Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 141

  NN a plătit în total clienților de asigurări și pensii private din România peste 770 de milioane de lei în 2022, sprijinind nevoia crescută de protecție și siguranță financiară într-un context economic dificil

Economistul
-
0
  NN a plătit în total clienților de asigurări și pensii private din România peste 770 de milioane de lei în 2022, sprijinind nevoia crescută de protecție și siguranță financiară într-un context economic dificil

NN, liderul pieței de asigurări de viață, a susținut clienții de asigurări și participanții la fondurile de pensii private administrate cu beneficii și plăți record de peste 770 de milioane de lei anul trecut. Astfel, NN a continuat să fie alături de clienți când au avut cel mai mult nevoie în acest context volatil și raportează rezultate financiare stabile pe toate liniile de business în 2022.

 În segmentul asigurărilor de viață și sănătate, NN Asigurări de Viață a înregistrat prime brute subscrise în valoare de aproximativ 970 de milioane de lei în 2022, în creștere față de 940 de milioane de lei anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate. Evoluția confirmă nevoia de protecție și stabilitate financiară a clienților în contexte dificile și preocuparea pentru soluții de asigurare care să le ofere sprijin financiar când apar situații neprevăzute.

În 2022, NN Asigurări de Viață a continuat să fie alături de clienți și a plătit beneficii record din asigurări de peste 559 de milioane de lei, în creștere cu 16% față de 2021, dintre careaproximativ80 de milioane de lei au fost beneficii pentru evenimente asigurate, iar 479 de milioane de lei indemnizații pentru polițele ajunse la finalul perioadei contractuale, răscumpărate sau reziliate. Coeficientul de lichiditate înregistrat anul trecut a fost 2,61, iar marja de solvabilitate raportată conform Solvency II a fost 203%, confirmând stabilitatea financiară a companiei și capacitatea de a-și îndeplini obligațiile asumate față de clienți. În același timp, compania și-a amplificat amprenta în economie prin contribuțiile totale de aproximativ68 de milioane de lei plătite la bugetul de stat, cu 23% peste nivelul din anul anterior.

„2022 a fost un an care ne-a amintit încă o dată tuturor cât de important este să avem grijă de noi, de cei dragi și de ce contează cu adevărat. Prin tot ceea ce facem, la NN urmărim să fim un sprijin real pentru cei peste 2,2 milioane de români care se bazează pe noi în demersul lor de a-și asigura un viitor financiar mai bun. Evoluția companiei reconfirmă că avem o bază financiară solidă și o poziție bună pentru a ne continua misiunea de a fi alături de oameni atunci când au cel mai mult nevoie, oferind mereu soluții relevante de asigurare și pensie privată prin care să protejeze tot ce contează pentru ei”, a spus Gerke Witteveen, Chief Financial Officer al NN.

NN Asigurări de Viață a administrat active financiare în valoare de 4,45 miliarde de lei în 2022,nivel apropiat celui înregistrat la finalul anului precedent ca urmare a eforturilor de a atenua efectele volatilității din piețele financiare asupra asigurărilor cu componentă de investiții. Compania a încheiat anul 2022 cu un profit brut de 106 milioane de lei, conform rezultatelor financiare neauditate, cu 23,7% peste nivelul din anul precedent care a fost marcat de un volum mai ridicat de investiții în transformarea digitală.

În segmentul pensiilor private facultative[1]administrate de NN Asigurări de Viață,compania a continuat să ajute clienții să economisească în plus pentru pensie. Activele nete administrate au depășit pragul de2 miliarde de lei la finalul anului trecut, cumulat pentru fondurile NN Activ și NN Optim, cu 7,1% peste nivelul din 2021, reprezentând o cotă de 55,4% din piață potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Cele două fonduri au depășit cumulat 300.000 de participanți la finalul anului trecut, echivalentul a aproape 48% din numărul total de participanți la Pilonul III.De asemenea, NN Asigurări de Viață a fost alături de participanții celor două fonduri care au îndeplinit condițiile pentru a beneficia de pensia lor Pilon III și a plătit în total peste 53 de milioane în 2022, conform datelor financiare neauditate.

În același timp, în segmentul pensiilor private obligatorii[2]administrate de NN Pensii, 2022 a fost încheiat cu un volum al activelor nete administrate de 33 de miliarde de lei, cu 6,2% peste nivelul de la finalul anului 2021, reprezentând o cotă de 34,3% din piață,conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Fondul administrat de NN Pensii avea 2,08 milioane de participanți la finalul anului trecut, echivalentul a 26,2% din numărul total de participanți la Pilonul II, și a plătit aproape 160 de milioane de lei celor care au îndeplinit în 2022 condițiile pentru a beneficia de sumele acumulate în contul lor de pensie privată Pilon II.

În 2022, NN a sporit contribuția la bunăstarea comunităților din care face parte în România, susținând inițiative relevante social care se concentrează pe sănătate, educație, ajutorarea celor în nevoie și incluziune financiară. În total, NN Asigurări de Viață a contribuit cu peste 3,7 milioane de lei și NN Pensii cu 0,7 milioane de lei, potrivit datelor financiare neauditate. Cele mai importante inițiative desfășurate anul trecut au fost parteneriatul cu Asociația Inima Copiilor pentru extinderea Secției de Cardiochirurgie a Spitalului de Copii Marie Curie din București și parteneriatul cu Asociația Autism Voice pentru deschiderea Institutului Autism Voice, primul Centru Multifuncțional de Recuperare și Cercetare în Autism din România.

[1]Fonduri: Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Fondul de Pensii Facultative NN Activ; Administrator: NN Asigurări de Viață SA, Bucureşti, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5 – www.nn.ro. Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

[2]Fond: Fondul de Pensii Administrat Privat NN; Administrator: NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, Bucureşti, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5, et. 2-3 – www.nn.ro; Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

 

Radu Puiu, XTB: Industria semiconductorilor se confruntă cu provocări pe termen scurt, dar rămâne optimistă pe termen lung

Economistul
-
0
Radu Puiu, XTB: Industria semiconductorilor se confruntă cu provocări pe termen scurt, dar rămâne optimistă pe termen lung

„În ciclul actual, după o scurtă scădere la începutul anului 2020, care a coincis cu startul pandemiei, industria semiconductorilor a cunoscut o perioadă extraordinară de creștere, iar acum se află pe o tendință descendentă puternică care a început în a doua jumătate a anului 2022”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Datele despre vânzările globale de semiconductori publicate recent au arătat că industria a cunoscut creșteri și s-a confruntat cu factori negativi semnificativi în 2022. În timp ce vânzările de cipuri au atins cel mai mare nivel din istorie anul trecut, încetinirea economică din a doua jumătate a anului a limitat în mod substanțial potențialul de creștere.

O analiză mai profundă a datelor de la sfârșitul anului dezvăluie modul în care acest model este în concordanță cu ciclul previzibil al industriei semiconductorilor și de ce actuala recesiune pe termen scurt nu schimbă perspectivele de creștere pe termen lung.

Scăderea actuală este rezultatul unei confluențe de factori, inclusiv creșterea inflației, tulburări geopolitice și efectele persistente ale pandemiei. 

Acești factori au contribuit la incertitudinea macroeconomică, la scăderea cheltuielilor de consum și la fluctuațiile cererii de semiconductori.

De exemplu, pe măsură ce au scăzut cheltuielile gospodăriilor pentru electronicele de larg consum, cum ar fi PC-uri, smartphone-uri și tablete, s-a redus și cererea pentru semiconductorii care le alimentează.

Într-adevăr, condițiile macroeconomice au creat provocări semnificative pe termen scurt pentru industria semiconductorilor, ducând la un ritm de creștere sub așteptări pentru industrie în 2022.

Pe termen lung, așteptările rămân pozitive

Totuși, schimbarea scenariului pe termen scurt nu schimbă potențialul de creștere al industriei care se așteaptă să se reafirme și să avanseze pe termen lung.

Efectul net este că cererea de semiconductori va crește pe termen lung, deoarece cipurile continuă să facă lumea mai inteligentă, mai eficientă și mai bine conectată.

De fapt, dacă ne depărtăm de fluctuațiile cererii pe termen scurt și analizăm tendința pe termen lung din ultimele două decenii, industria semiconductorilor a înregistrat o creștere constantă.

Vânzările anuale au crescut de la 139 miliarde de dolari, în 2001, la 573,5 miliarde de dolari în 2022, o creștere de 313%. În aceeași perioadă, vânzările de unități de semiconductori au crescut cu 290%, reflectând cererea crescută de semiconductori în întreaga economie.

Un studiu din 2020, realizat de SIA (Asociația Industriei de Semiconductori) și Boston Consulting Group, a constatat că cererea globală de capacitate de fabricare a semiconductorilor va crește cu 56% până în anul 2030.

Pe măsură ce această tendință pe termen lung va continua în anii următori și cererea de cipuri crește, companiile din acest sector vor trebui să investească și mai mult în cercetare, design și producție.

Întrebarea nu este dacă vor fi construite mai multe unități de producție de cipuri sau fabrici, ci mai degrabă unde vor fi construite.

Din acest motiv, tot mai multe regiuni încearcă să atragă interesul pentru dezvoltarea diferitelor fabrici, prin pachete legislative care să faciliteze investițiile.

SUA a implementat CHIPS and Science Act, un pachet de 280 miliarde de dolari, care include finanțare de 52 miliarde de dolari pentru a stimula producția internă de semiconductori.

În același timp, UE a alocat 45,9 miliarde de dolari pentru industria europeană de semiconductori, cu scopul de a obține o pondere de 20% din producția globală de semiconductori până în 2030.

De asemenea, China a fost nevoită să-și reînnoiască strategia pentru sectorul de cipuri, după ce s-a confruntat cu sancțiuni comerciale stricte din partea SUA. Conform Reuters, în decembrie, țara ar fi pregătit un pachet de peste 147 de miliarde de dolari pentru industria sa de cipuri.

Toate aceste inițiative ajută la extinderea capacităților de producție în diferite regiuni, fapt ce reduce monopolul și factorii de risc asociați acestuia. Totuși, pentru anumite companii de top din sector, măsurile le afectează performanța.

Astfel, acțiunile Taiwan Semiconductor Manufacturing, cel mai mare producător de semiconductori pe plan global, s-au depreciat recent după ce fondul lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway, a anunțat o reducere a numărului de acțiuni deținute.

Anul trecut, indicele semiconductorilor din Philadelphia, cunoscut sub numele de SOX, a scăzut cu 36% față de deprecierea de 19% înregistrată de indicele de referință american S&P 500. SOX include cele mai mari 30 de acțiuni de semiconductori tranzacționate în SUA.

Investitorii au renunțat la acțiunile companiilor de cipuri pe fondul cererii slabe pentru PC-uri, jocuri, smartphone-uri și cipuri de memorie. Un indicator important pentru perspectiva semiconductorilor a devenit negativ.

Potrivit site-ului de specialitate pentru sectorul de semiconductori, Semi.org, cheltuielile globale pentru echipamente (mașini și echipamente aferente utilizate în fabricarea de electronice) sunt pregătite pentru o scădere abruptă în 2023.

Totuși, aceasta ar putea fi doar o tendință ciclică.

Începând din toamna anului 2022, unele companii de cipuri au început să raporteze o slăbiciune a vânzărilor de electronice de larg consum, după un val de cheltuieli de peste doi ani determinat de upgrade-ul dispozitivelor de lucru de acasă.

Apoi, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare au început să se deschidă din nou, iar deficitul de cipuri a început să scadă, a apărut brusc un exces de inventar de electronice de larg consum. În consecință, producătorii de dispozitive au apăsat frânele.

Pentru a compensa, fabricile de cipuri au încetinit producția și au redus planurile de cheltuieli pentru 2023, inclusiv pentru echipamentele de fabricare.

Cu toate acestea, investitorii ar trebui să acorde o oarecare atenție perspectivelor industriei semiconductorilor.

Pe scurt, în timp ce se cunoaște că industria cipurilor este ciclică și se confruntă cu perioade scurte de slăbiciune pe termen scurt, perspectivele pe termen lung pentru acest sector sunt optimiste.

Cipurile sunt cheia marilor tehnologii emergente, cum ar fi AI (Inteligență Artificială), IoT (Internet of Things) și 6G. Ele sunt foarte importante pentru descoperirile în medicină și inovarea dispozitivelor medicale.

Deși cererea de produse este prognozată să se reducă pe fondul încetinirii economice, volumul de unități de cipuri cerute ar putea să nu fie atât de afectat pe cât se aștepta, pe măsură ce diferitele industrii încorporează un număr tot mai mare de cipuri în bunurile lor pentru a le face mai eficiente, precizează analistul.

Job Incubator: Peste 5.000 de elevi și studenți au participat la proiectul care pregătește tinerii pentru a reuși pe piața muncii

Economistul
-
0
Job Incubator: Peste 5.000 de elevi și studenți au participat la proiectul care pregătește tinerii pentru a reuși pe piața muncii

Junior Achievement (JA) România și Microsoft continuă, pentru al doilea an, parteneriatul educațional sub umbrela JA Job IncubatorTM, o inițiativă care își propune să inspire și să-i sprijine pe tineri să dobândească abilitățile și cunoștințele necesare pentru a reuși pe piața muncii, într-o economie aflată în continuă schimbare.

Prin intermediul proiectului, tineri cu vârste între 16 și 24 de ani și profesorii coordonatori au acces la un program dezvoltat în 3 etape, respectiv orientare profesională la clasă, traininguri de specialitate realizate de profesioniști din diferite domenii și, în final, experiențe reale în mediul economic, de la Job Shadow la internshipuri și Junior Jobs.

În 2022, peste 1.600 de elevi și studenți au participat la sesiuni de training de orientare în carieră și integrare a digitalului în viața profesională și 3.600 au luat parte la sesiuni interactive, pentru identificarea abilităților și cunoștințelor necesare pentru oferte de joburi în diferite domenii.

„Microsoft derulează deja, de mai mulți ani, numeroase programe și proiecte care au ca scop creșterea abilităților digitale în rândul elevilor, studenților, dar și al persoanelor interesate să facă o schimbare în cariera lor. Suntem încântați că, prin parteneriatul cu organizația Junior Achievement România, am contribuit la susținerea a mii de tineri interesați de dobândirea de competențe de bază pentru viitoarea profesie sau viitorul lor loc de muncă. Creșterea competențelor digitale reprezintă un factor esențial în transformarea economiei și societății României, iar obiectivul nostru, la Microsoft, este să sprijinim reducerea decalajului existent față de alte țări, mai ales că potențialul nostru este enorm, așa cum arată și datele cercetării noastre Digital Future Index. Potrivit studiului, România este una dintre țările din regiune care dispune de numeroase avantaje competitive – precum numărul foarte mare de talente în domeniul digital, a doua cea mai mare populație de dezvoltatori de software din regiunea Europei Centrale și de Est, dar și un ecosistem din ce în ce mai dinamic de startup-uri. Pentru a valorifica aceste avantaje, Microsoft va continua să investească în educație și programe de skilling și reskilling, pentru a oferi generațiilor viitoare acces la tehnologie și abilități digitale ce răspund nevoilor actuale și viitoare de pe piața muncii.”, a declarat Bogdan Putinică, General Manager Microsoft România.

Tinerii participanți la proiect au posibilitatea de a obține gratuit certificări Microsoft pe diferite specializări, în diferite industrii care solicită tot mai mult cunoștințe și competențe digitale.

În cadrul JA Job IncubatorTM, sunt organizate sesiuni de training, webinare, materiale educaționale (modulele internaționale JA de formare profesională și antreprenorială), cursuri de specialitate (precum Microsoft Digital and Foundational Skills), oportunități de certificare, experiențe de lucru în diferite industrii, fiecare dintre acestea fiind proiectate pentru a facilita adaptarea la noile cerințe ale pieții muncii ca urmare a procesului de transformare digitală a economiei și societății românești.

În secțiunea dedicată profesorilor, cadrele didactice au participat anul acesta la sesiuni de  formare, menite să îi pregătească pentru crearea în școală a unui mediu mult mai corelat cu noile cerințe ale mediului economic.

 

Programul își propune să aducă, la sfârșitul anului școlar, mulți dintre tinerii participanți în poziții de internship și Junior Job, precum și să ofere acces gratuit la aceste cursuri de specialitate unui număr cât mai mare de tineri din medii dezavantajate economic.

 

Pentru detalii, puteți accesa website-ul www.jobincubator.ro.

Platforma FamShop întră pe piața de consultanță e-commerce 

Economistul
-
0
Platforma FamShop întră pe piața de consultanță e-commerce 

După aproape 7 ani de experiență în dezvoltarea software-ului de automatizări e-commerce, platforma FamShop anunță că își extinde portofoliul de servicii și intră pe piața de consultanță pentru automatizarea e-commerce. Această decizie vine ca urmare a cererii crescute pentru servicii de consultanță în acest domeniu din partea clienților săi. Consultanța va fi livrată independent de software-ul FamShop, viitorii clienți nefiind condiționați să opteze pentru soft.

Consultanță e-commerce în automatizări și integrări 

FamShop va oferi o gamă largă de servicii de consultanță e-commerce, adaptate nevoilor și cerințelor clienților săi, specializate în automatizarea procedurilor din spatele canalelor de vânzare online (magazine online și marketplace-uri). Aceste servicii includ evaluarea proceselor actuale și identificarea oportunităților de automatizare, planificarea și implementarea de soluții personalizate de automatizare, precum și integrarea cu alte sisteme software. „O condiție pentru cei care doresc consultanță este să știe clar cu ce parteneri lucrează, cel puțin pentru softul de contabilitate/gestiune ERP și curieri, astfel încât să avem un punct de pornire clar. Orice companie poate apela la noi pentru consultanță și nu condiționăm pe nimeni să folosească platforma de automatizări e-commerce FamShop.”, menționează Florin Măcău, fondatorul FamShop.

Aproape 7 ani de experiență în automatizarea comerțului online 

FamShop a fost fondată în anul 2016 și are o experiență de aproape 7 ani în furnizarea de soluții software de automatizare ecommerce. De-a lungul acestor ani, FamShop a devenit un partener de încredere pentru o gamă largă de companii, ajutându-le să-și optimizeze și să-și eficientizeze procesele din spate. Platforma are o experiență vastă în domeniu și este dedicată soluțiilor personalizate, adaptate cerințelor fiecărui client în parte și este recunoscută drept o platformă de încredere pentru automatizare e-commerce.

România trebuie să implementeze Venitul Minim European Adecvat până în 2024. Ce prevede directiva europeană în acest sens și ce impact are pentru români?

Economistul
-
0
România trebuie să implementeze Venitul Minim European Adecvat până în 2024. Ce prevede directiva europeană în acest sens și ce impact are pentru români?

Claudia Sofianu, Partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Dan Răuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

 

  • Prin stabilirea unui „salariu minim adecvat” („fair minimum wage”), UE consideră că vor fi protejate categoriile vulnerabile de lucrători din țările membre
  • Fiecare stat va stabili nivelul venitului minim în funcție de condițiile sociale, economice și de evoluția indicatorilor macroeconomici 
  • Punctul de pornire în calcul ar putea fi valoarea coșului de consum ori o cotă de 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie

 

Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria. Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituțiilor europene.

Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.

Cum a apărut inițiativa și cum se concretizează?

Momentul „zero” al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale. Principiul numărul 6 al acestuia se referă la „salariul minim adecvat” („fair minimum wage”), cu mențiunea expresă că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor, considerându-se că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea categoriilor vulnerabile.

Prin aceasta Directivă se urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale.  Asta deoarece, în ciuda faptului că toate țările UE au o formă sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecție socială, în majoritatea cazurilor această remunerație nu acoperă toate costurile unui așa-zis trai decent.

Digitalizarea, noile forme de muncă atipice, globalizarea, alături de consumerismul exacerbat, au erodat și au remodelat piața muncii, generând discrepanțe mari între anumite domenii, atunci când este vorba despre venituri.

Rolul acestor praguri de venit minim devine și mai important în contextul economic și social actual, complicat și complex deopotrivă, după anii de pandemie, crize sanitare, de mobilitate și inflație în creștere, plus un război regional în Europa. Astfel, această inițiativă este caracterizată de ambivalența dată în primul rând de necesitatea ameliorării condițiilor de trai și de muncă în Uniunea Europeană, dar și de ideea de a asigura progresul economic și social în cadrul acesteia.

Foarte important de reținut este faptul că nu toate țările UE vor avea același venit minim adecvat! Fiecare stat va stabili nivelul acestuia în funcție de condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național, însă având drept ghid tocmai prevederile directivei europene și principiile pe care aceasta le cuprinde.

Astfel, țările care deja au un salariu minim pe economie stabilit se angajează să modifice nivelul acestuia după o formulă care să asigure un trai decent, să fie în concordanță cu rata inflației și să poată acoperi coșul de cumpărături minim pentru diverse bunuri și servicii necesare (fără însă a se limita doar la lista celor esențiale, ci să poată acoperi adițional chiar și anumite cheltuieli dedicate bunăstării și derulării unor activități recreaționale, culturale, educaționale sau sociale).

Nu în ultimul rând, directiva precizează că statele care au deja implementate politici de protecție socială privind venitul minim garantat prin acorduri colective, nu vor fi obligate să introducă acest nou set de reguli privind venitul minim adecvat european, cu condiția să aibă deja prevăzute, prin legislația națională, condiții şi standarde mai avantajoase decât ceea ce ar rezulta din implementarea acestui concept.

Pe de altă parte, se dorește încurajarea negocierilor colective asupra nivelului salariilor, dar și monitorizarea condițiilor de muncă printr-un sistem de controale și inspecții pe teren pentru a evita fie subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă ori nedeclararea orelor suplimentare. Astfel, se recomandă statelor membre să-și actualizeze salariile minime cel puțin o dată la doi ani, iar în țările care folosesc un mecanism de indexare automată, cel puțin o dată la patru ani.

În vederea calculării corecte a acestui venit, oficialii europeni recomandă statelor membre să ia ca punct de pornire valoarea coșului de consum (așa cum este prevăzut de rapoartele statistice naționale), ori să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie. Spre exemplu, un coș de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, asigurarea unei locuințe, dotarea și întreținerea acesteia, produse de uz casnic și igienă personală, servicii, educație și cultură, îngrijirea sănătății, recreere și vacanță, fond de economii.

 

Unde se situează România la ora actuală?

România face parte din grupul țărilor cu venituri minime statutare, adică în grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute. Spre deosebire, veniturile minime negociate colectiv se găsesc în Uniunea Europeană în doar 6 țări, și anume: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate și angajatori). Din păcate, România nu se situează pe o poziție avantajoasă când vorbim despre salariul minim garantat la nivel național, dar nici când vine vorba despre indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor – actualmente, 55% fiind punctul la care se află țara noastră.

Cu privire la veniturile medii, țările din Europa de Est se regăsesc tot în jumătatea de jos a clasamentului. Unele au înregistrat creșteri semnificative în această direcție (de exemplu, Letonia, Slovacia, Bulgaria și Lituania), pe când România și Estonia prezinta evoluții mai lente, potrivit unui Raport Eurofound aferent anului 2021.

Este important însă să se țină cont de marile diferențe între economiile țărilor membre, pe indicatori esențiali, cum sunt produsul intern brut (PIB) și nivelul prețurilor de consum. Spre exemplu, în 2021, Irlanda a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre, cu 44% peste media UE (care a fost stabilită la 100%), în timp ce în România nivelul prețurilor a fost cu 45% sub media UE.

Separat, conform celor mai recente date statistice disponibile pentru anul 2022 în țara noastră, observăm următoarele serii de date relevante:

  • Câștigul salarial mediu brut: 6.430 lei
  • Câștigul salarial mediu net: 3.974 lei
  • Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură: 2.708 lei pe lună (astfel cum este prevăzut în Raportul Avocatului Poporului)
  • Salariul lunar minim brut la nivel național (de la 1 ianuarie 2023): 3.000 lei (căruia îi revine, în funcție de deduceri, un net de aproximativ 1.900 lei)

Așadar, remarcăm cum în România de azi, salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent (așa cum prevede Directiva), iar discrepanțele pot fi subliniate astfel:

    • Făcând un exercițiu de imaginație, dacă astăzi s-ar determina în funcție de coșul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 800 lei net.
    • Mai mult, dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câștigul mediu brut pe economie – una dintre alternativele de calcul propuse de Directivă – (i.e., 50% din 6.430 lei = 3.215 lei), sesizăm că decalajul ar crește cu încă aproximativ 500 lei net și deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.
  • Astfel, putem considera că venitul minim încasat astăzi (i.e., 1.900 lei) de un român este cu 50% mai mic (1.000 lei, în medie, în valori absolute) decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent.

Calculele de mai sus sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, am vorbi despre o familie mai numeroasă, care eventual include și copii și/sau alte persoane în întreținere, atunci discrepanțele devin cu atât mai mari și ne dăm seama că nivelul de trai din România (pentru o bună parte a populației) este departe de a fi „decent”.

Este vreuna dintre formulele de calcul “perfectă”, așa încât să asigure echitatea vizată? Greu de spus. Totuși, Statul va trebui să găsească (odată cu transpunerea Directivei) formula de calcul cea mai potrivită și adaptată realității cotidiene din România. Aparent, în orice ipoteză de calcul ne-am încadra (după cum ne arată și calculele simpliste de mai sus), salariatul român va avea doar de câștigat, fiindcă venitul său minim ar crește simțitor.

Impactul directivei va putea fi însă măsurat în ani buni de-acum încolo, după o perioadă de implementare, probabil graduală, din partea statelor membre. Speranțele sunt însă că acest act normativ UE va genera o mai mare transparență, certitudine, stabilitate și predictibilitate pe piața muncii, iar în vremuri de criză va deveni o ancoră pentru cetățenii vulnerabili din țările UE, implicit și pentru cei din România.

 

Gestionarea apei: Comisia Europeană solicită României și altor 15 state membre să își finalizeze revizuirea planurilor privind apa

Economistul
-
0

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Belgiei [INFR(2022)2188], Bulgariei [INFR(2022)2189], Croației [INFR(2022)2193], Ciprului (INFR(2022)2190), Danemarcei [INFR(2022)2184], Greciei [INFR(2022)2191], Irlandei (INFR(2022)2185), Lituaniei [INFR(2022)2194], Luxemburgului [INFR(2022)2186], Maltei [INFR(2022)2195], Poloniei [INFR(2022)2196], Portugaliei [INFR(2022)2197], României [INFR(2022)2198], Slovaciei [INFR(2022)2187], Sloveniei [INFR(2022)2199] și Spaniei [INFR(2022)2192] pentru că nu și-au finalizat revizuirea planurilor de management al bazinelor hidrografice conform obligațiilor ce le revin în temeiul Directivei-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și/sau a planurilor de gestionare al riscului de inundații conform cerințelor din Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE). Ambele directive impun statelor membre să își actualizeze planurile de gestionare privind bazinele hidrografice și, respectiv, riscul de inundații și să raporteze o dată la șase ani. Planurile de management al bazinelor hidrografice includ un program de măsuri care sunt esențiale pentru a asigura o stare bună a tuturor corpurilor de apă, astfel cum se prevede în directivă. Planurile de gestionare a riscului de inundații sunt elaborate pe baza hărților care prezintă potențialele consecințe negative asociate scenariilor de inundații.

Gestionarea durabilă a apei este un element central al Pactului verde european următoarele state membre nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul uneia sau al ambelor directive:

  • Belgia [INFR(2022)2188],Bulgaria [INFR(2022)2189], Croația [INFR(2022)2193], Cipru [INFR(2022)2190], Grecia [INFR(2022)2191], Spania [INFR(2022)2192] Lituania [INFR(2022)2194], Malta [INFR(2022)2195], Portugalia [INFR(2022)2197], România [INFR(2022)2198]și Slovenia [INFR(2022)2199] nu au revizuit, nu au adoptat și nu au raportat la timp al treilea plan de management al bazinelor hidrografice și al doilea plan de gestionare a riscului de inundații;
  • Danemarca [INFR(2022)2184], Irlanda [INFR(2022)2185] și Polonia [INFR(2022)2196] au depășit termenele legale în ceea ce privește revizuirea, adoptarea și raportarea celui de al treilea plan de management al bazinelor hidrografice;
  • Luxemburg [INFR (2022) 2186] și Slovacia [INFR (2022) 2187] au depășit termenele legale în ceea ce privește revizuirea, adoptarea și raportarea celui de al doilea plan de gestionare a riscului de inundații.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere acestor 16 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Noutățile Codului Fiscal, în discuție la  Business Breakfast-ul organizat de CCIB

Economistul
-
0
Noutățile Codului Fiscal, în discuție la  Business Breakfast-ul organizat de CCIB

„Prin organizarea evenimentelor din seria Business Breakfast, oferim oamenilor de afaceri posibilitatea de a intra într-un dialog mai puţin convenţional, dar eficient cu specialişti de top şi cu înalți reprezentanți ai autorităților, pe teme de interes”, a declarat Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), în deschiderea primului eveniment din această nouă serie, dedicat abordării celor mai recente modificări aduse Codului Fiscal.

Invitatul special al ediției a fost Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), care a discutat cu antreprenorii, managerii și directorii economici prezenţi despre o gamă largă de subiecte din sfera financiar-contabilă. Timp de o oră și jumătate, au fost abordate aspecte teoretice și practice privind: regimul fiscal al tichetelor cadou acordate altor persoane decât angajații companiei, impozitarea microîntreprinderilor, a persoanelor fizice autorizate și a veniturilor obținute din activități independente, taxa pe valoarea adăugată, facilitățile fiscale acordate de stat companiilor din construcții, industria alimentară și angajaților din domeniul tehnologiei informației, noile sisteme de raportare electronică (SAF-T, e-factura, e-transport).

În opinia președintelui CCF, este de așteptat ca legislația fiscală aplicabilă microîntreprinderilor să se înăsprească în anii următori, pe fondul angajamentelor asumate de România pentru PNRR. Totodată, Dan Manolescu a atras atenția asupra posibilelor distorsiuni în piață generate de facilitățile acordate anumitor industrii. În ceea ce privește noile sisteme de raportare, președintele CCF a subliniat necesitatea utilizării efective a volumului foarte mare de date colectate electronic de ANAF, în scopul creșterii gradului de colectare a taxelor indirecte, ca punct de plecare pentru o reformă sustenabilă a sistemului de taxare a muncii.

Următoarea ediție a Business Breakfast va avea loc în Aula Carol I a Palatului CCIB, pe 7 martie, la ora 9,00, și va fi dedicată problemelor de mediu și de gestionare a deșeurilor. O atenție deosebită va fi acordată subiectului înscrierii în Sistemul de Garanție-Returnare (de menționat că neconformarea se sancționează cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 lei).

Pe parcursul acestui an vom pune pe agenda evenimentului teme precum: digitalizarea, oportunități de finanțare prin PNRR, eficiența energetică, legislația muncii, arbitrajul, comerțul electronic, internaționalizarea afacerilor, infrastructura, transporturile și logistica.

Cauciucul regenerabil realizat din resturi de scoarță de mesteacăn este câștigătorul provocării Nokian Tyres privind inovarea în domeniul sustenabilității

Economistul
-
0
Cauciucul regenerabil realizat din resturi de scoarță de mesteacăn este câștigătorul provocării Nokian Tyres privind inovarea în domeniul sustenabilității

Nokian Tyres a lansat anul trecut provocarea FAST RACE, BIG CHANGE legată de inovarea în domeniul anvelopelor sustenabile, în ideea de a găsi noi soluții pentru anvelope mai sustenabile. Provocarea a fost deschisă tuturor companiilor, studenților și cercetătorilor. Nokian Tyres a primit aproape 50 cereri din 18 țări diferite, iar dintre acestea o echipă de experți Nokian Tyres a ales patru finaliști. La evenimentul final, care a avut loc în Laponia, în luna ianuarie, juriul a acordat locul câștigător firmei Reselo AB din Suedia. Cauciucul regenerabil inovator propus de Reselo, realizat din resturi de scoarță de mesteacăn, a convins juriul prin versatilitatea și potențialul său viitor. 

Inovații testate cu un pitch de la o mașină
care accelerează pe o pistă de gheață

Evenimentul final al provocării FAST RACE, BIG CHANGE a avut loc în legendarul centru de testare al Nokian Tyres, White Hell, situat în Laponia finlandeză. Inovația câștigătoare a fost pusă la încercare împreună cu ceilalți trei finaliști într-o sesiune de pitching plină de suspans de la un vehicul electric care accelerează pe o pistă de testare a anvelopelor, din gheață, pentru un singur tur. Pitch-urile au fost transmise live unui juriu, cu care finaliștii s-au confruntat după pitch-urile lor rapide din mașină. În afară de Reselo, ceilalți finaliști au fost Microwave Solutions GmbH din Elveția, Universal Matter Inc. din Canada și un expert în modelarea simulărilor din Italia

Cauciucul regenerabil realizat din resturi
de scoarță de mesteacăn este câștigătorul

După o analiză atentă, juriul de experți a ales soluția inovatoare Reselo ca fiind câștigătoare. Cauciucul regenerabil Reselo utilizează scoarță de mesteacăn obținută din reziduurile industriei globale de celuloză, hârtie și placaj. Potrivit lui Reselo, o singură moară produce în medie 100.000 tone de resturi de scoarță de mesteacăn, în fiecare an; doar industria forestieră din Finlanda și Suedia produce suficientă materie primă pentru 200.000 tone de cauciuc Reselo. Conceptul de biorafinărie folosit de Reselo este, la rândul lui, gândit astfel încât să minimizeze impactul materialului asupra mediului.

„Am fost cu adevărat impresionați de capabilitățile și versatilitatea materialului. De asemenea, a fost important pentru noi ca materialul să fie realizat din produsele secundare ale altor industrii. Compania și echipa în sine sunt foarte dedicate. Dorim să facem parte din povestea lor de succes și credem că Reselo va fi una dintre pietrele de hotar către propriul nostru obiectiv de a avea 50% din materiile prime incluse în anvelopele noastre regenerabile sau reciclate până în 2030”, spune Teemu Soini, Head of Innovation & Development la Nokian Tyres.

În calitate de câștigător al FAST RACE, BIG CHANGE Reselo a primit un premiu în bani, precum și oportunitatea de a explora un parteneriat de afaceri sau de dezvoltare cu Nokian Tyres.

„Sunt foarte mulțumit și încântat că am câștigat. Colaborarea cu Nokian Tyres va fi o oportunitate fantastică pentru noi. Este o confirmare a invenției noastre și a materialului în sine. Călătoria noastră împreună este abia la început, dar rezultatele timpurii sunt promițătoare. Sperăm că, într-o bună zi, cauciucul nostru regenerabil va face parte dintr-o anvelopă Nokian Tyres”, a declarat Henrik Otendal, CEO și unul dintre fondatorii Reselo.

Soluții pentru un şofat mai sustenabil, fără compromisuri


Nokian Tyres este hotărâtă să-şi dovedească leadership-ul în domeniul sustenabilităţii în industria anvelopelor. Compania are obiective ambițioase în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și creșterea ponderii materiilor prime regenerabile sau reciclate în anvelopele sale, evident fără a compromite siguranța.

„Am lansat această competiție pentru că vrem să rămânem în fruntea domeniului anvelopelor sustenabile și pentru asta avem nevoie de noi parteneri inovatori care să ni se alăture. Suntem foarte mulțumiți de acest rezultat. Am primit multe propuneri de înaltă calitate, iar alegerea celor patru finaliști a fost deja o sarcină foarte dificilă. Din fericire, la evenimentul final am avut membri respectați și cunoscuți ai unui juriu extern care au sprijinit procesul nostru de luare a deciziilor cu contribuția lor valoroasă. Simțim cu tărie că am făcut alegerea potrivită cu Reselo și sunt sigur că, pe viitor, vom face lucruri deosebite împreună”, spune Soini

Membrii marelui juriu au fost Anke Blume, șeful catedrei de Tehnologie și Inginerie a Elastomerilor din cadrul Universite Twente, Sven Thielee, Responsabil C-D pentru Dezvoltare Procese şi Produse în cadrul Synthos și Christer Steinsson, Manager al Serviciului Global pentru Clienți de la Volvo Cars. Reprezentanții Nokian Tyres în juriu au fost Şeful Departamentului de Inovare și Dezvoltare Teemu Soini, Vicepreşedintele pentru Sustenabilitate şi Calitate Teppo Huovila, Vicepreşedintele pentru Comunicare, Relaţii cu Investitorii şi Branding Päivi Antola și Managerul pentru Dezvoltarea Materialelor Anne Ojala.

Binance angajează și crește echipa din hub-ul de tehnologie din Iași, până la finalul anului

Economistul
-
0
Binance angajează și crește echipa din hub-ul de tehnologie din Iași, până la finalul anului

Primele poziții deschise specialiștilor IT includ zonele Backend, QA, Frontend și Mobile

 Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume, planifică, până la finele anului 2023, angajări în hub-ul de tehnologie din Iași, deschis în septembrie anul trecut.

„Binance angajează constant și de dezvoltă în întreaga lume, iar România, recunoscută pentru competențele sale ridicate în ariile de IT și tehnologie, este un punct important pe harta noastră. În septembrie anul trecut ne-am deschis primul hub de tehnologie din țară, în Iași, după discuțiile consistente avute cu Guvernul României, iar anul acesta intrăm într-o etapă naturală de creștere, în care ne dorim să atragem numeroase talente în noul nostru centru”, declară Ilie Pușcaș, Binance Country Manager.

Primele poziții disponibile pentru centrul din Iași sunt deschise specialiștilor IT și includ zonele Backend, QA, Frontend și Mobile. Expertiza necesară este axată, cu precădere, pe Java, typescript, iOS și Android, MENA stack, automatizare și framework.

De asemenea, în momentul de față, Binance recrutează și în aria de Customer Support, pentru birourile din București.

Pozițiile deschise de Binance pentru România, atât pentru birourile din București, cât și pentru centrul din Iași, sunt disponibile aici.

În România, în paralel cu aria de recrutare, Binance are o serie de inițiative menite să consolideze educația financiară. Compania are deschise colaborări și parteneriate cu numeroase alte platforme, universități, instituții guvernamentale și organizații cu focus pe educație. Ținta este de a dezvolta noi programe de studii, cursuri, seminarii web și training-uri pentru români.

Până în prezent, Binance deja a organizat treisesiuni de meet-up în România, în București, Iași și Cluj-Napoca, pentru fiecare persoană interesată de ecosistemul  blockchain. În cadrul evenimentelor, publicul are ocazia să afle în premieră informații despre Binance România și partenerii companiei, să participe la concursuri și diferite activități interactive, dar și să discute deschis cu echipa Binance, despre industrie și nu numai.

De asemenea, România este a doua țară europeană în care Binance permite tranzacțiile în moneda locală. Compania a adăugat, recent, perechea de tranzacționare fiat BUSD/RON în România. Astfel, Binance permite, pentru doar a doua oară în Europa, tranzacțiile în moneda locală a unei țări. Decizia le permite clienţilor din România, dar și celor din alte regiuni, să folosească direct moneda RON pentru a tranzacţiona stablecoin-ul Binance BUSD.

Banca Comercială Română a aranjat împreună cu Erste Group o facilitate de credit senior prin care Enery Power Holding a achiziționat un portofoliu de energie regenerabilă cu o capacitate totală de 81 MW 

Economistul
-
0
Banca Comercială Română a aranjat împreună cu Erste Group o facilitate de credit senior prin care Enery Power Holding a achiziționat un portofoliu de energie regenerabilă cu o capacitate totală de 81 MW 

Enery Power Holding, un jucător cheie pe piața energiei regenerabile din Europa Centrală și de Est, a semnat o facilitate de credit senior, ce cuprinde o finanțare pe termen lung și una de tip revolving, pentru achiziția portofoliului de energie regenerabilă cu o capacitate totală de 81 MW, deținut de Jade Power Trust în România. Banca Comercială Română SA și Erste Group AG au acționat în calitate de Aranjori Principali Mandatați și Bănci Finanțatoare, Banca Comercială Română SA având și rol de agent de Garanții și Plăți și Bancă de Cont.

Facilitatea de credit la termen are o maturitate de 11 ani și confirmă sprijinul pe care Banca Comercială Română SA și Erste Group AG îl acordă proiectelor dedicate energiei verzi și sustenabile din regiunea CEE, unde România este o piață importantă.

Clifford Chance Badea a acționat în calitate de consilier juridic exclusiv al creditorilor, cu o echipă formată din Nadia Badea – partener, Andreea Sisman – consilier, Mădălina Mailat și Gabriel Toma – senior associates și Nicolae Grasu – avocat.

Schoenherr a acționat în calitate de consilier juridic al Enery Power Holding, cu o echipă formată din Robert Bachner – partener, Adina Damaschin – consilier, Silviu Lazăr și Loredana Barbu – avocați.

Portofoliul de energie regenerabilă achiziționat de Enery Power Holding are o capacitate totală instalată de 81 MW și include două parcuri eoliene în regiunea Dobrogea, două parcuri fotovoltaice și două microhidrocentrale. Odată cu această achiziție, portofoliul operațional al Enery în România crește la 273 MW, iar producția totală la 375 GWh.

„România are potențialul de a deveni un jucător important în sectorul tehnologiilor curate și al producției sustenabile de energie. De aceea, dorința noastră este să oferim soluții relevante de finanțare pentru proiectele de energie regenerabilă și eficiență energetică. Facilitatea de credit acordată Enery Power Holding este un semnal pozitiv, care demonstrează că BCR are o înclinație puternică pentru finanțarea și susținerea energiei verzi în contextul schimbărilor din sectorul energetic. Și, mai mult decât atât, pentru susținerea creșterii rezilienței industriei energetice locale la provocările geopolitice, prin reducerea dependenței de combustibili fosili și a consumului de resurse”, a declarat Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Coverage BCR.

„Sectorul energetic din Europa se află la o răscruce de drumuri. Obiectivul principal al Erste Group a fost dintotdeauna acela de a sprijini bunăstarea economică a piețelor din Europa Centrală și de Est. Poziționarea noastră ca un catalizator pentru tranziția energetică, chiar și în perioade de mare incertitudine pe piață, reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv”, a declarat Radu Moldovan, Industry Lead Energy & Utilities în cadrul Erste Group. „Continuăm să susținem acest obiectiv prin sprijinul acordat schimbărilor demonstrabile și prin furnizarea de finanțare către companii care inovează și au proiecte ambițioase, așa cum este și Enery, care prin această achiziție recentă își consolidează angajamentul față de dezvoltarea regiunii”, a menționat Ladislav Tolmaci, parte din echipa Corporate Finance Solutions, din Erste Group.

Richard König, CEO și Lukas Nemec, COO al Enery, au adăugat: „Această tranzacție reprezintă o nouă etapă care marchează diversificarea activității noastre în domeniul producției de energie eoliană și hidroelectrică onshore și ne consolidează poziția în România. Portofoliul nostru din România cuprinde acum 11 centrale care funcționează sub trei tehnologii diferite, ceea ce ne permite să oferim un mix variat de energie curată. Erste și BCR au acționat ca parteneri financiari, sprijinindu-ne în această realizare, confirmată de buna cooperare dintre echipele noastre. Erste și BCR au demonstrat un grad mare de expertiză în sectorul energiei din România, dar și capacități de execuție puternice și proactivitate, ceea ce ne-a permis să încheiem tranzacția în timp util. Continuăm să lucrăm împreună în România și dorim să ne felicităm partenerii pentru această realizare”.

 Enery, companie fondată în 2019, se concentrează pe generarea de energie electrică verde la cel mai mic cost posibil, pentru a crește accesibilitatea utilizării acesteia atât în industrie cât și pentru consumatorii casnici, dar și pentru a ajuta Europa să își recâștige competitivitatea ca regiune industrială.

Studiu Deloitte: companiile din România sunt preocupate de încetinirea creșterii economice, somaj și inflația ridicată, dar sunt în general mai optimiste decât cele din Europa Centrală

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: companiile din România sunt preocupate de încetinirea creșterii economice, somaj și inflația ridicată, dar sunt în general mai optimiste decât cele din Europa Centrală

Companiile din România sunt preocupate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, potrivit studiului Deloitte CFO Survey România 2023, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul a peste 120 de directori financiari din țara noastră. Studiul relevă o deteriorare accentuată a așteptărilor directorilor financiari din România privind creșterea economică, doar 17% dintre participanți considerând că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Majoritatea directorilor financiari chestionați (57%) se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce, pe de altă parte, denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, conform căreia aproape trei sferturi (73%) dintre participanți se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an.

Mai mult de jumătate (55%) dintre directorii financiari din România consideră că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului anul acesta, față de doar o treime (33%) anul trecut, dar, și în acest caz, schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

Aproape două treimi (63%) dintre directorii financiari din România se așteaptă ca inflația să crească și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au determinat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor, ce a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum. Așteptările locale sunt în concordanță cu rezultatele la nivelul regiunii (70% dintre respondenți), dar procentele sunt mai mici decât anul trecut, când peste 90% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri. Așteptările privind nivelul inflației pentru România aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special cu forța de muncă (94%), din cauza presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția și cu livrarea de servicii (90%), cu transportul și cu finanțarea (88% fiecare). Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care indică percepția unei stabilități fiscale.

Mai mult de jumătate (55%) dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca apetitul pentru risc al directorilor financiari să fie scăzut. Marea majoritate a acestora (86%) consideră că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari, atitudine valabilă pentru companiile din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Spre deosebire de situația din Europa Centrală, cel mai mare risc pentru directorii financiari din România rămâne lipsa de angajați calificați (63%), urmat de reglementările tot mai numeroase (32%), reducerea cererii interne (31%), previziunile privind evoluția economiei (25%), riscurile geopolitice (23%) și fluctuațiile de curs valutar (20%). La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari (45%).

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști cu privire la evoluția veniturilor companiilor (69% se așteaptă ca acestea să crească), peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Creșterea dobânzilor a redus apetitul companiilor pentru creditarea bancară, conform studiului. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân preferatele directorilor financiari din România (54%).

Primele trei priorități ale directorilor financiari din România rămân reducerea costurilor (27%), creșterea organică (23%) și digitalizarea (11%), urmate de extinderea pe noi piețe (10%). La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). Digitalizarea este, de asemenea, o prioritate de top pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Studiul Deloitte CFO Survey România 2023 a fost efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Valeriu Tabără, ASAS: Ar trebui să fim preocupați să relansăm producția de carne de porc

Economistul
-
0
Valeriu Tabără, ASAS: Ar trebui să fim preocupați să relansăm producția de carne de porc

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), Valeriu Tabără, susține că trebuie să reluăm cercetările și să creăm rasele care să răspundă cerințelor interne de consum de carne de porc, astfel încât să nu mai depindem de importuri de purcei și material biologic din afara țării.

„În 2022, România a crescut circa 700 000 de porci, asta înseamnă de 17 ori mai puțin decât înainte de 1989. Noi importăm aproape 80% din necesarul de carne de porc, dar din cei 20% de pe plan intern, 20-30% sunt purcei pe care noi îi importăm pentru îngrășat, deci nici 20% nu producem în România ” a declarat Valeriu Tabără pentru FoodBiz.

Președintele ASAS spune că nu s-a întreprins aproape nimic pentru contracararea pestei porcine, astfel fiind în continuare sub un risc major și cu probleme mari legate de sectorul creșterii porcului în România, la care se adaugă multe tipuri de abordări greșite, cum ar fi neglijarea mult timp a gospodăriilor populației, sau chiar împiedicarea acestora de a produce.

Ar fi trebuit să fie lăsată să funcționeze stabilind reguli ca să nu existe elemente de risc, dar nu s-a întâmplat, iar acum ne bazăm pe efective care sunt crescute doar în anumite ferme.

„Sunt câteva sute de focare (aproximativ 370) dar se mențin așa, sunt enorm de multe pentru teritoriul României, efectiv măsurile care s-au luat au blocat și au favorizat acele importuri despre care discutăm, care au o valoare de 1 miliard de euro. Noi producem porumb, producem furaje, de ce trebuie să importam carne de porc? Exportăm porumb și importăm carne de porc, o mare anomalie” a punctat Președintele ASAS.

O altă problemă subliniată de Valeriu Tabără este că această carne de import nu este niciodată la nivelul la care trebuie să fie din punct de vedere calitativ pentru că se importă foarte multă carne de porc congelată. Termenele de garanție ale cărnii suferă modificări prin trecerea în carmangerii și transformarea în produse de carmangerie, și foarte probabil alte modificări în supermarketuri.

„Ar trebui să fim preocupați să relansăm producția de carne și în special creșterea porcului, prin politici interne, iată că toate măsurile luate din 2017 până în prezent nu ne-au scos de sub riscuri, mai mult s-a redus drastic efectivul de porci.

Noi trebuie să rezolvăm problema reproducției, trebuie să reluăm cercetările și să creăm rasele care să răspundă cerințelor interne, să nu depindem de importuri de purcei și material biologic din afara țării” a subliniat vehement Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Analiză Crosspoint: Evoluție încurajatoare a pieței de birouri flexibile în 2022

Economistul
-
0
Analiză Crosspoint: Evoluție încurajatoare a pieței de birouri flexibile în 2022

Peste 18.000 de mp au fost adăugați la stocul spațiilor de birouri flexibile

În cel mai recent studiu de piață al Crosspoint Real Estate, „Romanian Flex Offices 2022”, compania imobiliară  a realizat o analiză a parcursului segmentului spațiilor flexibile de birouri în perioada post-pandemică.  

Trecerea la modul de lucru remote sau în regim hibrid a avut un efect pozitiv asupra segmentului de spații flexibile de birouri din România pe parcursul ultimilor doi ani. Văzute mai mult ca un trend de moment decât ca o alternativă convenabilă la mediile tradiționale de lucru, birourile flexibile au devenit o unealtă importantă și au atras noi clienți,  din alte industrii exceptând IT-ul, care au început să fie interesate de coworking și birouri servisate. În plus, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina, o parte dintre companiile și freelancerii ucraineni au căutat să se relocheze în România, iar spațiile flexibile au fost o opțiune ideală în acest context. Astfel, ratele de ocupare ale birourilor flexibile au crescut, unele din locațiile consacrate din București înregistrând o rată de ocupare de 85-90% în 2022.

Potrivit analizei Crosspoint, 21 noi centre de coworking și birouri servisate au fost deschise în România în perioada post-pandemică. În plus, trei hub-uri de coworking din București, Brașov și Oradea au fost redeschise după ce în 2020  își încetaseră activitatea. În total, 18.129 mp au fost adăugați pieței de birouri flexibile în 2022, dintre care peste 11.000 în București.

Piața de spații flexibile din România și București în 2022

Bucureștiul găzduiește cele mai multe birouri flexibile din țară, dar și cele mai mari, cu o medie de 1.260 mp, capitala fiind urmată de Cluj-Napoca și Iași, unde birourile au în medie 879 mp, respectiv 529 mp. Hub-urile de coworking au rămas cele mai răspândite, însă, în medie, acestea ocupă suprafețe mai mici decât birourile servisate – 470 mp pentru coworking versus 1.708 mp pentru un birou servisat.

„Deși tarifele practicate de operatori au rămas relativ neschimbate comparativ cu începutul anului 2020, creșterea rapidă a ratei inflației și atingerea unui nivel record pentru ultimii ani vor afecta piața de birouri flexibile. Probabil că în perioada următoare proprietarii de spații flexibile vor fi nevoiți să ajusteze tarifele pentru a se alinia noilor costuri din piață” precizează Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate. 

Potrivit raportului „2022 Coworking Trends Survey” efectuat de DeskMag, numărul centrelor care au înregistrat profit la nivel global a scăzut considerabil, operatorii de dimensiuni medii (cei care dețin 2-4 locații) fiind cel mai puțin afectați de schimbările negative din piață. În plus, Savills EME Investor Sentiment Survey Autumn 2022 arată că doar 29% dintre investitori și-ar crește în următoarele 12 luni expunerea față de spațiile flexibile de lucru.

Deși stocul existent de birouri flexibile rămâne sub nivelul pre-pandemic, atât la nivel național cât și în București, segmentul are  o capacitate crescută de redresare, datorată creșterii cererii pentru astfel de spații. Ultimii doi ani au scos în evidență avantajele și dezavantajele pieței de birouri flexibile, care, deși poate fi o alternativă extrem de utilă la birourile tradiționale, este foarte sensibilă la schimbări. Cu toate acestea, și în 2023 birourile flexibile rămân o afacere profitabilă pentru operatorii cu experiență. Doar în București se așteptată deschiderea a patru noi locații de dimensiuni medii si mari, de la 1.000 mp la 4.000 mp.

Dacă operatorii nou-veniți explorează acum zone noi, cei cu experiență, care au rezistat în condițiile actuale de piață, se extind pe piețele regionale și, cu scopul de a încuraja colaborarea și de a crea comunități, oferă gratuit spațiile de birouri. Astfel, mediile inovative înlocuiesc biroul tradițional cu tabere de coworking în inima naturii, în timp ce companiile mari aleg coworking-ul pentru angajații sau colaboratorii care lucrează remote.

Enel lansează cu succes o obligațiune asociată unor obiective de sustenabilitate de 1,5 miliarde de euro în două tranșe pe piața Eurobond

Economistul
-
0
Enel lansează cu succes o obligațiune asociată unor obiective de sustenabilitate de 1,5 miliarde de euro în două tranșe pe piața Eurobond

Enel lansează cu succes o obligațiune asociată unor obiective de sustenabilitate de 1,5 miliarde de euro în două tranșe pe piața Eurobond, prima emisiune publică la nivel mondial care cuplează Taxonomia UE cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, și care include și obiective de decarbonizare totală.

 

  • Enel Finance International N.V. a lansat cu succes o obligațiune în două tranșe în valoare de 1,5 miliarde de euro asociată unor obiective de sustenabilitate, colectând comenzi de aproximativ 4 miliarde de euro
  • Noua emisiune prevede, pentru prima dată, utilizarea de către Enel a mai multor Indicatori Cheie de Performanță (KPI) pentru fiecare tranșă, consolidând și mai mult angajamentele Enel în vederea accelerării tranziției energetice
  • Pentru prima dată într-o emisiune de obligațiuni publice, o tranșă a obligațiunii cuplează un Indicator Cheie de Performanță legat de taxonomia UE cu un Indicator Cheie de Performanță legat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite
  • O altă tranșă a obligațiunii este legată de doi Indicatori Cheie de Performanță (KPI) legați de strategia completă de decarbonizare a Grupului, prin reducerea directă și indirectă a emisiilor de gaze cu efect de seră

 

Enel Finance International N.V. („EFI”), societatea financiară înregistrată în Olanda și controlată de Enel S.p.A. („Enel”) , a lansat o obligațiune în două tranșe asociată unor obiective de sustenabilitate pentru investitorii instituționali de pe piața eurobondurilor, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro. Noua emisiune prevede, pentru prima dată, utilizarea de către Enel a mai multor Indicatori Cheie de Performanță („KPI”) pentru fiecare tranșă, consolidând și mai mult angajamentele Enel în vederea accelerării tranziției energetice. Pentru prima dată într-o emisiune de obligațiuni publice, o tranșă a obligațiunii cuplează un KPI legat de taxonomia UE cu un KPI legat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite („SDG”). Cealaltă tranșă a obligațiunii este legată de doi indicatori cheie de performanță legați de strategia de decarbonizare completă a Grupului, prin reducerea directă și indirectă a emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum se detaliază mai jos.

 

„Suntem încântați să introducem pe piață acest instrument revoluționar, primul de acest fel care stabilește o legătură între taxonomia UE și  ODD 13 al Națiunilor Unite privind acțiunile pentru climă„, a declarat Alberto De Paoli, directorul financiar al Enel. „Prin investițiile noastre în tehnologii decarbonizate, respectăm taxonomia UE și, din acest motiv, suntem pregătiți să atingem ODD-urile Națiunilor Unite. Această legătură indisolubilă între ODD și taxonomie este încorporată în strategia noastră și se reflectă în toate instrumentele financiare pe care le folosim, precum și în deciziile noastre industriale. Prin această abordare sinergică, lucrăm fără încetare pentru a ne atinge obiectivele de decarbonizare și electrificare, sporind în același timp securitatea energetică a țărilor în care suntem prezenți, deschizând calea pentru crearea unei valori durabile pe termen lung pentru toți .”

Obligațiunea, care este garantată de Enel, a fost suprasubscrisă de aproape 3 ori, cu comenzi totale de aproximativ 4 miliarde de euro și cu o participare semnificativă a investitorilor responsabili din punct de vedere social (ISR), ceea ce a permis Grupului să continue să își diversifice baza de investitori.

Succesul obligațiunii este o recunoaștere clară a strategiei de sustenabilitate a Grupului și a capacității sale de a genera valoare prin orientarea unui plan de investiții în conformitate cu criteriile de taxonomie ale Uniunii Europene, contribuind în același timp la realizarea ODD-urilor Națiunilor Unite.

Se preconizează că EFI va utiliza veniturile obținute din emisiune pentru a finanța nevoile de finanțare curente ale Grupului.

Odată cu Planul strategic prezentat comunității financiare în noiembrie 2022, Enel s-a angajat să deruleze peste 80% din planul său de investiții 2023-2025 în conformitate cu criteriile de taxonomie ale UE, datorită contribuției substanțiale a acestora la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

În decembrie 2022, angajamentul Enel de a lupta împotriva schimbărilor climatice a atins o nouă etapă istorică, deoarece a sporit ambiția obiectivelor redate în foaia sa de parcurs privind decarbonizarea prin stabilirea unor noi obiective de reducere a gazelor cu efect de seră, care au acoperit emisiile sale directe și indirecte și au fost certificate de inițiativa Science Based Targets (SBTi) ca fiind în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5ºC, fiind astfel aliniate la cel mai ambițios obiectiv de temperatură din Acordul de la Paris adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2015.

Noile obiective certificate ale Enel completează obiectivul ambițios pe care grupul l-a dezvăluit în urmă cu mai bine de un an, când și-a devansat cu zece ani, din 2050 până în 2040, angajamentul de zero emisii. În plus, noile obiective certificate acoperă toate emisiile Grupului de-a lungul lanțului său valoric, inclusiv emisiile directe de la instalațiile sale, precum și emisiile indirecte în amonte și în aval de la furnizorii și clienții săi.

Astfel de angajamente sunt acum integrate în noul Cadru de Finanțare legat de Sustenabilitate („Cadru”), actualizat în februarie 2023, care integrează pe deplin sustenabilitatea în programul global de finanțare al Grupului prin intermediul Obligațiunilor Asociate Obiectivelor de Sustenabilitate, Împrumuturilor legate de Sustenabilitate, Programelor de Hârtie Comercială SDG, Instrumentelor Derivate de Schimb Valutar legate de Sustenabilitate, Instrumentelor Derivate de Rate legate de Sustenabilitate și Garanțiilor legate de Sustenabilitate.

Cadrul este aliniat la „Principiile privind obligațiunile legate de sustenabilitate” ale Asociației Internaționale a Pieței de Capital (ICMA) și la „Principiile privind împrumuturile legate de sustenabilitate” ale Asociației Piețelor de Împrumuturi (LMA), așa cum au fost verificate de Moody’s Investors Service.

Trei noi indicatori de performanță adăugați la Cadrul de referință reflectă obiectivul Grupului menționat mai sus, și anume: „Intensitatea emisiilor de GES Scope 1 și 3 referitoare la energia electrică integrată (gCO2eq/kWh)”, „Emisiile absolute de GES Scope 3 referitoare la vânzarea cu amănuntul a gazelor (MtCO2eq)” și „Proporția de CAPEX aliniate la taxonomia UE (%)”.

Emisiunea include toți acești trei noi indicatori de performanță și este structurată în două tranșe după cum urmează:

  • 750 milioane de euro la o rată fixă de 4,000%, cu data de decontare stabilită la 20 februarie 2023, scadentă la 20 februarie 2031:
    • prețul de emisiune a fost stabilit la 98,877%, iar randamentul efectiv la scadență este egal cu 4,168%;
    • rata dobânzii va rămâne neschimbată până la scadență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor obiective de performanță în materie de durabilitate („SPT”). În special:
      • pentru KPI legat de „Proporția de CAPEX aliniat la taxonomia UE (%)”, realizarea unui SPT egal sau mai mare de 80% la 31 decembrie 2025 pentru perioada 2023-2025;
      • pentru Indicatorul Cheie de Performanță referitor la „intensitatea emisiilor de GES din domeniul de aplicare 1 în ceea ce privește producția de energie electrică (gCO2eq/kWh)”, atingerea unui SPT egal sau mai mic de 130 gCO2eq/kWh la 31 decembrie 2025;
    • în cazul în care unul sau ambele SPT-uri menționate mai sus nu sunt atinse, se va aplica un mecanism de majorare a ratei cu 25 de puncte de bază, începând cu prima perioadă de dobândă ulterioară publicării raportului de asigurare relevant emis de un verificator extern;
  • 750 de milioane de euro la o rată fixă de 4,500%, cu data de decontare stabilită la 20 februarie 2023, scadentă la 20 februarie 2043:
    • prețul de emisiune a fost stabilit la 97,669%, iar randamentul efectiv la scadență este egal cu 4,682%;
    • rata dobânzii va rămâne neschimbată până la scadență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor SPT-uri. În special :
      • pentru KPI referitor la „Intensitatea emisiilor de GES Scope 1 și 3 referitoare la energia electrică integrată (gCO2eq/kWh)”, realizarea unui SPT egal cu ZERO la 31 decembrie 2040;
      • pentru KPI referitor la „Emisiile absolute de GES din domeniul de aplicare 3 legate de vânzarea cu amănuntul a gazelor (MtCO2eq)”, realizarea unui SPT egal cu ZERO la 31 decembrie 2040;
    • în cazul în care unul sau ambele SPT-uri menționate mai sus nu sunt atinse, se va aplica un mecanism de majorare a ratei cu 25 de puncte de bază, începând cu prima perioadă de dobândă ulterioară publicării raportului de asigurare relevant emis de un verificator extern.

 

Emisiunea, care are o durată medie de aproximativ 14 ani, are un cupon mediu de 4,25%.

Informații suplimentare cu privire la justificarea emisiunii de obligațiuni, la Cadrul și la Second Party Opinion emisă de Moody’s Investors Service sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul Enel, la adresa: https://www.enel.com/investors/investing/sustainable-finance/sustainability-linked-finance..

Se așteaptă ca obligațiunea să fie listată, la momentul emisiunii, pe piața reglementată Euronext Dublin.

În conformitate cu Planul strategic, noua obligațiune legată de sustenabilitate contribuie la atingerea obiectivelor Grupului privind sursele de finanțare sustenabilă din totalul datoriei brute a Grupului, stabilite la aproximativ 70% în 2025.

Emisiunea de obligațiuni a fost susținută de un sindicat de bănci, Banca Akros, BBVA, BNP Paribas, BPER, Crédit Agricole, CaixaBank, Citi, Commerzbank, Goldman Sachs, Intesa Sanpaolo, ING, J.P. Morgan, Mediobanca, Morgan Stanley, Natixis, Santander, Société Générale, Unicredit acționând în calitate de joint-bookrunners.

Banca Comercială Română primește cereri noi pentru programul Noua Casă

Economistul
-
0
Banca Comercială Română primește cereri noi pentru programul Noua Casă

Banca Comercială Română (BCR) anunță că primește, începând din această săptămână, cereri pentru programul Noua Casă. 

BCR oferă creditul Noua Casă cu o dobândă de 2% + IRCC (5,71%) și 0 costuri pentru analiza dosarului. Avansul minim este de 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro, echivalent lei, și de 15% pentru locuințe cu valori între 70.001 si 140.000 de euro, echivalent lei.

Suma maximă care poate fi obținută poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani. Creditele Noua Casă BCR se acordă în limita plafonului disponibil alocat la începutul anului.

BCR le recomandă tuturor clienților care solicită creditul Noua Casă de la BCR să se orienteze și către protecția lor și a celor dragi pe perioada derulării creditului, printr-o asigurare de viață, cu adăugarea unor acoperiri suplimentare, absolut necesare în cazul unor evenimente neprevăzute. Acestea acoperă plata temporară a ratelor în cazurile de șomaj involuntar sau concediu medical prelungit, sau acoperă chiar parțial sau total creditul, în cazul apariției unor afecțiuni grave, în funcție de diagnosticul medical, în caz de invaliditate parțială și permanentă sau chiar deces. Costul este descrescător, calculându-se lunar în funcție de soldul creditului.

De asemenea, este recomandată încheierea unei asigurări separate pentru protecția venitului, care asigură un anumit venit în cazul pierderii locului de muncă, oferind clienților oportunitatea să se concentreze pe găsirea unui nou job.

BCR oferă și credit ipotecar standard cu dobândă fixă pe 5 sau 10 ani, produs extrem de util și accesat de către clienții care își doresc o predictibilitate a sumelor de plată, mai ales în actualul context de evoluție a inflației și, implicit, a dobânzilor.

Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

  • Credit: 270.000 RON
  • Perioadă: 30 ani
  • Dobândă: 7,71% (2% + IRCC), IRCC: 5,71%; este variabilă și se calculează în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) publicat în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru pe website-ul Băncii Naționale a României, la care se adaugă o marjă fixă de 2%. (IRCC = 5,71% valabil până la 31.03.2023)
  • Comision evaluare imobil: 470 lei, inclusiv TVA
  • Comision de gestiune FNGCIMM – 0,30% anual, calculat la valoarea garanţiei
  • Rata lunară: 1.927 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
  • Valoare totală plătibilă: 702.159 lei
  • Dobândă anuală efectivă (DAE): 8,16 %

Banca Comercială Română s-a alăturat programului „Prima Casă”, transformat ulterior în „Noua Casă”,  încă din 2009. De atunci, 1 din 4 români a ales să își achiziționeze o locuință la BCR prin acest program guvernamental.

Mai multe detalii despre condițiile și pașii necesari obținerii creditului Noua Casă BCR sunt disponibile aici, pe site-ul BCR. Detalii despre Casa Mea, creditul standard ipotecar al BCR găsiți aici.

Sondaj eJobs: Mai mult de o treime dintre tinerii cu vârste între 18-25 de ani și-au găsit jobul actual în mai puțin de o lună

Economistul
-
0
Sondaj eJobs: Mai mult de o treime dintre tinerii cu vârste între 18-25 de ani și-au găsit jobul actual în mai puțin de o lună

Salariul, oportunitățile de creștere profesională și posibilitatea de a lucra remote sunt cele mai importante criterii la angajare ale Generației Z. 70% cred că salariul corect pentru nivelul lor de experiență este între 3.000 și 7.000 de lei.

Tinerii din Generația Z reprezintă una dintre cele mai dinamice categorii de candidați de pe piața muncii din acest moment, atât din perspectiva numărului de aplicări lunare, cât și a joburilor care îi au în vizor. De la începutul anului și până acum, peste 36.000 de joburi entry level au fost postate pe eJobs.ro, iar candidații din segmentul de vârstă 18-24 de ani au avut 434.000 de aplicări.

Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, tinerii sunt conștienți de faptul că se află într-un moment favorabil lor pe piața muncii și privesc cu un grad ridicat de optimism șansele de a se angaja pentru prima dată sau de a-și schimba jobul. Astfel, 32,7% dintre respondenți spun că au reușit să se angajeze la actualul loc de muncă în mai puțin de o lună. Pentru 21,4% procesul a durat între una și două luni, iar pentru 14,1% între două și trei luni. Doar 7,7% au reușit să se angajeze după mai mult de șase luni de căutări, în timp ce, în cazul a 6,6%, a fost de nevoie de peste un an pentru a-și găsi jobul potrivit.

„Datele acestea ne arată un segment de candidați din ce în ce mai încrezători în ei înșiși. Nu doar că sunt multe joburi în piață care li se adresează, dar reușesc foarte repede să se angajeze. Vedem din ce în ce mai rar candidați care se plâng că sunt refuzați din cauza lipsei de experiență, una dintre problemele vechi pe care le aveau cei aflați la început de carieră. Sunt, în schimb, mult mai bine orientați către ce vor să facă și știu ce așteptări specifice au de la un angajator”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.

Pentru 86,2% dintre participanții la sondaj, pe primul loc în topul celor mai importante trei criterii în funcție de care acceptă un job este salariul. 55,9% menționează oportunitatea de a crește profesional, iar 43,7% spun că, pentru ei, cel mai important este să poată lucra de acasă. 24,9% punctează că un manager înțelegător este crucial, 20,2% acordă o atenție sporită pachetului de beneficii extrasalariale, pentru 17,1% este important să se angajeze într-un domeniu care le place, 14,1% vor să lucreze aproape de casă, iar 13,1% să facă parte dintr-o echipă tânără. „Nu sunt foarte legați, în schimb, de profilul companiei. Spre deosebire de alte categorii de vârstă, pentru cei foarte tineri contează mai puțin dacă angajatorul este un start up sau o companie multinațională atâta vreme cât celelalte criterii sunt îndeplinite. Sunt, însă, mai atrași decât orice alt segment de vârstă de joburile remote sau hibrid, în condițiile în care doar 13,6% vor să lucreze de la birou. 34,6% preferă să lucreze complet de acasă, iar 51,8% hibrid, dar ei să fie cei care decid câte zile vin la birou”, completează Raluca Dumitra.

Întrebați care ar fi durata medie de timp pe care cred că ar trebui să o petreacă la un job înainte de a face o schimbare de carieră, 30,2% au răspuns între un an și doi ani. 18,3% cred că este nevoie de o perioadă de doi – trei ani, iar 22,1% punctează că doar după trei ani pot considera că au acumulat suficientă experiență pentru a face o schimbare. Mai stabili decât în trecut, doar 16,6% cred că schimbările de carieră ar trebui făcute în cel mult un an de la angajare.

„Aceste răspunsuri ne arată că vorbim despre candidați tot mai ancorați în realitate și informați cu privire la cerințele de pe piața muncii și la așteptările pe care le au angajatorii de la ei. Iar acest lucru reiese și din competențele de care cred că este cea mai mare nevoie în acest moment. Perspectiva lor se pliază foarte bine pe cea a angajatorilor: 67,6% cred că, acum, competențele digitale sunt cele mai importante în ochii recrutorilor. 47,7% sunt de părere că abilitățile de buni comunicatorii îi pot ajuta să își găsească rapid un job, iar 45% menționează competențele tehnice, specifice jobului și domeniului”, explică Raluca Dumitra.

În ceea ce privește așteptările salariale ale acestor candidați, 70% cred că nivelul de pregătire și experiență pe care îl au ar justifica un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei, net. 15,2% spun că s-ar încadra în intervalul 2.000 – 3.000 de lei, 7,6% susțin că s-ar califica pentru un salariu cuprins între 7.000 și 10.000 de lei, iar 4,9% pentru mai mult de 10.000 de lei. De altfel, pentru 54,6%, menționarea salariului în anunțul de angajare este principalul argument care i-ar determina să aplice la un job.

Sondajul a fost realizat în luna ianuarie, pe un eșantion de 1.900 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. 59,8% dintre aceștia sunt, în prezent, salariați fără funcție de conducere, 15,3% sunt studenți, 12,3% nu au ocupație momentan, 5,6% sunt manageri, 4,7% muncitori, 1% conduc propria afacere și alți 1% sunt elevi.

REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

Economistul
-
0
REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare
  • Măsuri menite să economisească energia, să producă energie curată, să diversifice sursele de aprovizionare și să sprijine gospodăriile 
  • Statele membre ale Uniunii vor aloca mai multe fonduri proiectelor transfrontaliere și celor multinaționale din domeniul energiei 
  • Noi măsuri referitoare la transparență pentru primii 100 de beneficiari finali în ordinea descrescătoare a finanțării primite  

PE aprobă includerea măsurilor REPowerEU în planurile naționale pentru a crește independența de combustibilii fosili ruși, pentru a accelera tranziția verde și a combate sărăcia energetică.

Parlamentul a confirmat în plen cu 535 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 abțineri un acord încheiat cu Consiliul în decembrie 2022. În temeiul acordului, statele membre care solicită să primească fonduri suplimentare printr-un plan modificat de redresare și reziliență vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, astfel cum se prevede în planul REPowerEU al Uniunii.

O independență crescută și combaterea sărăciei energetice

Noile norme se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepții. Eurodeputații s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investițiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor și microîntreprinderilor.

Măsuri transfrontaliere, transparență și climă

Eurodeputații au convins țările Uniunii să aloce cel puțin 30 % din fondurile pe care le cheltuie în cadrul REPowerEU pentru proiecte naționale sau multinaționale care abordează blocajele existente în ceea ce privește transportul, distribuția și stocarea energiei, precum și creșterea fluxurilor transfrontaliere.

Deputații au reușit și să introducă noi norme în materie de transparență pentru primii 100 de beneficiari finali în ordinea descrescătoare a finanțării primite. Aceste norme se vor aplica tuturor planurilor de redresare și reziliență.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să se aplice capitolelor din REPowerEU. În același timp, se vor acorda derogări temporare atât pentru măsurile care protejează Uniunea în contextul provocărilor imediate cu care se confruntă în materie de securitate energetică, cât și pentru cele care reduc la minimum prejudiciul potențial împotriva mediului și care nu periclitează obiectivele Uniunii în materie de climă.

Finanțarea

Mulțumită negociatorilor Parlamentului, din suma de 20 de miliarde de euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitație anticipată a certificatelor naționale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare. În plus, veniturile realizate prin ETS nu vor putea fi folosite pentru investițiile în combustibilii fosili.

Siegfried MUREŞAN (PPE, România), coraportor, a declarat în timpul dezbaterii: „Planul REPowerEU ne va ajuta să asigurăm prețuri accesibile la energie pentru cetățeni și pentru întreprinderile noastre. Acest lucru ne va permite să ne asigurăm aprovizionarea cu energie și să renunțăm la dependența de combustibilii fosili ruși. Pentru ca REPowerEU să genereze o valoare adăugată reală la nivelul UE, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 30% din resursele REPowerEU proiectelor transfrontaliere.”

Eider GARDIAZABAL RUBIAL (S&D, Spania), coraportor, a adăugat: „Am elaborat un plan pentru a reduce impactul economic al războiului, avansând în același timp tranziția verde. Vor exista 20 de miliarde de euro în plus pentru combaterea sărăciei energetice, pentru promovarea energiei verzi și pentru îmbunătățirea capacităților noastre de stocare a energiei. Am negociat o derogare limitată de la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul, deoarece suntem hotărâți să luptăm împotriva schimbărilor climatice și să nu punem în pericol obiectivele climatice ale UE. De asemenea, am introdus modificări, cum ar fi o mai mare transparență și prioritate pentru proiectele transfrontaliere”.

Dragoș PÎSLARU (Renew, România), coraportor, a concluzionat: „Luptăm împotriva fricii cu ambiție, cetățenii au avut parte de un an dificil și avem nevoie de soluții durabile pentru ei acum, nu mai târziu. Întrebați guvernele dumneavoastră ce măsuri intenționează să includă în planurile lor naționale – trebuie să izolăm locuințele pentru cetățenii noștri, să ne recalificam forța de muncă pentru noi locuri de muncă ecologice și să ajutăm companiile noastre. În RePowerEU am stabilit acum cerințe clare pentru identificarea celor mai importanți beneficiari și așteptăm să vedem cum vor folosi guvernele banii.”

Mecanismul de redresare și reziliență este o măsură unică și extraordinară, care se va încheia pe 31 august 2026. Noile norme referitoare la introducerea măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare intră în vigoare în ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Pregătiți pentru 55: emisii zero de CO2 pentru mașini și camionete noi în 2035

Economistul
-
0
Pregătiți pentru 55: emisii zero de CO2 pentru mașini și camionete noi în 2035

Parlamentul European a aprobat noile obiective de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare noi ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”

Cu 340 voturi pentru, 279 împotrivă și 21 abțineri, eurodeputații au aprobat acordul încheiat cu Consiliul referitor la revizuirea standardelor de performanță aplicabile emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi, în conformitate cu obiectivele climatice mai ambițioase ale Uniunii.

Noua legislație stabilește calea de urmat pentru a reduce la zero emisiile de dioxid de carbon pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare noi până în 2035. Este vorba de un obiectiv aplicabil întregului parc de vehicule de la nivelul Uniunii de a reduce emisiile de CO2 produse de autoturismele și camionetele noi cu 100% comparativ cu 2021. Obiectivele intermediare de reducere a emisiilor pentru 2030 au fost fixate la 55% pentru autoturisme și 50 % pentru camionete.

Alte măsuri esențiale prevăzute de regulament:

  • Comisia va prezenta până în 2025 o metodologie de evaluare și raportare a datelor referitoare la emisiile de CO2 pe durata întregului ciclu de viață al autovehiculelor și camionetelor vândute pe piața Uniunii. Raportul va fi însoțit de propuneri legislative acolo unde este necesar.
  • Până în decembrie 2026, Comisia va monitoriza decalajul dintre valorile limită de emisie și consumul de combustibil și de energie în condiții reale de conducere. De asemenea, va întocmi un raport referitor la o metodologie de ajustare a emisiilor specifice de CO2 ale producătorilor și va propune măsurile care ar trebui luate.
  • Producătorii responsabili pentru o producție mică într-un an calendaristic (între 1 000 și 10 000 de autoturisme noi sau între 1 000 și 22 000 de camionete noi) pot obține o derogare până la sfârșitul anului 2035, iar producătorii care înregistrează sub 1 000 de vehicule noi pe an vor continua să beneficieze de derogarea existentă.
  • Mecanismul existent de stimulare pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute (ZLEV), care recompensează producătorii care vând mai multe asemenea vehicule (cu emisii de la zero la 50g CO2/km, cum ar fi vehiculele electrice și vehiculele hibride performante) aplicând obiective mai scăzute de reducere a emisiilor de CO2, va fi adaptat la tendințele preconizate de vânzare a vehiculelor. Între 2025 și 2029, valoarea de referință pentru ZLEV va fi de 25 % pentru vânzarea de autoturisme noi și de 17 % pentru camionetele noi, urmând să fie eliminată din 2030.
  • Din doi în doi ani, începând cu sfârșitul anului 2025, Comisia va publica un raport pentru a evalua progresele înregistrate în domeniul mobilității rutiere cu emisii zero.

Raportorul Jan Huitema (Renew, Olanda) a declarat: „Regulamentul încurajează producția de vehicule cu emisii scăzute sau zero. El cuprinde o revizuire ambițioasă a obiectivelor pentru 2030 și un obiectiv de emisii zero pentru 2035, care este esențial pentru a putea realiza neutralitatea climatică până în 2050. Obiectivele oferă claritate industriei auto și stimulează inovația și investițiile în cazul producătorilor de mașini. Consumatorii vor putea cumpăra și conduce mai ieftin mașinile cu emisii zero, iar o piață la mâna a doua va apărea mai rapid. Astfel, condusul sustenabil va deveni accesibil tuturor.”

În urma votului final în plen, textul va trebui acum să fie aprobat oficial și de Consiliu, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la scurt timp după aceasta.

La 14 iulie 2021, în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia a prezentat o propunere legislativă de revizuire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare noi. Propunerea urmărește să contribuie la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050, să aducă beneficii cetățenilor și să stimuleze inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii zero.

Financial Intelligence organizează, mâine, a doua ediție a evenimentului „ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM”

Economistul
-
0
Financial Intelligence organizează, mâine, a doua ediție a evenimentului „ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM”

Financial Intelligence organizează, mâine, 15 februarie, a doua ediție a evenimentului „ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM”. Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence. 

La începutul lunii ianuarie a.c. s-a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva CSRD – Corporate Sustainable Reporting Directive, actul normativ care modifică modul în care raportarea informațiilor nefinanciare se vor realiza în viitor.

Directiva CSRD este strâns legată de Pactul Ecologic European, noua strategie de creștere a Uniunii Europene, care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor, și competitivă, fără emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Toate Statele Membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru transpunerea prevederilor Directivei în legislația națională. Aplicarea noii directive se va face etapizat, în funcție de tipul companiei, începând cu anul 2025 pentru informațiile aferente anului 2024.

“Nevoia acestei directive este strâns legată de mai multe aspecte, dar principalul având legătură cu schimbările climatice. După mai multe analize realizate la nivel european, mai ales cele care au vizat implementarea primei directive privind raportarea nefinanciară, s-a concluzionat, că realizarea unui nou act normativ îmbunătățit, alături de alte acte normative din domeniul sustenabilității, ar putea ajuta la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris si ale Pactului Ecologic European. Astfel, este de așteptat ca directiva să faciliteze menținerea încălzirii globale cu mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale sau, în cel mai optimist scenariu, să o limiteze la 1,5°C și Europa să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor până în 2050.”, a declarat Mihaela CROITORU, Sustainability and Climate Risk (SCR®️) & Managing Partner, INNOVA Project Consulting.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • Transpunerea Directivei CSRD la nivel național; 
  • Importanța structurilor de guvernanță a sustenabilității în cadrul companiilor care vor intra sub incidența Directivei CSRD;
  • Riscurile climatice și importanța realizării planurilor de tranziție;
  • Rolul sectorului financiar în sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon;
  • Sustenabilitatea în România – inițiative care pot sprijini redresarea companiilor și facilita calea spre un viitor de succes.

Speakerii evenimentului sunt: Mihai-Călin PRECUP – Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor, Oana-Marciana ÖZMEN – Secretar al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Radu OPREA – Liderul Grupului Parlamentar PSD și Membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Cosmin PĂUNESCU – Șef Serviciu Supraveghere Prudențială, Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Gabriela CIULACU BIȚAN – Consilier Superior, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Adrian TĂNASE – Director General al Bursei de Valori București, Marian NĂSTASE – Președintele Consiliului de Administrație ALRO și Președintele Asociației Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), Flavia POPA – Secretar General la BRD Groupe Société Générale, Mirabela DUMITRACHE – Purtător de cuvânt la Consiliul Județean Ilfov, Carmen RĂILEANU – Director IBM Automation Technical Sales, EMEA, Gaetano CASALE – Sustainability Consultant & Managing Partner la INNOVA Project Consulting, Dr. Roxana BOJARIU – Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM, Luminița TATARICI – Șef serviciu, Direcția Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, Ana Maria IMBREA – Director Relații cu Investitorii și Relații Corporative la ALRO, Alexandra ȘICA – PR & IR Manager la TeraPlast, Dr. Ionuț PURICA – Profesor universitar, Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, Dr. Vlad-Andrei PORUMB – Lector universitar în Contabilitate Financiară la Divizia Contabilitate și Finanțe a Alliance Manchester Business School, Dr. GABRIELA HĂRȚESCU – Președintele Comitetului Academic IASE – Internațional Association for Sustainable Economy, Decan și Membru în Comitetul Executiv Envisia – Boards of Elite.

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct Financial Intelligence și Mihaela CROITORU, Sustainability and Climate Risk (SCR®️) & Managing Partner la INNOVA Project Consulting.

Mihaela Croitoru are o experiență profesională de peste 20 de ani în domenii precum consultanță în management și sustenabilitate, consultanță juridică și managementul de proiect și este unul dintre puținii experți la nivel global care deține o certificarea SCR, una dintre certificările și programele educaționale emblematice ale GARP – Global Association of Risk Professionals. În ultimii zece ani, Mihaela s-a implicat în multiple proiecte de consultanță în domeniul sustenabilității, sprijinind companii din sectoare diverse în pregătirea primelor lor rapoarte și strategii de sustenabilitate.

Partenerul principal al evenimentului este INNOVA Project Consulting, o companie românească de consultanță în sustenabilitate cu peste 10 ani de experiență, cu un portofoliu de clienți importanți care cuprinde unele dintre cele mai mari companii românești din sectoare precum: petrol și gaze, IT&C, minier, chimic, aluminiu, financiar, alimentar și sănătate.

Parteneri: Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie, ALRO, Comvex, Hidroelectrica, Superbet, Transgaz, Bursa de Valori București, TeraPlast, Electrica, Electrica Furnizare, Romgaz, BRD Groupe Société Générale, IBM, Nuclearelectrica și One United Properties.

Parteneri instituționali: Consiliul Județean Ilfov, ICSS, Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIMMR), Camera de Comerț Româno-Britanică.

Partener educațional: Envisia – Boards of Elite

Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Revista Cariere, NewMoney, BiziLive TV.

 

Ziua Îndrăgostiților: Ciocolata nu e la fel de dulce anul acesta

Economistul
-
0
Ziua Îndrăgostiților: Ciocolata nu e la fel de dulce anul acesta
  • Prețul argintului a crescut cu doar 3% față de acum doi ani, ceea ce face ca o bijuterie din argint să fie cadoul cel mai avantajos
  • Prețul de referință pentru cele mai comune cadouri de Ziua Îndrăgostiților a crescut cu 23% în ultimii doi ani, mai mult decât inflația generală a prețurilor de consum din UE.
  • Consumatorii ar putea să se gândească mai bine dacă vor friptură la cină deoarece prețul cărnii de vită și de pasăre a crescut cu 46% și, respectiv, 19%.

Poate că dragostea plutește în aer, dar anul acesta, pentru consumatorii din UE, inclusiv din România, dragostea vine cu un preț ridicat, iar inflația pune în pericol posibilitatea de a-și permite sărbătorile romantice. Potrivit Indexului de Ziua Îndrăgostiților(1) realizat de rețeaua de investiții sociale eToro, o bijuterie din argint este cadoul „cel mai avantajos” pe care îl puteți alege, prețurile argintului crescând cu doar 3% față de 2021. Dacă optează pentru aur, consumatorii trebuie să fie pregătiți să plătească un preț cu 13% mai mare față de acum doi ani.

Indicele analizează produsele esențiale de Ziua Îndrăgostiților, precum bijuteriile, bomboanele și o cină care include carne, analizând prețurile mărfurilor: aur, argint, cacao, zahăr, carne de vită și pui. Valoarea cumulată a celor șase produse de bază a crescut cu 23% în ultimii doi ani, mai mult decât creșterea de 16,2% a inflației generale a prețurilor de consum din UE înregistrată în același interval de timp și mai mult decât creșterea de aproape 19% a inflației din România din aceeași perioadă.

Dacă planul este o cină în oraș, acesta va fi cadoul care cântărește cel mai greu asupra portofelelor consumatorilor în comparație cu Valentine’s Day din alți ani, în condițiile în care prețul proxy al proteinelor din carnea de vită și de pui a crescut cu 33% din 2021 încoace, în timp ce producătorii, restaurantele și gospodăriile resimt și ele presiunea facturilor la utilități. Mai puțin dur pentru portofel dar tot cu un cost mai mare, o cutie de ciocolată nu va fi o afacere la fel de bună, cu produse de bază precum cacaua și zahărul al căror preț a crescut în medie cu 29%.

Ben Laidler

Ben Laidler, strategul piețelor globale de la eToro, a comentat: „Veștile proaste continuă să vină pentru consumatorii europeni care se luptă deja cu creșterile dobânzilor și cu creșterea costurilor energiei. Romanticii Europei vor resimți întregul impact al inflației în timpul sărbătorii de Ziua Îndrăgostiților, cu bijuterii, ciocolată și cine în oraș care vor avea un preț mai mare. În ciuda faptului că majorarea prețurilor la mărfurile de Ziua Îndrăgostiților este mai mică decât creșterea de 31% a prețurilor(2) mărfurilor fungibile la nivel general, nu putem spune că „dragostea nu costă nimic”.

  1. eToro Valentine’s Day Index este un indice ponderat simplu al prețurilor la vedere pentru aur, argint, cacao, zahăr, carne de vită și pui. Date colectate la 27.01.2021 și 27.01.2023, de la Refinitiv. Prețurile au fost analizate în USD și convertite în EUR folosind cursul de schimb de închidere la data colectării. Datele complete sunt prezentate mai jos:
Materii prime Preț in 2021 Preț in 2023 % creștere
Aur €/oz 1.526,29 1.729,89 13%
Argint €/oz 20,86 21,50 3%
Cacao €/ton 1.965,68 2.308,62 17%
Zahăr €/lb 12,55 17,51 40%
Carne vită €/lb 0,96 1,40 46%
Carne pui €/kg 0,90 1,08 19%
Valentine’s Day Index 23%

 

(2)Sursă: Indicele Bloomberg Commodity Index, alcătuit din 22 de membri

 

În 2022, membrii TechAngels au investit 5,679 milioane de euro, 50% runde noi și 50% runde follow on

Economistul
-
0
În 2022, membrii TechAngels au investit 5,679 milioane de euro, 50% runde noi și 50% runde follow on
  • Investițiile totale anuale au fost cu 36% mai mici decât în anul record, 2021
  • Față de 2020, invesțiile au fost cu 41% mai mari, în linie cu cele pre-pandemie
  • 1,023 milioane de euro investiții în trimestrul al patrulea al anului 2022, un trimestru modest, față de începutul anului, confirmând impactul războiului din Ucraina asupra pieței
  • Au avut loc pitch-uri cu 100 de startup-uri, dintr-un total de peste 150 de startup-uri evaluate și investiții în 17 dintre acestea
  • Investitorii au optat în majoritate pentru 50% runde follow on, 50% investiții noi
  • 53% din investorii membri ai grupului au fost activi, 48% au amânat noile investiții în 2022

Investițiile cumulate, realizate de membrii TechAngels, cea mai mare rețea de investitori de tip angel din România, în cursului anului 2022, s-au ridicat la 5,679 milioane de euro, din care 1,023 milioane au fot investiți în ultimul trimestru. Suma reprezintă o scădere cu 36 % fată de anul record 2021, când investițiile au fost de aproape 9 milioane de euro, dar înregistrează o creștere cu 41% față de 2020.

„Analiza datelor pentru întreg anul confirmă impactul războiului din Ucraina asupra sentimentului general al pieței. Trimestrul întâi al anului anunța un posibil nou an record, investițiile depășind 2,5 milioane de euro dar, din păcate, starea de incertitudine și presiunile economice care au urmat declanșării conflictului au dus la o încetinire a ritmului de investiții. Este de remarcat și faptul că impactul pandemiei se resimte și el, în continuare. Una din explicațiile posibile pentru numărul mai mic de noi soluții finanțabile este, printre altele, faptul că  în timpul pandemiei o parte dintre echipe au fost descurajate sau nu au mai putut să se dezvolte cum și-ar fi dorit” – arată Mălin-Iulian Ștefănescu, Președintele TechAngels.

20% din totalul membrilor TechAngels au investit în 2022 sume până în 25.000 de euro, 15% sume între 25.000 și 100.000 de euro, 10% au investit între 100.000 și 150.000 de euro și 8% sume peste 150.000 de euro, restul optând să nu investească în acest an.

Cei 129 de membri ai TechAngels au evaluat de la începutul anului peste 150 de startup-uri, din care au întâlnit în pitch 100 și au ales să investească în 17 dintre acestea. Investițiile realizate au fost fie directe, fie prin intermediul fondurilor de investiții sau al platformelor de investiții.

În total, TechAngels a contribuit cu peste 35 de milioane de euro la dezvoltarea ecosistemului tech local, în perioada 2017-2022.

Activitatea membrilor din 2022 a inclus și sesiuni dedicate startup-urilor din Ucraina și pitch-uri la nivel european, în cadrul Business Angels Europe, una dintre rețelele europene din care TechAngels face parte.

“În privința soluțiilor propuse, în topul anului 2022 au fost soluțiile pentru zona financiară, de la neo-bănci la soluții de management financiar (aprox. 11%), urmate de cele pentru segmentul sănătate (7%), cu diverse platforme de programare și asistență medicală, market place-uri specializate și soluții de tratament. Pe locul trei au fost soluțiile pentru HR (6%) – automatizarea recrutării, onboarding-ului, training, loializare”- detaliază Mălin Ștefanescu.

Tipul de soluții propuse este dificil de încadrat într-o singură categorie având în vedere faptul că există soluții combinate B2B și B2C, soluții care integrează și hardware specializat sau care adresează nevoile pe orizonatală, pentru mai multe industrii sau operațiuni. Acestora li se adaugă soluțiile pentru publicul larg, pe segmente, cum sunt viață activă/sport, asistență pentru administrarea casei și familiei, entertainment-muzica, ticketing, video etc.

Pentru acest an, aproximativ 50% din membrii TechAngels au declarat că își vor menține strategia de investiții orientată către susținerea startup-urilor în care au făcut deja investiții și spre startup-uri noi cu un produs minim viabil stabil și cu o minimă confirmare în piață/tracțiune.

În privința sfaturilor pe care membrii comunității le consideră importante pentru startup-uri și investitori, din sondajul intern realizat de TechAngels, se desprinde ideea ca startup-urile să aibă curajul unor soluții noi, să evite soluțiile de tip meme. Pentru investitori, sfatul ar fi ca aceștia să își facă conștiincios due dilligence și să nu “stea degeaba pe cash”, în sensul unei deschideri mai mari către noutăți.

Membrii TechAngels au susținut, în calitate de mentori și jurați, proiectele de accelerare și de dezvoltare a ecosistemului tech local, cum sunt How To Web, Techcelerator, Commons Accel, Next FinTech, StepFWD, Endeavor, RubikHub, Launch, în cadrul cărora au întâlnit alte peste 60 de startup-uri. Și la nivel internațional, membrii TechAngels au fost implicați în proiecte de creștere a comunității, cum sunt, spre exemplu, BigAngels Days sau evenimentele EBAN și BAE.

Piata de capital din Romania începe anul cu un plus de 4 procente și un nou record de 133 000 de investitori

Economistul
-
0
Piata de capital din Romania începe anul cu un plus de 4 procente și un nou record de 133 000 de investitori

„Prima luna din 2023 s-a incheiat cu un avans de peste 4% pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si incluse in indicele BET, care reflecta evolutia celor mai lichide 20 de companii. Rundele de finantare realizate prin intermediul pietei de capital au continuat in ianuarie, cand a fost listata a noua emisiune de obligatiuni. Numarul investitorilor prezenti pe piata de capital a continuat sa creasca si a ajuns la 133.000 la finalul anului trecut, potrivit datelor FCI.

 

Piata de capital din Romania a inceput anul cu o serie de cresteri semnificative la nivelul indicilor BET, care include cele mai tranzactionate 20 de companii, si BET-TR, care include si dividendele oferite de acestea. Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) incluse in acesti indici au incheiat prima luna din 2023 cu un avans de 4%. Indicele BET a inchis ultima sedinta de tranzactionare la un nivel de 12.139 puncte, iar BET-TR la un nivel de 23.611 puncte. De altfel, in ianuarie toti indicii BVB au fost pe plus, cu exceptia BET-FI, care a avut o scadere de 1%. Cea mai mare crestere a fost inregistrata la nivelul indicelui care include companiile din energie, BET-NG urcand cu 6%.

Evolutia pozitiva a pietei de capital vine dupa un an 2022 marcat de volatilitate si incertitudini. La nivelul pietei de capital romanesti s-au inregistrat anul trecut noi maxime la capitolul valoare totala de tranzactionare, lichiditate medie zilnica si numar de tranzactii. Astfel, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a atins un nou record in 2022 in ceea ce priveste valoarea totala de tranzactionare realizata pe toate pietele cu toate tipurile de instrumente financiare dupa ce tranzactiile totale au depasit 24 miliarde lei, in crestere cu 11% fata de nivelul din 2021. Tot la nivelul anului trecut, lichiditatea medie zilnica de tranzactionare pentru toate tipurile de instrumente financiare listate pe Piata Reglementata (PR) si Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) a crescut cu 11% si a ajuns la 95,6 milioane lei. Investitorii au realizat in 2022 un nou record in ceea ce priveste numarul de tranzactii cu toate tipurile de instrumente financiare realizate pe toate pietele: peste 1,67 milioane de tranzactii. In acelasi timp, incertitudinile internationale au condus la scaderi ale pietei, de 10,7% pentru indicele BET si de 1,9% pentru indicele BET-TR, la finalul anului trecut.

Numarul investitorilor de pe piata de capital din Romania a continuat sa creasca si a ajuns la finalul lui 2022 la 133.000 de investitori, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Prin comparatie, la finalul anului 2021 erau aproape 82.000 de investitori. Acest lucru inseamna o crestere de 62% realizata intr-un singur an. Mai mult, cifra de 133.000 de investitori reprezinta un nou maxim istoric pentru piata de capital din Romania.

Intr-un context regional si international dificil, in 2022, la BVB au fost realizate 42 de runde de finantare. Valoarea totala a rundelor de finantare de anul trecut a ajuns la 1,9 miliarde euro, fiind foarte aproape de maximul din 2021, de 2 miliarde euro. In ultimii 4 ani, la BVB s-au derulat 149 de runde de finantare care au totalizat 6,1 miliarde euro. Din cele 149 de runde, 38 au fost emisiuni de actiuni si 111 emisiuni de obligatiuni. Din perspectiva listarilor, anul 2023 a inceput la BVB cu listarea unei noi emisiuni de obligatiuni corporative, in valoare de 490 milioane lei.

Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a declarat: „Piata de capital a inceput anul foarte bine, iar companiile listate s-au bucurat de aprecieri ale preturilor, indicele BET avand o crestere de 4%. Rundele de finantare derulate prin piata de capital continua, deja am avut o prima listare in acest an cu obligatiuni corporative in valoare de aproape jumatate de miliard de lei si avem semnale clare ca mai multe companii se pregatesc de listare.  Romania a inceput demersurile pentru aderarea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si indeplinirea cu succes a acestui parcurs va aduce un plus de valoare tuturor companiilor romanesti care vor intelege ca printr-o mai buna guvernanta corporativa pot avea acces la importante resurse de capital detinute de investitorii internationali”.

Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti, a declarat: „O serie de proeicte concrete pentru imbunatatirea relatiei cu investitorii si de crestere a lichiditatii actiunilor listate la bursa au fost deja demarate in acest an. Impreuna cu BERD am lansat “Investor Relations and Liquidity Support Programme” si recent am completat platforma BVB Research cu o sectiune dedicata investitorilor individuali. Cererea oficiala de autorizare a Contrapartii Centrale a fost depusa la ASF, documentatie ce contine peste 150 de documente insotite de traducerile acestora in limba engleza. Urmam pasii care sunt impusi de reglementari si, in final, aceasta aplicatie va fi evaluata la nivelul colegiului ESMA. Avem ca target operationalizarea CCP in trimestrul IV al acestui an”.

Bursa de Valori Bucuresti a devenit tot mai vizibila in spatiul public, atat ca emitent, cat si ca operator de piata si sistem, prin proiectele de promovare ale pietei de capital pe care le-a initiat si pe care a continuat sa le dezvolte. Dupa rebrandingul realizat in 2021, cand a adoptat o noua identitate vizuala, BVB a celebrat anul trecut 140 de ani de la infiintarea primei burse de valori mobiliare in Romania. Evenimentul aniversar a fost organizat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei. Proiectul Contrapartii Centrale a intrat intr-o etapa tehnica a implementarii si a autorizarii, iar primele produse derivate vor fi disponibile pe piata de capital in 2023. Proiectul Made in Romania, lansat in 2017 de BVB pentru a promova companiile romanesti, a ajuns la cea de-a V-a editie, iar de la debutul programului, un numar de 16 companii au listat la bursa actiuni sau obligatiuni, astfel incat rundele de finantare derulate de acestea au depasit 212 milioane euro. Peste 70 de rapoarte de analiza au fost publicate doar in 2022 in cadrul proiectului BVB Research Hub, un instrument care vizeaza imbunatatirea acoperirii cu rapoarte de analiza pentru emitentii locali si cresterea accesului la analiza fundamentala pentru investitorii locali. Tot pe bvbresearch.ro sunt disponibile si scorurile ESG pentru 11 companii listate. Parte din eforturile de promovare a Romaniei ca un hub de finantare regional, BVB a organizat impreuna cu maib, cea mai mare banca din Republica Moldova, primul forum la nivel inalt „Moldova – Romania: Capital bridges”, la Bucuresti, si conferinta „Accessing international capital markets”, la Chisinau, evenimente dedicate promovarii oportunitatilor din piata de capital.

Evolutia pietei de capital din Romania a fost recunoscuta pe plan international de furnizorul global de indici FTSE Russell si, incepand cu 2020, Romania a fost promovata la statutul de Piata Emergenta. In prezent, 13 companii romanesti sunt incluse in indicii pietelor emergente, iar printre aceste companii se numara si emitentul BVB, companie listata in 2010 pe propria piata.

Barometru COFACE: Recesiunea se retrage, în timp ce stagflația se instalează

Economistul
-
0
Barometru COFACE: Recesiunea se retrage, în timp ce stagflația se instalează

Anul 2023 începe cu vești bune pe frontul macroeconomic. În primul rând, Europa a evitat o recesiune care părea inevitabilă. Creșterea eficienței și încetinirea activității au condus la o scădere bruscă a prețurilor la energie și, prin urmare, la o încetinire binevenită a inflației. În cele din urmă, perspectiva unei redresări în China în a doua jumătate a anului, deși foarte incertă, aduce, de asemenea, speranțe pentru economia globală. Acest lucru a fost suficient pentru ca piețele financiare să se dezlănțuie, liniștite de faptul că cel mai rău scenariu este, deocamdată, puțin probabil să se producă.

Deși se prefațează un acord comun cu privire la cele de mai sus, o doză de precauție este recomandată. Provocările cu care se confruntă economia globală încă de anul trecut rămân relevante, iar criza multidimensională pe care o traversăm nu va dispărea în curând: fragmentarea geopolitică, criza energetică, schimbările climatice, riscurile epidemice… Transformarea lumii accelerează și generează riscuri care ar putea schimba scenariile cel mai bine concepute.

În acest context, evaluările de risc ale Coface s-au modificat puțin, cu 5 modificări pentru riscurile de țară și 16 modificări pentru riscurile sectoriale. În mare, tendința arată mai multe retrogradări.

 

Recesiunea se retrage, în timp ce stagflația se instalează

2022 s-a încheiat într-o notă economică pozitivă. Temperaturile blânde și rezervele substanțiale de gaze au înlăturat spectrul raționalizării forțate pentru Europa în această iarnă, iar economiile europene ar trebui, astfel, să evite o contracție bruscă a activității. Acest lucru a determinat Coface să mențină neschimbată prognoza de creștere globală pentru 2023 la 1,9%. Scenariul de stagflație în economiile avansate și rezistența generală a țărilor emergente a fost, de asemenea, confirmat.

Această continuitate se reflectă în evaluările de risc Coface: doar 3 țări și 10 sectoare sunt retrogradate în trimestrul 4 din 2022, după 95 în iunie 2022 și peste 50 în octombrie 2022. Între timp, au fost revizuite pozitiv și evaluările pentru India și Burundi și șase evaluări sectoriale, în principal în industria auto, datorită diminuării treptate a tensiunilor din lanțurile de aprovizionare.

 

Spre o scădere (mecanică) a inflației în prima jumătate a anului 2023

În timp ce creșterea prețurilor la energie a fost la originea creșterii prețurilor de consum în economiile avansate, moderarea acestora a dus la o scădere mecanică a inflației până la sfârșitul anului 2022. Inflația pare astfel să fi depășit vârful în zona euro. Este și cazul Statelor Unite, unde inflația a atins 6,5% în decembrie după un vârf de 9,1%. Dincolo de moderarea prețurilor mărfurilor, scăderea inflației este atribuită și contribuției mai mici a mărfurilor. Se preconizează că încetinirea inflației va continua și în prima jumătate a anului 2023 doar datorită efectelor de bază, în măsura în care prețurile mărfurilor vor rămâne sub nivelurile înregistrate în anul precedent.

Pe acest fond de rezistență relativă a activității, piața muncii continuă să dea dovadă de soliditate, cu niveluri ale șomajului încă scăzute din punct de vedere istoric. Rata șomajului a continuat chiar să scadă la sfârșitul anului 2022 în zona euro, rămânând în același timp la cel mai scăzut nivel de peste 50 de ani în SUA (3,5%) și a crescut doar ușor (de la 3,5% la 3,7%) în Marea Britanie. Acest trend ar putea continua în prima jumătate a anului 2023: companiile, care s-au confruntat cu dificultăți istorice de recrutare în 2022, ar putea fi tentate să-și păstreze angajații, în ciuda cererii lente, în așteptarea reluării activității.

 

Riscurile pentru economia globală rămân

Perspectivele pentru economia globală rămân sumbre pentru 2023, într-un mediu atât riscant, cât și incert. Principala sursă de îngrijorare este traiectoria inflației. În timp ce o tendință dezinflaționistă pare să fie în curs de desfășurare, rămân semne de întrebare cu privire la unde va ajunge aceasta. Scenariul unei reveniri la ținta de 2% stabilită de băncile centrale din țările avansate nu a fost abandonat, dar se profilează posibilitatea stabilizării inflației la un nivel superior. Dezinflația preconizată în prima parte a anului ar putea fi întreruptă înainte de a ajunge la nivelurile vizate de autoritățile monetare, neputând fi exclusă o reapariție a inflației în a doua jumătate a anului.

Revenirea economică a Chinei este, de asemenea, o sursă de incertitudine. Reducerea restricțiilor împotriva COVID-19 în țară ar trebui să conducă la o redresare a consumului chinez. Dar, deoarece redeschiderea bruscă a fost însoțită de o creștere a infecțiilor, revenirea ar trebui să fie treptată. Normalizarea activității ar putea începe astfel la sfârșitul primului trimestru al anului 2023 și ar trebui să aibă loc o redresare mai fermă în a doua jumătate a anului, creând condițiile perfecte pentru o nouă furtună pe frontul energetic și, prin urmare, pe zona inflației.

 

Reclasificările sectoriale au revenit

Evaluările sectoriale s-au schimbat puțin în comparație cu ultimele barometre. Cu toate acestea, dacă există puține schimbări negative, au fost făcute câteva îmbunătățiri care reflectă îmbunătățirea relativă a scenariului economic. Acestea se observă în sectorul auto din Orientul Mijlociu, unde cererea rămâne puternică. În India, situația economică mai bună a țării a condus la o reclasificare a evaluării riscului de țară.

Unele companii din sectoare considerate anterior rezistente – TIC și produse farmaceutice – se confruntă, de asemenea, cu dificultăți. Problemele structurale ale companiilor farmaceutice din Europa devin din ce în ce mai evidente, parțial ca urmare a presiunii ridicate asupra finanțelor guvernamentale. Companiile TIC sunt „prinse” de situația economică globală și rămân în centrul tensiunilor comerciale dintre China și Statele Unite.

În cele din urmă, Europa de Vest este din nou regiunea cu cel mai mare număr de retrogradări sectoriale (5 din 11 în total). Deși perspectiva pe termen scurt pare mai puțin sumbră, în mod clar nu este încă timpul pentru îmbunătățiri în evaluarea sectoarelor.

Concluziile barometrului pot fi consultate aici.

Comisia Europeană stabilește norme vizând hidrogenul din surse regenerabile

Economistul
-
0
Comisia Europeană stabilește norme vizând hidrogenul din surse regenerabile

Comisia Europeanăa propus norme detaliate pentru a defini ceea ce înseamnă în UE hidrogen din surse regenerabile prin adoptarea a două acte delegate necesare în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile.

Aceste acte fac parte dintr-un cadru amplu de reglementare al UE care vizează hidrogenul și care include investiții în infrastructura energetică și norme privind ajutoarele de stat, precum și obiective legislative vizând hidrogenul din surse regenerabile pentru sectorul industrial și cel al transporturilor. Ele vor asigura faptul că toți combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (cunoscuți și sub denumirea de RFNBOs (renewable fuels of non-biological origin) sunt produși din energie electrică provenită din surse regenerabile. Cele două acte sunt interconectate și ambele sunt necesare astfel încât combustibilii să fie luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile. Ele vor oferi investitorilor certitudine în materie de reglementare, în condițiile în care UE urmărește să producă intern 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile și să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu planul REPowerEU.

Mai multe surse regenerabile de energie, mai puține emisii

Primul act delegat definește condițiile în care hidrogenul, combustibilii pe bază de hidrogen sau alți purtători de energie pot fi considerați ca fiind RFNBO. Actul clarifică principiul „adiționalității” pentru hidrogen, prevăzut în Directiva UE privind energia din surse regenerabile. Electrolizoarele care sunt utilizate la producerea de hidrogen vor trebui să fie conectate la o nouă producție de energie electrică din surse regenerabile. Acest principiu urmărește să asigure faptul că producția de hidrogen din surse regenerabile stimulează o creștere a volumului de energie din surse regenerabile disponibil în rețea în comparație cu ceea ce există deja. În acest mod, producția de hidrogen va sprijini decarbonizarea și va completa eforturile de electrificare, evitând, în același timp, presiunea asupra generării de energie electrică.

În timp ce cererea inițială de energie electrică pentru producția de hidrogen va fi neglijabilă, ea va crește către 2030 odată cu introducerea pe scară largă a electrolizoarelor de capacitate mare. Comisia estimează că este necesară o cantitate de aproximativ 500 TWh energie din surse regenerabile pentru a se realiza obiectivul ambițios pentru 2030 stabilit în REPowerEU de a produce 10 milioane de tone de RFNBO. Acest obiectiv ambițios de a produce 10Mt în 2030 corespunde unei proporții de 14 % din consumul total de energie electrică al UE. Această ambiție se reflectă în propunerea Comisiei de a crește obiectivul pentru 2030 în ceea ce privește energia din surse regenerabile la 45 %.

Actul delegat stabilește modalități diverse prin care producătorii pot demonstra că energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru producția de hidrogen respectă normele privind adiționalitatea. În plus, el introduce criterii menite să asigure faptul că hidrogenul din surse regenerabile este produs numai atunci când și acolo unde este disponibilă suficientă energie din surse regenerabile (cunoscută sub denumirea de corelație temporală și geografică).

Pentru a ține seama de angajamentele de investiții existente și pentru a permite sectorului să se adapteze la noul cadru, normele vor fi introduse treptat și vor fi concepute astfel încât să devină mai stricte în timp. Mai precis, normele prevăd o fază de tranziție a cerințelor privind „adiționalitatea” pentru proiectele vizând hidrogenul care vor începe să se deruleze înainte de 1 ianuarie 2028. Această perioadă de tranziție corespunde perioadei în care electrolizoarele vor fi disponibile pe scară largă și vor intra pe piață. În plus, producătorii de hidrogen vor fi în măsură să își coreleze cu o cadență lunară producția lor de hidrogen cu energia lor din surse regenerabile contractată, până la 1 ianuarie 2030. Cu toate acestea, statele membre vor avea opțiunea de a introduce norme mai stricte privind corelarea temporală începând cu 1 iulie 2027.

Cerințele vizând producția de hidrogen din surse regenerabile se vor aplica atât producătorilor interni, cât și producătorilor din țări terțe care doresc să exporte hidrogen din surse regenerabile în UE pentru a fi luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile. Un sistem de certificare bazat pe sisteme voluntare va asigura faptul că producătorii, fie din UE, fie din țări terțe, vor putea demonstra într-un mod simplu și ușor conformarea lor la cadrul UE și vor putea comercializa hidrogenul din surse regenerabile în cadrul pieței unice.

Al doilea act delegat prevede o metodologie de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață al RFNBOs. Metodologia ia în considerare emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul întregului ciclu de viață al combustibililor, inclusiv emisiile din amonte, emisiile asociate cu preluarea energiei electrice din rețea și cele provenite din prelucrarea și din transportul acestor combustibili la consumatorul final. Metodologia clarifică și modul de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente hidrogenului din surse regenerabile sau derivaților acestuia în cazul în care este coprodus într-o instalație care produce combustibili fosili.

După adoptarea de astăzi a actelor în cauză, acestea vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, care au la dispoziție două luni pentru a le examina și pentru a accepta sau a respinge propunerile. La cererea lor, perioada de examinare poate fi prelungită cu două luni. Nu există nicio posibilitate ca Parlamentul sau Consiliul să modifice propunerile.

În 2020, Comisia a adoptat o Strategie privind hidrogenul, care stabilește o viziune pentru crearea unui ecosistem european al hidrogenului, de la cercetare și inovare, la producție și infrastructură, precum și pentru dezvoltarea de standarde și piețe internaționale. Se estimează că hidrogenul va juca un rol major în decarbonizarea industriei și a transportului cu vehicule grele în Europa și la nivel mondial. Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia a introdus câteva stimulente pentru adoptarea sa, inclusiv obiective obligatorii pentru sectorul industriei și al transporturilor.

Hidrogenul este un pilon esențial al planului REPowerEU de eliminare a combustibililor fosili proveniți din Rusia. Comisia a prezentat un concept de „accelerator al hidrogenului” pentru a amplifica utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. În particular, planul REPowerEU urmărește ca UE să producă 10 milioane de tone și să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030.

În plus față de cadrul de reglementare, Comisia sprijină dezvoltarea sectorului hidrogenului în UE și prin intermediul Proiectelor importante de interes european comun (PIIEC). Primul PIIEC, denumit „PIIEC Hy2Tech”, care include 41 de proiecte și a fost aprobat în iulie 2022, vizează dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru lanțul valoric al hidrogenului în vederea decarbonizării proceselor industriale și a sectorului mobilității, cu accent pe utilizatorii finali. În septembrie 2022, Comisia a aprobat „PIIEC Hy2Use”, un al doilea proiect care completează PIIEC Hy2Tech și care va sprijini construirea de infrastructuri pentru hidrogen și dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și mai sustenabile pentru integrarea hidrogenului în sectorul industriei.

Iker Casillas se alătură echipei de ambasadori de brand ai XTB

Economistul
-
0
Iker Casillas se alătură echipei de ambasadori de brand ai XTB

XTB, o companie globală fintech care este unul dintre liderii mondiali în rândul platformelor de investiții, continuă să se implice în sport. Iker Casillas, portarul legendar al naționalei Spaniei și al lui Real Madrid, a devenit noul ambasador global al brandului. Spaniolul va promova soluții de investiții pe platforma de investiții.

Iker Casillas este recunoscut ca una dintre cele mai mari legende fotbalistice ale secolului XXI. Ani de zile, a fost considerat cel mai bun portar din lume.

Cele mai mari succese le-a sărbătorit în culorile lui Real Madrid și ale naționalei Spaniei. Numărul de titluri câștigate de starul fotbalului spaniol este impresionant. În plus, a dobândit și un respect considerabil datorită atitudinii sale pozitive în afara terenului, deoarece a fost întotdeauna un model pentru alții.

„Sunt foarte mândru să îmi asociez imaginea cu cea a XTB, una dintre cele mai importante companii de investiții la nivel mondial. În fotbal, la fel ca în finanțe, ai nevoie de antrenament, de o bună susținere și de mentalitate de învingător”, spune Iker Casillas.

Anunțul cooperării lui Iker Casillas cu XTB este începutul unei noi campanii a brokerului de investiții de top. Spaniolul va promova soluții de investiții și oferta educațională a fintech-ului.

Cooperarea cu portarul legendar va fi o continuare a activităților anterioare derulate de XTB. Aceste inițiative urmăresc să arate că, datorită accesului facil la platforma online, a peste 200 de ore de cursuri educaționale și a analizei profesionale a pieței, investițiile devin disponibile pentru oricine ar dori să se implice în acest subiect.

„Iker Casillas este un exemplu de muncă, pasiune, perseverență și excelență în tot ceea ce face. Acum este un exemplu și în rolul său de investitor și antreprenor, ca persoană care continuă să învețe și să se dezvolte profesional. Piețele financiare au evoluat rapid în ultimii ani. Din ce în ce mai mulți clienți caută să-și investească banii dincolo de domeniul lor de activitate. Noul nostru ambasador XTB și-a construit succesul prin multă muncă, strategie și având mentalitate puternică orientată spre câștig. Capacitatea de a lucra în echipă, leadership-ul și profesionalismul pe care Iker Casillas le manifestă în munca sa –  sunt atribute pe care le împărtășim și noi, la XTB” – adaugă Omar Arnaout, CEO XTB.

Casillas a fost considerat timp de cinci ani cel mai bun portar din lume de către FIFA și UEFA. Mai mult, a fost inclus în mod regulat în prestigioasele clasamente FIFA/FIFAPro World XI și UEFA Team of the Year.

Împreună cu Real Madrid, a câștigat de trei ori Liga Campionilor, de cinci ori Campionatul Spaniol și de două ori Copa del Rey. Pe parcursul carierei sale reprezentative, a devenit campion mondial și de două ori campion european.

În prezent, spaniolul este asistentul directorului general al fundației Real Madrid și este căpitanul unuia dintre cluburile din competiția inovatoare Kings League.

Anunțul colaborării dintre Iker Casillas și XTB este o continuare a strategiei adoptate de XTB, care se bazează pe cooperarea cu lumea sportului.

XTB face echipă cu cele mai mari nume din lumea sportului precum Conor McGregor, Joanna Jędrzejczyk și Jiří Procházka.

În trecut, XTB a avut un parteneriat și cu Jose Mourinho – unul dintre cei mai famoși antrenori de fotbal din lume.

Datorită acestor activități, XTB a înregistrat un an record. Conform rezultatelor financiare preliminare pentru 2022, Grupul a înregistrat un profit net de 163,3 milioane Euro, ceea ce este de peste trei ori mai bun decât rezultatul din 2021. Numărul de clienți a depășit 657.000.

Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România: 2,5% creștere economică în 2023 și 3% în 2024

Economistul
-
0
Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România: 2,5% creștere economică în 2023 și 3% în 2024

În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3 %, datorită consistenței formării brute de capital fix și sporirii semnificative a consumului privat, susținute de o creștere puternică a pieței forței de muncă și a salariilor, în combinație cu măsuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.

Se estimează că indicatorii pe termen scurt vor arăta că economia României a fost rezilientă în al patrulea trimestru, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al percepției economice pozitive și în pofida scăderii în continuare a producției în industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor stricte de finanțare și al încetinirii ritmului de creștere a celorlalte economii din UE vor reduce creșterea PIB-ului real al României la 2,5 %.

Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se preconizează că vor fi principalul motor al creșterii. Alte fonduri ale UE vor sprijini, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, va crește probabil, ca urmare a creșterii salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a extinderii plafonării prețului la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative pe fondul unei monede puternice și al unei cereri scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024, se preconizează o sporire cu 3 % a ritmului creșterii economice, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al scăderii ratelor dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală IAPC a încetinit în luna decembrie datorită scăderii prețurilor produselor energetice și alimentare, aducând media pe 12 luni la 12 % în 2022. Se estimează că inflația IAPC se va reduce și mai mult în perioada analizată în previziuni, dar numai într-o măsură modestă, deoarece presiunile inflaționiste se mențin la un nivel foarte ridicat în ceea ce privește componentele de bază precum serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Rata medie anuală a inflației IAPC este estimată la 9,7 % în 2023, înainte de a încetini la 5,5 % în 2024, ca urmare a extinderii plafonării prețurilor la energie, a scăderii prețurilor materiilor prime și a producerii unor efecte de bază.

La nivelul UE

La aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătățesc perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8 % pentru UE și la 0,9 % pentru zona euro. În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează ușor rata preconizată a inflației, atât pentru 2023, cât și pentru 2024.

Perspectivele se îmbunătățesc datorită rezilienței sporite

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creștere a scăzut în al treilea trimestru, însă ușor sub așteptări. În al patrulea trimestru, în pofida șocurilor negative excepționale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creștere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro.

Evoluțiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1 %) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăți majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflația de bază (inflația totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaționiste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investițiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8 % în UE și de 0,9 % în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creștere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6 % pentru UE și la 1,5 % pentru zona euro. Până la sfârșitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producției va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.

După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflația va scădea în perioada analizată în previziuni

Trei luni consecutive de moderare a inflației totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6 % în luna octombrie, inflația a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5 % pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflației prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază nu a atins încă nivelul maxim.

Previziunile privind inflația au fost revizuite ușor în sens descrescător față de toamnă, reflectând în principal evoluțiile de pe piața energiei. Se preconizează că în UE inflația totală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4 % în 2022 la 5,6 % în 2023 și la 2,5 % în 2024.

Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate

Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale prețurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra prețurilor de consum și dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor prețurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuși alimenta inflația la nivel mondial.

Riscurile de inflație rămân legate în mare măsură de evoluțiile de pe piețele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creșterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creștere a inflației, deoarece presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai ample și mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creșterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.

Previziunile economice din iarna anului 2023 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2022, care au fost prezentate la 11 noiembrie 2022, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni depind în mod esențial de ipoteza pur tehnică potrivit căreia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu va escalada, ci va continua pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Prezentele previziuni se bazează și pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2023, programate a fi publicate în mai 2023.

Document complet: Previziunile economice din iarna anului 2023

 

Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora

Economistul
-
0
Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora

 

  • Beneficiile salariale cele mai oferite angajaților de către companiile românești sunt tichetele de masă 
  • Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, pentru ocazii speciale – sunt beneficiile pe care peste 85% dintre respondenți aleg să le ofere suplimentar salariaților
  • Decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă se află pe locul trei în topul celor mai accesate beneficii care însoțesc salariul de bază: 67% dintre angajatori au declarat că suportă costul deplasării la și de la locul de muncă pentru angajații lor
  • La mijlocul clasamentului se află beneficiile prin care angajații își acoperă nevoile sociale (servicii de sănătate, asigurări de viață, pensii facultative și vouchere de vacanță)
  • Cele mai puțin accesate și/sau oferite beneficii sunt tichetele culturale, abonamentele pentru activități sportive 

Codul Fiscal românesc prevede o diversitate de beneficii extra-salariale, pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din baza impozabilă pentru angajați, astfel încât rezultă un impozit pe salariu mai mic. Tabloul general al acestor avantaje reprezintă instrumentul pe care companiile din România îl pot utiliza, astfel încât să ofere un venit suficient de motivant pentru atragerea, reţinerea și fidelizarea angajaților. Întrebarea este dacă se întâmplă acest lucru și care sunt cele mai utilizate beneficii ataşate pachetelor salariale de către angajatorii români.

Din cel mai recent studiu EY România referitor la abordarea angajatorilor români privind acordarea beneficiilor extra-salariale se desprind concluzii relevante despre paleta de beneficii accesată de companii și corelarea acesteia cu tratamentul fiscal aplicabil.

Vestea bună este că majoritatea covârșitoare a respondenților din cadrul sondajului EY (93%) au declarat că oferă angajaților, pe lângă salariul de încadrare, și diverse beneficii, ceea ce înseamnă că departamentele de resurse umane și top managementul companiilor au înțeles cele două mari avantaje ale acestei opțiuni: fidelizarea și menținerea forței de muncă, iar pe de altă parte, diminuarea bazei de impozitare, implicit a efortului fiscal și disponibilizarea unor fonduri care pot fi utilizate în dezvoltarea companiei.

În topul celor mai populare beneficii regăsim:

Tichetele de masă – se confirmă din nou, dacă mai era nevoie, că acestea reprezintă beneficiul cu cea mai mare notorietate,  fiind oferite de aproape toți angajatorii. Conform sondajului EY, pentru mai bine de 9 din 10 companii, tichetele de masă sunt nelipsite din pachetul salarial. Astfel, acestea au devenit atât un punct fix în crearea ofertelor de angajare, cât și un element permanent în remunerarea forței de muncă.

Cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou pentru ocazii speciale – mai mult de 85% dintre respondenți au confirmat că agreează facilitățile fiscale de care beneficiază în cazul acestui tip de beneficiu, astfel că îl oferă salariaților pentru diferitele ocazii speciale din timpul anului, cum sunt sărbătorile de Paște, Crăciunul, Ziua Copilului – 1 Iunie, 8 Martie.

Decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă – 67% dintre angajatori suportă costul deplasării la și de la locul de muncă pentru angajații proprii.

Urmează în ordine descrescătoare ca pondere în topul beneficiilor oferite pe lângă salariul de bază: primele de asigurare voluntară de sănătate și/sau servicii medicale furnizate sub formă de abonament. În jur de două treimi dintre companii (60%) facilitează angajaților accesul la servicii medicale private. De asemenea, aproape 40% dintre respondenți consideră utile, prin urmare suportă costurile aferente pentru asigurările de viață și/sau profesionale, iar aproape o treime dintre aceștia (32%) cotizează suplimentar la fonduri de pensii facultative pentru salariații lor.

 

„Toate acestea pot conduce la ideea că angajatorii din România pun accentul nu doar pe starea de bine actuală/imediată a angajaților, dar sunt atenți și la situația acestora pe un termen mediu sau lung”, este de părere Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale EY România.

„Nu mai puțin important  – ca o notă excepțională, dat fiind că sondajul EY a fost realizat înainte ca acestui beneficiu să îi fie asociată o facilitate fiscală favorabilă – este de menționat faptul că doi angajatori din 10 acordau deja în pachetul lor de beneficii extrasalariale și posibilitatea ca salariații să acceseze servicii de wellness / activități sportive. Va fi interesant să urmărim evoluția acestui beneficiu în perioada următoare, ținând cont că, de la 1 februarie 2023, acesta va avea avantaje fiscale substanţiale”, adaugă Dan Răuț.

Astfel, începând cu luna februarie 2023, angajatorii pot include în lista beneficiilor extralasariale neimpozabile (această categorie intră în lista celor plafonate lunar la cel mult 33% din salariul de bază) și „contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.”

Separat, dacă salariatul alege să suporte direct costurile pentru activitățile sportive, acestea vor putea fi deduse (în anumite condiții) din baza salarială impozabilă, în conformitate cu prevederile legii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual. În plus, acest cost poate fi deductibil dacă este suportat de angajat chiar și pentru persoanele aflate în întreţinerea sa, dar tot în limita cumulată a celor 400 euro pe an.

Pe scurt, dacă prețul abonamentelor sportive este suportat personal de angajat (pentru el și/sau persoanele în întreținere), acesta poate reprezenta o cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe salariu, iar dacă este un beneficiu acordat de angajator, acesta poate fi asimilat unui beneficiu neimpozabil, în condițiile legii și doar pentru salariații proprii.

„În gama beneficiilor ce țin de activități sportive, asigurarea accesului la serviciile centrelor de fitness a fost poate cel mai frecvent folosit de angajatori în pachetele salariale și chiar în condițiile în care acesta nu avea neapărat vreun avantaj fiscal suplimentar. Cu atât mai mult cu cât, în prezent, beneficiul devine atractiv și din punct de vedere al taxelor, recomandăm companiilor să își lărgească orizonturile de analiză și să privească cu atenție întreaga gamă de astfel de servicii (și nu doar centrele fitness), întrucât pot fi plăcut suprinşi să descopere o paletă mult mai cuprinzătoare de activități sportive eligibile care – prin tratamentul fiscal favorabil – ar putea îmbogăți lista existentă de beneficii extra-salariale. Fără îndoială, interesul este crescut și din partea salariaților, iar multe departamente de HR probabil că deja au primit și întrebări pe această temă din partea angajaților. Așadar, pare a fi momentul oportun ca acest beneficiu să fie analizat și luat în considerare”, explică Dan Răuț.

Activitățile potențial eligibile, potrivit  legislației  sunt cele încadrate la codurile CAEN de mai jos:

9311 – Activități ale bazelor sportive – prin exploatarea instalațiilor destinate evenimentelor sportive desfășurate în sală sau în aer liber, cum ar fi stadioane de fotbal, hockey, cricket, rugby; piste pentru cursele de automobile, câini, cai; bazine de înot și stadioane de atletism; arene și stadioane pentru sporturi de iarnă; arene de hochei pe gheață; arene de box; terenuri de golf; piste de popice.

9312 – Activități ale cluburilor sportive (fie că sunt cluburi profesioniste, semi-profesioniste sau de amatori) – ex. cluburi de fotbal, popice, natație, golf, box, sporturi de iarnă, șah, atletism, tir etc.

9313 – Activități ale cluburilor și centrelor de fitness și culturism

Din această perspectivă, angajatorii au la îndemână și pot concepe programe și pachete atractive pentru salariați, în contextul trendului general, de creștere a interesului pentru sport și o viață sănătoasă.

Un rezultat îmbucurător al sondajului este și acela că 8 din 10 angajatori au afirmat că sunt la curent cu noutățile fiscale în ceea ce privește beneficiile salariale, așa cum sunt prevăzute de OUG nr.16/2022 care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

„Este o dovadă de maturitate și educație fiscală de un nivel din ce în ce mai ridicat al companiilor autohtone, al trendului ascendent pe care se află necesitatea de a înțelege în profunzime și de a aplica intern, pentru angajați, cât mai multe dintre facilitățile permise de Codul Fiscal românesc”, este de părere Claudia Sofianu, Partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale EY România, EY CESA People Advisory Services Leader.

Dintre cei intervievați, doar 3 din 10 angajatori consideră că modificările legislative (i.e., privind beneficiile extralasariale limitate la 33% din salariul de bază) nu le impactează deloc politica de compensații și beneficii, ceea ce înseamnă că pentru un procent mare (aproximativ 70%), anul acesta va însemna, inevitabil, un moment de analiză în detaliu a pachetului de beneficii.

Cu toate acestea, 80% dintre respondenţi consideră că noile modificări legislative nu le impactează semnificativ bugetul alocat în prezent, astfel preconizează că nu vor suporta costuri suplimentare în mod substanțial. Se remarcă termenul „substanțial”, deoarece este evident că într-o măsură mai mică sau mai mare, majoritatea angajatorilor vor ajunge măcar să pună pe agenda de discuții și acest punct, așa cum reiese și din cele menționate anterior.

Singura egalitate din sondajul EY s-a înregistrat la întrebarea privind varianta pentru care vor opta în cazul în care vor surveni modificări legislative cu impact asupra costurilor și, astfel, vor fi nevoiți să efectueze modificări ale politicii actuale de beneficii. Jumătate dintre companiile respondente au declarat că, la nevoie, vor opera modificări ale categoriilor de beneficii, astfel încât să păstreze bugetul actual și, deci, să nu suporte cheltuieli suplimentare.

Cealaltă jumătate, partea plină a paharului, se arată deschisă creșterii bugetului actual de compensații și beneficii salariale, ținând cont și de facilitățile fiscale ce pot aduce plusvaloare, atât din perspectiva angajatorului, cât și din perspectiva salariatului.
„Orice modificare legislativă care se referă la impozitarea salariilor și la eventualele facilități fiscale pe care le aduc ofertei de beneficii extra-salariale va trebui atent analizată de către angajatorii din România, pentru că aceștia vor fi nevoiți să-și reconfigureze politica de compensații și beneficii, să-și ajusteze bugetele și să adapteze realitatea internă a companiei la noul context fiscal, pe măsura apariției acestor modificări – și, nu în ultimul rând, să-și mențină sau chiar să-și crească atractivitatea în ochii salariaților și/sau a candidaților“, a concluzionat Claudia Sofianu.

Studiul EY România pe tema beneficiilor extrasalariale s-a derulat în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023 și este bazat pe răspunsurile a 114 respondenți, membri din echipe de conducere cu funcții de la middle-management, până la CEOs/Managing Partners, Chief Financial Officer, Președinți, Directori, din diverse companii, aparținând următoarelor sectoare: comerț (19,7%), servicii profesionale – cercetare, consultanță, comunicare (7,9%), IT, software și internet (13,2%), servicii financiare (10,5%), imobiliare/construcții (10,5%), industria grea (3,9%), industria farmaceutică (3,9%), agricultură (2,6%), industria auto (2,6%), telecomunicații (1,3%), petrol și gaze (1,3%).

 

Avem în față și mai multă complexitate a inflației

Mohamed A. El-Erian
-
0
Avem în față și mai multă complexitate a inflației

 

de Mohamed A. El-Erian

 

CAMBRIDGE – La aproape doi ani de la criza actuală a inflației, conceptul de „inflație tranzitorie” revine pe măsură ce șocurile de aprovizionare legate de COVID-19 se disipează. Acest lucru vine într-un moment în care este extrem de important să rămânem cu mintea deschisă la traiectoria inflației, inclusiv prin evitarea unei narațiuni tranzitorii prea simplificate care riscă să ascundă problemele reale cu care se confruntă economia SUA.

„Tranzitoriu” este o noțiune reconfortantă care sugerează un fenomen reversibil, de scurtă durată. În mod critic, conceptul elimină nevoia de a ajusta comportamentele. La urma urmei, dacă teama de inflație este doar temporară, cel mai bun mod de a-i face față este pur și simplu să ne așteptăm la ea (sau, pentru a folosi un termen de politică și de piață, „să privim prin ea”). De aceea această narațiune este deosebit de periculoasă. Încurajând automulțumirea și inerția, ar putea exacerba o problemă care e deja serioasă și ar putea face lucrurile mai greu de rezolvat.

Răspunsul inițial al Rezervei Federale a SUA la creșterea inflației este un exemplu. În 2021, cea mai puternică și mai influentă bancă centrală din lume s-a grăbit să caracterizeze creșterea inflației ca fiind tranzitorie. A menținut și întărit această abordare chiar și după ce datele au fost împotriva ei, prea mult timp refuzând o schimbare de politică. Caracterizarea greșită dar repetată a Fed a întârziat răspunsurile politice cruciale într-un moment în care persistența inflației începea să influențeze stabilirea prețurilor corporative și cererile salariale ale lucrătorilor. Drept urmare, Fed nu numai că și-a pierdut credibilitatea, dar a provocat și dureri inutile milioanelor de gospodării americane, în special segmentelor cele mai vulnerabile ale populației.

În timp ce câțiva economiști nu au renunțat niciodată la teza inflației tranzitorii, marea majoritate și-a dat deja seama anul trecut că a fost o eroare analitică și de politică regretabilă. De asta avem astăzi nedumeriri cu privire la reapariția acestei narațiuni. Un articol recent din Politico a remarcat că „Există, de asemenea, cel puțin unele motive să credem că [economiștii și factorii de decizie] care au dat asigurări [americanilor] că inflația va fi tranzitorie, inclusiv președintele Fed, Jerome Powell, ar fi putut avea un fel de dreptate, deși perioada tranzitorie a fost doar mai lungă și mai urâtă decât se aștepta”.

Acest lucru este regretabil. Nu numai că forțează o dimensiune de timp pe un concept inerent comportamental, dar ignoră și faptul că răspunsul greșit inițial al Fed a forțat-o să intre în una dintre cele mai agresive serii de majorări ale ratei dobânzii de până acum, incluzând cele patru creșteri consecutive cu 75 puncte de bază. Mai mult, în timp ce inflația din SUA a încetinit, este periculos să sugerăm că am lăsat problema în urmă.

Privind spre restul anului și începutul lui 2024, trei posibilități ies în evidență pentru mine. Prima este dezinflația ordonată, cunoscută și de critici sub denumirea de „dezinflație impecabilă”. În acest scenariu, inflația continuă să scadă în mod constant spre ținta de 2% a Fed, fără a afecta creșterea economică și locurile de muncă din SUA. Dinamica implică în primul rând o piață a muncii care evită creșterile excesive ale salariilor, continuând să ancoreze o activitate economică puternică. Având în vedere ce se mai întâmplă în economie, aș pune probabilitatea acestui scenariu undeva la 25%.

Al doilea scenariu este unul în care inflația devine “lipicioasă”. Rata inflației continuă să scadă, dar apoi rămâne blocată la 3-4% în a doua jumătate a acestui an, deoarece prețurile mărfurilor încetează să scadă, iar inflația serviciilor persistă. Acest lucru ar forța Fed să aleagă între zdrobirea economiei pentru a reduce inflația la ținta de 2%, ajustarea ratei țintă pentru a o face mai consistentă cu schimbarea condițiilor de aprovizionare sau așteptarea să vadă dacă SUA pot trăi cu 3-4% inflație stabilă. Nu știu ce ar alege Fed într-un astfel de caz, dar aș pune probabilitatea unei astfel de “inflații lipicioase” la 50%, așa că sper că a gândit acest scenariu.

În cele din urmă, există posibilitatea a ceea ce putem numi „inflație U”: prețurile cresc din nou la sfârșitul acestui an și în 2024, deoarece o economie chineză complet recuperată și piața puternică a forței de muncă din SUA determină simultan inflația persistentă a serviciilor și prețurile mai mari la bunuri. Aș cota probabilitatea acestui rezultat la 25%.

Nu este vorba doar despre mai multe scenarii fără ca unul singur să domine. Este vorba și despre probabilități care trebuie privite cu prudență. Fostul secretar al Trezoreriei american Lawrence H. Summers a surprins bine starea de spirit dominantă în rândul multor economiști: „Este dificil de citit o economie, pe cât îmi amintesc”, a spus el recent.

Acest sentiment de incertitudine este evident în perspectivele pe termen scurt pentru activitatea economică, prețurile și politica monetară, precum și schimbările structurale pe termen lung, cum ar fi tranziția către energie curată, reconectarea lanțurilor globale de aprovizionare și natura în schimbare a globalizării. Tensiunile geopolitice crescute joacă, de asemenea, un rol.

Orice s-ar întâmpla, cel mai rău lucru pe care îl putem face este să cădem înapoi în complezență. Powell, după ce a susținut „inflația tranzitorie” pentru prea mult timp, avertizează acum împotriva acesteia. „Acolo a fost o așteptare ca [inflația] să dispară rapid și fără durere și nu cred că este deloc garantat”, a spus el recent. „Cazul de bază, pentru mine, este că va dura ceva timp. Și va trebui să facem mai multe creșteri de tarife…”

Narațiunile economice simpliste, în special cele reconfortante care îi atrag pe cei care caută comenzi rapide, adesea induc în eroare mult mai mult decât luminează. Acesta a fost cazul narațiunii tranzitorii despre inflație care, deși a fost discreditată în 2021-2022, acum reapare. Este și cazul celor care prevăd cu un grad ridicat de încredere o recesiune din SUA (nu sunt în acea tabără), doar pentru a o respinge ca „scurtă și superficială” pentru a-și recâștiga zona de confort economic.

 

Autorul:Mohamed A. El-Erian, președinte al Colegiului Queens de la Universitatea din Cambridge, este profesor la Wharton School a Universității din Pennsylvania și autorul cărții The Only Game in Town: Central Banks, Instability, and Avoiding the Next Collapse (Random House, 2016).

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2022

Revolut Money Report: Ce așteptări au românii în privința costului de trai, în 2023

Economistul
-
0
Revolut Money Report: Ce așteptări au românii în privința costului de trai, în 2023

Revolut a întrebat 6.000 de respondenți din șase piețe europene care este percepția lor despre impactul inflației și al creșterii prețurilor asupra planurilor financiare din 2023. La studiu au răspuns și 1.000 de români. După 10 luni de inflație cu două cifre, au ajuns românii să se obișnuiască cu prețurile în continuă creștere? Ce i-a ajutat mai mult să își păstreze standardele de calitatea vieții – mărirea de salariu sau reducerea cheltuielilor? Cum și-au protejat economiile? Mai multe am aflat din studiul realizat de Dynata pentru Revolut, cel mai popular fintech din România[2], în prima lună a anului 2023.

Cât de scumpă va fi viața în România în 2023?

Obiectivul pe termen lung al BNR este să mențină rata inflației la 2,50 % cu o deviație de +/-1 puncte procentuale. Aceasta este ținta de inflație.[3] Anul trecut, inflația a trecut de pragul de 3,5%. Prețurile de consum au crescut, inițial, cu procente exprimate printr-o singură cifră, ulterior fiind înregistrate procente de două cifre, pentru anul 2022 în raport cu 2021. Recordul a fost înregistrat în luna noiembrie 2022, când rata inflației a atins pragul de 16,8%, după 15,3% în octombrie 2022. Totuși, în lunile următoare, trendul ascendent s-a temperat ușor.

La ce se așteaptă românii, în aceste condiții? 70% dintre respondenții români consideră că prețurile și inflația vor continua să crească în 2023. 19% cred că acestea vor stagna și 8% dintre respondenți sunt optimiști și se așteaptă la o scădere a inflației. Această percepție optimistă este mai des întâlnită la bărbați (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) și la respondenții din centrul țării (12%). Creșterile de prețuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) și de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%). Oare ce surprize ne mai oferă, anul acesta, inflația?

Pe cine afectează mai tare inflația?

Studiul a vrut să afle și care sunt categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflație și de creșterea prețurilor. Potrivit participanților la cercetare, părinții cu copii (77%) și pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflație. De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflație este cea a întreprinzătorilor (33%). Totuși, există și categorii sociale mai puțin afectate de inflație? Percepția respondenților a fost aceea că traiul e mai ușor pentru celibatarii care sunt angajați (6%) și pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepția diferă în funcție de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenții sunt mai afectați de inflație (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuși la inflație ca alte categorii sociale (94%).

 

Menținerea standardelor de calitate a traiului

Din punctul de vedere al angajaților, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflației este să crească veniturile. De fapt, 45% dintre românii chestionați (40% pentru femei, 49% pentru bărbați) cred că aceasta este soluția. De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflației, 4% peste rata inflației și 34% cu o valoare inferioară ratei inflației. De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut șansa unei majorări salariale anul trecut. Totuși, 15% speră să le crească salariul în 2023 și 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În același timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut și nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023. Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul. Cei mai mulți dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflației se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani  (7%) sau locuiesc în centrul țării (6%).

Cea mai mare rată de răspunsuri privind obținerea unei majorări salariale, dar la un nivel inferior ratei inflației, s-a înregistrat în sud-vestul României (Oltenia) (42%). Și pensionarii au văzut o îmbunătățire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflației. În aceste condiții, pentru mulți dintre românii care nu întrezăresc o majorare a salariului în 2023 rămâne varianta de a obține cât mai mult de la venitul actual, iar cea mai bună modalitate este aceea de a apela la funcții de control al cheltuielilor și de analiză a bugetului, așa cum oferă și Revolut.

Noi comportamente financiare

Schimbarea stilului de viață poate fi dificilă, dar 40% dintre românii care au răspuns la studiu au declarat că inflația i-a învățat cum să cheltuiască mai puțin și să își controleze mai bine fondurile.  Doar 8% dintre respondenți au spus că inflația nu le-a afectat obișnuințele de consum și că nu cred că se va schimba ceva în viitor. Din cauza inflației, unul din trei români a decis să economisească mai mult pentru perioadele dificile, iar 13% vor să pună bani deoparte pentru investițiile din viitor. 27% au declarat că preferă mai degrabă să reducă cheltuielile pentru diverse obiecte și să păstreze banii pentru experiențe. Doar 4% ar lua în calcul un al doilea job. Cu toate acestea, inflația le-a afectat românilor comportamentele de implicare sociale – doar 11% au declarat că sigur vor continua în 2023 să facă acte de caritate către persoanele vulnerabile, iar 6%, în mod explicit, se gândesc să continue să doneze pentru refugiații din Ucraina.

Protecția averii actuale

Eforturile de a suplimenta veniturile și cele a reduce din cheltuieli nu par a fi de ajuns. Inflația afectează și economiile românilor. Cum este mai bine pentru români – să cheltuiască rapid orice sumă suplimentară apărută sau să încerce să obțină maximum de la aceasta? Ce ar face românii, de exemplu, cu 10.000 de euro pe care i-ar obține într-un mod neașteptat? 19% dintre respondenți i-ar folosi ca să-și plătească datoriile (rate la credite ipotecare sau de consum, facturi restante). 12% ar folosi această sumă pentru achiziții costisitoare – o mașină nouă, renovarea casei. 10% i-ar da pe călătorii și tot atâția respondenți i-ar investi în propria afacere. 9% i-ar pune într-un cont de economii în lei, 8% i-ar plasa în titluri de stat, fonduri de investiții sau pe bursă sau i-ar ține într-un cont curent, ca fonduri disponibile în caz de urgență). Pușculițele digitale Revolut (Seifuri Vaults) pot fi un astfel de instrument care să le permită consumatorilor accesul rapid la fondurile puse deoparte precum și mai multă vizibilitate asupra banilor disponibili, de oriunde, oricând, direct din aplicație.

Dacă ne uităm la segmentarea pe vârste, unul din cinci români de 35-54 de ani înclină mai mult să folosească fondurile suplimentare apărute pe nepusă masă pentru rambursarea datoriilor. Cei mai tineri (18-34 de ani) manifestă un spirit antreprenorial mai accentuat (17% declară că ar investi cei 10.000 de euro în propria afacere). Rambursarea datoriilor este prima opțiune pentru respondenții din Muntenia, mai ales, 24% dintre aceștia ar folosi cei 10.000 de euro pentru a achita credite sau facturi restante, în timp ce respondenții din sud-vestul țării (Oltenia) preferă să investească într-un business (14%).

Proprietăți imobiliare

Studiul derulat de Revolut și Dynata și-a mai propus să afle dacă, într-o perioadă cu inflație de două cifre, investițiile în proprietăți imobiliare mai sunt printre preferințele românilor. Opiniile sunt împărțite. 60% dintre românii incluși în studiu consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente. Motivele diferă. Cei mai mulți dintre respondenți, 36%, arată spre prețuri și consideră că e mai bine să mai aștepte. 20% avertizează că vremurile sunt prea riscante și că e mai bine să țină banii lichizi. 6% cred că prețurile sunt prea sus și că nu există oferte interesante în prezent, iar 5% preferă să stea cu chirie în loc de cumpere o proprietate.

Totuși, sunt voci care susțin achiziționarea de proprietăți imobiliare (35%), dar în anumite condiții. 28% dintre respondenți cred că momentul prezent este unul bun pentru achizițiile de case și apartamente, dar doar dacă dispui de numerar. 6% consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil. Doar 3% dintre respondenți apreciază că este și momentul propice pentru achiziția de case și creditarea este accesibilă.

Atitudinea de respingere a achiziției de proprietăți imobiliare este prezentă în aceeași măsură la ambele sexe (60% în cazul femeilor și 59% în cazul bărbaților). Generația Z (18-24ani) este mai deschisă față de achiziția de proprietăți imobiliare decât generația părinților lor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani). De asemenea, respondenții din sud-estul României sunt mai puțin interesați de o astfel de achiziție  (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul țării (39%).

[1] Studiu desfășurat online, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, în privința genului, vârstei (18+) și a regiunilor din țară.

[2] Conform unui studiu Reveal Marketing Research realizat în iunie 2022, Revolut este aplicația fintech cu cea mai largă și mai loială comunitate din România, aproape 80% dintre utilizatorii fintech fiind clienți Revolut și aproape jumătate dintre aceștia utilizând aplicația timp de cel puțin 1 an (48%). Studiul online s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

[3] Sursa: https://bnr.ro/Tintele-de-inflatie-3325.aspx

Afacerile Accace România au crescut cu 40% în 2022, pe fondul nevoii tot mai mare de consultanță contabilă și de HR 

Economistul
-
0
Afacerile Accace România au crescut cu 40% în 2022, pe fondul nevoii tot mai mare de consultanță contabilă și de HR 

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 40% peste cea din raportată în 2021. Evoluția business-ului Accace a venit inclusiv pe fondul unei cereri tot mai ridicate din partea companiilor pentru consultanță, respectiv pentru externalizarea proceselor de contabilitate,  administrare de personal și calcul salarial.

Pentru anul în curs, compania se așteaptă la o creștere a veniturilor de circa 10%, în linie cu evoluția pieței și în funcție de contextul economic din țară. 

În 2022, principalele investiții făcute de Accace România s-au canalizat către automatizarea proceselor de contabilitate, administrare de personal, optimizarea timpilor de livrare a rezultatelor, dar și către creșterea echipei, respectiv dezvoltarea și diversificarea competențelor pentru a acoperi eficient extinderea portofoliului de clienți.

Tot anul trecut, Accace a dezvoltat cu succes YoDA powered by Accace, primul program de pregătire intensivă a studenților care își doresc să urmeze o carieră în domenii precum contabilitate și resurse umane. Peste 40 de studenți din Capitală s-au înscris, iar 15 dintre ei au fost selectați și au participat la primul program pilot dezvoltat de specialiștii companiei.

„Anul trecut a fost unul foarte efervescent, ne-am diversificat portofoliul de servicii, ne-am rafinat competențele, am fost flexibili și agili. Ne-am poziționat ca un one-stop-shop de încredere pentru clienții noștri, care știu că pot apela la specialiștii noștri pentru servicii integrate de consultanță. Această abordare ne-a ajutat să creștem peste estimările inițiale. Anul acesta ne așteptăm la o creștere a business-ului de circa 10%, având în vedere contextul economic actual. Însă vom continua să ne concentrăm pe consolidarea și diversificarea portofoliului de clienți, creșterea echipei și a competențelor, formarea noii generații de consultanți, și vom miza în continuare pe digitalizarea proceselor”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

Conform datelor furnizate de companie, în topul celor mai solicitate servicii de către clienți anul trecut s-au aflat cele de consultanță în legislația muncii, salarizare și administrare de personal, urmate de cele de consultanță contabilă, externalizare a proceselor contabile și conformitate fiscală. Totodată, în 2022 s-a pus tot mai mult accentul pe un mix de servicii BPO și de advisory. Astfel, datorită proactivității companiei de a furniza un proces end-to-end, tot mai mulți clienți care au pornit inițial cu servicii de consultanță corporate (înființare societate în România, acoperirea cerințelor legale și fiscale) au adăugat servicii de contabilitate, respectiv de salarizare și de  administrare de personal.

Tot din informațiile Accace România, serviciile cu cea mai mare evoluție a cererii anul trecut au fost cele de administrare de personal și salarizare, pe fondul creșterii business-urilor clienților actuali, dar și a creșterii portofoliului de clienți internaționali, cu un număr mare de angajați. Printre industriile care au solicitat cel mai mult serviciile companiei s-au numărat IT-ul, retailul și energia, cu precădere companii care investesc în energie regenerabilă.

În ceea ce privește investițiile și planurile de dezvoltare setate pentru anul în curs, compania se va concentra în continuare pe implementarea de noi tehnologii ce vor eficientiza serviciile livrate clienților. Totodată, va continua să dezvolte programul YoDA powered by Accace, cu obiectivul de a reduce decalajul de competențe care se înregistrează în prezent pe piață, în rândul tinerilor aflați la începutul parcursului profesional.

Creșterea dobânzilor ia o pauză în regiunea noastră    

Bogdan Maioreanu
-
0
Creșterea dobânzilor ia o pauză în regiunea noastră    

Băncile naționale din Europa Centrală și de Est iau o pauză în ceea ce privește majorarea dobânzilor. În regiunea noastră, România este ultima care a decis să nu modifice rata dobânzii de politică monetară. Acest lucru ar putea da un semnal investitorilor că s-ar putea să ne așteptăm la condiții de piață mai bune.

Banca Națională a României a menținut neschimbată dobânda cheie de politică monetară la 7% în ședința din februarie 2023, în conformitate cu așteptările pieței, după precedentele creșteri însumând 6% de la începutul ciclului, din octombrie 2021. Creșterea anuală a PIB-ului a continuat să încetinească în trimestrul al treilea din 2022 – până la 3,8%, de la 5,1% în trimestrul al doilea – investițiile aducând de data aceasta principala contribuție, urmate la o distanță considerabilă de consumul gospodăriilor. Cele mai recente date și analize ale BNR indică o încetinire treptată a creșterii economice în T4 2022 și T1 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate.

Banca Națională a României vede perspectiva unei scăderi semnificativ mai rapide a ratei anuale a inflației până la jumătatea anului viitor decât cea anticipată anterior, în special începând cu trimestrul al treilea din 2023. Se preconizează că aceasta va coborî la un nivel de o singură cifră încă din trimestrul al treilea al acestui an – cu aproape trei trimestre mai devreme decât prognoza anterioară – și că în decembrie 2023 se va situa cu mult sub valoarea anticipată anterior, înainte de a încetini simțitor în ultima jumătate a anului viitor, rămânând totuși ușor peste intervalul țintei la sfârșitul orizontului de proiecție.

Dacă ne uităm la țările membre ale UE din regiunea noastră, în România cea mai recentă rată a inflației (16,37%) este mai mică decât cea din Ungaria (24,5%), care are cea mai mare inflație din UE, urmată de Polonia și Bulgaria, dar mai mare decât cele din Cehia și Slovacia, care sunt de 15,8% și, respectiv, 15,4%. Toate țările menționate mai sus au făcut o pauză în majorarea dobânzilor, cu excepția Bulgariei, care a început să majoreze dobânda cheie abia în luna noiembrie a anului trecut, aceasta fiind acum de doar 1,3%, în ciuda faptului că rata inflației este de 16,9%. Cu excepția Ungariei, toate țările de sus au avut o inflație staționară sau în scădere. Doar în Ungaria inflația a continuat să crească cu 2%.

Pentru investitori, aceasta este o veste bună. Inflația a fost considerată unul dintre cele mai mari riscuri pentru investitorii români în cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Pauza în creșterea ratelor dobânzilor ar putea semnala faptul că băncile centrale sunt prudente pentru a nu încetini și mai mult creșterea economică. Cu toate acestea, suntem încă departe de un posibil pivot al Băncilor Centrale pentru a începe scăderea dobânzilor.

Bitcoin se depreciază pe fondul unor noi incertitudini

Economistul
-
0
Bitcoin se depreciază pe fondul unor noi incertitudini

Bitcoin s-a depreciat oarecum săptămâna trecută, deoarece informațiile economice și de reglementare contradictorii au continuat să-i facă pe investitori să se gândească la direcția pieței.

Bitcoin s-a tranzacționat la începutul săptămânii trecute la peste 22.500 de dolari, dar a înregistrat o scădere bruscă joi, ca urmare a unor știri negative din partea autorităților de reglementare din SUA pentru sectorul cripto și a unor noi date economice care pun la îndoială direcția de creștere a ratelor băncilor centrale. În prezent, se tranzacționează în jurul valorii de 21.600 de dolari.

Ether a înregistrat joi scăderi la fel de mari. După ce s-a tranzacționat la peste 1.650 de dolari la mijlocul săptămânii, a scăzut brusc joi, iar de atunci s-a stabilizat într-un interval de tranzacționare în jurul valorii de 1.500 de dolari.

Shopify lansează instrumente blockchain

Platforma de comerț electronic Shopify a lansat o suită ecommerce de instrumente blockchain pentru comercianții de pe platformă, inclusiv „tokengating”, mai multe funcții de portofel cripto și alte inovații.

Tokengating este poate cea mai interesantă evoluție. Comercianții de pe platformă pot folosi această funcție pentru a indica ce deținători de token-uri au acces la produse exclusive, cum ar fi lansările NFT. Acest lucru le oferă comercianților posibilitatea de a recompensa loialitatea sau de a oferi produse exclusive celor mai importanți clienți.

Tehnologia Blockchain este încă într-o perioadă de dezvoltare în multe privințe, dar este clar că în fiecare zi apar și se dezvoltă noutăți și idei noi. Shopify este una dintre acele mărci de care poate nu ați auzit, dar care, de fapt, are o prezență în fundal incredibil de importantă în multe oferte de vânzare cu amănuntul online.

Am putea vedea în curând unele companii importante de retail online adoptând noua suită de blockchain a Shopify pentru a recompensa clienții și a oferi alte beneficii. Firme importante precum Gymshark, Kylie Cosmetics, Penguin Books și altele folosesc această companie – așa că cine știe unde ar putea apărea în curând aceste funcționalități.


Revine bitcoin pe o piață bull?

În timp ce încercarea de sincronizare cu piața (timing the market) nu este niciodată un demers satisfăcător, există tot mai multe speculații cu privire la faptul că am văzut ce a fost mai rău în urma crizei din 2022, respectiv iarna cripto.

Directorul executiv al Pantera Capital, Dan Morehead, spune că bitcoin își revine și pare mai puternic anul acesta. În timp ce comentariile lui Morehead pot fi considerate punctuale, el face o remarcă importantă cu privire la cel mai mare criptoactiv din lume.

Morehead subliniază că Pantera investește în bitcoin de peste un deceniu și a văzut multe suișuri și coborâșuri în ciclul său de viață. Ideea aici este că sincronizarea comportamentului unui activ este, în general, un exercițiu zadarnic.

Ceea ce contează mai mult este să aveți o motivație clară pentru a investi în acel activ și să vă păstrați argumentația pentru investiția respectivă – asigurându-vă în același timp că o revizuiți din când în când pentru a stabili dacă această motivație este încă valabilă.

JPMorgan vede „token-uri de depozit” în viitorul cripto

JPMorgan a publicat un raport în care detaliază ceea ce consideră a fi una dintre tendințele viitoare pentru cripto – token-urile de depozit. Acestea oferă o alternativă la stablecoins, deoarece sunt emise de instituții de deținere și nu de o terță parte.

Este oarecum similar cu emisiunea monetară istorică, în care băncile își emiteau propriile bancnote care, în cele din urmă, erau susținute de o bancă centrală. Rămășițe ale acestui sistem pot fi încă observate în Scoția, unde băncile emit bancnote de lire sterline, precum și în Irlanda de Nord.

Stablecoins au ajuns să devină un aspect crucial al ecosistemului cripto în ultimii ani, dar nu fără probleme. JPMorgan sugerează, de fapt, ca aceste stablecoins să fie eliminate din ecuație, și înlocuite cu token-uri de depozit înregistrate în blockchain, care să funcționeze ca versiuni digitale ale depozitelor bancare.

O diferență crucială este însă faptul că stablecoins trebuie să aibă o formă de garanție pentru a menține valoarea 1:1 cu moneda fiat pe care o oglindesc, în timp ce token-urile de depozit nu necesită, teoretic, niciun fel de garanție.

Creștere de 35% a numărului de clienți OTP Bank care au efectuat tranzacții bancare prin intermediul aplicației SmartBank în 2022 

Economistul
-
0
Creștere de 35% a numărului de clienți OTP Bank care au efectuat tranzacții bancare prin intermediul aplicației SmartBank în 2022 

OTP Bank România anunță o creștere cu 35% față de anul anterior, a numărului de clienți care au efectuat tranzacții bancare prin intermediul serviciului de mobile banking – SmartBank.

Potrivit datelor OTP Bank, în ultimul an, numărul utilizatorilor serviciului SmartBank (mobile banking) a crescut cu 35%, iar valoarea totală a volumelor tranzacțiilor înregistrate pe canalele digitale în 2022 a crescut cu 45% față de volumele tranzacționate în anul precedent (creșterea fiind de chiar 81% în cazul volumelor tranzacționate în euro).

De asemenea, clienții digitali OTP Bank persoane fizice care pot alege să efectueze operațiunile bancare online, au preferat să folosească aceste canale digitale pentru 96% din tranzacțiile efectuate anul trecut, ajungând chiar la 98%, în cazul clienților persoane juridice.

„Ultimii ani au fost cu adevărat intenși, în ceea ce privește invesțiile făcute în digitalizare și îmbunătățire a serviciilor tehnologice existente. Am eficientizat vechile tehnologii și am identificat noi soluții care să ne aducă mai aproape de clienții noștri. Aceste creșteri reflectă gradul de satisfacție al clienților OTP Bank România față de siguranța și eficiența oferite de platformele noastre bancare. Pentru noi, este un mod de gândire care ne face să fim tot mai agili, mai digitali și tot mai pregătiți să susținem nevoile clienților”, a declarat Constantin Mareș, Director General Adjunct OTP Bank România, Divizia Digital. 

Principalele operațiuni derulate de clienți prin intermediul SmartBank sunt cele legate de transferul rapid de bani prin Magnetul de Bani, crearea de depozite, dar și schimburile valutare la cursuri avantajoase prin intermediul noii platforme digitale lansate în 2022. Alături de acestea, rămân desigur operațiunile recurente de genul plăților de utilități sau transferurillor inter și intrabancare, atât de simplu de gestionat din aplicația de mobile banking.

Programul Ucenic Electrician își imaginează un viitor mai incluziv în domeniile tehnice 

Economistul
-
0
Programul Ucenic Electrician își imaginează un viitor mai incluziv în domeniile tehnice 

În luna februarie, Distribuție Oltenia lansează noi inițiative pentru elevii din programul Ucenic Electrician, menite să amplifice reprezentarea vocilor la feminin în domeniile tehnice. Plecând de la semnificația datei de 11 februarie – Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință – compania susține participarea activă a femeilor în domenii tehnice, precum și clădirea unei cariere în energie pentru o comunitate tot mai diversă de profesioniști. 

Conform unui raport al Comisiei Europene, femeile reprezintă aproximativ o treime din absolvenții în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM). Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor în Știință, le-am pregătit tinerilor la început de drum, din programul Ucenic Electrician, noi oportunități de a-și depăși limitele, indifferent de gen sau alte aspecte ale identității.

Explorăm meseriile viitorului

Aproximativ 300 de Ucenici Electricieni au participat la un eveniment dedicat meseriilor viitorului, organizat alături de două dintre partenerele proiectului, Camelia Crișan – CEO Fundația Progress și Diana Vintilă – Director Programe, Fundația Progress.

Meseriile viitorului se dezvoltă odată cu noile tehnologii, având impact asupra competențelor de care tinerii au nevoie pentru o carieră de succes. Prin acest eveniment, ne-am dorit să le oferim Ucenicilor resursele necesare pentru a-și dezvolta potențialul propriu, pornind de la teme precum:

  • barierele care stau în calea accesului pe piața muncii, în domeniile tehnice;
  • importanța reprezentării femeilor în aceste domenii, nevoia de modele care să reflecte valorile și beneficiile unei meserii, dar și de susținere din exterior (părinți, profesori);
  • exemple de experiențe practice penru aplicarea cunoștințelor;
  • demontarea stereotipurilor privind participarea femeilor în domeniile tehnice.

La finalul întâlnirii, i-am invitat pe elevi la o discuție liberă pe tema modelelor feminine din viața lor și am descoperit importanța valorizării muncii și contribuțiilor pe care acestea le aduc în societate.

„O mare parte din oameni sunt reticenți la schimbare și la neobișnuit. În experiența mea de cercetător, cadru didactic universitar și nu numai, am constatat încă existența multor prejudecăți sociale în ceea ce privește alegerile profesionale ale femeilor. Mă bucur că am putut participa la acest eveniment și le propun tinerelor să aibă permanent curiozitatea de a învăța, dar și curajul de a face exact ceea ce își doresc!”, Diana Vintilă – Director Programe, Fundația Progress.

Viața mea profesională peste 20 de ani 

Pentru a nu se lăsa limitate de așteptări sau norme sociale, le-am încurajat în continuare pe fetele din program să reflecteze la visurile lor și să își imagineze cum va arăta viața lor profesională în viitor sau ce modele le-au influențat pozitiv. “Ce job ai peste 20 de ani?”, “Ești un profesionist de succes?” – sunt doar câteva dintre întrebările prin care le-am inspirat pe elevele înscrise să conștientizeze și să demonteze stereotipuri de gen, pentru a deveni ceea ce își doresc în viitorul profesional.

„Peste 20 de ani mă văd lucrând în domeniul electric deoarece am ales un liceu tehnologic cu acest profil și fac parte din programul educațional Ucenic Electrician. Îmi doresc să îmi continui studiile, urmând o facultate în domeniu. Chiar dacă se consideră că este o lume a bărbaților, nu regret că am ales acest domeniu, deoarece îmi place ceea ce fac și consider că este o meserie frumoasă. Atunci când reușesc să realizez un circuit electric, sunt foarte încântată și prind încredere în mine. Le sfătuiesc pe fetele pasionate de un domeniu tehnic să își urmeze visul, să aibă încredere în forțele proprii, iar fiecare obstacol pe care îl întâmpină, să îl privească ca pe un pas în plus spre reușită”, – Andreea, cls. a XI-a.

„Persoana pe care o admir cel mai mult este bunicul meu. Deseori mă străduiesc să îi semăn din toate punctele de vedere. A fost un electrician apreciat de toată lumea care îl cunoștea și îi cerea ajutorul. De la el am învățat că munca de electrician înseamnă lucrul în echipă, comunicarea fiind cheia succesului. Tuturor fetelor le-aș spune să nu renunțe niciodată la visurile lor, oricâte dificultăți ar întâmpina deoarece doar prin muncă și perseverență poți să obții ceea ce îți dorești” – Emilia, cls. a XI-a.

 

Alături de partenerii noștri cooptați în program, ADREM, EnergoBit, Comranado, Elco Târgu-Jiu și ALM Power Grup continuăm activitățile extracurriculare pentru dezvoltarea tinerilor și suntem convinși că viitorul în energie va fi pe cele mai bune mâini.

Pentru mai multe detalii despre proiectul Ucenic Electrician accesați: https://ucenicelectrician.ro/.

InfoCons: Bomboanele oferite cadou de Ziua Îndrăgostiților au până la 10 E-uri!

Economistul
-
0
InfoCons: Bomboanele oferite cadou de Ziua Îndrăgostiților au până la 10 E-uri!

InfoCons a realizat un studiu pe produsele  tip cutii cu bomboane (trufe, praline si bomboane cu ciocolată) ce se regăsesc pe piața din România. În total au fost analizate 126 de produse. 

Bomboană de ciocolată sau praline

– desemnează produsul de mărimea unei singure înghițituri, care constă din:

– ciocolata umpluta sau:

– un singur tip de ciocolată sau o combinație de ciocolate conform punctelor 3, 4, 5 sau 6 (ciocolata, Ciocolată cu lapte, Ciocolată cu lapte cu conținut ridicat de lapte sau Ciocolată albă) și alte substanțe comestibile, prevăzând ca ciocolata să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului.

Conform Directivei  2000/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman.

Denumirile de vânzare „ciocolată”, „ciocolată cu lapte” și „cuvertură de ciocolată” pot fi completate cu informații sau descrieri referitoare la criteriile de calitate care prevăd că produsul conține:

– în cazul ciocolatei, minimum 43 % din totalul de cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 26 % unt de cacao;

– în cazul ciocolatei cu lapte, minimum 30 % din totalul de cacao solidă uscată și minimum 18 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, lapte semi sau total smântânit, frișcă, sau din frișcă parțial sau total deshidratată, grăsime de lapte sau unt, inclusiv minimum 4,5 % grăsime din lapte;

– în cazul cuverturii de ciocolată, minimum 16 % cacao uscată degresată solidă

Ca urmare a centralizării și analizării informațiilor au rezultat urmatoarele :

Din punctul de vedere al numericului de aditivi alimentari acestia variaza intre 0 – 10 :

– 0.8 % din produse au 10 aditivi alimentari;

– 0.8 % din produse au 9 aditivi alimentari;

– 0.8% din produse au 8 aditivi alimentari ;

– 0.8% din produse au 7 aditivi alimentari;

– 4.8% din produse au 6 aditivi alimentari;

– 4 % din produse au 5 aditivi alimentari;

– 12% din produse au 4 aditivi alimentari;

– 12% din produse au 3 aditivi alimentari;

– 16 % din produse au 2 aditivi alimentari;

– 48% din produse au 1 aditiv alimentar;

Din punctul de vedere al tipurilor de aditivi alimentari regăsiți frecvent în produsele ce fac obiectul studiului:

– toate produsele ce au facut obiectul studiului au în componență lecitina (E 322 )

– 25.39% dintre produsele studiate au avut în componență Poliricinoleatul de poliglicerina (E 476);

– 18.25% dintre produsele studiate au avut în componență acidul citric (E 330 );

Din punctul de vedere al ingredientului principal :

– 70.63 % au ca prim ingredient zaharul;

– 7.93 % au ca prim ingredient ciocolata/ciocolata amaruie/ciocolata cu lapte /ciocolata neagra;

– 5.55 % au ca prim ingredient siropul de glucoza;

– 5.55 % au ca prim ingredient grasimile vegetale;

– 4.76 % au ca prim ingredient masa de cacao

– 2.38 % au ca prim ingredient crema de praline/ crema cu aroma .

Restul produselor au ca prim ingredient : fructele confiate, oua, lichior sau nuca de cocos.

ATENTIE! Ingredientele sunt în cantitate descrescătoare, primul fiind în cantitatea cea mai mare, iar ultimul în cantitatea cea mai mică!

Din punctul de vedere al continutului de substanta uscata de cacao:

– 39.68 % din produse mentioneaza cantitatea de substanta  uscata de cacao;

Cantitatea de substanta uscata de cacao variaza intre : 82 % – 23 %

Valoarea energetică variaza intre între 366 kcal și 637 kcal raportate la 100 grame de produs;

Cantitatea de grăsimi variază între 7.2 g și 53 g raportata la 100 grame de produs;

Cantitatea acizilor grași saturați este cuprinsă între 4.3 g și 40 g raportata la 100 grame de produs;

Cantitatea de zaharuri variază între 32g și 67.7g raportata la 100 grame de produs;

 

Studiu: În criza costurilor de trai românii sunt cei mai dispuși să împartă bunurile cu partenerul

Economistul
-
0
Studiu: În criza costurilor de trai românii sunt cei mai dispuși să împartă bunurile cu partenerul

Cu ocazia Zilei Îndrăgostiților, HMD Global, compania care deține licența Nokia pentru telefoane, lansează un nou studiu care dezvăluie faptul că mâncarea și tehnologia sunt lucrurile pe care suntem cei mai dispuși să le împărțim cu un partener de viață. Mâncarea se află în fruntea listei, cu 58% (Joey Tribbiani, îl știți din serialul F.R.I.E.N.D.S., ar trebui să își ia notițe), urmată de încărcătorul de telefon, cu 48%.

Nu este o surpriză faptul că majoritatea oamenilor (65%) sunt mai dispuși, din cauza crizei costurilor traiului de zi cu zi , să împartă cu cei dragi obiecte esențiale sau de uz zilnic. Această proporție crește la 74% în cazul generației „Millenials”, care sunt cei mai predispuși să împartă în general, și scade la 45% în cazul celor din generația „Baby Boomers”, care se află la cealaltă extremă. Până și 9% dintre cei  „Millenials” și-ar împărți periuța de dinți. De asemenea, 60% dintre cei „Baby Boomers” preferă să împartă mai degraba cu familia, decât cu partenerul, arată studiul ce include opt țări.

România înregistrează cele mai mari procente dintre toate țările incluse în acest studiu. Românii din generația „Millenials” sunt de departe cei mai dispuși să împartă lucruri cu jumătatea lor în contextul economic actual (83%), dublu față de datele generale pentru Marea Britanie (40%). Mai mult, românii înregistrează cele mai mari procente din cadrul studiului în ce privește împărțirea bunurilor, indiferent de categoria de vârstă. Dacă în Statele Unite ale Americii, 41% dintre persoanele de peste 55 de ani sunt mai dispuse să împartă cu partenerul, în România procentul crește la 70%. Lucrurile pe care românii le pun la comun în relația lor sunt, în general, din categoriile mâncare și tehnologie, similar cu restul țărilor.

Se pare că monopolizarea păturii este o problemă mai mare între cupluri decât împrumutarea încărcătorului, deoarece oamenii sunt mai dispuși să împartă încărcătorul telefonului decât plapuma, aceste obiceiuri înregistrând procente de 48%, respectiv, 35%. Interesant este că tabletele intră în topul celor trei articole pe care oamenii sunt cei mai dispuși să le împartă cu copiii lor (26%), înainte de a împărți o tabletă cu familia (25%) sau cu un partener de viață  (22%).

„Nu este surprinzător faptul că produsele tech, precum încărcătoarele de telefoane, sunt obiecte frecvent folosite în comun, având în vedere că sunt folosite zilnic. Tabletele, în special, sunt proiectate cu gândul la posibilitatea de a fi împărțite, la fel ca Nokia T21, ideală pentru întreaga familie – indiferent dacă vorbim de serviciu, educație sau joacă, este concepută  pentru a se adapta. Mai mulți ani de actualizări software pentru dispozitivele smart înseamnă, de asemenea, că acestea pot fi împărțite pentru mai mult timp sau oferite altcuiva atunci când doriți să treceți la un model mai nou”, a declarat Adam Ferguson, Head of Product Marketing la HMD Global, compania care deține licența  Nokia pentru telefoane.

 

Lucrurile folosite cel mai des în comun:
  1. Mâncare 58%
  1. Încărcător de telefon 41%
  1. Plapumă 35%
  1. Sticla cu apă 32%
  1. Telefonul mobil 26%

 

Fabrica Elis Pavaje de la Arad deschide oportunități pentru 80 de noi locuri de muncă în vestul țării

Economistul
-
0
Fabrica Elis Pavaje de la Arad deschide oportunități pentru 80 de noi locuri de muncă în vestul țării

 Fabrica de la Arad este cea mai mare investiție a companiei, în valoare de 20 de milioane de euro. Platforma noii fabrici se întinde pe o suprafață de 110.000 metri pătrați. 

Obiectivul fabricii este să deservească în mod special zona de vest a țării și să fie o platformă de dezvoltare de noi produse, fluxul de producție fiind complet automatizat, printr-un proces ce integrează o serie de roboți industriali. Producția fabricii răspunde cererii pieței de prefabricate din beton, unde nevoia de diversitate crește de la an la an. Capacitatea tehnologică a liniei de producție este de 7.000 de metri pătrați de pavele/zi.

Fabrica de la Arad este deosebit de importantă pentru companie, nu doar datorită capacității mari de producție, dar mai ales datorită noutăților pe care le aduce în oferta Elis Pavaje pentru piața românească. Pe lângă produsele standard – pavele, dale, borduri, elemente prefabricate din beton pentru garduri şi ziduri, elemente de canalizare, aflate în oferta generala a companiei – la Arad se vor dezvolta produse cu finisaje speciale. Românii își doresc din ce în ce mai mult amenajări exterioare deosebite, asemenea celor pe care le admiră în occident, iar producția de la Arad are ca obiectiv lansarea de noi modele din gama premium.

Fabrica Elis Pavaje de la Arad urmează a folosi avantajele energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice. Această investiție face parte din strategia de business a companiei de a se orienta spre resurse verzi, mai convenabile, dar și un deziderat de a reduce amprenta de dioxid de carbon și a economisi resursele. Platforma industrială va fi alimentată de un parc fotovoltaic propriu cu o capacitate anuală de 440 MW/h. ce va contribui la protejarea mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de CO2 cu 134,2 tone/an.

În prezent, compania se află în plin proces de recrutare pentru a acoperi cele peste 80 de posturi în departamentele de producție, suport vânzari și logistică. Angajările vizează posturile de inginer automatizări, operatori stație producție, operatori ambalare – sortare, stivuitoriști, laborant, șoferi mașină cu macara, secretară, muncitori necalificați, responsabil clienți, operator avize, tehnician producție, șef de schimb, mecanic, inginer mecanic, gestionar depozit, personal curățenie.

„Ne dorim ca prin această investiție să oferim noi oportunități de angajare oamenilor din zona Aradului. Condițiile de muncă sunt la standarde occidentale, asigurăm stabilitate și o grilă salarială corectă. De asemenea, sperăm ca această deschidere să fie privită ca un bilet de întoarcere la cei dragi, pentru profesioniștii plecați din țară”,  a declarat Emil Goța, directorul general al companiei.

La finalul anului 2022, compania avea 712 angajați în cele 5 fabrici ale companiei din Petrești- jud Alba, Vîntu de Jos – jud Alba, Stoenești jud Prahova, Secuienii Noi – jud Neamț, Arad – jud Arad.

Primele pavele Elis Pavaje la Arad au ieșit din producție încă de la finalul anului 2022, iar în prezent linia de fabricație lucrează pentru a acoperi comenzile aflate în curs.

Din această lună, persoanele interesate de produse pentru amenajare și distribuitorii de pavele care își doresc o colaborare, sunt așteptați la fabrica Elis Pavaje de la Arad.

Sondaj BestJobs de Valentine’s Day: 40% dintre angajați consideră jobul cel mai facil mod de a-și întâlni perechea

Economistul
-
0
Sondaj BestJobs de Valentine’s Day: 40% dintre angajați consideră jobul cel mai facil mod de a-și întâlni perechea

Socializarea și faptul că angajații români petrec o mare parte a zilei la locul de muncă favorizează apariția relațiilor romantice la birou. Astfel, jobul rămâne în continuare pentru angajați locul cel mai comun pentru a-și găsi jumătatea, iar activitățile și deplasările cu echipa (de tip teambuilding), în afara biroului, pot crea un context pentru apariția unor astfel de relații, potrivit sondajului de Valentine’s Day realizat de platforma de recrutare online BestJobs. În acest sens, 35% dintre angajații români și-au cunoscut partenerul actual la locul de muncă sau au avut în trecut relații rezultate din interacțiunile profesionale. Peste 39% spun că astfel își pot găsi cel mai ușor perechea, comparativ cu 13% care apelează la rețele sociale, prieteni comuni (peste 12%) sau ieșiri în oraș (aproximativ 11%). 

Totodată, 48% sunt siguri că în cadrul activităților cu echipa în afara biroului pot apărea relații amoroase între colegi și 1 din 2 angajați cunoaște cel puțin o situație în care colegi de muncă au dezvoltat o astfel de relație în cadrul unor activități de tip teambuilding.

15% dintre angajaţii care au participat la sondajul BestJobs spun că au lucrat sau lucrează în prezent cu partenerul în aceeași companie. Dintre cei care își au printre colegi jumătatea, 35% afirmă că principalul avantaj este că acesta înțelege suișurile și coborâșurile cu care se confruntă, 19% sunt de părere că astfel se pot sprijini reciproc cu informații și 16% sunt inspirați de partenerul lor atunci când trec printr-un blocaj creativ. De asemenea, 16% sunt de părere că sunt mai buni la job atunci când lucrează alături de partener și astfel scad șansele de a intra în burnout (aproximativ 7%), mai ales în contextul în care împart biroul de acasă.

Pe de altă parte, o relație la locul de muncă poate însemna că problemele personale pot interfera cu munca și invers (48%), dar și posibile acuzații de favoritism (20%) și dificultăți în a planifica concediile simultan (12%). Mai mult, printre dezavantaje se numără și numărul ridicat de conflicte la locul de muncă, bârfele de la birou și lipsa de securitate la locul lor de muncă.

Nu în ultimul rând, 2 din 3 respondenți la sondajul BestJobs spun că de Valentine’s Day, în compania pentru care lucrează nu se va organiza nimic. Dintre cei care sărbătoresc, peste 6% vor face împreună cu toți colegii o mică petrecere după program, pentru că Valentine’s Day nu este doar despre relațiile romantice.

Luna februarie, este dedicată, de regulă, relațiilor romantice, dar este totodată și o lună care îndeamnă la gesturi de bunătate și de afecțiune față de cei din jur, în general, mai ales că pe 17 februarie este Ziua Faptelor Bune. Astfel, pentru a întări legăturile de la birou, peste 38% au preluat parte din activități sau proiecte în locul unui coleg care avea deja prea multe pe listă, în timp ce aproape 28% au scris o scrisoare de încurajare unui coleg care trecea printr-o perioadă complicată, iar 22% au lăudat un coleg/o colegă în fața șefei/șefului. Alți angajați au invitat un coleg la prânz sau la o cafea sau au trimis un coș cu bunătăți unei colege/unui coleg care se simțea rău.

Sondajul a fost efectuat în perioada ianuarie – februarie, pe un eșantion de 1.077 de utilizatori de internet.

 

Cum evoluează prețurile apartamentelor din țară?

Economistul
-
0
Cum evoluează prețurile apartamentelor din țară?

Începutul anului a debutat cu interes pentru achiziționarea de locuințe, românii vizualizând cu 59% mai multe pagini cu anunțuri imobiliare în ianuarie decât în luna trecută, conform celor mai recente date ale platformei de imobiliare Storia.ro. În același timp, numărul de contactări în categoria locuințelor de vânzare a crescut cu 64% în ianuarie față de luna precedentă. Totuși, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în luna ianuarie s-au înregistrat 8.116 tranzacții individuale, cu 20% mai puține ca în ianuarie 2022, dar cu 38% mai multe ca în ianuarie 2021, conform datelor ANCPI. Așadar, interesul este mai temperat față de aceeași perioadă a anului trecut, tendință care s-a observat și în platforma Storia.ro, unde durata medie de tranzacționare a fost cu 20% mai ridicată față de finalul de an și cu 2% mai mare față de cea din ianuarie 2022. 

 Cum au evoluat prețurile locuințelor de
vânzare în capitală – locuințe vechi vs. locuințe noi

În luna ianuarie s-au înregistrat 1.841 tranzacții în capitală, cu doar 2% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut (ianuarie 2022), dar cu 4% mai mult decât în ianuarie 2021 (cf. ANCPI). Prețul mediu al apartamentelor din București a crescut cu 5%, față de luna ianuarie 2022.

Comparativ cu luna decembrie 2022, la categoria apartamentelor vechi de vânzare s-au înregistrat atât stagnări ale prețurilor medii de cumpărare, cât și scăderi și creșteri temperate. Astfel, în București, prețurile din sectoarele 2, 4 și 6 au stagnat, cele din sectoarele 3 și 5 au înregistrat scăderi de 1%, respectiv 2%, iar prețurile medii de cumpărare din sectorul 1 au avut o creștere temperată, de 1%.

Cât despre locuințele noi, prețurile au avut creșteri medii de 1% în luna ianuarie, față de luna anterioară, dar și ușoare scăderi, de 1% în sectoarele 1 și 3. Totodată, la apartamentele din sectorul 4 s-au înregistrat creșteri de 2%.

 

Evoluția prețurilor în top 10 orașe din țară
– locuințe vechi vs. locuințe noi

Uitându-ne la cele 10 orașe cu cel mai mare număr de anunțuri – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov, Sibiu, Iași, Arad, Craiova, Oradea, se observă o creștere medie anuală ponderată de 6%, raportată la numărul de anunțuri per oraș (ianuarie 2023 vs. ianuarie 2022), și un preț mediu ponderat de 1.459 euro/metru pătrat.

În ceea ce privește prețurile apartamentelor din piața rezidențială veche, pe platforma Storia.ro se observă o majorare medie de 1% în ianuarie 2023, față de luna precedentă. Creșterea cea mai mare s-a înregistrat în Iași (+3%), în timp ce prețurile au stagnat în București și Constanța. 

Comparativ cu anul trecut, prețurile apartamentelor vechi din orașele analizate au crescut cu 8%, în medie, iar cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Sibiu și Iași, unde prețurile s-au mărit chiar cu 14%.

Prețurile apartamentelor noi au înregistrat, în medie, creșteri tot de 1%, comparativ cu luna anterioară, dar au crescut, în medie, cu 9%, în comparație cu ianuarie 2022. Față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare diferență este la Brașov, unde metrul pătrat pentru locuințele noi e cu 16% mai mare.

La nivelul tranzacțiilor efectuate în județele din care fac parte cele 10 orașe analizate, conform datelor ANCPI se observă scăderi semnificative față de luna ianuarie a anului 2022, cea mai pronunțată fiind cea din Timiș, de 47%, iar cea mai scăzută fiind în București, de 2%.

Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză.

Zilele prevenirii dezastrelor. Cât de pregătiți suntem pentru a preîntâmpina efectele lor?

Economistul
-
0
Zilele prevenirii dezastrelor. Cât de pregătiți suntem pentru a preîntâmpina efectele lor?

Asociația Energia Inteligentă lansează cea de-a doua ediție a proiectului „Zilele Prevenirii Dezastrelor”. Pe parcursul anului 2023, vor avea loc patru acțiuni de informare și responsabilizare a comunităților locale cu privire la diverse situații care pot pune în pericol vieți omenești, precum incendii, dezastre naturale, cutremure sau dispariții de persoane. Acestea se vor desfășura la Sibiu – martie 2023, Alba Iulia – iunie 2023, Brașov – septembrie 2023 și Oradea – octombrie 2023.

Proiectul are ca scop creșterea gradul de conștientizare a măsurilor de prevenire a situațiilor neprevăzute și a posibilelor accidente și se desfășoară în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență. Acțiuni de informare și responsabilizare adresate copiilor, dar și adulților vor fi derulate în centrele mobile de instruire a populației cu sprijinul reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență în Sibiu, Brașov și Oradea.

Inițiativei Asociației Energia Inteligentă s-a alăturat și Clubul Câinilor Utilitari care va organiza demonstrații de dresaj canin și sesiuni de conștientizare în ceea ce privește utilizarea câinilor în activitățile de căutare și salvare. Totodată, vor avea loc acțiuni simulate de căutare și salvare persoane dispărute în zona urbană și în mediul natural în colaborare cu Inspectoratele pentru Situații de Urgență din cele patru orașe mai sus menționate.

Dumitru Chisăliță, Președintele Asociația Energia Inteligentă:

„Evenimentele tragice petrecute recent  în Turcia, dar și entuziasmul și interesul de care s-a bucurat prima ediție a acestei acțiuni derulată anul trecut la Mediaș vin să sublinieze necesitatea pregătirii populației pentru situații neprevăzute precum incendii, dezastre naturale, cutremure sau dispariții de persoane, chiar dacă nu se întrevede o astfel de situație pentru țara noastră, și totodată dorința și deschiderea oamenilor de a fi instruiți cu privire la comportamentul pe care trebuie să îl adopte în astfel de situații. Asociația noastră a desfășurat în cei peste 6 ani de activitate, variate acțiuni educative printre care se numără cele care vizează comportament responsabil sau prevenirea situațiilor care ne pot pune viața în pericol cu scopul de a-i responsabiliza pe copii în folosirea gazului natural, de a preveni și combate incendiile si de a informa participanții cu privire la măsurile de prim ajutor în cazul unor astfel de accidente. Acțiunile noastre au găsit întotdeauna un partener de nădejde în Departamentul pentru Situații de Urgență cărora le mulțumesc pe această cale.”

Colonel Alexandru-Cătălin ALDEA, Șef Serviciu Coordonare și Implementare Cerințe de reziliență, Departamentului pentru Situații de Urgență:

„Pentru a face față fiecărei provocări și pentru a construi împreună o societate rezilientă, Departamentul pentru Situații de Urgență continuă campania națională de informare publică cu privire la măsurile de prevenire şi comportament pe care cetățenii trebuie să-l adopte în diferite situații de urgență, de amploare sau dezastru.

Nu trebuie să așteptăm să se întâmple ceva grav pentru a lua măsuri de prevenire și micșorare a efectelor unor posibile dezastre. Dezastrele se pot întâmpla oriunde și oricând, dobândirea informațiilor relevante pe care le putem accesa atât înainte, în timpul, dar și după un dezastru, pot face din fiecare cetățean un salvator.

Departamentul pentru Situații de Urgență, prin programele de pregătire a populației și prin protocoalele și parteneriatele semnate cu celelalte state, depune un efort constant în ceea ce privește creșterea rezilienței și pregătirii în fața dezastrelor.

Este important să lucrăm împreună pentru a construi, susține și îmbunătăți capacitatea noastră de prevenire și pregătire împotriva efectelor diferitelor situații de urgență de amploare sau dezastru.”

Vlad Popescu, Director, Clubul Câinilor Utilitari:

„Clubul Câinilor Utilitari este o organizație foarte activă care participa la numeroase acțiuni simulate de căutare persoane dispărute în mediul urban sau natural, dar și la misiuni de căutare-salvare. În prezent, asociația noastră alături de ONG-urile partenere a trimis, sub coordonarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență din România, șase echipe de voluntari om – câine pentru a lua parte la acțiunile de căutare – salvare din Turcia. Susținem inițiativa Asociației Energia Inteligentă și necesitatea pregătirii populației pentru situații neprevăzute și ne alăturăm acțiunii „Zilele Prevenirii Dezastrelor” pentru ca împreuna cu echipele ISU să derulăm ample acțiuni simulate de căutare și salvare în mediul natural și în dărâmături care vor aduce un plus valoare pregătirii tuturor voluntarilor noștri”.

Prima ediție a proiectului „Zilele Prevenirii Dezastrelor” a avut loc la Mediaș în toamna anului 2022 și s-a bucurat de sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” Sibiu și al asociațiilor Clubul Câinilor Utilitari și Lupus Fortis Mediensis.

 

Munca de acasă, digitalizarea și diversificarea amenințărilor informatice cresc riscurile de securitate pentru companiile din România

Economistul
-
0
Munca de acasă, digitalizarea și diversificarea amenințărilor informatice cresc riscurile de securitate pentru companiile din România

Munca de acasă sau munca în regim hibrid, războiul din Ucraina și contextul economic actual, precum și noile evoluții din domeniul inteligenței artificiale sunt factorii care au creat un mediu propice pentru dezvoltarea și diversificarea amenințărilor informatice. De aceea, companiile încep să acorde o atenție din ce în ce mai mare metodelor de prevenție pentru atacurile cibernetice, tendință care va conduce și la o mai bună colaborare între autorități și mediul privat. Acestea sunt o parte dintre concluziile evenimentului „Cybertech sau Science Fiction: Ce trebuie să știe investitorii despre tendințele și vulnerabilitățile în domeniul securității cibernetice în 2023”, organizat astăzi în București de Camera de Comerț Elveția-România în parteneriat cu Swiss Webacademy, Microsoft și Team Extension, sub patronajul Ambasadei Elveției în România.

„Criminalitatea informatică este un domeniu aflat într-o permanentă inovare și cunoaște o rată foarte rapidă de dezvoltare și diversificare. Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului, pe de-o parte, și digitalizarea banilor și a operațiunilor bancare, pe de alta, sunt elemente care au dus la creșterea exponențială a numărului de utilizatori și, implicit, a riscurilor de victimizare. Dezvoltarea parteneriatului cu alte instituții sau organizații, care pot contribui la eficientizarea și multiplicarea acțiunilor cu caracter preventiv, reprezintă o abordare curentă a Poliției Române în organizarea demersurilor specifice domeniului prevenirii criminalității informatice”, a declarat Sorin Ioan Stănică, comisar-şef de poliţie și șef al biroului Prevenire din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Evoluția tehnologiilor digitale este tot mai accelerată, iar tot ce poate fi calculat și previzibil va fi automatizat. Dar diversitatea și complexitatea noilor tehnologii și aplicații va aduce vulnerabilități noi și riscante.

„Spațiul digital e în plină expansiune și devine un spațiu de atac mult mai vast pentru hackeri. Acum, mai mult ca niciodată, managerii din companii trebuie să înțeleagă contextul în care trăim, amenințările din digital și măsurile strategice pe care trebuie să le ia pentru a preveni sau pentru a face față unui atac când acesta se produce. Și asta nu mai este doar treaba specialiștilor. Ea a devenit deja problema noastră a tuturor”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și liderul grupului Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România (CCE-R).

Totodată, munca de acasă sau munca în regim hibrid din ultimii ani a crescut riscul amenințărilor informatice pentru companii. Un procent de 81% dintre liderii departamentelor de securitate informatică afirmă că organizația lor a început să implementeze sau are în prezent un mediu de lucru hibrid și 91% plănuiesc ca organizațiile lor să facă tranziția completă la acest model în următorii cinci ani, arată rezultatele unui studiu recent realizat de Microsoft,  în cadrul căruia au fost intervievați peste 900 de Chief Information Security Officers.

„Peisajul securității cibernetice continuă să evolueze, iar modelul Zero Trust este acum imperativ pentru organizațiile care doresc să se protejeze, asigurând și flexibilitate angajaților pentru a fi productivi. Implementarea Zero Trust înseamnă tranziția de la încredere implicită – unde se presupune că întreaga rețea internă este sigură – la un model care presupune verificarea în mod explicit a întregii infrastructuri, pe baza tuturor semnalelor disponibile. Microsoft a creat un model de maturitate Zero Trust care ajută companiile să aleagă cele mai potrivite politici de securitate pe baza profilului lor. Conform raportului nostru, Cybersecurity trends in Central and Eastern Europe, 65% din companiile din România au implementat sau au ca prioritate implementarea telemuncii pe baza unei arhitecturi de securitate implicită, pentru care Microsoft recomandă o abordare de tip Zero Trust”, a declarat Eugen Rusen, Security Cloud Solution Architects Lead CEE în cadrul Microsoft.

Chiar dacă marile companii de tehnologie din întreaga lume au anunțat planuri de restructurare masive în ultimele luni, specialiștii IT din România sunt la mare căutare, iar cererea de experți în securitate cibernetică este în creștere.

„Departamentele de inginerie și de dezvoltare software sunt încă foarte active în marile companii de tehnologie. În plus, startup-urile profită de restructurările făcute de marile companii și angajează dezvoltatori software de top care poate nu erau la fel de accesibili înainte. Nevoia de inovare va exista în continuare, iar dezvoltatorii de top vor fi întotdeauna la mare căutare. În ceea ce privește securitatea cibernetică, am observat într-adevăr o creștere a cererii pentru aceste servicii. Piața IT din România este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est, iar securitatea cibernetică este o componentă cheie a sectorului IT&C de aici”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei de servicii IT Team Extension și liderul grupului IT în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, de la un an la altul

Florin Antonescu
-
0
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, de la un an la altul

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în 2022 și-a depășit toți indicatorii economici prevăzuți la începutul anului și își susține afirmația cu argumentele rezultatelor înregistrate.

Venituri cu 17,9% mai mari decât nivelul planificat

Romsilva a obținut anul trecut venituri de 3,3 miliarde de lei, cu 17,9% mai mult față de bugetul de venituri și cheltuieli planificat. Profitul brut înregistrat a fost de peste 500 de milioane de lei, de unde fusese prevăzut la 50 de milioane de lei. Cheltuielile au depășit cu doar 1,8% față de programul inițial. Cifra de afaceri înregistrată, 3 miliarde de lei, s-a situat cu 20% peste nivelul stabilit. Din activitățile conexe silviculturii, Romsilva a obținut, în primele 11 luni ale anului trecut peste 34 de milioane de lei: vânătoare și valorificarea cărnii de vânat – 5.060.303 lei, vânzarea fazanilor vii – 969.550 de lei, valorificarea păstrăvilor de consum – 9.249.930 de lei, fructe de pădure – 11.044.541 de lei, trufe – 5.296.200 de lei, plante medicinale – 2.687.828 de lei, ciuperci – 235.805 lei.

Continue

Patriotism și patriotism economic. Ce este patriotismul, dar cel economic?

Mircea Coșea
-
0
Patriotism și patriotism economic. Ce este patriotismul, dar cel economic?

Patriotismul este, conform definiției DEX, sentimentul de dragoste și devotament față de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei.

Mai putem vorbi, în România secolului XXI, membră a UE și a NATO, acoperită de una dintre cele mai performante rețele de net și de social media, de patriotism? Mai suntem noi, românii, animați de acel sentiment al dragostei și al devotamentului față de patrie și popor?

Da, cred că încă mai suntem patrioți deși ne-am adaptat acest sentiment la alte repere decât cele din deceniile sau poate chiar secolele trecute. În mentalul și sufletul nostru poate suntem mai apropiați de ceea ce reprezintă pentru atașamentul nostru la patrie ceea ce reușește Halep sau Popovici decât ceea ce au reușit Coandă sau Titulescu dar continuăm, fără nicio excepție, să ne dea lacrimile când îl ascultăm pe Nicolae Furdui Iancu cântând „Noi suntem români… noi suntem urmași de-ai lui Traian”.

Întrebarea este, măcar unuia dintre noi, românii, i-a dat lacrimile și atunci când ni s-a spus că centrala Mintia s-a vândut pe nimic deși ne era extrem de utilă, ne-au dat lacrimi când ni s-a spus că nu mai producem nici zahăr, nici suficientă carne de porc și că mâncăm pâine congelată importată din țări care au produs-o din grâul nostru? Ne-a fost zdruncinat sentimentul patriotic când vedem că de la aderarea la UE nu reușim să depășim penultimul loc pe scara dezvoltării europene? Am suferit în patriotismul nostru atunci când peste 40% din pământul agricol al patriei a fost vândut străinilor?

Oricât de patrioți ne-am considera, sentimentul nu se extinde asupra unor probleme concrete și reale ale economiei așa după cum este prezent într-o infinit mai mare măsură în zona emoțională legată de ceea ce considerăm a fi patria: tradiții, cultură, limbă, istorie și mediul familial.

Situația nu este specifică doar României. După 2000, o delimitare a ceea ce înseamnă patriotism stricto senso și patriotism denumit economic s-a făcut remarcată în politica europeană, cu predilecție în Franța.

Continue

Amintiri din viitor 2023

Daniel Apostol
-
0
Amintiri din viitor 2023

Întrebat fiind cu privire la cum va arăta economia românească în 2023, domnul Adrian Vasilescu – un senior al lumii financiare românești și al comentariilor și analizelor macroeconomice – a răspuns cu tâlc că el este bun doar la a face „profeții despre trecut și amintiri din viitor”. Preiau aici ideea din a doua parte a răspunsului său și încerc ca, pe baza a ceea ce ne amintim că s-a întâmplat în 2022, să vedem ce ne putem spune că s-ar putea întâmpla în 2023. Cert este că 2022 a luat sfârșit cu o etichetă nefastă lipită în frunte: un „an haotic”.
Anul 2022 începuse cu o suită de amenințări la adresa economiei globale care, odată cu parcurgerea lunilor din an, au depășit cele mai pesimiste enunțuri inițiale, agravând și accentuând șocurile produse pe mai multe planuri și în mai multe sectoare: în economia globală, în relațiile geopolitice mondiale, în piețele financiare, în piața muncii și la nivelul profund al fiecărei societăți. Am început anul 2023 cu foarte multe întrebări fără răspuns, mai multe chiar decât anul trecut. Nu am scăpat încă de pandemie, ba chiar impactul economic al acesteia este încă prezent în piețele de producție din toată lumea, în valoarea produselor și în distribuția lor în piețele de desfacere ale lumii.

prima amenințare fusese impactul pandemiei de COVID-19, care înghețase lanțurile de aprovizionare și pusese frână brutală creșterii economice globale. Dar de pandemie nu am scăpat încă: ba chiar, potrivit unui studiu al Universității din Hong Kong și citat de presă, încetarea bruscă a politicii „zero Covid” în China ar putea duce la un milion de decese, pe măsură ce virusul pătrunde în profunzimea acestei țări. Impactul economic al pandemiei nu a ajuns deloc la bilanț, este încă prezent în piețele de producție din toată lumea, în valoarea produselor și în distribuția lor în piețele de desfacere ale lumii. COVID-19 este încă printre noi, va fi și în 2023 și la fel va fi și impactul său economic.

Continue

Spiritul Antreprenorial și viitorul

Vasile Pușcaș
-
0
Spiritul Antreprenorial și viitorul

În vremuri de criză precum acestea pe care le trăim astăzi oamenii sunt bucuroși dacă trec cu bine ziua prezentă și doar în treacăt se întreabă cum va fi ziua de mâine. Cel mai adesea sunt convinși că mâine (viitorul) nu va fi foarte diferit de azi (prezent și trecut). A trăi de azi pe mâine a devenit o filosofie de viață conform căreia lumea percepe că este permanent în prezența unor diverse amenințări și incertitudini. Motiv pentru care nu-și proiectează existența decât pe termen scurt, viziunile de durată medie și lungă fiind considerate mai degrabă scenarii SF. Trăirea în cotidianul de acum ne absoarbe aproape întreaga energie vitală, făcându-ne să ne concentrăm preponderent asupra supraviețuirii. Desigur, crizele sunt văzute ca excepții de la normalitate și cei mai mulți le consideră situații trecătoare. Din păcate, tot mai numeroși gânditori contemporani ne sfătuiesc să vedem multicrizele drept o „nouă normalitate”. Ceea ce nu ar trebui să ne blocheze mintea în timpul prezent (ca rezultantă a unui trecut mai apropiat sau mai îndepărtat) și nici să fim dominați de aspirația trăirii doar a zilei de mâine (ca viitor imediat), ci să luăm starea de criză ca un dat/fapt care necesită o soluționare pozitivă nu doar azi, ci și în viitorul mai îndepărtat sau, cum se mai spune,să transformăm criza într-una sau mai multe oportunități în durată. Spiritul antreprenorial este cel care a dus înainte istoria modernă a omenirii și a privit mereu spre viitor, legând organic gândirea creatoare și acțiunea constructivă. Sunt convins că pe acesta trebuie neapărat să ne bazăm pentru a ieși din criză!

Homo Sapiens vs Homo Deus?

Îndemnul meu la proiecția și construcția viitorului nu vine din simple considerente psihoculturale. Eu cred că este o datorie permanentă a noastră, ca ființe umane, să nu fim impresionați doar de trecut și prezent. Aduc în sprijinul meu și expunerea istoricului Yuval Harari care, cu un deceniu în urmă, în celebrul volum Sapiens (2011), ne avertiza că prima și foarte importanta revoluție pe care a înregistrat-o istoria omenirii este revoluția cognitivă, constând în apariția Pomului Cunoașterii, atunci când Homo Sapiens a deprins abilitatea nu doar de a percepe realitatea înconjurătoare, ci și de a comunica despre lucruri imaginate. Miturile, legendele, zeitățile, religiile au rezultat din această nouă capacitate a omului de a spune despre entități imaginare pe care le-au receptat și colectivitățile. În felul acesta s-au format structuri și ordini sociale, până la instituțiile moderne din zilele noastre. Este de precizat însă o chestiune: importantă pentru devenirea istorică a lui Homo Sapiens nu a fost doar capacitatea de a spune o poveste, ci mai ales de a convinge grupuri, comunități să creadă. Aceasta a dus la asocierea a milioane de indivizi pentru cooperare și acțiune în vederea realizării unor obiective comune. În limbajul academic de azi am zice că s-a propus un „construct social” sau o „realitate imaginată”. Ceea ce nu înseamnă o falsitate, ci proiecția unei realități în care lumea crede, ajungând la o credință comună care se poate transforma într-o voință a tuturor de a construi o anumită realitate socială. De aici a rezultat evoluția socială (schimbare după schimbare), prin transmiterea Pomului Cunoașterii de la o generație la alta. SCHIMBAREA este principalul proces pe care-l reconstituie Istoria și-l transmite spre înmagazinare în conștiința socială, expunând caracteristicile spiritului omenesc.

Datorită Pomului Cunoașterii, omul a devenit cea mai puternică ființă de pe planetă, fiind capabil să realizeze creații impresionante, dar și distrugeri catastrofale. Prin revoluția științifică, demarată cu câteva veacuri în urmă, Homo Sapiens a ajuns la cuceriri incredibile care merg până la a imagina viața și creierul în lumea anorganică, ceea ce poate duce chiar la schimbarea lui Homo Sapiens însuși, prin intervenția asupra emoțiilor și dorințelor lui. Sau, cum afirma același Yuval Harari, într-o altă carte (2015), Homo Sapiens poate fi tentat să devină Homo Deus, eliberându-se de trecut și de tot ce a stat la baza evoluției lui, crezând că poate evada și din ecosistemul din care a făcut parte din timpuri imemoriale. Și este evident că secolul al XXI-lea a adus nu doar digitalizarea, Google și Facebook etc., dar și avansul algoritmilor în gândirea și emoțiile omului, transpunerea acestora în lumea datelor propunând o nouă concepție existențială, cea a „dataismului”(Y. Harari, Homo Deus, Vintage Books, London, 2017). Noua dogmă a dataismului, crede Harari, poate să facă din Homo Sapiens ceea ce acesta a făcut altor animale din ecosistemul căreia încă-i aparține. Desigur, deocamdată astfel de presupuneri pot fi trecute la categoria „amintiri despre viitor”, dar ele ridică serioase întrebări despre căile pe care va evolua omenirea în deceniile și veacurile următoare. Iar una dintre aceste interogații despre viitor ne poate duce cu gândul la ceea ce a imaginat, cu peste două veacuri în urmă, Mary Shelley, atunci când a publicat Frankenstein, celebra profeție care avertiza cum un om de știință care și-a propus să creeze o ființă cu totul extraordinară a dus la apariția unui monstru.

Continue

Drumul către fascism

Economistul
-
0
Drumul către fascism

Joseph E. Stiglitz
Laureat al premiului Nobel pentru economie

Continue

Război și populism

Economistul
-
0
Război și populism

Nina L. Khrushcheva
Profesor de afaceri internaționale la The New School

Continue

Misterul economiei pe timp de război

Economistul
-
0
Misterul economiei pe timp de război

Beata Javorcik
Economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Continue

Vor face băncile centrale ceea ce este necesar?

Economistul
-
0
Vor face băncile centrale ceea ce este necesar?

Carmen M. Reinhart
Profesor al Sistemului Financiar Internațional la Harvard
Kennedy School

Continue

Uniți pentru umanitate

Economistul
-
0
Uniți pentru umanitate

Annalena Baerbock
Ministrul Afacerilor Externe al Germaniei

Continue

O pandemie a datoriei

Economistul
-
0
O pandemie a datoriei

José Antonio Ocampo
Ministrul de finanțe și credite publice din Columbia

Continue

O iarnă diplomatică?

Economistul
-
0
O iarnă diplomatică?

PS Quarterly prezintă în mod regulat previziunile unor gânditori de vârf și comentatori cu o poziție unică față de un subiect de interes global. După un an tumultuos, definit de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, revenirea amenințării nucleare, creșterea tensiunilor între puterile globale, criza economică și umanitară și lipsa continuă de acțiune din partea multor organisme de guvernare globală, contribuitorii din acest trimestru au fost rugați să răspundă – printr-o poziție favorabilă sau contrară – la următoarea afirmație:

„După un an marcat de război și conflict geopolitic, eforturile pentru instaurarea păcii și diplomația vor înregistra o redresare în 2023”.

 

Continue

Războiul din Ucraina și securitatea asiatică

Economistul
-
0
Războiul din Ucraina și securitatea asiatică

Yuriko Koike
Guvernatorul orașului Tokyo

Continue

Navigând prin furtunile perfecte economice

Economistul
-
0
Navigând prin furtunile perfecte economice

Sri Mulyani Indrawati, Ministrul de finanțe al Republicii Indonezia

Continue

Comerț rezilient

Economistul
-
0
Comerț rezilient

Janet L. Yellen
Secretarul Trezoreriei Statelor Unite

Continue

Reziliență sau recesiune? Sau și una, și alta?

Daniel Apostol
-
0
Reziliență sau recesiune? Sau și una, și alta?

Lumea pare a fi resemnată în fața recesiunii care stă să lovească economia mondială, dar se întreabă în același timp cât de mare este capacitatea ei de a se redresa. Majoritatea analiștilor și a factorilor de decizie din piețele financiare internaționale acceptă că 2023 fie va fi un an cu o slabă creștere economică globală, fie va fi anul aterizării forțate a acesteia.

Unii sunt ceva mai optimiști – precum analiștii de la Deutsche Bank – și consideră că ne paște o recesiune de scurtă durată, dar care va fi totuși dureroasă, subliniind că inflația galopantă persistentă în combinație cu încetinirea creșterii economice și cu constrângerile cheltuielilor publice va fi o probă dificilă atât pentru oameni, cât și pentru guverne. Iar căderea sau adâncirea în sărăcie și agravarea inegalităților sociale vor deveni un subiect din ce în ce mai mare care va reclama intervenții imediate din partea liderilor de state și guverne.

Sunt însă unele voci care mizează pe reziliența economiilor, adică pe capacitatea acestora de a rezista șocurilor și de a se redresa în timp scurt după asimilarea lor. Potrivit acestor voci, o creștere economică înfrânată în 2023 nu se traduce neapărat în slăbirea piețelor financiare, care  s-ar putea dovedi mai rezistente chiar decât au fost anul trecut. Catherine Keating, CEO la BNY Mellon Wealth Management, menționa „o probabilitate de 70% pentru o recesiune globală, dar va fi probabil ușoară și de scurtă durată. Cu toate acestea, piața nu a stabilit încă prețul pentru aceasta, motiv pentru care ne așteptăm ca volatilitatea să continue în prima jumătate a anului 2023”.

Mulți sunt de acord că economia globală a început un prim trimestru slab, atât timp cât țările europene și SUA sunt prinse în continuare „între o politică monetară restrictivă care reduce atât inflația, cât și economia și o politică fiscală expansivă menită să susțină economia și să atenueze efectele crizelor actuale, mai ales ale crizei energetice”.

Galopul prețurilor rămâne așadar subiectul dominant. Este puțin probabil ca inflația să revină curând la nivelurile relativ scăzute de dinainte de pandemia de Covid-19. Energia rămâne în continuare un mare motor al creșterii alarmante a prețurilor. Inflația din 2023 ar putea fi, de asemenea, mai mare decât se preconizează, tocmai din cauza impactului costurilor ridicate ale energiei asupra prețurilor altor bunuri și, prin urmare, asupra inflației de bază. Ceea ce va impune băncilor centrale să intervină chiar mai puternic decât până acum, sau cel puțin să-și mențină politica monetară strictă inițială.

Așa cum sublinia recent Anne Richards, CEO Fidelity International, impactul evenimentelor din 2022 se va face simțit mult timp și anul acesta, iar principalul impact, din perspectivă financiară, este „schimbarea regimului monetar, de la unul care susține piețele globale la unul care se concentrează pe îmblânzirea inflației”.

Pe deasupra, știm bine că incertitudinea geopolitică, decuplarea treptată a economiilor mari de rețelele globalizate de aprovizionare și riscul unei scăderi economice au la rândul lor un șoc direct asupra cheltuielilor de consum, mai ales asupra consumului populației, iar tocmai gospodăriile se dovedesc a fi cel mai puțin reziliente în cazul unei aterizări dure a economiei.

Reziliența în fața recesiunii rămâne probabil necunoscuta lui 2023.

Întoarcerea sfârșitului istoriei

Economistul
-
0
Întoarcerea sfârșitului istoriei

de Sergei Guriev
Rector Sciences Po

Continue

Saadia Zahidi ne spune mai multe…

Economistul
-
0
Saadia Zahidi ne spune mai multe…

În această ediție a Say More, PS discută cu Saadia Zahidi, director general și șef al Centrului pentru Noua Economie și Societate din cadrul Forumului Economic Mondial.

Continue

Este eșecul economic un eșec economic

Economistul
-
0
Este eșecul economic un eșec economic

Angus Deaton
Laureat al premiului Nobel pentru economie

Continue

Recomandările PS pentru iarna 2022

Economistul
-
0
Recomandările PS pentru iarna 2022

Continue

Introducerea editorilor

Economistul
-
0
Introducerea editorilor

Editorii PS

Continue

Este China de azi Uniunea Sovietică de ieri?

Economistul
-
0
Este China de azi Uniunea Sovietică de ieri?

de Guo, Lector senior de strategie la Școala de Afaceri a Universității Brunel și
Chenggang Xu, Cercetător senior la Centrul Stanford pentru Economia și Instituțiile Chinei din cadrul Universității Stanford

Continue

Tsunamiul de argint

Economistul
-
0
Tsunamiul de argint

Hippolyte Fofack
Economist-șef și director de cercetare la Banca Africană de Export-import

Continue

Lupta globală pentru supremație tehnologică

Economistul
-
0
Lupta globală pentru supremație tehnologică

Eric Schmidt, Președintele Comisiei Naționale de Securitate pentru Inteligență Artificială

Continue

Absolvenți de învățământ superior

Economistul
-
0
Absolvenți de învățământ superior
Continue

45% dintre români consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România

Economistul
-
0
45% dintre români consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România

INSCOP Research a realizat la comanda Universității din București primul sondaj efectuat în România privind reziliența națională. Sondajul s-a desfășurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universității din București, în cadrul unui proiect finanțat prin competiție națională de grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020–1076.

38%

38% din cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză.

38% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Localitatea mea este pregătită pentru situații de urgență și de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică: Tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reușesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariații la stat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv regiunile Vest și Sud-Est. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din București și din urbanul mare și foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniștii.

45%

Aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.

Sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievați. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația dată mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, salariații la stat, persoanele fără ocupație, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare și foarte mare sunt în dezacord cu afirmația într-o proporție mai mare decât media populației.

Continue

Hotărârea Consiliului Administrativ al BNR pe probleme de politică monetară din 9 februarie 2023

Economistul
-
0
Hotărârea Consiliului Administrativ al BNR pe probleme de politică monetară din 9 februarie 2023

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 9 februarie 2023, a hotărât următoarele:

  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
  • menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.

Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influența scăderii considerabile a prețului combustibililor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccelerat ușor creșterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar și al creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută și la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul III 2022 și într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la sută, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată și în acest interval.

Creșterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică, cu contribuția principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanță apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populației. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul III, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, alături de continuarea accelerării puternice a creșterii volumului lucrărilor de construcții. Producția industrială și-a reaccentuat însă contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecința accelerării creșterii anuale a deficitului comercial și a celui de cont curent. Dinamica celui din urmă a receptat însă și influențele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutățire a evoluției pe segmentul veniturilor primare.

Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata șomajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în luna decembrie, de la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a prelungit în debutul anului 2023 tendința de descreștere graduală evidențiată în semestrul II 2022, iar redresarea intențiilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut și în condițiile unor evoluții divergente la nivel sectorial.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreșteri – relativ în linie cu evoluțiile din regiune –, în contextul îmbunătățirii pregnante a sentimentului investitorilor față de piețele financiare din economiile emergente, sub influența așteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.

Pe acest fond, precum și în contextul sporirii atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda națională a continuat să se aprecieze față de dolarul USD, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condițiile încetinirii ușoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată evidențiază perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-și încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Pe lângă noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, descreșterea în perspectivă a inflației are determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste tot mai pregnante și corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, dar și influențe venite din probabila restrângere și închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând intrarea doar ușoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor.

Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative și să inducă riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

O importanță deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferențialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum și a mișcărilor de capital.

În ședința de astăzi, 9 februarie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an; totodată, s-a decis menținerea la 8,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) și la 6,00 la sută pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 15 februarie 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 21 februarie 2023, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.

Microsoft între faima Chat GPT și problemele Call of Duty

Bogdan Maioreanu
-
0
Microsoft între faima Chat GPT și problemele Call of Duty

Microsoft impresionează piețele financiare cu progresele sale în domeniul inteligenței artificiale, dar se confruntă cu obstacole majore în ceea ce privește expansiunea sa în domeniul jocurilor video.

Achiziția Activision-Blizzard (ATVI) de către Microsoft (MSFT) primește o nouă lovitură, de data aceasta din Marea Britanie. După procesul intentat de FTC-ul american, autoritatea britanică de supraveghere a concurenței concluzionează provizoriu că tranzacția va diminua concurența și va dăuna jucătorilor prin creșterea prețurilor și reducerea inovației.

Acțiunile Activision au pierdut ieri 3,58% pe o piață în care Google (GOOG) a scăzut cu peste 7% din cauza îngrijorărilor legate de faptul că chatbot-ul său Bard nu este precis și nu poate concura cu Chat GPT. Acțiunile Microsoft, care a investit 10 miliarde de dolari în OpenAI, compania mamă a Chat GPT, au încheiat ziua cu o mică pierdere.

Însă veștile bune în domeniul AI – inteligenței artificiale – pentru Microsoft au fost contrabalansate de concluziile provizorii ale investigației CMA – autoritatea britanică pentru concurență și piețe -, care a concluzionat că achiziția propusă de Microsoft a  Activision ar putea duce la prețuri mai mari, mai puține opțiuni sau mai puțină inovație pentru jucătorii de jocuri video din Marea Britanie. În urma investigației, CMA așteaptă răspunsuri de la „părțile interesate” pentru a răspunde îngrijorărilor până la 1 martie, iar raportul final este așteptat pe 26 aprilie 2023.

CMA a fost preocupată de cloud gaming și de exclusivitatea jocurilor. Microsoft deține deja aproximativ 60-70% din serviciile globale de cloud gaming și are și alte puncte forte importante în domeniul cloud, datorită faptului că deține Xbox, principalul sistem de operare pentru PC (Windows) și o infrastructură globală de cloud computing (Azure și Xbox Cloud Gaming). CMA a constatat provizoriu că achiziționarea unuia dintre cei mai importanți publisheri de jocuri din lume, Activision, ar reduce în mod substanțial concurența cu care s-ar confrunta Microsoft pe piața cloud gaming în Regatul Unit.

În constatările sale, CMA a menționat în mod special jocurile Call of Duty, despre care a constatat că ar stimula concurența între console. În cazul în care fuziunea reduce acest nivel de concurență, atunci ar putea duce în cele din urmă la prețuri mai mari, la o gamă redusă, la o calitate mai scăzută, la servicii mai proaste și/sau la o inovație redusă pentru jucătorii pe console, indiferent dacă aceștia joacă în prezent pe Xbox sau PlayStation. Această concluzie a CMA vine la câteva zile după ce UE a transmis Microsoft un avertisment oficial antitrust în legătură cu oferta sa de 69 de miliarde de dolari pentru Activision-Blizzard.

În urma raportului, Microsoft consideră că măsurile de remediere comportamentale din partea sa pot răspunde preocupărilor CMA, iar angajamentul său de a acorda pe termen lung acces 100% egal la Call of Duty pentru Sony, Nintendo, Steam și alții păstrează beneficiile tranzacției pentru jucători și dezvoltatori și crește concurența pe piață.

Piața globală a jocurilor a scăzut cu 4,3% în 2022, dar se situează în continuare la peste 184 de miliarde de dolari, potrivit companiei de analiză a jocurilor NewZoo. Jumătate din veniturile industriei, peste 92 de miliarde de dolari, provin din industria jocurilor mobile. Consolele de jocuri sunt pe locul al doilea, cu 28% din piață, urmate de jocurile pentru PC, cu 21%.

Dacă punem aceste date în context, înțelegem cât de importantă este achiziția Activision pentru Microsoft, nu doar pentru foarte populara franciză Call of Duty, ci și pentru mediul jocurilor mobile, unde gigantul tehnologic american nu are o prezență „semnificativă”, așa cum a menționat CEO-ul său. Activision a încheiat anul 2022 cu rezultate impresionante, înregistrând o creștere de 50% a câștigurilor față de anul 2021. De asemenea, încasările nete ale companiei au crescut cu 43%, la 3,57 miliarde de dolari. În timp ce rezultatele Activision au fost impulsionate în trimestrul al patrulea de jocul Call of Duty Modern Warfare II care a avut cele mai mari vânzări în primul trimestru din istoria francizei, Candy Crush, o franciză populară în domeniul jocurilor pentru mobil a avut o performanță record, tranzacțiile nete globale făcute în joc crescând cu 46% de la an la an. În ciuda faptului că autoritățile de reglementare investighează tranzacția, Activision a declarat că lucrează pentru a încheia achiziția de către Microsoft până la 30 iunie și că va colabora îndeaproape cu autoritățile de reglementare între timp. Prețul acțiunilor Activision a ajuns la 73 de dolari, sub cei 95 de dolari oferiți de Microsoft.

Claudiu Cazacu, XTB: Va rescrie Euro digital viitorul sistemului financiar european? 

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB: Va rescrie Euro digital viitorul sistemului financiar european? 

„Pentru UE, un Euro digital, ale cărui detalii sunt încă așteptate, ar putea fi un impuls pentru activitate, inovație și încrederea consumatorilor, cu efecte benefice pe orizont mediu și îndelungat, fiind, suplimentar, un plus pentru o mai largă utilizare internațională a Euro” constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Băncile centrale au privit cu atenție evoluțiile din domeniul cripto, și, pe lângă imensele provocări generate de tendința de a atrage proiecte netestate, investitori de diverse grade de risc și informare, cu creșteri explozive urmate de scăderi dramatice, au identificat și unele trăsături inovative.

Succesul criptoactivelor a oferit, într-un fel, un mediu de testare ,,pe viu”, nu în laborator, și a venit cu lecții importante.

Totuși, instituțiile centrale ale arhitecturii financiare nu au libertatea de a experimenta într-un fel de vest sălbatic al începuturilor, ci trebuie să se supună unor reguli numeroase. Stabilitatea sistemului financiar și încrederea cetățenilor și companiilor în băncile centrale sunt în joc.

Astfel, atunci când iau în calcul variante digitale ale monedelor proprii, băncile centrale înțeleg nevoia de a comunica din timp, și de a face pași mici, diminuând riscurile, dar fiind cu privirea ațintită la beneficii.

Direcția, însă, e destul de clară: versiunea digitală pentru Euro, lira sterlină, dolarul sau yuanul sunt pe cale să devină, sau au devenit deja, în format restrâns, realitate. 

Bănci centrale majore studiază deja de mai mulți ani introducerea unor variante digitale ale monedelor lor.

Banca Angliei a vorbit despre un orizont de câțiva ani și a afirmat recent că o decizie finală nu a fost luată. Cu toate acestea, lucrează la un plan general pentru eventualitatea în care s-ar trece la lira digitală.

Fed are un proiect în studiu pe aceeași temă.

Un dolar digital ar putea fi, de asemenea, un răspuns la posibilitatea ca China, unde PBOC a testat deja o formă de monedă digitală, să câștige în influența globală prin circulația mai liberă a yuanului digital.

Ce sunt aceste variante digitale? 

CBDC, central bank digital currency, sau moneda digitală emisă de bănci centrale (MDBC) reprezintă o nouă formă de înregistrare electronică a deținerilor de monedă.

Spre deosebire de banii actuali „electronici”, vizibili într-o aplicație online a unei bănci sau într-un cont de investiții, această monedă va avea o structură tehnică nouă, permițând o serie de operațiuni imposibil sau dificil de realizat în forma utilizată în prezent.

Într-un fel, ele pot fi privite ca îmbinând ușurința de utilizare a „criptomonedelor clasice” cu acoperirea reală furnizată de o autoritate centrală.

În cadrul discursului său de la London Business School din noiembrie, membrul Comitetului Executiv al BCE Fabio Panetta (care a și absolvit prestigioasa instituție) a avut un ton deosebit de critic la adresa criptoactivelor, pe care le considera lipsite de valoare intrinsecă.

Momentul, după colapsul unei burse majore din domeniu, fusese descris de unii din antevorbitori drept o „oportunitate” pentru jucătorii de pe piață.

Discursul său, critic atât la adresa abordării speculative a unor fonduri, cât și a modului de supraveghere a pieței cripto în general, a prefigurat, însă, noi reglementări, și posibilitatea de lansare a unui Euro digital, după un studiu îndelungat.

BCE, care a observat o scădere a procentului de utilizare a cash-ului în zona Euro în 3 ani la 59% de la 72%, are în vedere dezvoltarea unei aplicații de plăți contactless și prin coduri QR.

Aceasta ar permite consumatorilor utilizarea independentă, dar și băncilor conectarea la propriile platforme, astfel încât utilizatorii, dacă doresc, vor putea folosi aplicațiile de internet deja familiare ale băncilor.

Această interoperabilitate e un semn bun pentru băncile comerciale, care teoretic ar risca o diminuare a prezenței în piață în timp ce băncile centrale ar câștiga masiv în vizibilitate – dacă CBDC ar utiliza o formă de implementare asemănătoare celei actuale din domeniul cripto.

Un astfel de model ar însemna, însă, o complicare a funcționării actuale a sistemului financiar, unde furnizarea de credit către cetățeni și firme e lăsată pe seama intermediarilor bancari.

Ar fi o schimbare, se poate imagina, nepopulară printre bănci, și pe care, se pare autoritățile bancare centrale nu o doresc. Totuși, unele schimbări pot apărea, ușurând viața utilizatorilor de monedă digitală, dar potențial ridicând și teme de dezbatere.

Avantajele aduse de inovație au inspirat comitetul de studiu la Frankfurt, iar utilizarea offline sau plăți condiționate, pre-programate pentru atingerea anumitor condiții ar fi în lista de facilități studiate.

Ar deveni mai simplă utilizarea unor funcții oferite acum de către bănci, în special persoanelor juridice, și se poate bănui că și costul de operare ar scădea – posibil chiar spre 0. Utilizarea offline ar permite tranzacții și atunci când internetul nu este disponibil, și ar oferi de asemenea un nivel de anonimitate comparabil cu cash-ul.

O dezbatere esențială ține de axa de intimitate – transparență, una care induce întrebări dificile. 

 

Pe de o parte, autoritățile ar dori cât mai multă transparență, argumentând prin nevoia de a limita utilizările ilicite și, în subsidiar, prin avantajele asupra conducerii politicii monetare – cu atât mai informată, cu atât mai eficientă.

Pe de altă parte, consumatorii se tem de o invadare a dreptului la viață privată.

Cum ar arăta lucrurile dacă orice tranzacție de cumpărare, de bunuri și servicii, ar fi vizibile pentru autoritatea bancară, și altele asociate?

Beneficiile pentru supravegherea sistemului financiar trebuie cântărite cu atenție, și o variantă studiată ar fi de a stabili o limită de valoare peste care tranzacțiile să fie monitorizate mai atent. Interesant, băncile sunt aici de partea celor care ar putea avea de pierdut dintr-o schimbare prea abruptă. CBDC ar putea, cel puțin în parte, ,,ocoli” băncile comerciale, utilizate în prezent pentru plăți și încasări, și alte servicii.

E de presupus că băncile centrale vor oferi însă suficiente concesii, astfel încât inovațiile să nu însemne o erodare prea pronunțată a poziției sistemului bancar.

În același timp, varianta discutată asigură un rol central intermediarilor în gestiunea conturilor clienților, autentificare, operațiuni, și în trecerea de la Euro „clasic”, cash sau nu, la Euro digital.

Tehnologia utilizată ar putea avea, de asemenea, în funcție de variantă, un impact asupra mediului, deși aici există variate moduri de optimizare sau limitare. Urmează să apară detalii despre varianta efectivă aleasă, diferențele între modele fiind foarte înalte.

Un Euro digital este, în prezent, mai aproape de realitate, și, în opinia lui Claudiu Cazacu, șansele de a îl vedea în anii următori sunt ridicate. 

Anul acesta Comisia Europeană va prezenta propunerea sa legislativă, după ce studiul BCE se va încheia în toamnă și va decide dacă va trece la faza de punere în practică.

Procesul de emitere, însă, va dura, și va avea nevoie de aprobarea Parlamentului și Consiliului UE. Dacă se va aproba, va fi un instrument care va putea simplifica transferurile, extinde acoperirea bancară și reduce costurile.

Va oferi, de asemenea, un concurent pentru unele categorii de criptoactive (în special, dar nu doar, stablecoins) și ar putea veni la pachet cu reglementări care să restrângă suplimentar apetitul pentru domeniul cripto. Un orizont de 1-2 ani pentru startul primului proiect pilot nu pare greu de imaginat.

În plus, anii următori ar putea aduce diferite variante digitale de lire, dolari sau o varietate de alte monede, iar Europa nu va dori să rămână în afara „trendului”.

1...140141142...309Pagina 141 din 309

Evenimente

Mai mult

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro