele care oferă cele mai atractive salarii pentru viitorii angajați.
Analiza datelor din ultimele 30 de zile de pe platforma BestJobs arată că București este pe primul loc când vine vorba de cea mai mare ofertă salarială medie, cu salarii cuprinse între 957 și 1387 de euro net, pentru poziții în domenii precum IT, Medicină, Vânzări, Management, Construcții/Instalații. La o diferență foarte mică este Clujul, care oferă salarii între 879 și 1269 de euro net, pentru poziții similare. În județul Timiș, domeniile cu cele mai atractive oferte sunt IT, Medicină, Inginerie și Producție, Marketing, Agricultură/Zootehnie, iar salariile lunare nete sunt foarte apropiate de nivelul celor din Cluj, mai exact, între 851 și 1.155 de euro net.
Următoarele județe care completează topul cu cele mai mari salarii oferite de angajatori sunt Ilfov și Iași, la niveluri foarte apropiate. În aceste 2 județe, domeniile cu cele mai atractive oferte salariale medii sunt IT, Medicină, Specialiști-Tehnicieni, Marketing, Construcții/Instalații, iar intervalul salarial este între 742 și 1.075 de euro net în Ilfov și între 740 și 1.063 de euro în Iași.
La nivelul întregii țări, domeniile care atrag cele mai multe aplicări au fost în ultima lună: Vânzări, cu 78.153 de aplicări, Financiar și Contabilitate, cu 45.472 de aplicări și Management, cu 42.705 aplicări. Alte posturi pentru care s-a înregistrat un interes mare din partea candidaților fac parte din domeniul Administrativ, unde s-au depus peste 28.292 de CV-uri și Marketing, cu 25.010 aplicări.
Aproape 850 de candidați au aplicat pentru un job de Consultant Call-Center care nu necesită experiență anterioară, oferă training plătit, dar și posibilitatea de a lucra remote. Alți 765 de candidați și-au depus CV-ul pentru una dintre cele 31 de poziții deschise în cadrul unei agenții imobiliare, care caută colaboratori în mai multe orașe și solicită minim 1 an de experiență și oferă în schimb bonusuri de performanță, training și acces la un portofoliu de clienți. Un post de Specialist în Recrutare care oferă un program flexibil și salariu net de 4.000 lei, a atras peste 700 de candidați.
Dintre angajatori, cei mai activi în ultima lună, conform numărului de anunțuri publicate pe platformă, au fost Allianz Services, urmați de Orion Innovation, Bosch Service Solutions, Ana & Cornel și Enel.
Plant an App anunță colaborarea cu Trend Consult, companie românească specializată în training și consultanță, pentru dezvoltarea unei platforme de învățare, Evolution Journey. Platforma este construită în jurul filosofiei de a pune la dispoziția utilizatorilor cursuri de tip E-Learning, resurse de evaluare, coaching și training, cu scopul de a susține călătorii continue de învățare, cu un format al cursurilor dedicat unui transfer rapid de cunoștințe. Aceasta este implementată integral prin intermediul platformei Plant an App.
Colaborarea dintre Plant an App și Trend a început în urmă cu un an. În doar cinci luni, cu ajutorul tehnologiei low-code și a platformei Plant an App, a fost dezvoltat un marketplace complet dedicat programelor de învățare. Implementarea a fost realizată în spiritul filosofiei Trend de a oferi utilizatorilor o experiență personalizată în învățare, cu programe care să satisfacă nevoi particulare.
Demersul Trend de a asigura cursuri atât în format offline, cât și online are în vedere trei faze de implementare. Primul pas presupune trecerea cursanților printr-un sistem de evaluare care să stabilească nivelul la care sunt. Apoi, un coach îi ajută să-și definească scopurile pe care le au în ceea ce privește cariera. Cel de-al treilea pas presupune aplicarea teoriei din cursuri în activitatea propriu-zisă. Implementarea a implicat capacitatea de a construi platforma, de a o valida cu utilizatorii, de a colecta feedback și de a-l implementa. Astfel, în cele din urmă, s-a dorit să rezulte o platformă conform cererii. În acest context, capacitatea Plant an App de a oferi infrastructura acestui proces a dus la acest parteneriat.
Platforma Evolution Journey a fost dezvoltată în două luni cu funcționalitățile necesare. Integrarea uneltelor de la diverși parteneri ai Trend a dus la extinderea termenului de livrare către cinci luni. Din martie 2021, aceasta e activă pentru cursanți.
Cătălin Vasile, Head of Sales & Customer Experience Practice, Trend
„Ce am descoperit noi la Trend în toți acești ani de activitate e că pe măsură ce oferta de cursuri crește, seamănă tot mai mult cu un supermarket în care ai prea multe lucruri din care să alegi, ceea ce îngreunează procesul de decizie. Astfel, ne-am dat seama că avem nevoie de o altă abordare pentru a-i ajuta pe utilizatorii noștri să aleagă cursurile potrivite pentru ei. În acest context, colaborarea cu Plant an App ne-a ajutat considerabil să livrăm acest produs într-un timp foarte scurt. Am reușit să transformăm o idee într-un proiect complex cu un cost mai scăzut. Prin folosirea tehnologiei low-code, Plant an App ne-a ajutat să reducem timpul necesar livrării și să colectăm rapid feedback de la utilizatori, ca să vedem ce putem îmbunătăți. Mai mult, această platformă ne oferă capacitatea de a implementa iterații și de a dezvolta funcționalități suplimentare”, a declarat Cătălin Vasile, Head of Sales & Customer Experience Practice, Trend.
Alex Agapie, Head of Delivery și Onboarding, Plant an App
„În aceste vremuri este esențial să fii rapid în livrarea unui produs către piață. Când vine vorba de low-code, viteza de implementare și bugetul – care e mai mic decât în cazul soluțiilor tradiționale de dezvoltare te ajută să lansezi repede un produs care e adaptat nevoilor tale. Când alegi să dezvolți cu ajutorul low-code îți poți crea propriile procese, proceduri, dar și fluxuri interne de lucru, astfel că ai încă un factor diferențiator față de concurență. Acesta a fost unul dintre criteriile necesare și pentru proiectul dezvoltat pentru Trend. Evolution Journey e o platformă gândită intern, discutată, dezvoltată și implementată cu echipa – e astfel 100% personalizată conform opțiunilor pe care vrea să le ofere utilizatorilor”, a declarat Alex Agapie, Head of Delivery și Onboarding, Plant an App.
Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Facebook lansează proiectul Build-up Your Future, adresat liceenilor din mediul rural și urban, „pentru a-i sprijini pe tineri să-și dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare succesului în carieră”.
Proiectul face parte din programul Junior Achievement „de orientare profesională, include activități de consultanță în carieră și sesiuni de mentorat personalizate în funcție de interesele elevilor, organizate cu sprijinul consultanților voluntari din partea companiei Facebook”.
Organizatorii anunță că „15 liceeni din 10 localități din țară și 15 consultanți voluntari români și străini vor fi angrenați în peste 150 de sesiuni de mentorat online, desfășurate pe durata a 8-10 săptămâni. Elevii participanți vor avea oportunitatea de a descoperi informații noi și de a se implica în activități concrete, ce au în vedere dezvoltarea și exersarea aptitudinilor și abilităților necesare orientării în carieră și pregătirii pentru locul de muncă, identificarea și cultivarea intereselor personale și profesionale, realizarea unui CV de succes, alegerea facultății potrivite și a unui viitor loc de muncă, explorarea unor oportunități de internship. O componentă specială a proiectului este dată de faptul că sesiunile de mentorat pot fi desfășurate în limba română sau engleză, în funcție de opțiunea elevilor implicați.
Sub coordonarea consultanților voluntari, a căror experiență profesională și personală constituie un model pozitiv pentru elevi și aduce valoare adăugată activităților educaționale, tinerii vor explora și evalua diferite opțiuni de carieră și competențele profesionale necesare acestora. De asemenea, prin implicarea în proiect, elevii câștigă încredere, cunoștințe practice și atribute esențiale în pregătirea pentru viitoarele profesii.
Compania Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, va coordona activitățile de dezvoltare a cunoștințelor digitale în programul de dezvoltare a competențelor de afaceri The Circle, cofinanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene. Beneficiari sunt antreprenori și freelanceri din România, Spania și Italia. Fondatorii proiectului sunt organizațiile Zitec și Impact Hub Bucharest din România, Impact Hub Madrid din Spania și Matera Hub îdin Italia.
Alexandru Lăpușan (foto), CEO & cofondator Zitec: „Anul trecut, multe companii au conștientizat importanța digitalizării. Ne bucurăm că facem parte din acest program și că putem împărtăși din experiența și resursele noastre către comunitatea europeană de antreprenori și freelanceri, contribuind astfel la dezvoltarea abilităților acestora și a digitalizării activității lor”.
Fondatorii proiectului subliniază că „modelele actuale de business au la bază un sistem de competențe care s-a dovedit a fi lacunar în ceea ce privește capacitatea sa de inovare, reziliență și sustenabilitate într-o perioadă de turbulențe și incertitudine, precum pandemia de coronavirus. În acest sens, The Circle urmărește să dezvolte trei tipuri de abilități: antreprenoriale, digitale și de gândire creativă în business”.
Zitec informează că, având o experiență de peste 18 ani în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală în diverse domenii, „a preluat responsabilitatea de coordonare a pachetului de cunoștințe de digital wellbeing. Acesta va cuprinde ghiduri, studii de caz, povești de succes și exerciții interactive. Vor fi abordate subiecte variate, precum crearea unei strategii digitale de succes, instrumente de colaborare, tehnologii existente, NFT-uri, marketing digital.
În noiembrie 2021, Zitec va coordona conținutul primului workshop online pentru dezvoltarea competențelor digitale, ce se va desfășura în trei date, cu echipe din cele trei țări: România, Italia și Spania. În aceeași perioadă vor avea loc și trei webinarii pe tema entrepreneurial wellbeing. Acestea vor fi urmate de un mix de întâlniri online și offline care se va încheia în februarie 2023.
Prima sesiune de înscrieri din vară a înregistrat peste 300 de aplicații. Cei care nu au reușit să se înscrie în prima etapă au posibilitatea să aplice în a doua rundă, deschisă până pe 3 octombrie: https://jointhecircle.eu.
Pentru participarea în cadrul proiectului The Circle – sau Crossector Impact Through Creativity, Wellbeing, and Entrepreneurship – , Zitec a obținut o co-finanțare prin intermediul programului Erasmus+ al Uniunii Europene, fondurile fiind obținute cu ajutorul propriului serviciu de Consultanță în Fonduri de Inovare. Acest serviciu oferă clienților Zitec consultanță profesională și un parteneriat pentru obținerea de finanțări destinate inovării și implementarea proiectelor aferente, introducând pe piață noi produse și procese îmbunătățite, cu o componentă digitală”.
Zitec este „lider pe piața IT & Digital Marketing din România, cu birouri în București și Brașov, specializată în dezvoltarea de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice personalizate, aplicații mobile, blockchain, precum și servicii de digital marketing. Zitec este una dintre puținele companii românești certificată Google Cloud Premier Partner, Microsoft Application Development, Microsoft Gold Cloud Platform, Amazon AWS Technology Partner și furnizor al platformei de soluții eCommerce în cloud VTEX, precum și Adobe Solution Bronze Partner.
În 2021, Zitec s-a clasat printre cele 15 finaliste ale programului Made in Romania lansat de Bursa de Valori București, o recunoaștere a contribuției active la dezvoltarea industriei IT din România și la accelerarea transformării digitale în companii și instituții publice. Zitec a primit și premiul Shining Star 2021 oferit de Inspiring Employers pentru cultura organizațională bazată pe comunicare deschisă, dezvoltare continuă și recunoaștere. De asemenea, a câștigat titlul de Angajatorul Anului la Romanian Business Services Forum & Awards doi ani consecutivi, în 2020 și 2021. Pentru serviciile de digital marketing, compania a fost nominalizată în topul agențiilor de digital din România conform Forbes în 2019 și 2020, înregistrând o creștere a cifrei de afaceri de peste 60% în 2021 față de anul precedent. Pentru activitatea sa din 2019, Zitec a fost desemnată Compania Anului la Gala ANIS România 2020. Zitec este partener al Comunității Europene prin prisma proiectelor europene finalizate sau aflate în faza de implementare în cadrul programelor Ambient Assisted Living și Erasmus+”.
Compania vizează astfel să îşi dezvolte operaţiunile din Transilvania
Datanet Systems, integrator de soluţii şi sisteme IT&C complexe, membru al grupului Soitron, face o investiție strategică prin achiziția pachetului majoritar de părţi sociale al companiei Red Dot, din Cluj-Napoca. Prin această tranzacție, Datanet Systems vizează dezvoltarea operațiunilor din Transilvania şi acordarea unor servicii mai prompte clienților din această regiune, pe toate liniile de business.
Fondată în 2005 de o echipă de profesioniști cu experiență, Red Dot furnizează produse, servicii și soluții IT&C integrate, adaptate cerințelor specifice de business, incluzând proiectare, instalare şi întreţinere pentru infrastructura de voce, video şi date: sisteme de cablare structurata, reţele de comunicații, sisteme audio/video, sisteme de securitate, soluţii Smart Home şi pentru clădiri inteligente.
„Suntem foarte bucuroşi că am reușit acest pas al extinderii în România alături de Red Dot. Este un lucru pe care îl urmăream de câţiva ani dar nu a fost ușor de pus în aplicare. Datanet Systems a oferit întotdeauna o calitate deosebită clienților săi, iar un partener care să îmbrățișeze această cultură nu a fost ușor de găsit. Acum ne vom concentra să oferim clienților din zona centrală a României acces direct la soluțiile din portofoliul companiei, completate de prezența locală a specialiștilor noştri” a declarat Dragoş Stroescu, administrator al Datanet Systems.
Compania achiziționată va fi administrată ca o entitate independentă, cu denumirea Datanet Systems Cluj SRL. Managementul actual şi structura de personal se vor menține, iar toate contractele aflate în desfășurare vor continua în mod normal. Cele două companii au agreat un plan de dezvoltare al Datanet Systems Cluj, care prevede creşterea echipei şi extinderea portofoliului de soluţii şi servicii oferite clienţilor. Anterior tranzacției, companiile au avut o relaţie de colaborare pe termen lung, derulând cu succes mai multe proiecte de punere în funcţiune şi întreţinere de infrastructuri de telecomunicații.
„Lumea s-a schimbat. Modul în care lucrăm, modul în care cumpărăm și ne distrăm, modul în care comunicăm, călătorim, modul în care trăim, toate sunt diferite chiar și față de cum erau cu câțiva ani în urmă. Astăzi, informațiile de orice fel sunt la îndemână iar digitalizarea a devenit o necesitate pentru companii şi organizaţii. În aceste condiții, consolidarea Red Dot cu Datanet Systems este una benefică în primul rând pentru clientul final, acestuia aducându-i-se la îndemână o experiență augmentată și o paletă de servicii mult îmbunătățită, precum şi pentru ambele companii, împreună având resursele, expertiza şi acoperirea geografică pentru a servi eficient şi rapid clienţii, cu un portofoliu diversificat de produse şi servicii IT&C”, a declarat Mircea Pop, administratorul și proprietarul Red Dot.
În derularea achiziţiei, Datanet Systems a fost asistată de societatea de avocatură Dinu Petre și Asociații. Compania nou înfiinţată va fi deţinuta în proporţie de 51% de Datanet Systems Bucureşti şi 49% de actualul proprietar al Red Dot SRL. Preţul tranzacţiei este confidenţial.