Cu sprijinul FPPG, a fost lansat studiul Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România. Lucrarea coordonată de Gabirel Biriș, avocat specializat în legislație fiscală, relevă faptul că actualul sistem de impozitare aplicabil la noi în țară înregistrează o evoluție disproporționată prin comparație cu veniturile efectiv înregistrate din sectorul upstream gaze naturale.

Cu o rată de impozitare efectivă de 25,3% la nivelul anului 2018, calculată din veniturile totale din activitatea de upstream gaze naturale, actualul sistem de taxare este carcaterizat de:

• Instabilitate și lipsă de predictibilitate accentuate: 18 acte normative în ultimii 7 ani
• Necompetitivitate: media impozitării specifice a producției de gaze naturale din România este cea mai ridicată din Europa. În 2018 impozitarea specifică a gazelor naturale a fost de peste 5 ori mai mare decat media europeană in sectorul offshore, respectiv de aproape 3 ori mai mare în sectorul onshore.
• Impozitare disproporționată: partea statului din profit (Government Take) este de peste 90% in cazul investitiilor offshore.
• Carențe tehnice: care se află în conflict cu principiile fiscalității din România și cele mai bune practici internaționale, precum stabilirea prețului de referință pentru gazele naturale prin raportarea la hub-ul CEGH din Austria fără corelare cu piața din România.

10 miliarde de euro, activele administrate de membrii AAF România
România are un potențial de 2 milioane de investitori
Tanguy van de Werve, EFAMA: Millenials, viitorii investitori
Digitalizarea, o șansă de dezvoltare pentru industria fondurilor
Legea FIA, posibil sa fie adoptată până la finalul anului
București, 25 septembrie 2019: Dezvoltarea accelerată a industriei fondurilor prin creșterea numărului de investitori, programe de educație financiară care să ajute la o mai bună înțelegere a rolului acestora în creșterea sănătoasă a economiei precum și adaptarea legislației pentru a crea cadrul apariției de noi fonduri de investiții alternative, sunt câteva dintre principalele subiecte discutate astăzi la primul Summit al Administratorilor de Fonduri din România, organizat la București, de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
Membră a European Fund and Asset Management Association, AAF reunește 28 de membri (19 societăți de administrare a fondurilor, 4 societăți de investiții financiare, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare) și administrează în prezent active de 10 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de începutul anului.
”Rolul nostru este acela de a atrage resursele disponibile pentru investiții și de a le plasa cât mai eficient în numele clienților noștri, oferindu-le acestora soluții investiționale care să răspundă nevoilor lor. Contextul economic de care beneficiem, în prezent, este extrem de favorabil: operăm într-o economie aflată pe creștere, în ultimii 5 ani PIB-ul nominal al României a crescut cu peste 50%, depozitele companiilor și ale populației au depășit pragul de 70 de miliarde de euro. Aceste premise favorabile, dublate de eforturi în direcția educației financiare a investitorilor, ne pot ajuta să canalizăm o parte din resurse către industria fondurilor de investiții și, implicit, către finanțarea companiilor de succes”, a declarat, în deschiderea evenimentului, Radu Hanga, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri.
Piața românească a fondurilor de investiții are un potențial uriaș încă neexploatat. Statisticile au arătat că România se confruntă cu un veritabil paradox în ceea ce privește piața fondurilor de investiții, a fost una dintre ideile exprimate de reprezentanții companiilor participante. Astfel, numărul investitorilor este, în prezent, de 410 mii persoane, dar piața are un potențial de 2 milioane de investitori. Această discrepanță poate fi diminuată în mare măsură prin creșterea nivelului de educație financiară a investitorilor care să-i facă mai receptivi la soluțiile investiționale propuse acestora.
Millenials, generația pentru care Internetul nu mai are secrete, ar putea constitui pepiniera de investitori în fondurile de investiții, este de părere Tanguy van de Werve, Directorul General al EFAMA. Prezent la eveniment, oficialul EFAMA a punctat că ”România are o piață dominată de investitorii de retail” și a sugerat administratorilor de fonduri de la noi să-și îndrepte atenția către generațiile tinere, mult mai receptive la soluții ce pot fi accesate prin intermediul mediului online.
”Există semne clare că cererea de servicii financiare este în creștere, investitorii de retail au acces mai ușor la educație, iar investitorii profesioniști au devenit din ce în ce mai sofisticați”, a declarat, la rândul său, Gabriel Grădinescu, Vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară(ASF). În opinia sa, ”contextul este favorabil unei schimbări de viziune și de abordare a măsurilor ce trebuie implementate, digitalizarea relației cu investitorii și companiile devenind una dintre misiunile principale ale ASF”.
Crearea unui cadru legislativ unitar simplificat, care să îi ajute în mod real pe investitorii din industria de profil, a fost o altă temă de interes, mai ales în condițiile în care Legea Fondurilor de Investiții Alternative (FIA) are șanse să fie adoptată de Parlamentul României până la finalul anului. Extrem de așteptată, deoarece creează premisele apariției de noi fonduri de investiții, Legea FIA a fost elaborată cu contribuția importantă a industriei de asset-management și a ținut cont și de particularitățile pieței locale.
”Dezvoltarea pieței înseamnă acces la clienți, înseamnă îmbunătățirea capacității de vânzare a produselor noastre într-o lume care este încă dominată de rețelele de distribuție bancare, dar care migrează tot mai mult către canale de distribuție alternative. Pe viitor, ne așteptăm la o dinamică mai mare a industriei, o creștere a apetitului investițional al românilor, odată cu sporirea gradului de educație financiară și facilitarea accesului la fondurile de investiții”, a mai adăugat Radu Hanga, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri.
Summit-ul Administratorilor de Fonduri din România își propune să devină un eveniment de tradiție unde membrii asociației alături de parteneri și invitați vor discuta aplicat atât despre oportunitățile de creștere a industriei de asset management cât și despre provocările cărora trebuie să le facă față industria.

Despre Asociația Administratorilor de Fonduri
Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) este o organizație profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din România. Asociația reunește 28 de membri: 19 societăți de administrare a investițiilor (S.A.I.), 4 Societăți de Investiții Financiare (A.F.I.A.), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare. Din 2009, A.A.F. a devenit membru cu drepturi depline în cadrul European Fund and Asset Management Association (E.F.A.M.A.).

Aflați mai multe pe site-ul Asociației Administratorilor de Fonduri: www.aaf.ro

„Nu există dovezi că scoaterea pachetelor de țigări și a țigaretelor electronice din raza vizuală a consumatorilor și din unitățile de comerț cu amănuntul duce la scăderea fumatului. Produsele din tutun au fost retrase de la expunerea în punctele de vânzare din Marea Britanie în aprilie 2015, cu scopul declarat al diminuării numărului de tineri care fumează. Însă după patru ani, nu există nicio dovadă că această interdicție ar fi dus la scăderea ratei fumatului în rândul tinerilor”, se arată într-o scrisoare oficială transmisă de Forest EU către Senatul României, pe marginea celei mai radicale inițiative legislative de restricționare a pieței tutunului. Forest EU (Freedom Organisation for the Right to Enjoy Smoking Tobacco) a fost fondată în 1979, pentru a susține drepturile adulților fumători din Europa.

Conform Eurobarometru, în decizia de a fuma contează în proporție covârșitoare anturajul, în majoritatea statelor europene, inclusiv România (82%). Ambalajul conta într-o pondere de numai 4% în România, iar aceasta înainte ca 65% din fețele pachetului să fie imprimate cu avertismente de sănătate combinate (text și imagini horror).

Forest EU consideră ca inițiativa legislativă în cauză afectează dreptul de alegere și informare a consumatorilor și distorsionează concurența. Consumatorii nu vor avea cum să știe dacă se lansează produse noi, pentru că acestea vor fi ascunse în dulapuri, sertare sau după perdele,  iar produsele deja cunoscute vor fi, teoretic, privilegiate. Se va produce astfel fenomenul de „înghețare a pieței” existente, instituindu-se o barieră comercială la intrarea pe piață. În această situație, singurele produse aflate în avantaj și care vor beneficia de vizibilitate, inclusiv pentru minori, vor fi cele de contrabandă sau contrafăcute, fără avertismente de sănătate sau coduri de trasabilitate și fără garanția calității.

„Există o serie de soluții alternative, inclusiv educația cu privire la riscurile fumatului asupra sănătății, licențierea negativă sau posibilitatea de incriminare a cumpărării (de către minori) prin intermediul terților”, se mai arată în documentul semnat de Forest EU.

Scrisoarea organizației europene se referă și la produsele cu potențial de risc redus, pe care  inițiativa legislativă urmărește să le restricționeze, prin extinderea definiției fumatului la vapat și, pe cale de consecință, la interzicerea vapatului în locurile publice. Se încearcă de fapt o forțare a definiției, în pofida logicii și a Dicționarului: fumatul e inhalarea voluntară a fumului rezultat dintr-un proces de ardere. Vaparea înseamnă inhalarea unor aburi cu sau fără nicotină.

Potrivit documentului, organizația UE „respinge modificarea definiției fumatului, considerând că, prin calificarea ca fum a emisiilor care prin natura lor sunt cu totul altceva, proiectul ar induce confuzie în legislația românească și ar compromite opțiunea fumătorilor pentru produsele alternative, considerate de autoritățile europene ca mai puțin nocive decât țigaretele, ceea ce, de fapt, ar afecta sănătatea publică”. Adică inversul intențiilor declarate de inițiatori. 

De precizat că recentele îmbolnăviri și decese din SUA au fost cauzate de utilizarea în țigaretele electronice a unor lichide cumpărate de pe piața neagră, care conțineau o substanță extrasă din marijuana (THC – canabidol și uleiuri cu vitamina E), substanțe interzise în UE. Aceste informații preliminare au fost comunicate consumatorilor de către FDA (Food and Drug Administration). În UE, țigaretele electronice și produsele de tutun care nu arde sunt reglementate riguros, printr-o Directivă europeană transpusă în legislația statelor membre, inclusiv în România (Legea 201/2016), iar substanțele folosite sunt notificate Comisiei Europene cu șase luni înaintea punerii pe piață.

Cât de competitiv este sistemul actual de impozitare a producției de gaze naturale din Romania și ce trebuie făcut pentru a debloca investițiile în acest sector? Din analiza ratelor de impozitare efective la nivelul european, România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de gaze naturale. Remarcăm astfel că, în această privință, obiectivul general a fost acela de a genera venituri bugetare suplimentare pe termen scurt. Acest fapt nu conduce însă către consolidarea securității energetice, demonstrând  lipsa de viziune în corelarea nevoilor din prezent cu cele din viitor. În încercarea de a facilita menținerea unei stări de echilibru între interesele statului și cele ale investitorilor, autorii unui studiu independent propun o serie de măsuri:

• Modificări legislative care să asigure stabilitate și predictibilitate
• Reducerea sarcinii fiscale efective la unul nivel apropiat de media țărilor europene
• Corelarea impozitării cu gradul de dificultate și risc al exploatării
• Eliminarea sau reducerea semnificativă a contribuției de 2% către ANRE
• Adoptarea unor prețuri de referință raportate la piața romanească

FPPG vă invită să participați la lansarea studiului “Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România”,  care va avea loc în data de 26 septembrie a.c., la Hotel SHERATON – Sala Colorado. 

București, 23 septembrie 2019 – CLCC consideră că proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) înseamnă afectarea gravă a peste 70.000 de operatori economici, interzicerea oricărei comunicări legate de produsele cu potențial de risc redus, pachete de țigări mai scumpe și pierderi cumulate de peste 1,1 miliarde de euro anual pentru bugetul de stat. Singurii beneficiari, dacă proiectul va fi adoptat, vor fi contrabandiștii care vând oricui, inclusiv minorilor, țigarete de proveniență incertă la jumătate din prețul celor legale și ONG-urile antitutun care obțin granturi internaționale proporționale cu restricțiile pe care reușesc să le impună.

Concret, propunerea legislativă:
Încurajează piața neagră și demonizează industria legală și comercianții corecți prin interzicerea expunerii produselor legale în magazine: în condițiile în care țigaretele vor fi vândute de sub tejghea, nu va mai exista nicio modalitate de diferențiere între produsele legale și cele ilegale. O consecință va fi diminuarea veniturilor statului cu peste 1 miliard de euro anual și pierderi de circa 100 de milioane de euro în fiecare an pentru comercianți.

1. Interzice orice formă de comunicare destinată fumătorilor adulți, care nu vor mai avea nicio posibilitate de a se informa cu privire la produsele din tutun și produsele cu potențial de risc redus.
2. Introduce bariere comerciale la intrarea pe piata a noilor produse, inclusiv lansarea de produse noi, cu potențial de risc redus, afectând astfel grav inovația, libertatea comercială și concurența.
3. Interzice folosirea în interior a produselor cu potențial de risc redus, ignorând studiile care arată lipsa impactului negativ asupra calității aerului și faptul că inițiative similare au fost respinse recent de Parlament.
4. Crește semnificativ prețul țigărilor, prin introducerea unei noi taxe, în condițiile în care taxele reprezintă, conform legislației actuale, aproape 80% din prețul unui pachet de țigarete. Românii cumpără deja cele mai scumpe țigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare acestea fiind și de 3 ori mai scumpe decât media europeană.
5. Interzice sponsorizarea oricărui eveniment de către companiile producătoare de țigarete, cu toate că industria creativă și de evenimente, care se confruntă deja cu probleme serioase de finanțare, poziționează România pe harta turistică și culturală a Europei.
   Propunerea ignoră realitatea legislativă existentă în România: pe de-o parte, comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă și sancționabilă prin lege, iar pe de altă parte România are deja al 7-lea cel mai restrictiv cadru legislativ în domeniul tutunului dintre cele 35 de state europene măsurate în cadrul Tobacco Control Scale, un studiu independent realizat potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
   „Inițiatorii proiectului își doresc țigări mai scumpe, mai puțini bani pentru evenimente culturale, comercianți, industria ospitalității și bugetul statului. Pretinsa facere de bine va avea un singur beneficiar: rețelele de contrabandă neîngrădite de vreo lege”, au declarat reprezentanții CLCC.
   Ținând cont de aceste realități alarmante, reprezentanții Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării fac un apel către membrii Parlamentului României de a trata cu maximă seriozitate și responsabilitate acest pachet de măsuri care poate destabiliza un întreg lanț de afaceri legitime și poate genera efecte devastatoare la nivel bugetar și social printr-o explozie a pieței de contrabandă.

CONTEXT

Comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă și sancționată în România;
Companiile de pe piața tutunului desfășoară continuu și cu rezultate dovedite programe de educație a comercianților și consumatorilor cu privire la motivele pentru care minorii nu trebuie să aibă acces la produsele cu nicotină;
România are a 7-a cea mai restrictivă legislație anti-tutun din Europa. Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg;
Pachetele de țigări sunt departe de a fi atrăgătoare, în contextul în care 65% din ambele fețe ale ambalajului sunt acoperite cu avertismente de sănătate și mesaje clare și explicite;
Practica unor supra-reglementări care exced prevederile Directivei tutunului în state precum Marea Britanie, Franța, Grecia sau Irlanda nu doar că nu a avut rezultatele scontate privind reducerea consumului de tutun, dar a condus la creșterea contrabandei cu țigarete, în special cele contrafăcute, facilitând accesul consumatorilor și în special al minorilor, la produse ieftine.

Bucureşti, 20 septembrie 2019 – Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești, a încheiat primul semestru al anului 2019 cu un rezultat operațional de 26,8 milioane de lei și un profit net de 23,3 milioane de lei, în creștere cu 31% față de aceeași perioadă a anului 2018.
În primul semestru al acestui an, Agricover Credit IFN a oferit finanțare în valoare de 576,4 milioane lei unui număr de 3.465 de fermieri, expunerea din credite depășind 1,64 miliarde de lei, în creștere cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut.
“Continuăm trendul de creștere și în 2019 și susținem performanța în agricultura românească, oferind produse de creditare specializate, adaptate nevoilor fermierilor. Direcția strategică de business păstrează focus-ul pe atragerea de noi clienți, fermieri mici și medii, iar acest lucru este deja vizibil în creșterea semnificativă a numărului de clienți activi. Faptul că am reușit să creștem valoarea creditelor acordate în primul semestru al acestui an, comprativ cu 2018, ne încurajează să continuăm strategia noastră și pentru a doua parte a anului,” a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN.

Informaţii financiare la 30 iunie 2019:
Profitul operațional: 26,897 milioane de lei, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului 2018
Profitul net: 23,373,441 milioane de lei, în creștere cu 31%
Capitaluri proprii: 252,980,362 milioane de lei, în creștere cu 24%
Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 20%
Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1,1 %
Valoarea creditelor acordate: 576,415 milioane de lei, în creștere cu 10%
Expunere din credite: 1,646,455,000 miliarde de lei, reprezentând o creștere cu 22%
Număr clienți activi: 3.465 fermieri, în creștere cu 17%

Capitalurile proprii au crescut cu 24%, ajungând la 252,9 milioane de lei, prin încorporarea rezultatelor nete, cât și prin majorare de capital social. Rata creditelor neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, a ajuns la 1,1%, în scădere comparativ cu primul semestru al anului trecut.
Creșterea numărului de clienți a fost generată atât de dezvoltarea segmentului de clienți mici și medii, cât și de extinderea portofoliului de clienți mari.
În ceea ce privește produsele Agricover Credit IFN, creditele de capital de lucru au avut cea mai mare pondere din totalul creditelor accesate de fermieri în primul semestru al anului.
Solicitările de capital având ca destinație achiziția de teren agricol au înregistrat o creștere semnificativă. Expertiza solidă, reacția rapidă și procedurile extrem flexibile sunt principalele atuuri ale Agricover Credit IFN, care au dus la consolidarea poziției de lider de piață și partener principal al fermierilor atunci când aceștia au nevoie de finanțare pentru extinderea sau securizarea prin achiziție a terenului destinat producției agricole.
Pentru semestrul al doilea al anului, Agricover Credit IFN își propune să mențină ritmul de creștere atât în ceea ce privește numărul clienților finanțați, cât și a volumului de credite acordate.
„Dezvoltăm permanent noi produse de creditare, iar cel mai recent este programul Alegeri de două ori mai bune, un produs inovativ asociat cu achiziția de produse de protecția plantelor. Prin programele mixte financiar-comerciale, Agricover Credit IFN își consolidează poziția de partener al fermierilor, alături de Agricover S.A. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, începutul anului agricol 2020 se conturează destul de sensibil pentru fermierii români, iar acest lucru ne-a determinat să venim în întâmpinarea potențialelor nevoi de cash flow,” a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN.

DriveNets, companie israeliană producătoare de software de rețea, care a primit recent finanțare de tip seria A în valoare de 117 milioane dolari anunță că va deschide un centru de cercetare și dezvoltare software în România, potrivit Hotnews.ro.
Centrul va fi creat în parteneriat cu Tellence Technologies, furnizor român de servicii software, care recrutează specialiști software cu expertiză în soluții de rețea, NFV/SDN și Cloud.
Tehnologia Cloud Network dezvoltată de companiei DriveNets este deja testată de furnizori de servicii de date din întreaga lume si poate gestiona traficul de sute de Terabiți/sec într-un singur cluster de routere distribuit, potrivit reprezentanţilor companiei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 600 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 57 luni, la un randament mediu de 3,91% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 600 de milioane de lei, iar băncile au subscris 806,3 milioane de lei, scrie Economica.net.
În același timp, marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 90 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în septembrie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,995 miliarde de lei, din care 200 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,3 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.

Vodafone România a anunţat, vineri, numirea lui Marius Corcoman, fost CEO al KazMunayGas Trading, în funcţia de director financiar (CFO) şi membru al echipei executive, începând cu decembrie, scrie News.ro.
El îi va raporta lui Murielle Lorilloux, CEO al companiei, şi îl va înlocui pe Sibaji Biswasb, care a decis să părăsească Vodafone la finalul lunii octombrie, odată cu încheierea mandatului său.
Sibaji Biswasb s-a alăturat echipei Vodafone România în 2017 şi a coordonat procesul de integrare a celor două departamente financiare din UPC şi Vodafone.
Marius Corcoman are experienţă atât pe plan local, cât şi în Elvetia unde a petrecut ultimii 6 ani ca CFO. Începând cu 2018, acesta a ocupat poziţia de CEO al KazMunayGas Trading (KMG/Rompetrol Group), potrivit sursei amintite.
Totodată, Marius Corcoman deţine o diplomă în economie la Universitatea din Timişoară, precum şi o calificare la Chartered Insitute for Management Accountants (CIMA), UK Professional.

Mii de persoane au manifestat în weekend la Berna împotriva desfăşurării reţelei 5G în ţară, după ce Elveţia a dat, printre primele ţări din lume, undă verde acestei tehnologii de reţea mobilă, menită să îmbunătăţească conexiunile, potrivit News.ro.
De asemenea, vârful de lance al acestei mobilizări de sâmbătă este o organizaţie de apărarea mediului şi consumatorilor, „Frequencia”.
În urma presiunii populare, mai multe cantoane au oprit construirea unor antene 5G, în numele principiului precauţiei.
Federaţia medicilor elveţieni este la fel de prudentă.
Ea consideră că, înainte să se treacă la 5G, este mai bine să se aştepte avizul oamenilor de ştiinţă cu privire la impactul real al undelor electromagnetice.

Un procent de 98,2% dintre salariații din România lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată, ponderea fiind ușor inferioară în mediul rural față de mediul urban, conform „Anchetei asupra calității vieții”, realizate de Institutul Național de Statistică anul trecut.
„Desfășurarea activității în baza unui contract de muncă încheiat cu angajatorul reprezintă garanția respectării unor drepturi din domeniul legislației muncii: plata contribuțiilor la fondurile de asigurări sociale, respectarea numărului de ore de muncă, a numărului de zile de concediu sau zile libere etc”, precizează realizatorii anchetei, scrie Profit.ro.
De asemenea, în unitățile mici (1 – 10 persoane) un procent de 96,7% din salariați are contract de muncă permanent, în comparație cu unitățile mari de 50 de persoane și peste, unde 99,1% dintre salariați au contracte permanente de muncă.

Banca Comercială Română (BCR) a lansat, miercuri, o aplicaţie digitală dedicată creditelor ipotecare, scrie Adevărul.ro.
Potrivit organizatorilor, aplicaţia intitulată „Casa Mea” reprezintă prima soluţie digitală din România, dedicată creditelor ipotecare, platforma fiind dezvoltată de BCR în parteneriat cu compania de tehnologie şi inovaţie Qualitance.
Aplicaţia „Casa Mea” este o soluţie digitală pentru credite ipotecare care simplifică procesul de achiziţie a unei locuinţe. Toate documentele solicitate de către bancă încă din etapa de analiză preliminară pot fi încărcate online de client, direct în aplicaţie, de pe telefon sau calculator, ceea ce reduce durata întregului proces cu cel puţin 50%. Nu mai este nevoie ca un client să meargă la bancă pentru fiecare document sau etapă în parte. În aplicaţie pot fi încărcate: antecontractul, actele de proprietate, opinia notarială, releveul, extrasul de carte funciară şi orice alte documente mai solicită punctual banca.
De asemenea, aplicaţia este disponibilă în App Store şi Google Play şi a fost deja utilizată de peste 1.300 de clienţi BCR. Peste 600 de persoane au folosit-o deja până la finalul întregului proces.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele șapte luni ale anului în curs un deficit de peste șase miliarde de euro sau 2,77% din PIB estimat pentru 2019 (pentru referință, ceva mai mare decât deficitul bugetar prevăzut pentru 2019), potrivit Curs de guvernare.
Majorarea soldului negativ faţă de aceeaşi perioadă din 2018 a fost de 1.166 milioane euro, respectiv 24% creştere procentuală.Performanțe mai bune au fost consemnate de serviciile de transport (+351 milioane euro sau +16% în termeni procentuali) şi de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+109 milioane euro sau +7% în termeni procentuali).
Datoria externă totală a crescut pe parcursul lunii iulie cu aproape patru miliarde de euro, până la 107,6 miliarde euro milioane, practic o dublare a avansului faţă de finalul anului trecut, cumulat pe primele șase luni. Cam trei sferturi din această majorare puternică din iulie s-a regăsit în datoria externă pe termen mediu şi lung. Datoria pe termen scurt a crescut și ea, până la 34,3 miliarde euro.

Platforma Uber România a anunţat, marţi, extinderea Uber Eats, serviciul global de livrare de mâncare, în Timişoara, al doilea oraş, după Bucureşti, unde este disponibil acest serviciu, scrie News.ro
În România, serviciul a fost lansat în Bucureşti în 2018 şi în prezent sunt peste 800 de restaurante partenere.
De marţi, timişorenii vor putea comanda mâncarea preferată din aplicaţia Uber Eats sau de pe ubereats.com, unde vor putea alege dintre cele peste 60 de restaurante existente. Comanda este livrată într-un timp mediu de 35 de minute.
Uber Eats este o aplicaţie separată de livrare de mâncare care foloseşte aceeaşi tehnologie Uber, ce permite utilizatorilor să călătorească simplu şi eficient prin oraşe. În parteneriat cu peste 220.000 de restaurante din peste 500 de oraşe din peste 36 de ţări, Uber Eats livrează mâncare pentru milioane de oameni.

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană și din zona euro era de 2,3% în trimestrul doi din 2019, stabilă față de primele trei luni din acest an și în creștere față de 2,2% în UE și 2,1% în zona euro, înregistrată în perioada similară din 2018, arată datele prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În trimestrul doi din 2019, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,7%), Bulgaria și Spania (ambele cu 0,9%), Irlanda și Portugalia (ambele cu 0,9%), Polonia, Slovacia și România (toate cu 1,1%), iar țările membre cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante au fost Cehia (6,2%), Belgia și Olanda (ambele cu 3,4%) și Germania (3,3%), conform Profit.ro.
Pe sectoare de activitate, în România rata locurilor de muncă vacante în trimestrul doi din 2019 era de 1% în industrie și construcții și de 1% în servicii.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă organizează în data de 18 octombrie 2019 bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, scrie Profit.ro.
Evenimentul va avea loc la nivelul celor 42 de agenții teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și are ca scop facilitarea accesului absolvenților la locurile de muncă disponibile și interacțiunea directă cu agenții economici, potrivit sursei citate..
Participarea la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți este gratuită atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Constantin Budăi, se alătură iniţiativei CONAF şi FPPG

Seria conferinţelor organizate de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) continuă săptămâna aceasta la Iaşi. Tema principală a dezbaterii o constituie identificarea celor mai bune soluţii privind rezolvarea uneia dintre problemele grave ale economiei României, criza de forţă de muncă. Cu o rată a şomajului în jur de 5%, şi cu un salariu mediu de circa 1.500 de lei net pe lună care se apropie de media naţională, piaţa muncii din Iaşi arată mai bine în statistici prin comparaţie cu celelalte judeţe din regiune. In judeţul Vaslui, de exemplu, una din 10 persoane nu are loc de muncă, iar la Galaţi și Bacău, media şomajului depăşeşte 6 %. În această statistică sunt luate în considerare doar persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj sau cele care se înregistrează ca find în căutarea unui loc de muncă. Cu toate acestea, şi în zona Moldovei există un deficit real de forţă de muncă. Politicile publice şi programele elaborate de guvernanţi nu au reuşit să găsească o soluţie viabila pentru rezolvarea pe termen lung a acestei probleme, care afectează companiile indiferent de domeniul de activitate. Mai mult, datele rezultate dintr-o analiză realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică relevă faptul că oferta potenţială a forței de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populației și a migrației externe. Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 de ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii.
CONAF si FPPG au reuşit să aducă la masa negocierilor de la Cluj-Napoca factori importanţi de decizie precum ministrul Roxana Mînzatu, Ministerul Fondurilor Europene, autorităţi locale, antreprenori, organizaţii de profil, manageri ai marilor companii, iar la Iaşi, se va alătura dezbaterilor ministrul Marius Constantin Budăi, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
“Avem ceva de spus, avem capacitatea şi forţa de a găsi soluţii împreună şi de a construi o cale de dialog cu guvernul. Mi-aş dori ca vocea noastră să se audă şi reverberaţiile acestor conferinţe pe care le organizăm să aibă rezultate. Vreau să demonstrăm că putem să strângem o serie de soluţii pe care să le înaintăm guvernului, soluţii care ar rezolva problemele cu care se confruntă mediul antreprenorial”, spune Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF),
Preşedintele FPPG, Franck Neel, consideră că deficitul forţei de muncă este o problemă la care trebuie căutate soluţii rapide. „Se vede foarte clar că situaţia se înrăutăţeşte, nu se vede o scădere a emigrării, populaţia îmbătrâneşte şi de aceea este necesar să acţionăm. De asemenea, este necesară crearea unor sisteme de învăţământ şi formare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii pe domenii de activitate” spune Franck Neel, reprezentatul Federaţiei Patronale din Petrol şi Gaze”.
Cristinei Chiriac, preşedintele CONAF, îi vor fi alături în cadrul dezbaterii de la Iaşi, ministrul Marius Constantin Budăi, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; Mihai Chirica – primar al Municipiului Iasi; Radu Căprău – vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia şi membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil; Bogdan Piţigoi – fondator şi preşedinte Tester Grup; Doina Vornicu – director general, CEZ România; Ioan Nani – CEO Antibiotice Iaşi; Doina Cepalis – antreprenor, director general Te-Rox Paşcani; Luisiana Dobrinescu – avocat, specialist în drept fiscal; Cosmin Ghiţă – CEO Nuclearelectrica; Adrian Volintiru – CEO Romgaz; Nicoleta Munteanu – partener, Euroinsol; Elena Stoica – preşedinte, Asociaţia Confecţionerilor din România; Prof. Dr. Norina Forna – preşedinte, Asociaţia Decanilor Facultăţilor de Medicină Dentară din România. Dezbaterea va fi moderată de Adrian Maniuţiu, fondatorul EM360.
Concluziile discuţiilor se vor concretiza într-un Memorandum of Understanding, agreat de toţi participanţii la dezbateri. Documentul va reprezenta punctul de plecare în negocierea cu decidenţii locali şi naţionali, pentru a stabili modalităţile de îmbunătăţire a legislatiei şi, implicit, a condiţiilor de pe piata muncii din România şi va fi prezentat în cadrul Galei Antreprenorului din România, organizată în 30 septembrie 2019.
Conferinţa Pactul Pentru Muncă va avea loc la Iaşi, joi – 19 septembrie 2019, începând cu ora 09:30, la Hotel Pleiada Boutique.
Participarea la conferinţă este gratuită, iar înscrierile se pot face accesând pagina de internet www.conaf.ro sau pe adresa de mail: conferinteleconaf@gmail.com.
Agenda desfaşurată a evenimentului se gaseşte în anexă.

PACTUL PENTRU MUNCĂ- O soluție pe termen lung pentru diminuarea deficitului forței de muncă
Deficitul forţei de muncă reprezintă o problemă majoră în România, iar pentru rezolvarea ei, factorii implicaţi – patronate, guvern, autorităţi locale, organizaţii de profil- trebuie să strângă rândurile şi, prin dialog constructiv, să elaboreze programe şi politici publice care să contribuie la dezvoltarea unui cadru flexibil pe piaţa muncii – este una dintre concluziile primei întâlniri din seria conferinţelor “Pactul pentru Muncă”, organizată, miercuri, la Cluj, de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
„Problematica pe care noi o dezbatem astăzi este una care afectează antreprenorii la nivel naţional, este problema tuturor şi dacă nu rezolvăm partea de deficit a forţei de muncă, probabil că în următorii 10 ani nu va mai fi atât de frumos cum este astăzi. Avem ceva de spus, avem capacitatea şi forţa de a găsi soluţii împreună şi de a construi o cale de dialog cu guvernul. Mi-aş dori ca vocea noastră să se audă şi reverberaţiile acestor conferinţe pe care le organizăm să aibă rezultate. Vreau astăzi să demonstrăm că putem să strângem o serie de soluţii pe care să le înaintăm guvernului, soluţii care ar rezolva problemele cu care ne confruntăm. Lucrul acesta îl vom face şi la Iaşi, iar la finalul seriei de conferinţe, în luna septembrie, concluziile vor fi incluse într-un ‘Memorandum of Understanding’, împreună cu o listă cu propuneri, care să se concretizeze într-o strategie pe termen lung. Dacă vrem ca peste 30 de ani să avem o pensie decentă, atunci trebuie să ne asigurăm că avem angajaţi mulţumiţi, că avem oameni la muncă în România şi care nu mai pleacă în străinătate, tineri care rămân în România să aducă plus valoare şi care să se profesionalizeze pe segmentele pe care economia le absoarbe”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, care invită patronatele să se alăture iniţiativei CONAF şi FPPG.
Preşedintele FPPG, Frank Neel, consideră că deficitul forţei de muncă este o problemă la care trebuie căutate soluţii rapide.   
“Situaţia de pe piaţa muncii din România este una dificilă. FPPG şi CONAF, împreună cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai autorităţilor locale, încercăm să găsim soluţii viabile pentru rezolvarea deficitului de forţă de muncă din România. Se vede foarte clar că situaţia se înrăutăţeşte, nu se vede o scădere a emigrării, populaţia îmbătrâneşte şi de aceea este necesar să acţionăm”, a spus Frank Neel. El a adăugat că este necesară crearea unor sisteme de învăţământ şi formare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii pe domenii de activitate.
Prezentă la dezbateri, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a declarat, la rândul său, că aşteaptă concluziile şi propunerile serei de întâlniri „Pactul pentru Muncă” şi că invită CONAF şi alte organizaţii să se alăture grupurilor de lucru formate în vederea gestionării viitoarelor programe operaţionale şi pentru elaborarea de programe şi politici publice pentru piaţa muncii.
„Aştept de la această serie de evenimente propuneri concrete, nu doar eu, ci şi ministrul Muncii, pe care să încercăm să le integrăm în politicile publice ale acestui stat. (…) Invit CONAF şi structurile reprezentative asociative să ni se alăture nouă, Ministerului Fondurilor Europene, în acest proces în care suntem, în grupuri de lucru în care începem să gestionăm viitoarele programe operaţionale 2021-2027. Suntem la început încă, suntem în grupuri de lucru pe diverse tipuri de domenii. Pe zona de social, incluziune socială, patronatele, sindicatele sunt alături de noi”, a spus ministrul Roxana Mînzatu.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a arătat, la rândul său, că, pe lângă pierderea forţei de muncă prin emigrare, o altă problemă o constituie faptul că tinerii se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în viitorul apropiat.
„Cea mai importantă resursă a planetei nu este nici aurul, nici pădurea, ci resursa umană. Pentru că vorbim de forţa de muncă, sursele viitorului vor veni foarte multe din domeniul tehnologiei. Ştim bine că 20% dintre studenţii de astăzi se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în câţiva ani după terminarea facultăţii şi vreo 25% dintre slujbele existente vor dispărea, după cum alte 25% vor apărea în următorii 10 ani. De aceea, această dimensiune de inovare şi tehnologie este una dintre preocupările noastre, ale oraşului”, a menţionat Emil Boc.
În cadrul conferinţei a fost prezentată şi o cercetare intitulată „Studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul  UE. Analiza celor mai recente date”, realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică, potrivit căreia datele demografice relevă faptul că oferta potențială a forței de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populației și a migrației externe. (date suplimentare ale studiului, în ataşament). Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii. 
La Cluj-Napoca a avut loc, miercuri, prima întâlnire din seria conferinţelor ‘Pactul pentru Muncă’, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), iar concluziile acesteia vor fi prezentate în cadrul viitoarei întâlniri, care va avea loc la Iaşi, pe 19 septembrie.

‘Pactul pentru Muncă’ reprezintă o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţiei Naţionale de Petrol şi Gaze care îşi propune să găsească soluţii şi strategii viabile pe termen lung, care să contribuie la diminuarea deficitului forţei de muncă.

Printre vorbitorii care au abordat subiecte legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor s-au numărat Roxana Mînzatu – ministrul Fondurilor Europene, preşedintele CONAF – Cristina Chiriac, profesorul Mihaela Luţaş de la UBB, primarul Emil Boc, preşedintele FPPG – Frank Neel, CEO ROMGAZ – Adrian Volintiru, Viviana Constantin – director resurse umane Electrica, Luisiana Dobrinescu – avocat specialist în drept fiscal, Bogdan Badea – CEO Hidroelectrica, Ramona Jurubiţă – country managing partner KPMG, Carmen Neagu – director EnergoBIT, Dragoş Anastasiu – preşedinte Eurolines România Group, Camelia Şucu – antreprenor.
La conferinţă au participat peste 100 de antreprenori care susţin peste 30.000 de locuri de muncă şi care au o contribuţie majoră la PIB-ul României.

11 instituții financiare au semnat acordul pentru consolidarea
mediului de afaceri românesc

11 instituții reprezentative ale industriei financiare din România au semnat Acordul de Colaborare pentru crearea Platformei Financiare, proiect mobilizator ce urmărește promovarea, în cooperare cu instituțiile interesate, a principiilor dezvoltării economice durabile şi ale progresului social.
Proiectul de structurare a platformei program de colaborare în România pe zona financiară sub denumirea Platforma Financiară este o construcție non juridică, bazată pe sinergie și solidaritate, care permite intensificarea comunicării și a colaborării între reprezentanții pieței financiare din România pentru îmbunătățirea stabilității mediului economic și financiar. Astfel, se dorește consolidarea mediului de afaceri românesc prin îmbunătățirea mai multor aspecte, printre care transparența și predictibilitatea, elemente cheie ce stau la baza deciziilor strategice ale potențialilor investitori.
Industria financiară din România propune încheierea unui acord cu autoritățile, de tipul „gentlemen’s agreement” privind asigurarea predictibilității legislative pentru următorii 10 ani. Prin intermediul acestuia, se recomandă asigurarea de consultări periodice cu industria financiară, evaluarea riscurilor inițiativelor legislative propuse prin intermediul studiilor de impact și asigurarea unui dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții financiare sub forma unor întâlniri de tip workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modificărilor legislative.
Semnatarii Acordului de Colaborare sunt Asociația Română a Băncilor, Asociația Administratorilor de Fonduri din România, Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Asociația Brokerilor, Asociația de Plăți Electronice din România, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Română a Brokerilor de Credite, Asociația Societăților Financiare din România-ALB, Bursa de Valori București, Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România și Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România.
Prin intermediul Platformei Financiare se stabileşte modul în care membrii acesteia în baza principiilor comune, precum dezvoltarea intermedierii financiare, prosperitatea economică, reputația, libera concurență, stabilitatea, transparența, inovația și educația financiară vor colabora pentru realizarea obiectivelor comune.
Acordul de Colaborare are ca obiective conlucrarea în vederea dezvoltării și consolidării sectorului financiar ca parte a unei piețe performante, stabile și eficiente. Astfel, se dorește îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi perfecţionarea mecanismelor economice din sfera activităților comune, dar și colaborarea între instituții prin facilitarea dialogului deschis și promovarea unor politici comune. Totodată, Acordul urmărește respectarea legalităţii, eticii profesionale, precum şi a normelor privind concurenţa în activitatea economică şi în relaţiile dintre părți. Pe parcursul colaborării nu se vor discuta
PLATFORMA FINANCIARĂ
aspecte care să contravină prevederilor Legii Concurenței, fiind avută în vedere stimularea concurenței și a unui mediu concurențial adecvat.
În practică vom asista la reprezentarea, susținerea intereselor legitime ale membrilor în relaţia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate ale membrilor, precum şi promovarea unei imagini favorabile a membrilor și a domeniilor de interes pe plan naţional şi internaţional. Semnatarii Acordului urmăresc realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu orice terţi pe probleme de interes economic general, inclusiv prin formularea de propuneri asupra proiectelor de acte normative specifice și participarea la dezbaterile pe marginea acestora în domeniile de interes.
Prin acest Acord, instituțiile partenere pot organiza programe comune, în baza unor acorduri separate, în domeniile pe care le reprezintă. Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire a valabilității cu acordul partenerilor.

București, 17 septembrie – Campania națională „Contrabanda e crimă organizată!” care urmărește conștientizarea efectelor negative ale fenomenului, a fost lansată astăzi, la Giurgiu, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și Eugen Teodorovici, Ministrul Finanțelor Publice.
Lansată în parteneriat cu ANAF, Direcția Generală a Vămilor (DGV), Poliția de Frontieră, Poliția Română, cu sprijinul JTI România, prin www.faracontrabanda.ro, campania se derulează în perioada septembrie – octombrie în județele de graniță, cele mai afectate de comerțul ilicit și în București, pe TVR și canalele sale regionale, prin afișaj stradal, în zona frontierei, în aeroporturi, la metrou, precum și în online. Este a opta campanie publică anticontrabandă de acest tip. Materiale și informații suplimentare pot fi găsite pe www.faracontrabanda.ro și pe www.facebook.com/faracontrabanda.ro.
„Mesajul subliniază că fenomenul contrabandei face parte din crima organizată, alături de traficul de droguri, arme sau persoane, dar și de evaziune”, a declarat Alexandru Lupu, reprezentant al Comunicator Media, realizatorul campaniei.
Cu prilejul lansării, JTI România a anunțat continuarea parteneriatului de susținere a echipelor canine, pe baza Protocolului de colaborare demarat în 2005 cu ANAF și continuat ulterior cu Vama. Astfel, încă 11 câini vor fi instruiți la Centrul de Formare Echipe Canine și Întreținere a Dresajului din Giurgiu, urmând să obțină triplă specializare – depistarea de țigarete, droguri și bani. Echipele canine mobile, formate dintr-un inspector vamal și un câine, activează în punctele vamale din toată țara și fac parte din mijloacele operative utilizate de DGV pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu țigarete, a traficului de droguri și a evaziunii fiscale.
„Câinii sunt cel mai bun exemplu pentru om în ceea ce privește loialitatea și dăruirea la serviciu. Ei sunt o prezență care îi descurajează pe cei care practică contrabanda, un mijloc eficient de luptă împotriva acestui fenomen. Merită cele mai bune condiții de îngrijire și pregătire”, a declarat Eugen Teodorovici, Ministrul Finanțelor Publice.
Din 2010 și până în prezent, JTI România a susținut formarea a peste 50 de echipe canine, donând Autorității Vamale câini, hrană și echipamente necesare acestora.
Valoarea bunurilor confiscate de echipele canine din cadrul DGV și amenzile aplicate, în perioada 2013 – 2019 (semestrul 1), depășește 40 de milioane de lei. Doar în perioada 2018 – 2019 (semestrul 1), echipele canine au confiscat bunuri și au contribuit la aplicarea unor amenzi în valoare de peste 10,3 milioane de lei.
„De-a lungul timpului, ANAF, prin Direcția Generală a Vămilor, a depus eforturi susținute în vederea combaterii contrabandei cu tutun în special prin dezvoltarea structurii de echipe canine. În primele opt luni ale anului 2019, echipele de supraveghere și control vamal au reușit să confiște 26.615.044 țigarete și să aplice amenzi în valoare de 3.225.010 lei. Ne bucurăm să găsim în JTI un partener de nădejde în vederea întăririi capacităţii de control și a protejării intereselor economice şi de securitate naţională şi comunitară”, a declarat  Vicepreședintele ANAF, Ştefan Cosmin Doliş.
„Câinii sunt incoruptibili, iar rezultatele acestor echipe sunt o dovadă de necontestat. Pregătirea unei echipe debutează cu un stagiu inițial de 10 săptămâni, urmat de alte stagii de perfecționare și întreținere a dresajului. Odată încredințat unui inspector vamal, câinele intră în familia acestuia, iar după retragerea câinelui din serviciu, de regulă, acesta ajunge în familia inspectorului-conducător. Este o muncă de echipă, iar pentru inspectorii vamali pe care-i pregătim, vine cu responsabilitate pe termen lung”, explică Alexandru Ioniță, șef Birou Echipe Canine.
 „Intensificarea eforturilor de combatere a contrabandei cu țigarete poate aduce resurse considerabile bugetului de stat, iar acțiunile derulate de autorități, cu sprijinul mediului privat, încep să fie vizibile. Ultimul studiu Novel arată că piața neagră a scăzut sub 14% pentru prima dată în ultimii șase ani. Suntem convinși că la acest rezultat a contribuit și creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei prin campanii publice consecvente”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
Conform datelor Novel Research, piața neagră a țigaretelor s-a situat în iulie 2019 la 13,7% din totalul consumului. Comerțul ilicit cu țigarete cauzează bugetului de stat prejudicii de circa o jumătate de miliard de euro anual.

Ingka Group, compania care deţine cea mai mare parte din sistemul de franciză IKEA, cumpără o paticipaţie de 80% din șapte entități eoliene din sud-estul României, de la Vestas Wind Systems, potrivit Hotnews.ro. Parcurile eoliene achiziţionate ar putea produce energia necesară pentru 65 de magazine IKEA sau a 150.000 gospodării din România.
Deși tranzacția a fost semnată, finalizarea este supusă aprobărilor legale, acest lucru fiind așteptat să se întâmple la finalul lunii octombrie.
Achiziția a fost făcută de ramura investițională a Ingka Group, Ingka Investments și are ca obiect 64 de turbine cu o capacitate totală 171 Megawați. Performanța combinată a parcurilor eoliene reprezintă echivalentul consumului a peste 65 de magazine IKEA sau a 150.000 gospodării din România și depășește consumul din lanțul de aprovizionare IKEA din România.
Totodată, Grupul Ingka deține acum și operează 900.000 de panouri solare și 534 de turbine eoliene în 14 țări. România este a 14-a țară în care Grupul Ingka investește în energia eoliană. Cea mai recentă achiziție a fost a unui parc eolian din Germania.

Încasările totale ale gigantului american Oracle au fost de 9,2 miliarde de dolari în primul trimestru din anul fiscal 2020, uşor mai ridicate în dolari, şi cu până la 2% mai mari în moneda constantă comparativ cu perioada similară a anului anterior, potrivit News.ro.
Veniturile din Cloud Services şi License Support au fost de 6,8 miliarde de dolari, în timp ce încasările Cloud License şi On-Premise License au fost de 812 milioane de dolari.
„Serviciile noastre de cloud ERP care includ atât Fusion ERP, cât şi NetSuite ERP, au înregistrat o creştere de 33% în trimestrul 1. În prezent avem peste 6.500 de clienţi Fusion ERP şi peste 18.000 de clienţi NetSuite ERP. Această creştere puternică şi continuă ne-a consolidat poziţia de lider de piaţă în domeniul cloud ERP la nivel internaţional şi primul loc în ceea ce priveşte aplicaţiile generale în America de Nord”, a declarat Mark Hurd, CEO Oracle.
De asemenea, Consiliul de administraţie a mărit autorizaţia pentru răscumpărarea de acţiuni cu 15 miliarde de dolari, potrivit sursei citate. Consiliul de administraţie a anunţat, de asemenea, un dividend trimestrial în numerar de 0,24 dolari pe acţiune din acţiunile comune restante.

Preţurile petrolului ar putea creşte cu până la 10 dolari pe baril după mai multe atacuri cu drone care au avut loc sâmbătă împotriva unităţi majore de producţie a ţiţeiului din Arabia Saudită, care au obligat regatul să reducă producţia la jumătate, relatează CNBC.
Atacul a fost revendicat de rebeli Houthi din Yemen, care sunt susţinuţi de Iran, scrie News.ro. Zece drone au atacat o unitate de procesare a petrolului din Abqaiq şi exploatarea Khurais, aflată în apropiere, provocând pierderea unei producţii de 5,7 milioane de barili de petrol pe zi, respectiv 50% din producţia de petrol a regatului.
Analişti şi traderi intervievaţi de CNBC au declarat că impactul atacurilor asupra preţurilor petrolului ar putea fi evaluat cu un număr de două cifre.
Kevin Book, director pentru cercetări la Clearview Energy, a declarat că impactul asupra preţurilor va depinde de timpul necesar reparaţiilor, care ar putea dura săptămâni sau luni de zile.
De asemenea, contractele futures ale petrolului american West Texas Intermediate (WTI) au închis vineri în scădere cu 0,4%, la 54,85 dolari pe baril, iar cele pentru petrolul Brent în declin cu 0,2%, la 60,25 de dolari pe baril.

În ultima lună de vară din 2019, prețurile solicitate pentru apartamentele noi și vechi disponibile spre vânzare au crescut, conform Profit.ro.
Această tendință poate fi pusă în legătură cu așteptarea că, în mod tradițional, luna septembrie aduce o „revigorare” a activității de tranzacționare pe piața rezidențială, atât pe segmentul închirierilor, cât și pe cel al vânzărilor.
De asemenea, valoarea medie de listare pentru un apartament, fie nou, fie vechi, a crescut cu 1,2%, de la 1.249 de euro pe metru pătrat util la finele lunii iulie, la 1.264 de euro pe metru pătrat la finele lui august.
În toate marile orașe, majorări au fost atât pe segmentul vechi, cât și pe cel nou – cele din urmă au fost, însă, în general, mai semnificative, potrivit Imobiliare.ro. București Cu un avans general de 2,6% față de iulie, Capitala se situează pe locul al doilea în clasamentul creșterilor de preț din marile orașe, pretențiile vânzătorilor bucureșteni situându-se la o medie de 1.352 de euro pe metru pătrat util, în creștere de la 1.318 euro pe metru pătrat.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor, scrie Profit.ro.
De asemenea, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă. Anunțul privind reducerea estimărilor de creștere economică și de inflație vine ca o justificare pentru pachetul de măsuri de relaxare monetară anunțat joi.
În același timp, BCE anticipează o creștere economică de 1,1% în zona euro anul acesta și de 1,2% în 2020, prognozele fiind revizuite în scădere cu 0,1 puncte procentuale, respetiv 0,2 puncte procentuale, potrivit sursei citate.
Totodată, BCE a decis să reia cumpărările de obligațiuni din zona euro din luna noiembrie, ritmul achizițiilor fiind stabilit 20 de miliarde de euro lunar.

PACTUL PENTRU MUNCĂ- O soluție pe termen lung pentru diminuarea deficitului forței de muncă

Deficitul forţei de muncă reprezintă o problemă majoră în România, iar pentru rezolvarea ei, factorii implicaţi – patronate, guvern, autorităţi locale, organizaţii de profil- trebuie să strângă rândurile şi, prin dialog constructiv, să elaboreze programe şi politici publice care să contribuie la dezvoltarea unui cadru flexibil pe piaţa muncii – este una dintre concluziile primei întâlniri din seria conferinţelor “Pactul pentru Muncă”, organizată, miercuri, la Cluj, de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
„Problematica pe care noi o dezbatem astăzi este una care afectează antreprenorii la nivel naţional, este problema tuturor şi dacă nu rezolvăm partea de deficit a forţei de muncă, probabil că în următorii 10 ani nu va mai fi atât de frumos cum este astăzi. Avem ceva de spus, avem capacitatea şi forţa de a găsi soluţii împreună şi de a construi o cale de dialog cu guvernul. Mi-aş dori ca vocea noastră să se audă şi reverberaţiile acestor conferinţe pe care le organizăm să aibă rezultate. Vreau astăzi să demonstrăm că putem să strângem o serie de soluţii pe care să le înaintăm guvernului, soluţii care ar rezolva problemele cu care ne confruntăm. Lucrul acesta îl vom face şi la Iaşi, iar la finalul seriei de conferinţe, în luna septembrie, concluziile vor fi incluse într-un ‘Memorandum of Understanding’, împreună cu o listă cu propuneri, care să se concretizeze într-o strategie pe termen lung. Dacă vrem ca peste 30 de ani să avem o pensie decentă, atunci trebuie să ne asigurăm că avem angajaţi mulţumiţi, că avem oameni la muncă în România şi care nu mai pleacă în străinătate, tineri care rămân în România să aducă plus valoare şi care să se profesionalizeze pe segmentele pe care economia le absoarbe”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, care invită patronatele să se alăture iniţiativei CONAF şi FPPG.
Preşedintele FPPG, Frank Neel, consideră că deficitul forţei de muncă este o problemă la care trebuie căutate soluţii rapide.   
“Situaţia de pe piaţa muncii din România este una dificilă. FPPG şi CONAF, împreună cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai autorităţilor locale, încercăm să găsim soluţii viabile pentru rezolvarea deficitului de forţă de muncă din România. Se vede foarte clar că situaţia se înrăutăţeşte, nu se vede o scădere a emigrării, populaţia îmbătrâneşte şi de aceea este necesar să acţionăm”, a spus Frank Neel. El a adăugat că este necesară crearea unor sisteme de învăţământ şi formare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii pe domenii de activitate.
Prezentă la dezbateri, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a declarat, la rândul său, că aşteaptă concluziile şi propunerile serei de întâlniri „Pactul pentru Muncă” şi că invită CONAF şi alte organizaţii să se alăture grupurilor de lucru formate în vederea gestionării viitoarelor programe operaţionale şi pentru elaborarea de programe şi politici publice pentru piaţa muncii.
„Aştept de la această serie de evenimente propuneri concrete, nu doar eu, ci şi ministrul Muncii, pe care să încercăm să le integrăm în politicile publice ale acestui stat. (…) Invit CONAF şi structurile reprezentative asociative să ni se alăture nouă, Ministerului Fondurilor Europene, în acest proces în care suntem, în grupuri de lucru în care începem să gestionăm viitoarele programe operaţionale 2021-2027. Suntem la început încă, suntem în grupuri de lucru pe diverse tipuri de domenii. Pe zona de social, incluziune socială, patronatele, sindicatele sunt alături de noi”, a spus ministrul Roxana Mînzatu.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a arătat, la rândul său, că, pe lângă pierderea forţei de muncă prin emigrare, o altă problemă o constituie faptul că tinerii se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în viitorul apropiat.
„Cea mai importantă resursă a planetei nu este nici aurul, nici pădurea, ci resursa umană. Pentru că vorbim de forţa de muncă, sursele viitorului vor veni foarte multe din domeniul tehnologiei. Ştim bine că 20% dintre studenţii de astăzi se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în câţiva ani după terminarea facultăţii şi vreo 25% dintre slujbele existente vor dispărea, după cum alte 25% vor apărea în următorii 10 ani. De aceea, această dimensiune de inovare şi tehnologie este una dintre preocupările noastre, ale oraşului”, a menţionat Emil Boc.
În cadrul conferinţei a fost prezentată şi o cercetare intitulată „Studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul  UE. Analiza celor mai recente date”, realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică, potrivit căreia datele demografice relevă faptul că oferta potențială a forței de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populației și a migrației externe. (date suplimentare ale studiului, în ataşament). Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii. 
La Cluj-Napoca a avut loc, miercuri, prima întâlnire din seria conferinţelor ‘Pactul pentru Muncă’, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), iar concluziile acesteia vor fi prezentate în cadrul viitoarei întâlniri, care va avea loc la Iaşi, pe 19 septembrie.

‘Pactul pentru Muncă’ reprezintă o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţiei Naţionale de Petrol şi Gaze care îşi propune să găsească soluţii şi strategii viabile pe termen lung, care să contribuie la diminuarea deficitului forţei de muncă.

Printre vorbitorii care au abordat subiecte legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor s-au numărat Roxana Mînzatu – ministrul Fondurilor Europene, preşedintele CONAF – Cristina Chiriac, profesorul Mihaela Luţaş de la UBB, primarul Emil Boc, preşedintele FPPG – Frank Neel, CEO ROMGAZ – Adrian Volintiru, Viviana Constantin – director resurse umane Electrica, Luisiana Dobrinescu – avocat specialist în drept fiscal, Bogdan Badea – CEO Hidroelectrica, Ramona Jurubiţă – country managing partner KPMG, Carmen Neagu – director EnergoBIT, Dragoş Anastasiu – preşedinte Eurolines România Group, Camelia Şucu – antreprenor.
La conferinţă au participat peste 100 de antreprenori care susţin peste 30.000 de locuri de muncă şi care au o contribuţie majoră la PIB-ul României.
###
Confederaţia Patronală din România are ca obiectiv susţinerea si promovarea antreprenoriatului feminin şi reprezintă interesele a nouă organizatii economice şi sociale având ca scop apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice si culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autoritatile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.
Federaţia Patronală Petrol si Gaze (FPPG) este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederaţie patronala românească afiliată la International Organization of Employers şi Business Europe şi militează pentru responsabilitatea companiilor în ceea ce priveste siguranţa, sănatatea şi securitatea operaţiunilor și a personalului.

11 instituții reprezentative ale industriei financiare din România au semnat Acordul de Colaborare pentru crearea Platformei Financiare, proiect mobilizator ce urmărește promovarea, în cooperare cu instituțiile interesate, a principiilor dezvoltării economice durabile şi ale progresului social.
Proiectul de structurare a platformei program de colaborare în România pe zona financiară sub denumirea Platforma Financiară este o construcție non juridică, bazată pe sinergie și solidaritate, care permite intensificarea comunicării și a colaborării între reprezentanții pieței financiare din România pentru îmbunătățirea stabilității mediului economic și financiar. Astfel, se dorește consolidarea mediului de afaceri românesc prin îmbunătățirea mai multor aspecte, printre care transparența și predictibilitatea, elemente cheie ce stau la baza deciziilor strategice ale potențialilor investitori.
Industria financiară din România propune încheierea unui acord cu autoritățile, de tipul „gentlemen’s agreement” privind asigurarea predictibilității legislative pentru următorii 10 ani. Prin intermediul acestuia, se recomandă asigurarea de consultări periodice cu industria financiară, evaluarea riscurilor inițiativelor legislative propuse prin intermediul studiilor de impact și asigurarea unui dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții financiare sub forma unor întâlniri de tip workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modificărilor legislative.
Semnatarii Acordului de Colaborare sunt Asociația Română a Băncilor, Asociația Administratorilor de Fonduri din România, Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Asociația Brokerilor, Asociația de Plăți Electronice din România, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Română a Brokerilor de Credite, Asociația Societăților Financiare din România-ALB, Bursa de Valori București, Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România și Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România.
Prin intermediul Platformei Financiare se stabileşte modul în care membrii acesteia în baza principiilor comune, precum dezvoltarea intermedierii financiare, prosperitatea economică, reputația, libera concurență, stabilitatea, transparența, inovația și educația financiară vor colabora pentru realizarea obiectivelor comune.
Acordul de Colaborare are ca obiective conlucrarea în vederea dezvoltării și consolidării sectorului financiar ca parte a unei piețe performante, stabile și eficiente. Astfel, se dorește îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi perfecţionarea mecanismelor economice din sfera activităților comune, dar și colaborarea între instituții prin facilitarea dialogului deschis și promovarea unor politici comune. Totodată, Acordul urmărește respectarea legalităţii, eticii profesionale, precum şi a normelor privind concurenţa în activitatea economică şi în relaţiile dintre părți. Pe parcursul colaborării nu se vor discuta
PLATFORMA FINANCIARĂ
aspecte care să contravină prevederilor Legii Concurenței, fiind avută în vedere stimularea concurenței și a unui mediu concurențial adecvat.
În practică vom asista la reprezentarea, susținerea intereselor legitime ale membrilor în relaţia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate ale membrilor, precum şi promovarea unei imagini favorabile a membrilor și a domeniilor de interes pe plan naţional şi internaţional. Semnatarii Acordului urmăresc realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu orice terţi pe probleme de interes economic general, inclusiv prin formularea de propuneri asupra proiectelor de acte normative specifice și participarea la dezbaterile pe marginea acestora în domeniile de interes.
Prin acest Acord, instituțiile partenere pot organiza programe comune, în baza unor acorduri separate, în domeniile pe care le reprezintă. Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire a valabilității cu acordul partenerilor.

Astăzi, 10 septembrie, președintele ales Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa și noua structură a următoarei Comisii Europene.

Noua Comisie va reflecta prioritățile și ambițiile prezentate în orientările politice. Comisia este structurată în jurul obiectivelor pe baza cărora președintele ales von der Leyen a fost votat de Parlamentul European.

În centrul activităţii noastre se află necesitatea de a răspunde schimbărilor climatice, tehnologice și demografice care transformă societățile și modul nostru de viață. Puterile existente urmează noi căi, noi puteri apar și se consolidează. Acest lucru a lăsat un sentiment de neliniște și teamă în numeroase comunități din întreaga Europă. UE trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și către o nouă lume digitală, însă nu poate face acest lucru decât ținând oamenii aproape și adaptând economia socială de piață unică a Europei astfel încât să corespundă noilor ambiții din ziua de astăzi.

Pe măsură ce ne angajăm pe această cale, trebuie să ne valorificăm din plin punctele forte, talentul și potențialul. Trebuie să ne concentrăm pe egalitate și pe crearea de șanse pentru toți, indiferent dacă este vorba despre femei sau despre bărbați, despre oameni care vin din Est, din Vest, din Sud sau din Nord, ori despre tineri sau vârstnici. Trebuie să apărăm valorile noastre comune și să susținem statul de drept. În următorii 5 ani, toate instituțiile europene trebuie să colaboreze strâns pentru a disipa temerile și pentru a crea oportunități.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. Vreau o Comisie condusă cu hotărâre, care se axează în mod clar pe aspectele care ne preocupă și care oferă răspunsuri. Vreau să fie o Comisie bine echilibrată, agilă și modernă. Această echipă va trebui acum să câștige încrederea Parlamentului. Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri.”

O nouă structură, adaptată la ceea ce dorim să realizăm

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea noastră în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Țările de Jos) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici.”

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice.”

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră.”

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): ÎR/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie.

De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Dorim să dăm un nou elan democrației europene. Aceasta este responsabilitatea noastră comună. Democrația înseamnă mai mult decât votul la alegeri la fiecare 5 ani. Înseamnă să ne facem auzită vocea și să putem avea un cuvânt de spus cu privire la modul în care este construită societatea.”

Președintele ales von der Leyen dorește să prezideze un colegiu angajat, care înțelege Europa și ascultă dorințele europenilor.

• Din acest motiv, toți membrii colegiului vor vizita fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului lor. Ei vor trebui să cunoască nu numai capitalele, ci și să viziteze regiunile în care trăiește și muncește populația Europei.
• Așa cum Europa trebuie să fie pregătită pentru era digitală, și Comisia trebuie să se adapteze realităților de astăzi. Reuniunile colegiului vor fi „fără hârtie” și digitale.
• Obiectivul noii Comisii este de a ușura viața oamenilor și a întreprinderilor. Pentru a reduce birocrația, Comisia va aplica principiul numărului constant („one-in, one­out”) atunci când creează noi acte cu putere de lege și norme administrative.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Aceasta va fi o Comisie care își va transpune angajamentele în acțiuni. Avem o structură care se concentrează pe sarcini, nu pe ierarhii. Trebuie să fim în măsură să obținem cât mai rapid rezultate în domeniile care contează și să facem acest lucru cu convingere.”

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

László Trócsányi (Ungaria) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Rovana Plumb (România) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

Etapele următoare

În următoarea etapă, Parlamentul European va trebui să aprobe întregul colegiu al comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.

Acest lucru va fi precedat de audierile comisarilor desemnați în fața comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Pe baza aprobării date de către Parlamentul European, Consiliul European numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.

Preţurile produselor au crescut şi în luna august, faţă de luna similară a anului trecut, informaţiile publicate miercuri de INS inducând o inflaţie de 3,9%, cu 0,2% mai mică decât cea din luna iulie, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Preţurile de consum în luna august 2019 comparativ cu luna august 2018 au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 – august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se arată în comunicatul INS.
Totodată, România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Preţurile de consum au crescut cu 3,9% în luna august a acestui an, comparativ cu luna august 2018, iar rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,02%, mărfurile nealimentare cu 2,98%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 4,23%, scrie News.ro.
”Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018– august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017– august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%”, se arată în datele INS.

Ford Motor a anunţat marţi că va lansa în acest an opt vehicule electrice în Europa, acesta fiind un pas major către obiectivul său ca până în 2022 majoritatea vânzărilor sale totale să fie reprezentate de automobile electrice, transmite Reuters.
Între vehiculele care vor fi lansate se află versiunile electrice ale SUV-urilor Kuga şi Puma şi ale berlinei Mondeo, potrivit News.ro.
De asemenea, producătorul auto mai intenţionează să lanseze în Europa alte nouă vehicule electrice până în 2024, între care SUV-ul electric inspirat de modelul Mustang, în 2020.
Ford a prezentat modelele la salonul auto de la Frankfurt, anunţând că se va asocia cu şase furnizori majori de energie din Europa, care vor oferi servicii de instalare a echipamentelor de încărcare a vehiculelor electrice la domiciliu.
Ford anticipează ca gama sa de vehicule electrice să atragă în Europa vânzări mai mari decât modelele pe benzină şi motorină, din 2022, anticipând ca până la momentul respectiv să vândă 1 milion de vehicule electrice.

Exporturile au crescut cu 2,1% în primele șapte luni, la 40,73 miliarde euro, iar importurile cu 5,8%, la 50,2 miliarde euro, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2018, arată datele transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS).
”Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost de 9.479,9 milioane euro, mai mare cu 1.892,3 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2018”, precizează INS.
În același timp, în luna iulie 2019, exporturile FOB au însumat 5,84 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,59 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,75 miliarde euro, scrie News.ro. Față de luna iulie 2018, exporturile din luna iulie 2019 au scăzut cu 1%, iar importurile au crescut cu 5,9%, conform Profit.ro.
Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri în primele șapte luni ale acestui an a fost de 3,13 miliarde euro la expedieri și de 3,75 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi și 74,7% din total importuri.

Investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 12,1% în primul semestru, la 39,68 miliarde lei, comparativ cu semestrul I 2018, arată datele transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS).
”În semestrul I 2019, comparativ cu semestrul I 2018, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 12,1%, creștere înregistrată la lucrările de construcții noi (+30,3%) și la alte cheltuieli (+4,8%). Investițiile nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au înregistrat o scădere cu 1,3%”, arată un comunicat al INS.
De asemenea, investițiile nete realizate în economia națională au crescut în trimestrul II cu 18,7%, la 22,53 miliarde lei, comparativ cu trimestrul II 2018, scrie Profit.ro.
Totodată, investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare.