Jack Ma, faimosul om de afaceri chinez care a pus bazele Alibaba, cea mai mare companie de e-commerce din China și a cincea cea mai mare companie din domeniu la nivel global, este una dintre persoanele căreia nimeni nu i-ar fi dat o șansă de reușită, dat fiind mediul nefavorabil din care provine și multitudinea de obstacole pe care a trebuit să le depășească.
Ma Yun, pe numele său adevărat, s-a născut în 1964, într-un oraș din sud-estul Chinei, în plină dictatură comunistă, într-o familie cu nenumărate lipsuri. Vizita președintelui american, Richard Nixon, din 1972, în Hangzhou, orașul natal al lui Ma, a fost prima circumstanță favorabilă pentru viitorul om de afaceri.
Uimitoarea poveste a fondatorului Alibaba
Romenvirotec 2017 – expoziţie dedicată mediului înconjurător
Romexpo vă invită să participați între 11 și 14 octombrie la Romenvirotec, expoziție internațională pentru tehnologii și echipamente de protecția mediului!
Romenvirotec a ajuns la cea de-a 24-a ediție și este una dintre cele mai importante expoziții din România dedicate mediului, fiind un eveniment de referință pentru toți cei implicați în protejarea mediului înconjurător și pentru cei care doresc alinierea la directivele UE din domeniu. Evenimentul a devenit de-a lungul timpului o platformă importantă atât pentru progresul tehnologic în domeniu, cât și pentru educarea publicului, în vederea adoptării unei atitudini responsabile față de mediu.
Romenvirotec 2017 propune o nouă abordare: Soluții inovative pentru un oraș verde, dorind să fie locul care să genereze soluțiile la problemele de mediu, modalitățile „verzi” de economisire a energiei, de reducere a poluării sau de reciclare. Pe parcursul evenimentului vor avea loc conferințe, seminarii și workshop-uri având ca tematici: eficiența energetică, folosirea resurselor regenerabile de energie, dar și progresul tehnologic din domeniu.
Prin ediția din 2017, Romexpo dorește să creeze un dialog constructiv despre normele europene în vigoare și să apropie oamenii și companiile care își dedică timpul și resursele mediului în care trăim.
Printre obiectivele evenimentului se numără:
Economisirea energiei și protejarea mediului în propria casă (soluții economice și biodegradabile pentru protecția mediului);
Reciclarea deșeurilor și folosirea produselor ecologice (protejarea mediului în timpul liber);
Protejarea mediului prin educație;
Reducerea poluării aerului, a zgomotului, izolarea fonică; construcția caselor eco/bio;
Folosirea transportului ecologic;
Folosirea echipamentelor, serviciilor și tehnologiilor de reciclare;
Tratarea și eliminarea deșeurilor medicale și alimentare;
Folosirea echipamentelor, serviciilor și tehnologiilor de tratare a apelor.
|
Program de vizitare Romenvirotec: Concomitent cu Romenvirotec, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte trei evenimente importante pentru publicul de specialitate: |
Romgaz dorește o interdependență între mediul de afaceri, mediul înconjurător și societate
SNGN Romgaz SA, o companie născută în spațiul economiei românești, unde a acumulat o experiență vastă, de mai bine de 100 de ani, în domeniul explorării și producerii de gaze naturale, a devenit astăzi o prezență puternică pe piața regională, acțiunile companiei fiind tranzacționate pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București și pe piața reglementată administrată de London Stock Exchange, sub formă de Certificate Globale de Depozit emise de The Bank of New York Mellon.
Compania desfășoară lucrări de cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, operează depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, efectuează intervenții, reparații capitale și operații speciale la sonde, asigură servicii profesioniste de transport tehnologic și produce energie electrică.
Strategia companiei vizează consolidarea poziției pe piața de profil prin identificarea unor oportunități noi de creștere și diversificare și prin îmbunătățirea performanțelor companiei. În ultimii ani, Romgaz și-a concentrat eforturile investiționale, urmând un program eficient de creștere a portofoliului de resurse și rezerve de gaz, de optimizare, dezvoltare și diversificare a activității de înmagazinare subterană și de consolidare a poziției pe piețele de furnizare a energiei.
Romgaz a încheiat Trimestrul 1 al anului 2017 în creștere față de trimestrul precedent, profitul net fiind mai mare cu 82,0%, EBIT cu 86,9% și EBITDA cu 187%. De asemenea, performanțele primului trimestru al anului 2017 sunt superioare perioadei similare a anului trecut. Ratele indicatorilor raportați la cifra de afaceri au înregistrat valori în creștere atât comparativ cu trimestrul anterior, cât și față de Trimestrul 1 al anului 2016. Realizarea unor marje ale profitului net (37,79%), EBIT (44,69%) și EBITDA (59,92%), confirmă menținerea unei profitabilități ridicate a activității societății.
Producția de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2017 a fost de 1.333 mil.mc, cu 12,5% mai mare decât cea înregistrată în trimestrul anterior și cu 3% mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului precedent. Aceste rezultate au fost obținute în condițiile în care importul de gaze naturale a crescut masiv, în T1 2017 România importând o cantitate de 675,5 mil mc, cu 460% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016, iar din stocurile de gaze ale Romgaz aflate în depozitele subterane s-a extras cu cca. 180 mil.mc mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016. La nivelul Trimestrului 1 2017, energia electrică emisă a crescut cu 92,28%, rezultată din condițiile de piață favorabile. Cota de piață a crescut de la 2,00% (T1 2016) la 3,61% (T1 2017), conform datelor Transelectrica.
Romgaz vizează dincolo de coordonarea eficientă a resurselor companiei, o abordare conștientă a interdependenței dintre mediul de afaceri, mediul înconjurător și societate, astfel rămâne același competitor serios pe piața gazelor și privește cu încredere spre noi proiecte în viitor.
Un an ecologic pentru depoluare
În virtutea numeroaselor lor capacități industriale, dintre care unele dotate cu tehnologii învechite, poluatoare, SUA, China, Rusia, Japonia, Germania, Franța și alte țări puternic industrializate contribuie substanțial la deteriorarea mediului natural, a atmosferei, apei și solului planetei. Chiar dacă, din cele 17 milioane kmp ai teritoriului Rusiei, o parte importantă este acoperită cu păduri seculare, de plămâni care oxigenează, în compensație, aerul alterat de gaze industriale toxice, în țară se produc uriașe cantități de deșeuri solide și lichide care afectează sănătatea pământului și apelor. Anual, în urma activităților industriale și gospodărești, din Rusia, rezultă 50 milioane tone reziduuri solide, din care Moscovei îi revine o cotă de 10 milioane tone. Iată de ce 44% dintre locuitorii țării consideră că diminuarea poluării trebuie să fie abordată prioritar.
Prezentare: Filosofie într-o Europă în schimbare
Editura Academiei Române a tipărit în ultimii ani o seamă de cărți ale lui Andrei Marga ce constituie premiere în cultura română și au relevanță internațională. Volumele Argumentarea (2010), The Destiny of Europe (2011), Religia în era globalizării (2013), Universitatea veritabilă (2015), Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice (2016) sunt printre acestea.
Recent, aceeași editură a reunit în volum, sub titlul Philosophy in a Changing Europe (Filosofie într-o Europă în schimbare; Editura Academiei Române, București, 2017, 306 pagini) conferințele prezentate de Andrei Marga în instituții din diferite țări. Sunt conferințe susținute la universități sau institute de cercetare avansată din Riverside (California), Leipzig, Viena (cu prilejul primirii Premiului Herder), Paris, Budapesta (cu ocazia primirii unui titlu onorific), Tel Aviv, Tokyo, QuFu-Beijing, Maribor, Montpellier, Washington DC, Beirut, Würzburg, Harvard, Roma, București (la primirea Marii Cruci de Merit a Germaniei) și altele. Noul volum oferă un tablou concludent al unor probleme de stringentă actualitate, al soluțiilor elaborate de filosoful clujean și al concepției pe care acesta a articulat-o. Publicăm în cele ce urmează coperta și prefața autorului la acest volum edificator.
Impozitul pe cifra de afaceri – declarație de impotență sau atac la economia României?
Prima tentație a fost să încep acest articol cu sintagma „de mult nu mi-a mai fost dat să văd o inepție atât de mare…”. Imediat mi-am adus însă aminte de impozitul pe gospodării, impozit la care se pare că actualul guvern deja a renunțat. Sper ca peste două luni să vorbim și despre acest subiect la timpul trecut și mai sper să nu mai avem o altă „invenție” care să ne ocupe timpul degeaba.
O să enumăr câteva din argumentele care fac din acest impozit unul extrem de nociv pentru economia românească, argumente care ar fi trebuit să facă imposibilă includerea acestuia în programul de guvernare și mai apoi votarea lui în Parlament. O să încep mai întâi cu argumentele juridice și, apoi, cu cele de ordin economic.
Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare?
Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul program de guvernare lansat săptămâna trecută. Discuțiile sunt aprinse și în contextul climatului politic în care fostul guvern a fost dat jos de propria coaliție de guvernământ, iar emoțiile sunt încă puternice. De ce? Am putea spune pentru că avem o anumită preferință politică și dorim, ca la un spectacol sportiv, să vedem cine câștigă și cine pierde.
Din punctul meu de vedere, nu se exclud astfel de variante, dar există și un răspuns mai simplu: noile măsuri fiscal-bugetare ne afectează suma veniturilor care vor ajunge în contul sau buzunarul propriu. Iar dacă reprezinți o companie, îți vor afecta planul de afaceri și profitabilitatea, chiar dacă nu este încă destul de clar cât și cum.
Integrarea Ergonomiei în managementul organizaţiei. Provocări şi oportunităţi
„Funcţiile de bază ale managementului sunt esenţiale pentru Ergonomie”
Waldemar Karwowski Fost Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Ergonomie
Ergonomie organizaţională – o nouă paradigmă
Din perspectiva tendințelor generale, destul de numeroase şi diversificate, privind dezvoltarea organizaţională şi managerială, cercetări remarcabile, relativ recente, au evidenţiat necesitatea instituirii, din raţiuni ştiinţifice, strict obiective şi operaţionale, a unui sistem de management ergonomic al cărui obiectiv principal trebuie să fie accentuarea integrării ergonomiei în managementul organizaţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât noua gândire, noua paradigmă sau conotațiile filosofice ale ergonomiei, ca ştiinţă, reprezintă o nouă provocare pentru management, provocare ce trebuie să faciliteze înţelegerea noului referenţial de explicare a performanţelor organizaţionale şi să aibă relevanţă pentru profesionalizarea activităţilor din diferite domenii de activitate, inclusiv din domeniul afacerilor unde trebuie să se treacă la o paradigmă a ergonomiei afacerilor. Din această perspectivă, se resimte nevoia accentuării relevanţei ergonomiei pentru management, a reexaminării relaţiei dintre acestea, congruenţei ergonomiei şi managementului, a abordării dintr-o perspectivă mult mai largă şi mai cuprinzătoare a sistemului organizaţional, ceea ce determină organizaţiile să adopte un stil de management cât mai modern şi proactiv.
În acest context, semnalăm apariţia în Editura Economică a lucrării „Ergonomie organizaţională”, consacrată unui domeniu ştiinţific interdisciplinar şi deosebit de complex, care tratează o problematică aparte, relativ nouă și cu recunoaștere internațională, dar mai ales cu un viitor cert.
Viața ca un joc de șansă
În cei 27 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, România, unul dintre copiii teribili ai Europei de Est, a trăit palpitant. Cunosc sentimentul pentru că am urmărit-o cu atenție în toată această aventură, fie de aproape, fie de departe, dar întotdeauna interesat să înțeleg cât mai mult din ce ni se întâmplă. Marea miză a iureșului sau era și continuă să fie procesul de modernizare. După 1990 aderarea la NATO și apoi la Uniunea Europeană, tranziția către o economie funcțională de piață și construcția de instituții care să îi asigure o guvernare coerentă ca și integrarea în ceea ce considerăm a fi ordinea liberală occidentală au fost tușele de contur ale proiectului de țară post-decembrist al României. Pentru a înțelege dimensiunea evoluției noastre probabil că avem nevoie de unele repere. În 1990, PIB al României exprimat în termeni nominali1 era de 38,9 miliarde dolari. Aceasta ne plasa pe locul 40 din 168 de țări ale lumii pentru care Banca Mondială raportează date.
Înainte însă de a privi emoțional argumentul și probabil că este foarte dificil să nu o faci, merită reamintit scopul exercițiului. Utilizăm aceste instrumente doar pentru a avea repere ale devenirii noastre și apoi să reflectăm asupra ei. Ar putea fi un exercițiu dificil, copleșitor la început, pentru că în societatea românească reflecția și dezbaterea publică sunt reflexe pe care încă le deprindem.
În martie 2004, România adera la Alianța Nord Atlantică, iar în decembrie încheiam negocierile de aderare la Uniunea Europeană care aveau a ne tranșa un parcurs clar de aderare la 1 ianuarie 2007. Așa începea aventura României în calitate de economie deschisă, interconectată și pusă în fața provocării de a utiliza politicile și instituțiile europene pentru a se conecta la procesul globalizării. Din punct de vedere economic, perioada 2000-2008 a fost una dintre cele mai prolifice în materie de creștere economică. Rata medie de avans a PIB exprimat în termeni nominali a fost 6,6% pentru această perioadă2. Aderarea la Uniunea Europeană a oferit României șansa de a gusta din beția influxurilor pozitive de capital. Investițiile străine directe au evoluat pozitiv de la 1,1 miliarde dolari în 2000 la 13,7 miliarde dolari în 2008, iar exporturile au crescut semnificativ de la 11,9 miliarde dolari în 2000 la 56,3 miliarde dolari în 20083, veniturile totale din privatizare au totalizat 7 miliarde euro, iar remitențele atingeau în 2008 valoarea de 3,9 miliarde euro față de doar 0,4 miliarde euro în 20004. Dacă ar fi să ne reamintim că în 1990 exporturile României erau de 6,4 miliarde dolari sau că PIB per capita era de 5.346 USD5, am începe să avem o idee despre impactul conectării, al mecanismelor de a genera încrederea piețelor ca și despre distanța parcursă.
Ariile protejate – efecte în sănătatea și economia societăților
Mă bucur că astăzi vorbim mult mai clar despre arii protejate în România și despre un organism care coordonează și gestionează rețeaua de arii protejate naționale, fie că vorbim despre rezervație naturală, parcuri naționale și naturale și monumente ale naturii. ANANP, o agenție care prinde tot mai mult contur de la o zi la alta, este instituția care vă asigură administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate din România” .
Ariile protejate și protecția mediului în general reprezintă o preocupare a Uniunii Europene, iar România deține cel mai valoros și diversificat patrimoniu natural din spațiul comunitar. Era nevoie de o agenție pentru arii protejate. Suntem în vizorul Uniunii și să nu uităm că, în 2009, Consiliul Europei a desemnat Parcul Național Retezat unul dintre cele mai importante arii naturale din Europa. Alături de Parcul Național Retezat și Delta Dunării și Pietrosul Mare fac parte din patrimonial mondial al UNESCO. Și acestea sunt doar câteva dintre ecosistemele valoroase de pe teritoriul României.
Primele 100 de zile ale președinției Macron
La 15 august se împlinesc 100 de zile de la instalarea președintelui Emmanuel Macron la Palatul Elysee. Iar „primele 100 de zile” au devenit în Franța un adevărat mit politic, s-a consacrat și în lume, chiar dacă legenda politică a eșuat nu o dată în superstiție nefondată. Se spune că pentru un șef de stat primele 100 de zile ale mandatului sunt decisive sau, oricum, edificatoare și de acest interval va depinde întreaga sa aventură prezidențială. De multe ori însă legenda s-a dovedit o prejudecată și chiar în Franța, unde ea s-a născut, căci bilanțul celor 100 de zile, câte a însumat reîntoarcerea lui Napoleon din insula Elba, a fost un eșec amar. În interbelic, președintele american Roosevelt a reabilitat întrucâtva conceptul, și mai ales i-a dat un înțeles mai clar: după 100 de zile de la învestitură, în 24 iulie 1933, făcând un prim bilanț al programului New Deal de ieșire din criză și relansare, liderul Americii a proclamat – și convins cu – ideea că în viața politică, pentru a reuși, trebuie acționat repede, întrucât reușita depinde în mod hotărâtor de un ritm accelerat al reformelor. „100 de zile” induce așadar un sentiment de urgență. Dar, nuanțează universitarul francez Vincent Martigny, nu neapărat printr-o acțiune imediată, ci și prin, de pildă, „a arăta că ești – și vei fi – altfel decât predecesorii tăi”. În primele 100 de zile, președintele Macron a trebuit să convingă Franța că va face în următoarele 1.725 de zile ale mandatului său de șef al statului mai mult sau mai bine decât predecesorii săi imediați în funcție – Sarkozy în două mandate și Hollande într-un cincinal prezidențial mai degrabă lamentabil ca desfășurare și rezultate.
Și mai este, în politica franceză, cel puțin după de Gaulle, obiceiul ca începutul de mandat să fie marcat prin ceva memorabil. Giscard d’Estaing a redus pragul de vârstă electorală la 18 ani (chiar dacă, după un prim mandat, tocmai cei mai tineri nu l-au reales), Mitterrand a dizolvat Adunarea Națională cu majoritate de dreapta, Sarkozy a pus la lucru, precipitat, patru proiecte de lege, iar Hollande a încercat, dar fără succes, să-și onoreze o promisiune electorală (în domeniul impozitării), chiar dacă avea majoritate parlamentară.
Macron a pornit și el pe cai mari, cu un început de semnificații care au reverberat mult dincolo de hotarele Franței. În primul rând, prin surpriza victoriei sale electorale a rupt un șir nefericit de eșecuri ale „vechiului Occident”, care a fost zguduit de Brexit, asaltat de populisme și șocat de președinția Trump. Iar în Europa a pus capăt incertitudinii, devenită pentru unii chiar teamă, că Franța se va retrage și ea din UE, iar prin aceasta Europa Unită va redeveni aspirație și nou proiect, în cel mai bun caz. În sfârșit, prin Macron prim-planul scenei naționale este dominat de o personalitate tânără, pentru unii carismatică, (încă?), necompromisă în politică și mai ales proaspătă ca imagine. Iar ascensiunea fulgerătoare a traiectoriei publice a lui Macron a înscris, ca performanțe remarcabile: 1. constituirea și impunerea în peisajul politic a unui nou partid, devenit peste noapte, în mod detașat, primul și ca audiență populară, și ca opțiune electorală și 2. victoria zdrobitoare în alegerile parlamentare a formațiunilor politice sprijinitoare ale noului președinte, ceea ce îi îngăduie să aibă acum „parlamentul său”. Configurația politică a Franței este acum, după cele două valuri electorale Macron, complet schimbată, opoziția de stânga este fărâmițată și fără perspectivă, cea a dreptei radicale profund deziluzionată și deconcertată, iar fostul centru a fost absorbit de Mișcarea pro-Macron. Cu sau fără voia sa, poate chiar peste așteptările sale, președintele Macron este, în Franța postbelică, beneficiarul uneia dintre cele mai rodnice recolte în primele 100 de zile ale sale ca șef al statului.
Economia subterană/din umbră versus economia neobservată. Scurtă retrospectivă critică privind unele dintre cele mai recente evoluții în materie – rezumat
La începutul anului 2015, experiența acumulată în materie și analiza unora dintre evoluțiile importante și desigur recente, la acea dată, evidențiau argumente multiple referitoare la existența premizelor necesare clarificării, posibil rapide, a problematicii legate de ceea ce denumeam atunci a fi economia subterană.
Pe fondul evoluțiilor general pozitive, elementul determinant al acestei concluzii se referea la constatarea că, la finele anului 2014, sistemul statistic european și, în general, domeniul statistic dispuneau de propriul sistem specific de definire, clasificare și caracterizare a ansamblului fenomenelor analizate, denumite generic economia neobservată și incluzând, ca elemente componente, economia informală, subterană și ilegală, fiecare foarte exact și riguros delimitate, astfel încât se exclud echivocul, dar și eventuale suprapuneri ori interpretări arbitrare. De asemenea, foarte important, pentru fiecare dintre componentele precizate fuseseră deja dezvoltate și aplicate metodologii specifice de estimare a dimensiunilor acestora.
În paralel, era evidentă starea de emulație manifestată în mediul academic, dar și a altor categorii de specialiști interesați, care se concretiza, specific intervalului ulterior crizei economice declanșate în anul 2008, prin accentuarea laturii practice, vizând combaterea respectivelor fenomene și a efectelor negative ale acestora.
Aceste argumente au generat concluzia pozitivă menționată, ce s-a dovedit ulterior pripită, mai ales că, deși sesizată ca atare, a fost minimalizată semnificația reală a stării de fapt legate de derularea activităților specifice subiectului în discuție pe două planuri distincte, cel oficial-instituțional și, în speță statistic, respectiv, cel academic și, în general, al preocupărilor similare derulate cu caracter individual, ignorând practic complet caracteristicile lor deosebite, uneori divergente și dificil de armonizat. În acest context, lucrarea „Economia subterană/din umbră versus economia neobservată. Scurtă retrospectivă critică privind unele dintre cele mai recente evoluții în materie” este structurată pe patru capitole, dintre care primele două reflectă, în antiteză, evoluțiile pozitive din perioada analizată (2015-2017) și, respectiv, principalul și practic primul semnal real critic în materie. Capitolele III si IV vizează extinderea observațiilor critice anterior semnalate și, respectiv, fundamentarea lor pe rezultatele analizei comparative a anumitor demersuri specifice întreprinse atât în plan instituțional, cât și în mediul academic, iar ultima parte este consacrată anumitor concluzii apreciate ca relevante pentru activitatea viitoare.
I. Principalele evoluții pozitive din perioada 2015-2017
Evoluțiile din perioada analizată, deși nespectaculoase, se înscriu pe coordonate general pozitive și constituie încă o etapă de acumulări necesare efectuării saltului calitativ anticipat, sens în care, sintetic, sunt evidențiabile următoarele:
a) consolidarea trendului de recunoaștere a importanței noțiunilor analizate și a studiului acestora, cel puțin din perspectiva faptului că nu sunt cunoscute opinii contrare și, dimpotrivă, preocupările specifice în materie s-au multiplicat;
b) varietatea preocupărilor consacrate problematicii în cauza, concretizată în articole, studii și sinteze sau chiar „manuale” în materie, editate la nivelul organismelor statistice și economico-financiare internaționale, fapt evidențiat de simpla căutare în mediul online, ce relevă multiple asemenea producții, în principal, cu privire la:
– estimarea dimensiunii fenomenelor analizate, prioritar abordată la nivelul preocupărilor individuale în materie, cu privire la diferite state sau grupări de țări și vizând perioade variate, de ordinul anilor, mergând până la mai multe decenii;
– caracterizarea relațiilor de interdependență existente între fenomenele analizate și diferite aspecte economice și sociale, așa cum sunt: stabilitatea financiară, povara fiscală, șomajul, corupția etc. sau, mai puțin obișnuite, imigrația, populația din mediul corecțional, criminalitatea „clasică” și cea „cibernetică”;
– realizarea de sinteze și analize comparative ale diferitelor modalități de abordare teoretică și practică a fenomenelor în cauză, inclusiv cu privire la metodele și mijloacele de estimare a dimensiunilor acestora și a rezultatelor astfel obținute.
Pe plan instituțional și, în speță, la nivelul statisticii, nu putem vorbi, de asemenea, de evoluții spectaculoase ori evenimente absolut remarcabile, însă nu există indicii că evoluțiile ar fi fost altfel decât în direcția așteptată și dezirabilă, mai ales că procesul derulat în materie este declarat, și în mod repetat reconfirmat, ca fiind de permanentă deschidere și în continuă perfecționare.
Unele aspecte privind creșterea absorbției fondurilor europene
Procentul scăzut al absorbției fondurilor europene în România poate fi corectat printr-o serie de măsuri care presupun noi reglementări interne cu impact în mai multe domenii.
Nu poate fi negat faptul că a existat o preocupare permanentă de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene în rândul tuturor factorilor implicați, mai ales după aderarea la UE. Cu toate acestea, pentru perioada 2014-2020 situația în acest domeniu este chiar alarmantă, România fiind la coada statelor membre, existând un risc major de dezangajare a banilor europeni. Explicațiile sunt de natură diversă începând cu lipsa sprijinului aplicanților de către autoritățile centrale și locale și terminând cu controale excesive, făcute de diverse organe, pe criterii legate mai mult sau mai puțin de folosirea fondurilor europene și soldate cu acuzații, de multe ori neîntemeiate, de evaziune sau fraudă fiscală. Această situație afectează toți operatorii economici, inclusiv întreprinderile mici și micro întreprinderile. De asemenea, când se discută de măsurile ce trebuie luate pentru creșterea absorbției, în afară de declarații de intenție se propun rezolvări care au, în majoritatea cazurilor, doar un rol formal sau limitat. Conform părerii eurodeputatului José Manuel Fernandes, coordonator al Grupului PPE în Comisia pentru bugete a Parlamentului European și fost raportor al Parlamentului European pentru Bugetul UE 2016 și pentru Fondul European pentru Investiții Strategice, România ar putea absorbi mai multe fonduri europene dacă ar face legislația în funcție de proiectele sale prioritare și nu invers. „Există reguli la nivel european și acorduri de parteneriat cu UE. Noi dăm banii autorităților la nivel național și regional, iar acestea încearcă să facă proiecte, dar se blochează în legislația națională sau regională. De multe ori, beneficiarii se trezesc în situația de a adăuga părți de care nu au nevoie unor proiecte bune și de a le strica, doar pentru a fi adaptate la legislația națională rigidă”, spune eurodeputatul. „Ca stat nu poți schimba regulile la nivel european decât foarte greu. Dar le poți schimba cu ușurință pe cele naționale, astfel încât să poți finanța fără probleme proiectele importante”, a afirmat Fernandes. Deci o primă cauză a slabei absorbții este de natură legislativă, la care se adaugă și latura organizatorică. Astfel, conform eurodeputatului român Siegfried Mureșan, „România ar trebui să aibă 10 autorități de management acreditate de Uniunea Europeană. În acest moment avem doar două. Polonia, spre exemplu, are 24 din 25 cerute”. O altă cauză ar reprezenta-o, conform opiniei dlor Pierre Moscovici și Valdis Dombrovskis, din raportul de țară al României pe 2015, corupția. Desigur că există corupție în România, care, însă, nu se compară ca dimensiuni cu multe dintre țările occidentale. N-o să mă convingă nimeni, de exemplu, că Mafia nu are nicio „contribuție” la absorbția fondurilor europene în regiunile din sudul Italiei. Toate aceste afirmații despre România au condus la o proliferare, fără egal în lume, a instituțiilor însărcinate cu combaterea corupției. N-ar fi lipsit de interes să se facă o evaluare a eficienței acestor instituții comparând cheltuielile pentru activitatea lor cu sumele aduse la buget în urma anchetelor efectuate. În România, prin aplicarea excesivă a acestei politici, s-a ajuns la o situație care afectează efectiv absorbția fondurilor europene întrucât oricărui angajat din organismele implicate în această activitate îi este teamă să semneze orice document pentru a nu fi acuzat de fapte de natură penală. În Polonia, care ne este dată ca exemplu, în cazul suspicionării unor nereguli cu utilizarea fondurilor europene are loc mai întâi o anchetă a factorilor de răspundere din instituțiile care gestionează aceste fonduri și numai în cazul în care aceste instituții recomandă intervin organele de cercetare penală. Aici, într-adevăr, ar trebui statuate niște norme în legislația noastră. O altă cauză semnalată de Comisia Europeană privind absorbția necorespunzătoare a fondurilor din România este și slaba capacitate instituțională alături de lipsa de coordonare între diferitele instituții și departamente implicate. Conform aprecierii Comisiei Europene, din cauza unei pregătiri insuficiente și întârziate a unei liste de proiecte, dificultăți de implementare vor apărea și în perioada de programare 2014-2020. Revenind la declarațiile eurodeputatului José Manuel Fernandes, ca principal remediu, ar fi identificarea proiectelor prioritare la nivel național, urmată de o modificare și adaptare a legislației naționale la acestea.
Impactul noilor propuneri de măsuri fiscale din programul de guvernare asupra companiilor
Stabilitatea și stimularea creșterii economice au ca bază și predictibilitate reglementărilor de ordin fiscal și monetar. Lipsa predictibilității va genera dezechilibre majore pe curbele eficienței remunerării factorilor (capital, muncă etc.).
Inițiativele expuse mai jos nu au fost sprijinite (din perspectiva comunicării către mediul de afaceri) de un studiu de natura cauza-efect (macroeconomic) care ar fundamenta instrumentarea (în prealabil discutată cu mediul de afaceri) aplicării unor măsuri de natura celor înșiruite mai jos. Cumulativ, înaintea revizuirii detaliate, riscurile majore sunt legate de impredictibilitatea reacției tuturor actorilor economici și pe cale de consecință, a unei ineficiențe asupra utilizării factorilor economici și perturbarea creșterii. Acestea ar fi cauzate de abordarea unui comportament ajustat la risc (înglobarea primelor de risc în marjele comerciale și costurile capitalurilor) cu consecințe asupra contracției cererii agregate pe fundalul lipsei stimulării unei creșteri de productivitate.
1. Impozitul pe cifra de afaceri
Problema: pe lângă argumentele tehnice intens circulate în mass-media (nealinierea cu directiva de TVA și cu cea privind baza comună de taxare (CCTB), efectul concret și imediat al acestei măsuri este dublarea impozitului pe profit plătit acum de către toate companiile, indiferent de proveniența capitalului, român sau străin. Spre exemplu, la o cifra de afaceri de 100.000.000 de euro și un profit de 10.000.000, impozitul plătit astăzi este de 1,6 milioane euro, iar, în varianta aplicării unei taxe de 3%, acesta va crește la 3,3 milioane de euro, deci aproape dublu. Pentru a putea face față acestei schimbări neașteptate, companiile se vor vedea nevoite să ia diferite măsuri, printre care se numără decapitalizarea lor – amânarea sau renunțarea la investițiile programate, cu un efect în lanț asupra sub-contractorilor. Dacă marile companii nu vor mai face investiții, sub-contractorii lor își vor restrânge activitatea: Suplimentar, aceștia se vor confrunta și cu efectul negativ al propagării salariului minim pe economie. Mii de companii medii și mici, cel mai probabil cu capital românesc, se vor trezi deodată silite să crească salariul minim, fără să mai aibă garanția lucrărilor (și deci a veniturilor) din care să le poată plăti. Va urma, previzibil, creșterea ratei șomajului. Un alt efect negativ al acestei măsuri este mutarea investițiilor în zonele aflate imediat lângă graniță, în țări cu un regim mai favorabil de taxare (Ungaria, Bulgaria). Astfel, o companie din România poate vinde la un preț foarte mic materiile prime unei companii din Ungaria sau Bulgaria, iar aceasta să vândă apoi produsul finit, cu marjă mare de profit, către clientul final. Cele mai multe companii vor încerca să transfere în prețuri și tarife această nouă taxă, astfel că efectul final îl va suporta întreaga populație, plătind prețuri mai mari pentru produse și servicii.
Romsilva argumentează cu date că tăierile ilegale din păduri scad
Cu argumentul cifrelor şi cu profesionalismul celui care ştie ce vorbeşte, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva demonstrează că tăierile ilegale în fondul forestier de stat pe care-l administrează sunt în scădere. Volumul acestor tăieri a fost cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului în curs comparativ cu perioada similară a anului trecut: 8.533 mc, față de 10.782 mc. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere: 2,27 milioane lei, față de 3,2 milioane lei. În fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%. În primul trimestru din 2017, Romsilva a făcut 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos (5.274 împreună cu poliția) şi a constatat 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. S-au dat amenzi de 9,8 milioane lei și s-au confiscat 4.790 mc de lemn.
Împăduriri peste plan
Romsilva a împădurit în primăvara acestui an (regenerări artificiale) mai mult decât şi-a planificat: 4.379 ha, adică realizare 114,7%. Programul de regenerări naturale a fost realizat în proporție de 104,9%, acoperind 7.233 ha. Cele mai mari împăduriri le-au făcut direcțiile silvice Suceava (1.050 ha), Maramureș (282 ha), Neamț (275 ha). Regenerări naturale de top au realizat direcțiile silvice Caraș-Severin (953 ha), Suceava (790 ha), Neamț (525 ha).
Modelul economic românesc la 10 ani de la aderarea la UE
La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, singura certitudine pe care credem că o putem enunța este aceea că ne aflăm încă în plin proces de integrare! Spre exemplu, la nivel de mentalitate, ca individ sau ca grup social, încă ne integrăm în UE, încă învățăm să fim europeni. Ceea ce nu este rău! Din punct de vedere economic, România se află în căutarea acelui model economic care să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Pentru a înțelege ce este sau ce ar trebui să fie acest model economic, vom încerca o scurtă trecere în revistă a acestui concept, urmată de prezentarea unui „portret robot” al noului model economic așa cum reies ele din documentele programatice ale Comisiei Europene. Dacă ar fi să sintetizăm, în noua societate informațională există trei mari modele de dezvoltare economică și socială1: modelul european, modelul american şi modelul asiatic. Modelul european include trei elemente: creştere economică, libertate politică şi coeziune socială; modelul american include creşterea economică şi libertatea politică, excluzând coeziunea socială, în timp ce modelul asiatic include creşterea economică şi coeziunea socială, excluzând libertatea politică. Putem chiar particulariza: modelul liberal american (caracterizat prin orientarea în masă spre realizarea succesului personal, încurajarea multilaterală a activităţii antreprenoriale și mai puțin accent pe latura socială); modelul corporativ japonez (predominarea în economie a proprietăţii corporative şi a realizărilor în domeniul managementului corporativ, cu accent pe tradiţii naţionale în organizarea relaţiilor de muncă); modelul socialismului suedez (al bunăstării generale în care rolul predominant revine statului – patron) și modelul „etatist” francez (o combinație a celorlalte modele cu un puternic accent dirijist).
Ce model ni se propune pentru viitor? Aici avem ceva concret, anume Strategia Europa 2020, adică noua strategie economică propusă de Comisia Europeană pe 3 martie 2010. Astfel, Comisia a identificat trei factori cheie pentru creșterea economică, de aplicat prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național:
Managementul la nivelul agenților economici
Analiza la nivelul agenților economici este concentrată pe IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) și întreprinderi mari și multinaționale din domenii de activitate diverse (servicii, industrie, comerț etc.), nivel la care se condensează cea mai importantă pondere a activităților economice, totodată având un impact semnificativ asupra performanței economiei naționale.
Calitatea și eficacitatea managementului practicat la nivel de firmă, comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană, sunt percepute de mai mult de o treime dintre respondenți (36,19%) ca fiind inferioare, în timp ce aproximativ un sfert (25,16%) le consideră ca fiind de același nivel și doar de 17,16% ca având un nivel superior.
Ca și în cazul administrației publice, calitatea managementului practicat în firmele din România este apreciat de cea mai mare parte dintre respondenți ca fiind aproximativ la același nivel comparativ cu anul precedent, atât pentru IMM-uri (42,81%), firmele mari (41,01%), cât și pentru multinaționale (39,13%). Procentul respondenților care remarcă o evoluție pozitivă este însă superior comparativ cu evaluarea de la nivelul administrației publice: 26,80% pentru IMM-uri, 24,75% în cazul firmelor mari și 23,94% pentru multinaționale.
În opinia respondenților, cele mai relevante puncte forte ale managementului la nivel de firmă sunt centrarea pe obținerea de performanțe și organizarea eficace a activităților, iar punctele slabe cel mai des menționate se referă la capacitate redusă de a motiva salariații din organizație și strategii și politici deficitare sau neexistente „de facto”.
Analiza rezultatelor acestei anchete aprofundate, precum și a evoluțiilor contextuale naționale și internaționale, permite formularea unor priorități pentru managementul la nivel microeconomic:
- focalizarea pe construirea unor branduri puternice de produs,
- identificarea de piețe țintă pentru export și concentrarea pe cele ce au o capacitate de absorbție mare,
- conectarea agenților economici din România la rețele și canale de distribuție internaționale,
- intensificarea activităților de cercetare-dezvoltare,
- acordarea de importanță dezvoltării durabile și sustenabilității,
- perfecționarea resursei umane,
- intensificarea inovării.
Dintre multiplele elemente prin care se pot operaționaliza prioritățile menționate, prezentăm în continuare, selectiv, pe cele pe care le considerăm esențiale pentru majoritatea agenților economici din România:
- realizarea unor programe de pregătire pentru crearea unui management performant de banking al produselor,
- promovarea produselor/serviciilor ce pot ajuta la crearea unui brand puternic românesc,
- integrarea firmei in platforme tehnologice,
- asocierea firmelor românești în rețele de firme performante,
- remodelarea activităților de formare și perfecționare a managerilor și specialiștilor în management,
- creșterea atractivității pieței muncii din România,
- amplificarea atractivității României pentru investitorii străini,
- modificarea culturii organizaționale pentru a facilita implementarea managementului bazat pe cunoștințe.
Starea și caracteristicile managementului administrației publice
Cel de al doilea nivel de analiză al demersului de diagnosticare a „stării de sănătate” a managementului din România este cel al administrației publice. Importanța acestei analize decurge din multiplele influențe directe și indirecte pe care calitatea, eficacitatea și nivelul de performanță al managementului exercitat în cadrul administrației centrale și locale le au asupra celorlalte instituții ale statului, mediului economic și de afaceri și agenților economici și, prin intermediul acestora, asupra societății, în ansamblul său.
Analiza, răspunsurile cadrelor didactice și cercetătorilor în management și cele ale managerilor și specialiștilor din firme au relevat faptul că cea mai mare proporție a acestora (46,24%) apreciază calitatea și eficacitatea managementului practicat la nivelul administrației publice centrale ca fiind de un nivel inferior comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană. Relevant în acest sens este și faptul că proporția respondenților care sunt de părere că nivelul de calitate al managementului este superior celui mediu la nivel european este de doar 7,27%.
Comparativ cu anul precedent, cea mai mare parte dintre respondenți apreciază calitatea managementului practicat în cadrul administrației publice ca fiind aproximativ de același nivel. Este de remarcat faptul că doar 12,09% dintre respondenți evidențiază o evoluție pozitivă în cazul administrației centrale, acest procentaj fiind chiar mai mic cu referirela administrația locală (8,66%).
Principalele puncte forte identificate de către respondenți la nivelul managementului administrației publice centrale sunt elaborarea de strategii și politici bine fundamentate și dezvoltarea unui sistem informatic performant, în timp ce la nivel local acestea se referă la organizarea eficace a activităților și control-evaluarea riguroasă a activităților și performanțelor. Au fost puse în evidență și un număr de puncte slabe, dintre care nelocalizarea pe priorități, organizare defectuoasă a activităților și capacitate redusă de a motiva salariații din organizație au fost cel mai frecvent menționate, atât în ceea ce privește managementul administrației de la nivel central, cât și la nivel local.
Starea de sănătate a managementului românesc în 2016
Noi avem marea problemă în România că la noi ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În alte țări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste”, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) cu ocazia prezentării studiului „Starea de sănătate a managementului din România 2016”.
Aceasta este de fapt concluzia amplei lucrări ajunse la cea de a opta ediție în care se analizează calitatea managementului din România atât la nivelul administrației publice centrale și locale, cât și în companiile private. Pentru a avea o creștere a PIB-ului potențial și implicit o rată mai ridicată de creștere sustenabilă ar trebui ca sistemul de învățământ să fie corelat cu necesitățile economiei reale, de la cel profesional și până la cel mai înalt nivel. Iar în paralel, redusă birocrația și încurajat mediul de afaceri. Pentru politicienii români, dictonul lansat de președintele General Motors, Charles Erwin Wilson, din perioada președintelui SUA Dwight Eisenhower, este mai actual ca oricând: „Ce este bun pentru General Motors este bun pentru țară”.
Într-o analiză efectuată în 2016 de către Banca Mondială referitoare la ușurința de a face afaceri în diverse țări, România se plasează pe locul 19 în ierarhia Uniunii Europene, iar la nivel mondial se plasează pe poziția 37. Țara noastră stă din păcate prost la capitolul economiei bazate pe cunoștințe și implementarea strategiei UE 2020 care reprezintă un obiectiv esențial al managementului din fiecare țară bazat pe promovarea inovării. Din acest punct de vedere, România se află în categoria a patra, ultima din UE, cu performanțe în inovare, denumită de specialiști „grupa inovatorilor modești”, alături de Bulgaria. Celelalte 26 de țări membre ale UE fac parte din grupa țărilor inovatoare mediu (14 state), grupa țărilor inovatoare „urmăritoare ale liderilor” (7 state) și grupa țărilor lideri în inovare (5 state – Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda).
În România, domeniul antreprenoriatului și întreprinderilor mici și mijlocii nu a reprezentat pentru managementul național o prioritate nici în anul 2016. Analizele efectuate în context european arată că prioritatea pentru factorii de decizie din România la toate nivelele, începând cu cel macroeconomic, trebuie să fie domeniile în care ne situăm sub media UE sau unde situația antreprenorială este modestă. Conform studiului CNIPMMR, managementul trebuie să se concentreze asupra realizării unui mediu economic favorizant afacerilor, a facilitării obținerii de credite, a promovării IMM-urilor la nivelul UE, a amplificării inovării și competențelor, a protecției și îmbunătățirii mediului ecologic, ceea ce ar amplifica performanțele economico-sociale ale României și ar reduce decalajele față de țările dezvoltate din UE.
Pedalăm sau ne prăbușim
Într-o etapă de Turul Franței, după un traseu plin de „cățărări”, favoritul cursei s-a distanțat la diferență mare de pluton, abordând un ritm de urcare alert. Pedalează susținut când, deodată, în plin urcuș, pare că ceva l-a lovit: se clatină, apoi își revine, pedalează mai departe, dar parcă nu mai are aceeași energie, viteza i-a scăzut și odată cu ea scade și distanța lăsată în urmă față de ceilalți concurenți. Riscă să se prăbușească la doar 5 kilometri de finalul cursei. Crainicul ne lămurește: a făcut crampe musculare și nici nu mai are la el doza necesară de „energy-booster”. Toată munca sa de până acum depinde de cât de mult mai rezistă ca să ajungă primul la linia de sosire și să-și încheie etapa cu succes.
România se comportă ca un biciclist neantrenat lansat în Turul Franței. Potrivit consultantului Vasile Iuga, parcursul european este ca mersul pe bicicletă, trebuie să-ți păstrezi echilibrul și să continui să pedalezi ca să mergi înainte. Odată ce ai încetat să pedalezi, te-ai prăbușit. Îmi permit să preiau metafora cu iz sportiv și să vă propun să o suprapunem peste modelul de creștere economică a României. Astăzi, România se află după circa 5 semestre de pedalat intens, în ritm amețitor și cu viteză mult mai mare decât restul plutonului european. Dar panta creșterii economice se dovedește una din ce în ce mai dificilă. România pedalează în forță însă pedalează în plin dopaj: majorarea de salarii prin decizii politice și nu prin creșterea productivității economiei, la care se suprapune relaxarea fiscală duce la pomparea de lichidități în piață și la creșterea cererii. Deci dopăm consumul imediat. Dar nu facem investiții. Există riscul să dispară sursa de dopaj care întreține ritmul alert de pedalare. Semnele deja au apărut, „crampele” atacă deja musculatura economiei românești, bugetul public este deja amenințat de dezechilibre majore. Dacă nu mai „pedalăm”, ne vom prăbuși.
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, deschidere spre mediul de afaceri
a lansat un ciclu de dialoguri academice pe teme stringente ale economiei naţionale între universitari şi exponenţi ai mediului de afaceri. Iniţiator este prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preşedinte fondator al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. Obiectivul, aşa cum l-a definit prof. univ. dr. Mircea Coşea, în calitate de coordonator al demersului, îl reprezintă „stabilirea unei legături mai intense între universitate şi mediul de afaceri, prin intermediul profesorilor, pentru introducerea a cât mai mult din problematica la zi în activitatea didactică şi de cercetare”.
Reuniunea inaugurală – la care au participat rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, profesori dintr-un spectru larg de specializări – l-a avut ca invitat pe Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni Piarom, recomandat de activitatea directă în economia reală şi implicit de cunoaşterea actualităţii concrete a acesteia.
Pivotul tematic al dezbaterii l-a constituit salariul minim pe economie, cu diversitatea de abordări curente, de implicaţii şi de efecte în perspectivă.
„Invest in Romania”, la Arad
Consiliul Naţional al Întrerpinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Arad, a organizat a patra ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”, cu scopul promovării oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. Au participat: Gheorghe Gabriel Gheorghe – secretar de stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Gheorghe Falcă – primarul municipiului Arad, Sergiu Bîlcea – vicepreședintele Consiliul Județean Arad, Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru – secretarul general al CNIPMMR, Mircea Purcaru – președintele CNIPMMR Arad. Din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au fost prezenți secretari economici, coordonatori și directori de direcții din Austria, Republica Federativă a Braziliei și Ungaria, care au adus în atenția antreprenorilor prezenți oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.
Președintele CNIPMMR, Florin Jianu (foto), a subliniat: „Ne aflăm astăzi la cea de-a patra ediție a seriei de evenimente Invest in Romania, urmând ca până la finalul anului să ajungem și în Târgu Mureș și Buzău. În cadrul edițiilor anterioare, am constatat faptul că antreprenorii locali au nevoie de o serie de instrumente pentru a-și dezvolta afacerile, cum ar fi birourile de tipul one stop shop, incubatoare de afaceri, parcuri industriale sau centre logistice pentru susținerea accesului la piețe. Astfel, trebuie să schimbăm cadrul legislativ pentru a da posibilitatea autorităților publice locale de a avea mai multe atribuții pentru a dezvolta mai mult mediul de afaceri local și, implicit, pentru a sprijini economia românească.”
S-au deschis Cursurile de civilizaţie românească ale Universităţii din Bucureşti
Cea mai veche iniţiativă a unei universităţi româneşti de a promova limba şi cultura română în lume – Cursuril de vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate de Universitatea din București – îşi desfăşoară în aceste zile ediţia 57, reunind peste 30 de tineri din 20 de ţări. „Cartierul general” şi esenţa responsabilităţii în desfăşurarea evenimentului aparţin Facultatăţii de Litere. Participanţii urmează „cursuri intensive de limba română, concepute într-o perspectivă comunicaţională, ateliere de lucru și conferinţe pe teme de cultură şi civilizaţie românescă” şi beneficiază de oportunităţi pentru documentare, cunoaştere, iniţiere de cercetări proprii. Ediţia este aşezată sub semnul împlinii a 110 ani de la naşterea lui Mircea Eliade.
La deschiderea Cursurilor de vară 2017, în sala de lectură a Facultății de Litere, participanţii au fost salutaţi de conf. univ. dr. Sorin Costreie – prorector al Universităţii din Bucureşti, prof univ. dr. Emil Ionescu – decanul Facultăţii de Litere, lector univ. dr. Gabriela Biriş, director al actualei ediţii. În calitate de director onorific al cursurilor, conf. univ. dr. Oana Murăruş – director al Centrului de Studii Românești al Facultății de Litere, a oferit o prezentare a tradiţiei ştiinţifice pe care se fundamentează Cursurile de vară ale Universităţii bucureştene, iniţiate în 1960 de marele lingvist Alexandru Rosetti, conduse la acea vreme de profesorul Boris Cazacu şi onorate de-a lungul anilor de participări de prim rang, precum Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Lauri Lindgren, Rosa Del Conte, Einar Haugen, Ladislau Galdi, Jiří Felix.
Suntem „campioni europeni” la schimbat miniştri
România este, din Europa, ţara care schimbă cel mai des miniştri şi guverne întregi, adică „are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială”, după cum arată o analiză făcută de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației (CPD) al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Analiza a avut ca obiectiv analizarea „gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE”. Concret, „a sintetizat date publice din 9 state (România, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central/federal şi cu 6 ministere centrale/federale (Educaţie, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi), iar scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine şi de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu”. România este pe locul I, „urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia”. Analiza arată că „în toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania”. Din rezultele cercetării, este de remarcat că „instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creștere a instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne”; „Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri”; în ultima perioadă (2010-2017), instabilitatea s-a accentuat la Educaţie, în schimb există mai multă stabilitate la Apărare (față de anii ’90) şi la Afaceri Externe; din 1990, doar 3 prim-minştri au avut un mandat întreg (din totalul de 14); în România există cea mai mică rezistența/„speranţă de viaţă” a unui ministru în funcţie, de aproximativ un an (în Germania, un ministru rezistă circa 3 ani în funcție.
Facilităţi pentru candidaţii admişi la Universitatea „Hyperion”
Universitatea Hyperion face înscrieri pentru anul universitar 2017-2018 la cele 7 facultăți acreditate, cu 17 programe de licență/specializări și 16 programe masterale actuale şi practice: Facultatea de Științe Exacte și Inginerești; Facultatea de Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii – cu Departamentul de ştiințe sociale și ale naturii (ştiințe politice, istorie, geografie) şi Departamentul de litere și limbi străine (engleză, franceză, japoneză); Facultatea de Științe Juridice; Facultatea de Jurnalism (foto); Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației; Facultatea de Științe Economice; Facultatea de Arte (admiterea constă în susținerea unui examen de aptitudini). La toate celelate facultăţi, „admiterea la ciclul universitar de licenţă se realizează ca medie a lucrării scrise (sub formă de test de cunoştinţe susţinut la înscriere) şi a mediei de la examenul de bacalaureat. Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă nu poate fi mai mică decât 5 (cinci)”. La masterat admiterea „constă în examene scrise, orale sau interviuri organizate la sediul facultăţii de către comisiile de admitere pentru fiecare program”, în perioada 1-30 septembrie 2017.
Candidaţilor admişi, Universitatea „Hyperion” le acordă mai multe facilități: taxele de studii se pot achita în 4 rate; reduceri de taxă şi burse pentru studenţii cu medii peste 9,50 (la anumite programe); 10% reducere pentru înscrierea a 2 membri ai familiei; 5% reducere pentru plata integrală a taxei de studii; reducerile se cumulează; târguri de joburi; întâlniri cu angajatori în cadrul stagiilor de practică și al proiectelor desfășurate; burse de stagii şi studii în Japonia şi în alte ţări; posibilităţi de angajare, după terminarea studiilor, în cadrul Universităţii şi al Institutului de Cercetare-Dezvoltare „Hyperion”. Informații suplimentare la Secretariatul General din Calea Călărași, nr. 169 (Corp A, parter) și pe www.hyperion.ro, www.bpuh.hyperion.ro, www.facebook.com/universitateahyperion.
Monitorul Curve Ultra de 49 de inchi de la Samsung este într-adevăr ultrawide
Samsung a lansat un nou monitor QLED de 49 de inchi și este, în principiu, un televizor. Monitorul CHG90 are tehnologia HDR, rezervată monitoarelor care „prezintă jocurile exact așa cum intenționau dezvoltatorii”, cu culoare și contrast îmbunătățite.
Toyota construiește o mașină de zbor care să lumineze torța olimpică în 2020
Compania auto japoneză Toyota construiește prototipul unei mașini de zbor cu intenția de a aprinde torța la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2020 din Tokyo.
VISA visează să vă transforme căminul într-o casă de marcat
Într-o lume în care putem plăti pentru bunuri cu telefonul mobil, trimite bani oricui cu o aplicație și face cele mai multe dintre cumpărături online, cardurile de credit par a fi un pic outdated. VISA încearcă să le înlocuiască aproape complet cu metode de plată mai simple, fără terminale de cărți de credit sau completarea formularelor necesare.
Anul trecut, compania a lansat un inel contactless care ar putea fi folosit pentru a plăti articolele cu un simplu gest. Inelul a fost distribuit sportivilor sponsorizați de Visa la Jocurile Olimpice de la Rio, dar nu a fost planificată comercializarea acestora.
La Bucureşti începe Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” împreună cu Centrul pentru Tineret al Municipiului București organizează Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru (F.I.S.T.) 2017, ediția a IV-a, în perioada 9-16 iulie. Participă: RADA (Royal Academy of Dramatic Art) Londra, Anglia; Russian State Institute of Performing Arts, St. Petersburg, Rusia; VSMU Academy of Performing Arts Bratislava, Slovacia; University of Arts Belgrade, Serbia; University of Theatre and Film Arts Budapesta, Ungaria; Faculty of Dramatic Arts Skopje, Macedonia; Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice – Facultatea de Teatru, Film și Dans Chişinău, Republica Moldova; Universitatea „Lucian Blaga” – Facultatea de Litere și Arte Sibiu; Universitatea de Arte „George Enescu” – Facultatea de Teatru Iași; Universitatea de Arte Târgu-Mureș; Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti.
Spectacolele sunt prezentate la Teatrul Metropolis și la Teatrul Bulandra (Sala Toma Caragiu, Sala Liviu Ciulei/ Space Studio). Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Detalii, pe https://www.facebook.com/FIST-326028391174294/.
SNSPA acordă 9 locuri fără taxă la admitere pentru absolvenţi din centre de plasament
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) acordă pentru admitere la programele de studii universitare de licenţă 9 (nouă) locuri cu scutire de taxă de şcolarizare absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din centre de plasament, în condiţiile stabilite de senatul universitar. Locurile sunt acordate în afara cifrei de şcolarizare. Prof. univ. dr. Remus Pricopie (foto), rectorul SNSPA, subliniază: „Este primul an în care oferim aceste locuri. Cred enorm în potenţialul acestor tineri. Şi mai cred că societatea trebuie să vină în sprijinul lor. Vrem să-i susţinem pentru că ştim că atât prin educaţie, cât şi prin aptitudinile şi ambiţia lor, îşi vor construi o carieră de succes”. Cele 9 locuri sunt distribuite astfel: 2 locuri la Facultatea de Administraţie Publică (1 loc la Administraţie publică, 1 loc la Administraţie europeană); 2 locuri la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice (1 loc la Comunicare şi Relaţii Publice, 1 loc la Publicitate); 1 loc la Facultatea de Management; 4 locuri la Facultatea de Ştiinţe Politice (1 loc la Ştiinţe Politice, 1 loc la RISE, 1 loc la Sociologie, 1 loc la Psihologie). Scutirea de taxa se face pentru cei 3 ani de studii. Candidaţii declaraţi admişi vor beneficia şi de locuri gratuite în cămin şi de alte facilităţi în funcţie de mediile obţinute (burse, sprijin financiar pentru procurarea de îmbracăminte etc).
În total, SNSPA scoate la concurs 750 de locuri la buget la cele 9 programe de licenţă. Detalii legate de înscrieri, număr de locuri, probe de concurs şi subiecte posibile, pe snspa.ro.
Companiile Art şi Klett Gruppe, parteneriat pentru piaţa editorială europeană
Grupul Editorial Art și Klett Gruppe din Germania, nume de referinţă în piaţa europeană de profil (125 de ani de experiență, 67 de companii în 15 țări), au semnat un parteneriat exclusiv având ca obiectiv „conceperea și redactarea de manuale școlare și de materiale auxiliare educaționale”. După cum au subliniat în context Dan Iacob, directorul general al Grupului Editorial Art, Philipp Haussmann (Germania), CEO K lett Gruppe şi Bojan Vrtaç (Slovenia), CFO Klett Gruppe Europa de Est (credit foto Cătălina Filip), este vorba despre „o afacere derulată în România, condusă din România”, cu aspiraţii spre anvergură europeană şi, mai departe, globală, prin transfer şi valorificare de expertiză. Vor fi realizate manuale în format print şi digital, materiale auxiliare pentru clase de la cea pregătitoare la a XII-a, aplicații multimedia etc., bazate pe curriculumul sistemului educaţional autohton, cu respectarea condiţiilor de participarea la concursurile curente de manuale organizate de Ministerul Educației Naţionale. Autorii pot fi români şi străini, în condiţiile – semnalate cu ocazia încheierii parteneriatului – în care domenii didactice precum limbi străine, discipline tehnice, vocaţionale etc. presupun un grad tot mai mare de tratare unitară la nivel european.
Impozitul pe cifra de afaceri va afecta companiile cu venituri de peste un milion euro
Marile companii care înregistrează venituri de peste un milion de euro vor avea de suferit de pe urma impozitului pe venit, iar una din trei va fi expusă insolvenței, potrivit unei analize realizate de Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari (AAFBR).
Studiul analizează efectele care vor apărea după introducerea impozitului pe venitul companiilor, măsură introdusă recent în programul de guvernare.
Potrivit acestuia, aproximativ jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creștere începând cu anul 2018, în timp ce 60% dintre acestea nu vor putea suporta povara fiscală suplimentară. Astfel, aproximativ una din trei companii care activează în România este expusă riscului de a intra în insolvență din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcție de venit.
„Personal, cred că ar fi mai indicată o intervenție chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real și normalizarea acestuia, conform realității. Dacă nu se înțelege și nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod greșit”, a afirmat Iancu Guda.
Potrivit studiului, impactul diferă semnificativ de la un sector la altul, în funcție de nivelul veniturilor (rulajele) și al profiturilor obținute.
„Doar două sectoare vor înregistra un nivel mediu al impozitării inferior celui actual, respectiv sănătatea și asistența socială (-6%) și tranzacțiile imobiliare (-27%)”, potrivit analizei.
După 17 ani, compania Volkswagen reintră pe piața iraniană
Grupul Volkswagen va reveni după 17 ani în Iran, a anunţat marţi cel mai mare producător auto european, transmit DPA şi Reuters.
Iranienii își vor putea cumpăra de luna viitore autoturisme Volkswagen, profitând de ridicarea sancţiunilor internaționale. Grupul german a încheiat un contract cu importatorul iranian MammutKhodro pentru livrararea modelelor Tiguan și Passat, în principal în centrele de vânzare din regiunea Teheranului, a anunțat VW într-un comunicat.
De asemenea, producătorii auto francezi Renault şi PSA Peugeot Citroen au anunţat că vor reveni în Iran după ce țara a scăpat de regimul impus de sancțiunile economice internaționale
Volkswagen, care a ieşit de pe piaţa iraniană în 2000, se aşteaptă la vânzări anuale de peste trei milioane de maşini în această ţară.
Compania Volkswagen este lider de piață în Europa și China. În aceste condiții, Iranul, cu o populație de 80 de milioane de locuitori, este o oportunitate rară de creștere. În Brazilia, vânzările au înregistrat un declin de 1,9 %, la 116.600 unităţi.
”Prin revenirea în Iran, compania Volkswagen umple un gol de pe harta sa mondială”, a declarat în comunicat Anders Sundt Jensen, directorul de proiect al companiei pentru Iran.
Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.
Tesla a livrat 47.100 de mașini în primul semestru al acestui an
Compania producătoare de autoturisme electrice, Tesla, a livrat în primul semestru aproximativ 47.100 de sedanuri şi SUV-uri, nivel inferior al estimărilor proprii.
Fondatorul companiei și CEO Elon Musk a spus că producţia de serie a automobilului Model 3 va începe în această săptămână, urmând ca în decembrie să ajungă la 20.000 de unităţi pe lună, transmite Reuters.
Reprezentanții Tesla susțin că deficitul mare de baterii proprii a redus producţia de vehicule până în iunie, dar se așteaptă ca al doilea semestru să fie mai productiv, astfel căTesla Model S şi Model X vor fi vândute mai bine decât în primele şase luni.
Majoritatea investitorilor se concentrează pe perspectivele avute de Model 3, iar unii analişti erau sceptici în privinţa lansării în iulie a producţiei, după mai multe amânări şi probleme de calitate care au afectat și lansările Model S şi Model X.
Acţiunile Tesla au crescut cu peste 60% în acest an, parţial ca urmare a aşteptărilor unui debut în forţă al producţiei Model 3, primul automobil al companiei destinat segmentului mediu al pieţei de automobile.
Tesla are o capitalizare de piaţă de 58 de miliarde de dolari, mai mare ca cea a General Motors şi Ford Motor, conform sursei citate.
Acţiunile Tesla au scăzut luni cu peste 2,5% în urma informaţiilor privind vânzările sub așteptări din primul semestru.
Numărul turiștilor s-a majorat cu 11% în primele cinci luni
Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică a crescut cu aproape 11%, la peste 3,84 milioane, în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
„Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 au însumat 3,848 milioane, în creștere cu 10,9% față de cele din perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 76,2%, în timp ce turiștii străini — 23,8% , ponderi similare cu cele din perioada similară din 2016. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (75,8% din total turiști străini), iar din aceștia 84,5% au fost din țările aparținând Uniunii Europene”, potrivit comunicatului INS.
Potrivit sursei citate, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,385 milioane, în creștere cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2016.
De asemenea, durata medie a șederii turiștilor a fost de 1,9 zile, atât la turiștii români, cât și la turiștii străini.
„Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Germania (103.300), Italia (89.000), Israel (87.900), Franța (58.000), Regatul Unit (57.500). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 de 4,288 milioane, în creștere cu 24,1% față de perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa (90,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26,5%), Ungaria (21,8%), Italia (10,4%), Germania (8,4%), Franța (5,1%) și Regatul Unit (4,9%)”, menționează sursa citată.
În aceeași măsură, numărul românilor care au plecat în străinătate pentru recreere a urcat anul acesta la 7,41 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69% din numărul totalul de plecări.
Premieră: masterat în management, politică și guvernare la Universitatea din București
Universitatea din București lansează în anul universitar 2017-2018 primul program de masterat din România în filosofie, politică și economie (PPE). Programul este derulat de Facultatea de Filosofie în parteneriat cu Facultatea de Administrație și Afaceri și se desfășoară în limba engleză. Programul este deschis cetățenilor UE, non-UE și celor ai Confederației Elvețiene, cu condiția prezentării la înscriere a unui certificat de recunoaștere a diplomei de licență de Ministerul Educației Naționale. După cum anunță Universitatea bucureșteană, „prin intermediul unei programe interdisciplinare, profesori și cercetători din cadrul celor două facultăți mai sus menționate, experți în domeniul dreptului constituțional, al științelor politice și economice oferă studenților accesul la perspective și instrumente analitice diferite din domeniul științelor sociale, economice și politice. Pe parcursul celor doi ani de studiu, studenții vor fi familiarizați cu provocările unor situații decizionale de ordin etic, economic, social, politic etc. Câteva dintre disciplinele studiate în cadrul programului de masterat sunt: Gândirea critică în științele sociale, Gândirea politică modernă, Etică și economie, Economie politică, Moralitate și drept, Filosofia socială și politică, Teoria jocurilor în economie, Moralitate, afaceri și New Media etc. Programul de masterat PPE, inițiat de Universitatea din București, preia și modelează curriculumul utilizat de la începutul anilor 1920 de universități prestigioase, precum Universitatea Oxford, London School of Economics, Universitatea Warwick, Universitatea Princeton, Universitatea Yale sau Universitatea Duke. Un model similar de studii de masterat este derulat și de alte universități europene, dintre care amintim Universitatea din Leiden, Universitatea din Lund, Universitatea din Amsterdam, Universitatea din Berna, Universitatea din Zurich, Universitatea din Praga, Universitatea din Hamburg, Universitatea din Milano etc.
Bursă de 800 lei pentru olimpicii care se înscriu la Universitatea de Vest din Timişoara
Pentru admiterea din acest an, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) asigură locuri fără taxă la oricare dintre facultăți pentru toți olimpicii naționali și internaționali distinşi cu premiile I, II, III sau mențiune, indiferent de disciplina la care au participat. De asemenea, pe durata studiilor, ei beneficiază de facilități precum: bursă în valoare de 800 lei/lună; integrarea în cele mai bune proiecte/centre de cercetare ale UVT; asigurarea costurilor de transport și cazare pentru participări cu lucrări la conferințe naționale/internaționale; cazarea gratuită în căminele Universității.
Pentru toţi candidaţii la studii în ciclul de licenţă, UVT are în acest an o ofertă de 76 de specializări de licență, în 11 facultăți: Arte și Design; Chimie, Biologie, Geografie; Drept; Economie și de Administrare a Afacerilor; Educație Fizică și Sport; Fizică; Litere, Istorie și Teologie; Matematică și Informatică; Muzică și Teatru; Sociologie și Psihologie; Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază: „Ofertă educațională a UVT este adaptată la nevoile absolvenților de liceu și ale pieței muncii. Programele educaționale sunt gândite a oferi acele competențe de care tinerii au nevoie în a-și găsi cât mai repede de lucru după finalizarea studiilor. În plus, pachetul de facilități creat pentru admiterea din acest an răspunde nevoilor multor candidați. Ne-am dorit ca prima lor experiență cu Universitatea să fie cât mai plăcută, fiind un semn al implicării pozitive de care dăm dovadă față de membrii comunității noastre”. Pe durata admiterii, candidaţii pot solicita cazare gratuită pentru trei zile în căminul C15. Funcționează şi centre de înscriere și admitere în afara Timișoarei, în perioada 11-14 iulie, la Deva, Reșița, Drobeta-Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu.
Protocol între Consiliul Naţional al Rectorilor şi Asociaţia Municipiilor din România
Asociația Municipiilor din România (AMR) și Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) au semnat un protocol de colaborare având ca obiectiv „susţinerea iniţiativelor şi acţiunilor comune dezvoltării unor programe şi activităţi cu rezultate la nivelul reprezentării şi promovării intereselor legitime ale celor două organizaţii”. Documentul a fost semnat de preşedintele AMR, Robert Sorin Negoiţă, primarul sectorului 3 Bucureşti şi de preşedintele CNR, prof. univ. dr. Mihai Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Au participat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, prim vicepreședintele AMR şi Adrian Mocioniu, primarul municipiului Slobozia, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti și prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț, rectorul Universității Româno-Americane. Ceremonia a avut loc la noul sediu al AMR din Bucureşti.
Evidenţiind colaborarea deja existentă între cele două organizaţii, primarul Robert Sorin Negoiță a subliniat: „Este important ca împreună să promovăm inițiative care, pe de o parte, să ne ajute pe noi, în administrația locală, de la prevederi care să permite deblocarea activității, în anumite situații, până la conturarea unor exemple de bune practici în administrația locală. Pe de altă parte, o zonă extrem de importantă, în care putem să colaborăm o reprezintă practica studenților, fiindcă este important ca ei să aibă contact real cu situația din administrația publică locală”. O sugestie de conlucrare, avansată de preşedintele AMR, ar fi evaluarea activităţii primăriilor cu mijloace ale cercetării academice, pe această bază, cele performante urmând să fie premiate la gala de profil din fiecare an. De asemenea, domeniul achizițiilor publice ar fi bine să beneficieze de pregătire universitară specializată, a sugerat primarul Gheorghe Falcă.
La rândul său, prof. univ. dr. Mihai Sorin Cîmpeanu a apreciat: „Pentru ambele instituții, este important să avem proiecte comune, să avem inițiative care să devină proiecte de lege și care să fie benefice”. Din perspectiva funcţiei de președinte și al Agenției Universitare a Francofoniei (care reuneşte 804 instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din 102 ţări),Preşedintele CNR s-a referit la accentul care se pune pe plan mondial pe accentuarea rolului universităţilor în dezvoltarea locală. În condiţiile noului sistem de salarizare de la noi, care aduce creşteri în administraţie, este necesară şi o creştere a pregătirii resursei umane, a subliniat preşedintele CNR.
WU Executive Academy lansează programul postuniversitar de business „Data Science”
WU Executive Academy – parte a Vienna University, cea mai mare universitate de business din Europa, lanseaza programul postuniversitar „Data Science” adresat managerilor, pentru formare în specializarea „Data Scientist”. Specializarea este definită drept „una dintre cele mai promiţătoare cariere ale viitorului, având în vedere volumul tot mai mare de date disponibile în societatea de astăzi şi nevoia de experţi capabili să le filtreze şi să le interpreteze în avantajul companiilor”. Pot participa profesionişti care doresc să optimizeze procesul de luare a deciziilor corporative, directori de conducere, manageri de produse dintr-o gamă variată de domenii: marketing, finanţe, managementul lanţului de aprovizionare, industrii precum consultanţă în management, IT, asistenţă medicală.
Programul se va desfăşura la Viena, în perioada noiembrie 2017-martie 2018, structurat în trei module de câte patru zile fiecare, cu predare în limba engleză. Metoda de lucru este interdisciplinară, cu accent pe lucrul în echipă şi pe studii de caz din companiile de unde provin participanţii.
Prof. Barbara Stöttinger (foto), decanul WU Executive Academy, subliniază: „Ca universitate, avem un interes deosebit pentru profesionalizarea meseriilor, lucru valabil inclusiv în cazul carierelor moderne precum cea de specialist în analiza datelor. Suntem mândri că putem contribui la acest proces prin intermediul programului nostru Data Science. Scopul nostru este de a furniza cunoştinţele şi instrumentele de care companiile au nevoie, luând în considerare, de asemenea, responsabilitatea socială în ceea ce priveşte gestionarea datelor.”
Maşini cu organe de simţ create de Bosch
Companiile Bosch și Sony Semiconductor Solutions au încheiat un acord de colaborare pentru crearea unor senzori video, considerate „organele de simț ale mașinilor moderne”. Dotarea cu astfel de senzori este cerută de condiții care pot apărea în faţa șoferilor, precum orbire bruscă, soare jos pe cer, ieșire din tunel într-o zi însorită, iluminat slab etc. (foto Bosch) Cercetările celor două companii vizează conceperea unor senzori video al căror avantaj este definit prin „capacitatea lor de a detecta obiectele și de a genera imagini cu o densitate enormă a informațiilor”. Senzorii video se alătură unor dotări cum sunt senzorii radar și senzorii cu ultrasunete. Aprecierea de specialitate este că „în viitor, senzorii video vor fi o componentă esențială a conceptului de senzori pentru conducere automatizată. Pentru aceasta, sunt necesare camere video care să funcționeze fiabil în caz de schimbări bruște ale condițiilor de iluminat, de la întuneric la lumină și invers. În plus, ele trebuie să aibă capacitatea de diferențiere instantanee atunci când există diferențe drastice de luminozitate în cadrul aceleași imagini captate”.
Conferinta IMM 30 iunie, „Finanțări pentru IMM si întreprinderi sociale prin programele operaționale”
Florin Jianu: „Acest eveniment a reieșit din discuțiile avute cu ministerele de resort, cu partenerii din sistemul bancar si cu diverse alte părți implicate, cu privire la nevoia de a pune pe masă soluțiile si instrumentele de Finanțări destinate IMM si întreprinderilor sociale, Finanțări prin programele operaționale. Așteptăm vesti de la autorități cu privire la aceste Finanțări. (…) Datele statistice arată că 7/10 întreprinzători se autofinanțează, fondurile naționale de finanțare sunt mai privite ca nefiind atractive. Principalele bariere sunt costurile de finanțare și lipsa de garanții. Pornind de la aceste date, construcția instrumentelor financiare este extrem de importantă, România are nevoie de un grad suplimentar de sofisticare. (…) Am văzut o paletă largă a nevoilor de finanțare în rândul IMM.
Rovana Plumb: „Vă transmit câteva mesaje cu privire la modul în care vrem să guvernăm în continuare, inclusiv cu privire la instrumentele financiare de care are nevoie mediul de afaceri. Vrem o deschidere și o transparență totală, dar vrem și o simplificare a procedurilor. Până în momentul de față, avem plătite facturi de 800 milioane de euro. Misiunea de Audit și de creditare în baza regulamentelor europene este respectată de tot ceea ce înseamnă componenta de Fonduri Europene din ministerul dezvoltării, m-am opus cu fermitate la autoritățile de audiatare care cer cât mai multe autorizări suplimentare față de ceea ce cer autoritățile europene. Vrem ca fondurile europene să fie cât mai aproape de dumneavoastră. vrem să debirocratizăm, pentru că este inadmisibil ca, în calitate de beneficiar, să completezi nu-știu-câte criterii și cerințe. (…) Nu vom mai solicita toate avizele și autorizațiile la depunerea aplicațiilor, ci la momentul contractării efective. (…)
Ilan Laufer: „Este prima conferință la care particip în calitate de ministru. Vă garantez că veți avea o relație cu ministerul care nu a mai fost până în acest momente, bazată pe colaborare și deschidere totală. Guvernul din care fac parte este guvernul asupra căruia planează cea mai mare presiune din ultimii 20 de ani să livreze promisiunile asumate. Vă aduc câteva vești din programul de guvernare: vom extin de cota TVA de 5% pentru programul Prima Casă, este la nivel de proiecție, ne dorim să fie această cotă de 5% pentru apartamente de până în 120 mp, dar să se aplice tututor celor care doresc să achiziționeze o astfel de proprietate, nu doar la prima ahciziție. Propunerea de reducere a impozitului pe venit va scădea în 2018 la 10%. De la 1 septembrie va intra în vigoare un cont destinat plății de TVA. Dorim să reducem evaziunea pe TVA, pierdem anual între 16-20 miliarde de lei. De la 1 septembrie vom crea contul SPLIT-VAT, cont separat de TVA pentru care se va lucra cu TVA, din acest cont nu se pot retrage banii, se va lucra doar pentru încasarea si virarea TVA.
Ilan Laufer: (…) StartUP Nation este un program prioritar, la fel si programul pentru internaționalizarea firmelor românești. Avem mai multe programe, lucrăm la un plan de operaționalizare a acestora, în maxim 25 de zile vom avea clarificarea acestor programe. Start-Up Nation este un program special, este important să fie susținut, pentru că va crea noi antreprenori în România, va aduce plus-valoare în economie.
„Modelul economic românesc trebuie să țină cont de cererile de pe piața muncii”
Componenta educațională și în special educația economică trebuie să stea la baza modelului economic de dezvoltare a României, atrage atenția Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București. El s-a arătat îngrijorat de slaba preocupare pentru corelarea învățământului, care este finanțat de la buget, cu nevoile reale ale pieței muncii. „Noul model românesc trebuie să pună accentul pe ceea ce cere piața muncii”, subliniază Istudor.
România, decuplată de la tendințele de pe plan mondial
„Consider că modelul economic românesc trebuie să-și fragmenteze viziunea, obiectivele generale, specifice și planurile de măsuri pe trei orizonturi de timp: scurt, mediu și lung, astfel încât să nu fie supus ciclurilor politice. Altfel nu putem avea sustenabilitate și reziliență pentru economia românească”, declară prof. univ. Gheorghe Zaman referitor la calea care trebuie urmată pentru identificarea unui model economic.
Modelul Economic așteaptă (cam mult) să fie modelat
Mințile luminate ale societății românești și în egală măsură și clasa politică au deopotrivă datoria să găsească modelul prin care vom reuși
Modelul economic românesc din ultimii 10 ani este cel al stimulării consumului. Toate politicile publice au fost și continuă să fie îndreptate spre cheltuirea banilor – publici și privați – în marea piață a consumului de produse și servicii. Creșterea economică a României – lăudabilă în valoare nominală și la un nivel record anul acesta în comparație cu celelalte state europene – este construită pe o temelie fragilă: exclusiv pe consum. În timp ce producția de bunuri și servicii nu reușește să facă față cererii interne, este evident că stimularea consumului duce la satisfacerea nevoilor – populației, mediului de afaceri și ale statului – din surse externe economiei autohtone. Adică stimulând excesiv consumul, stimulăm totodată importurile de bunuri și servicii, în defavoarea economiei naționale și a producerii de valoare adăugată pe plan intern.
Care este proiectul de țară? Încotro ne îndreptăm, dar mai ales cum anume ne îndreptăm spre ținta propusă? Care este modelul economic românesc pentru următorii cel puțin 10 ani?
Aceste întrebări sunt permanent adresabile de câțiva ani încoace și cred că nu vor deveni depășite nici în următorii 4-5 ani. Am exprimat în repetate rânduri convingerea mea că singurul proiect de țară pertinent este cel al scoaterii României de sub semnul sărăciei, eliminarea societății noastre din clasamentele europene ale celor mai mari inegalități socio-economice.
Mințile luminate ale societății românești și în egală măsură și clasa politică au deopotrivă datoria să găsească modelul prin care vom reuși acestea.
Asta este marea provocare a societății noastre, asta este și principala teză de lucru pusă pe masa de lucru de către experții ASPES, acesta este și „firul-roșu” pe care va merge Economistul abordând actualitatea economică și de afaceri.
10 teme pentru 10 ani. următorii 10 ani!
Referitor la integrarea economică a României, prof. univ. Vasile Pușcaș, fostul negociator șef al aderării la Uniunea Europeană a expus 10 teme principale care trebuie tratate din perspectiva procesului decizional statal național, a celei a administrației regionale și locale, a structurilor de piață și a managementului de companii:
1. Reinstalarea criteriilor de bază ale economiei de piață funcționale concomitent cu o codificare și aplicare eficientă a politicilor economice, financiare și sociale care să ducă la creșterea convergenței reale și la dezvoltarea durabilă a societății românești.
2. Reevaluarea și eficientizarea infrastructurii de piață, în special referitor la instituțiile care reglementează relațiile de piață, și la concepțiile și metodele de operare ale pieței unice care ar trebui și pot să deschidă noi oportunități companiilor, firmelor mici și mijlocii din România.
3. Elaborarea de strategii, politici și programe care să accelereze integrarea economică
pentru a ne înscrie pe traiectoria convergenței și competitivității. E nevoie de competitivitate societală, nu numai competitivitate economică.
Ana Birchall: Trebuie să avem curajul să modificăm ADN-ul economic românesc și să promovăm politici care să asigure creștere economică și echitate socială
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene Ana Birchall a spus că trebuie promovate politici care să asigure creștere economică și echitate socială: „Spre exemplu, fiecare leu cheltuit pentru educația copiilor noștri este o investiție în prezent și mai ales în viitor, nu o cheltuială bugetară!”.
Obiectiv strategic: renașterea industrială
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este de părere că motivul pentru care există decalaje importante între România și restul țărilor membre Uniunii Europene este modelul economic neadecvat aplicat în cele patru decenii și jumătate de comunism. În opinia oficialului, acum, perioada de recuperare a acestor decalaje va fi mult mai scurtă față de cea în care aceste decalaje au fost create.
Oficialului român spune că perioada post-decembristă se poate împărți în trei etape distincte. În primul deceniu s-au construit piețele financiare și de capital și s-a demarat procesul de privatizare concomitent cu accesul liber al capitalului străin. A doua etapă a fost caracterizată de liberalizarea circulației capitalurilor, a mărfurilor, serviciilor și persoanelor. Acest proces s-a încheiat, în linii mari, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.
După aderare a devenit evident că, economia românească „este mai degrabă complementară decât competitivă, o economie a lohn-ului, furnizoare de forță de muncă, mai degrabă stație de tranzit între țările europene dezvoltate și spațiul economic est-european ori asiatic”, a explicat Tăriceanu.
Modelul economic românesc în Uniunea europeană – O necesitate a timpurilor actuale
În primul număr – serie nouă – al publicației ECONOMISTUL în formatul de revistă periodică din ianuarie 2011, am pus în dezbatere o temă acută pentru perioada anilor de criză economico-financiară:
„Ce facem cu economia României?”.
De atunci și până în prezent paginile revistei ECONOMISTUL au găzduit o multitudine de opinii și dezbateri cu personalități ale mediului academic și universitar, ale cercetătorilor în economie, ale mediului de afaceri, ale societății civile, dar și opinii ale reprezentanților partidelor care s-au succedat la guvernarea României.
Rezultatul acestor dezbateri, dar și forumurile, conferințele, cluburile de dezbateri organizate în această perioadă de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și, cu deosebire, forumul din 23 mai 2017 de la Palatul Parlamentului au conturat ca o necesitate obligatorie pentru prezent și viitor cerința definirii și construirii unui
„MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”.
Odată cu intrarea în al doilea deceniu de integrare a țării noastre în UE, a venit timpul ca în România să se pună stop categoric situației actuale, să se treacă urgent la o restructurare, restartare și modernizare reale, generatoare de creștere și dezvoltare economică și socială.
ASPES în colaborare cu AGER, ASE, România Durabilă, în parteneriat cu patronatele, CNIPMMR, CICR, cu institutele de cercetare economică ale Academiei Române, cu reprezentanți ai societății civile, ai tineretului liceal și universitar, dar și cu ai partidelor politice parlamentare și ai Guvernului, având la bază principiile științei economice, vor elabora în a doua parte a anului 2017 și finaliza în anul 2018, odată cu sărbătorirea a 100 de ani de la făurirea statului național român, un „MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”.
Paginile revistei ECONOMISTUL vor reflecta permanent acest demers de maxim interes național.
Să ne urăm succes!
Provocări, Oportunități, Priorități
Conferința „Modelul economic românesc în cadrul UE: Provocări-Oportunități-Priorități” organizată de ASPES, AGER, ASE și România Durabilă în data de 23 mai 2017, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Senatului României, a urmărit să provoace o dezbatere care să aducă în prim-plan nevoia de a gândi, elabora, discuta și accepta, un model economic care să asigure dezvoltarea sustenabilă a României în următoarele decenii. Obiectiv care, fără falsă modestie, a fost atins.
România are o șansă reală și unică acum, la aniversarea a 100 ani de existență ca stat unitar și independent, beneficiind și de preluarea președinției UE în 2019, iar această șansă trebuie valorificată la maximum.
Această temă a fost supusă dezbaterii tocmai pentru că viitorul României depinde de capacitatea românilor de a gândi pentru ei. A te baza doar pe o situație economică favorabilă în UE sau doar pe fondurile europene ca factor de creștere poate fi periculos. Provocarea principală pentru guvern, dar și pentru întreaga țară, este:
CUM SĂ ASIGURĂM O GESTIUNE BUNĂ A ȚĂRII ȘI CUM SĂ STĂM PE PROPRIILE PICIOARE!
Cum să depășim acest nefericit 7-17-27 respectiv locul 7 în UE din punct de vedere al populației și suprafeței teritoriului, locul 17 din punct de vedere al Produsului Intern Brut și locul 27 din punct de vedere al nivelului de trai.
România, încotro? Comisia Europeană face recomandări României privind programul său de dezvoltare
Când președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker anunța 5 posibile scenarii de dezvoltare a Uniunii Europene, toată lumea cădea tacit de acord că de fapt Europa nu prea mai știe cine sau ce este și încotro se duce. Voci de economiști celebri sau de politicieni cu notorietate europeană începeau să se facă auzite dezvoltând fiecare scenariu în parte.
La București, lucrurile se petrec oarecum invers: toată lumea nu prea mai pricepe încotro va merge România, în contextul în care atât coaliția de guvernare, cât și Guvernul trec printr-o profundă criză de identitate, și asta după ce guvernul anunțase planul de reformă și de dezvoltare națională, care includea – printre multe altele – și construcția unui fond de investiții suveran. Care este modelul economic românesc? Cât de mult modelul economic românesc al următorilor ani va fi un model eminamente european, pe măsura angajamentelor la care România a continuat să facă referire în fiecare apel al ei de întărire a unității comunitare. Ce formulă magică va reuși să descopere clasa politică de la București astfel încât promisiunea de viață mai bună a concetățenilor ei să devină o realitate?
În degringolada prin care trece politica românească, cele mai clare recomandări de revenire la stabilitate par să fie recomandările de țară pe care le-am primit recent de la Comisia Europeană.
Angela Cristea, reprezentanta CE la București a vorbit despre diversitatea abordărilor economice din cadrul UE: „Avem nevoie să facem să lucreze împreună aceste viziuni diferite astfel încât Uniunea Europeană să meargă în aceeași direcție, iar direcția a fost ieșirea din criză și relansarea economică în Uniunea Europeană”. Acest lucru presupune „o creștere sustenabilă, o creștere incluzivă și o creștere inteligentă”.
Angela Cristea a analizat evoluția economiei naționale din punctul de vedere al acestor trei criterii de bază. De fapt, prima recomandare a CE se referă tocmai la sustenabilitatea creșterii economice. Întrebarea este dacă această creștere economică care ne situează pe primul loc între statele membre ale UE în primul trimestru din 2017 este cu adevărat sustenabilă. „Aș vrea să combat un mit cum că ar exista o oarecare gelozie pe creșterea din România și că poate de asta unii sunt critici vizavi de ratele acestea de creștere. Nu, asta este tot ce ne dorim de la fiecare stat membru în parte — să crească economic, să aibă o dezvoltare sustenabilă și să crească pe termen scurt, mediu și lung”, a explicat ea.
Reamintim că, după prezentarea raportului de țară al României din 2017, publicat la 22 februarie 2017, și care a evaluat progresele realizate de țara noastră în ceea ce privește aplicarea recomandărilor adoptate de Consiliul European la 12 iulie 2016, la sfârșitul lunii mai anul acesta a fost prezentată actualizarea acestor recomandări pentru perioada imediat următoare.
Un concept economic românesc scurtează cu 4.000 de kilometri distanța navigabilă dintre Marea Baltică și Marea Neagră
Lamentările (cu tot cu fatalitate) cum că românii nu au vocația creațiilor grandioase și nu pot aspira la poziții de top în ierarhii mondiale se văd serios tulburate odată cu lansarea conceptului de unire a nordului și sudului Europei printr-un canal navigabil de la Gdansk la Galați, gândit a fi cel mai lung din lume (1.900 kilometri), nu numai cu oportunități pentru țările riverane Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România, ci și cu deschideri în aria globalizării, spre țările baltice și cele scandinave, ca și spre Rusia, spre zona asiatică. Este prefigurată astfel o unire economică, după cum o caracterizează inițiatorul ei, Petru Schipor, deopotrivă vizionar și profesionist în demersul său. Începutul punerii în operă se datorează companiei sale, Ekkou VP România. Continuarea are nevoie de voință politică asumată, de investiție consecventă și (dacă se poate) de o molipsire serioasă de tenacitate și patriotism de la creatorul și promotorul conceptului.
O cale de unire economică
Nordul și sudul continentului nostru s-ar apropia cu 4.000 de kilometri grație căii navigabile concepute de Petru Schipor. Cu atât s-ar scurta drumul maritim care acum, inevitabil, dă roată conturului european. Ar fi o creație originală, gândită de inițiatorul ei prin logică proprie și prin studierea obiectivă și minuțioasă a posibilităților de valorificare a cursurilor de apă est-europene emblematice Vistula – San – Nistru – Prut, reconfigurate și, în unele locuri, pe o lungime totală de 72 de kilometri, chiar completate prin două canale tehnice de legătură cu totul noi, realizare umană.
Necesitatea concretizării proiectului este cu atât mai mare, cu cât este localizat în „zona cea mai vitregită a Europei, lipsită în momentul de față de infrastructura necesară schimburilor comerciale și comunicațiilor în pas cu vremea”, după cum o caracterizează Petru Schipor, el însuși fiu al zonei, bucovinean. Filozofează cumva rațional: „Trebuie să visăm mai mult decât suntem în stare să facem. Acest canal va deschide porțile către o altă lume, de o parte și de alta a lui oamenii se vor cunoaște, se vor împrieteni, vor face comerț, vor deschide firme, vor trăi într-un ansamblu deschis. Acest canal va însemna o formă de dezvoltare economică, de unire. El e conceput să răspundă mai mult decât unui interes național, este o expresie a globalizării, care va deschide o nouă etapă în traiul oamenilor de pe această parte a Pământului”.
Inegalitatea veniturilor
de Andrei-Florin Creţu
extras din cartea sa „Income inequality in Romania:
a comprehensive assessment”
Distribuția veniturilor la nivel global este unul dintre cele mai importante și de actualitate subiecte în rândul economiștilor, decidenților de politici macroeconomice, dar și pentru fiecare persoană în parte, fiecare individ fiind afectat într-o măsură mai mică sau mai mare de către acest fenomen. Este cert faptul că statele lumii au o economie mai prosperă în momentul actual decât în urmă cu câteva decenii, însă este aceasta și una mai egală decât în trecut? Studiile empirice neagă acest lucru. În prezent, conform datelor furnizate de către Banca Mondială, cele mai puternice două economii ale lumii, Statele Unite ale Americii și China dețin un PIB cumulat care reprezintă 36% din PIB-ul global. Dacă se lărgește spectrul statelor incluse, primele cinci economii produc mai mult de jumătate din PIB-ul mondial, primele 10 cuantifică 66% din acesta, iar primele 20 de state din punct de vedere economic au un PIB însumat care înglobează 80% din toată producția internă brută globală. Din punct de vedere al celui mai utilizat indicator al bunăstării (i.e., PIB/capita), discrepanțele sunt, de asemenea, evidente. Spre exemplu, micul stat european, Luxemburg, are un produs intern brut per capita de peste 100.000 dolari, în timp ce Somalia raportează doar 131 dolari pe cap de locuitor. Însă diferențele nu se limitează doar la un nivel comparativ între state, dar și în interiorul acestora, la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Din nou despre adoptarea euro (II)
Unde suntem după 10 ani de la aderare ne-o spun clasamentele puțin modificate față de 2007, ceea ce denotă că, probabil, nu am înțeles menirea statutului nostru de stat membru deplin și cu drepturi egale, dar și abordarea cooperării economice în cadrul Uniunii. Se pare că așteptările noastre erau îndreptate spre ceea ce trebuie să facă Uniunea pentru noi și mai puțin spre ceea ce trebuie să facem noi pentru noi înșine ca stat membru în cadrul UE. Din păcate, vorbind despre adoptarea euro de către România, am căzut în capcana acestei neînțelegeri grave, cu constatarea că nu suntem suficienți pregătiți, mai ales în ceea ce numim convergența reală.
Acest diagnostic este adevărat, dar ele denotă, parcă din ce în ce mai mult, cu trecerea anilor de la momentul aderării, că nu am înțeles complexitatea procesului integrării în dimensiunile sale, nu ca scop în sine, ci ca vehicul sau proces la care ne-am angajat cu multe speranțe pentru viitorul economic și securitatea României: (1) de obiectiv comunitar: integrarea nu vine de la sine și nici nu trebuie lăsată să se întâmple pur și simplu fără a face politici de orientare către aceasta; admiterea acestui lucru înseamnă lipsa de interese ale unei societăți, ceea ce ar fi un paradox în raport cu opțiunea politică pentru integrare.; (2) de sistem funcțional nou pentru o țară aderentă: a fi într-un sistem funcțional mai larg decât frontierele economice ale unei țări trebuie să fie o opțiune asumată în sensul că vrând să se beneficieze de efectele unei funcționalități într-un spațiu economic mai larg, România trebuie, la rândul său, să funcționeze în limitele naționale în parametrii sistemului comunitar; integrarea europeană, prin aquis-ul comunitar, demonstrează tocmai relevanța sistemului funcțional pentru ca integrarea să se manifeste, să fie sustenabilă; (3) de proces: desfășurarea acestuia urmărește, în principiu, compatibilizarea proprie – structural instituțională și funcțională – la regulile Uniunii; dezvoltarea pentru integrare, în cazul României, are evident conotația unui proces de concentrare a opțiunilor naționale spre o singură filieră sau un singur punct de trecere – spațiul comunitar; integrarea, ca proces, are și avantaje și dezavantaje, legate în principal de capacitatea de a fi participant direct sau indirect la modelarea sistemului integrat; (4) de instrument: există obiective naționale a căror realizare comportă fie opțiunea cooperării mai largi, fie decizia de a face singur ceea ce îți propui; într-o lume a interdependențelor și a vitezei de comunicare, opțiunea pentru integrare ca instrument sau vehicul s-a dovedit a fi cea mai rațională din perspectiva dezvoltării și asigurării prosperității și securității naționale pe plan european, în perioade de timp rezonabile pentru societate, dar cu condiția de a fi pro-activ și nu contemplativ la ceea ce se decide și în numele tău; (5) de mix de politici economice și o construcție instituțională: există o natură stratificată, inseparabilă, a integrării ca procesul real de dezvoltare către acest obiectiv; distingem, ca urmare, vectori de acțiuni simultane și lianți cu o dublă calitate: osmotică și permeabilă; această semnificație a integrării relevă, în final, nevoia de funcționalitate a sistemului național în ritmul sistemului integrat, nici partea și nici întregul neavând de suferit de pe urma cuplării prin pasul aderării de facto; nerespectarea acestui principiu a dus la Uniunea cu mai multe viteze, care ne sperie, omițând faptul că suntem părtași la ea.
Câteva clarificări necesare privind protecția depozitelor bancare în România
Într-un articol, publicat relativ recent pe o platformă de informații juridice, se afirmă că limita actuală de garantare a depozitelor bancare în România (stabilită la nivelul de 100.000 euro pe deponent garantat și pe bancă), precum și sfera de aplicare a protecției depozitelor au un caracter discriminatoriu. În rândurile următoare voi analiza în ce măsură afirmațiile respective sunt justificate.
Acuzațiile de discriminare
Potrivit articolului mai sus amintit, „instituirea acestei limite de despăgubire, de 100.000 euro, este discriminatorie, nimic nefiind de natură a justifica diferența de tratament juridic între un particular și o persoană juridică…, între un particular și un fond de pensii sau de asigurări de sănătate de care depind milioane de particulari, sau între un particular care deține în bancă economii de sub 100.000 euro și altul care a reușit să adune mai mult de 101.000 euro și să îi țină în depozit la bancă, în loc să îi păstreze acasă, în pericol permanent de furt sau tâlhărie”.
Garantarea depozitelor: avantaje…
Înainte de a comenta în privința acuzațiilor de discriminare, se impune să facem o mică incursiune teoretică. Conceptul ce stă la baza schemelor de garantare a depozitelor bancare, ca aranjamente instituționale ce urmăresc menținerea stabilității financiare, este ușor de înțeles: o entitate (statul, industria bancară, etc.) garantează valoarea depozitelor depuse la bănci, deci ea va restitui, parțial sau în totalitate, aceste instrumente financiare în cazul falimentelor bancare.
Cine se teme de liberalizarea pieței de gaze naturale?
Liberalizarea pieței de gaze naturale produce mari emoții în societate, politicienii se întrec în schimburi de replici tăioase, iar oamenii simpli ajung să se teamă că cineva – „piața liberă” – le va „aspira” banii din portofele. Teama societății este firească în contextul în care tema liberalizării este abordată cel mai adesea în ton populist care, în loc să lămurească și să calmeze spiritele încinse, mai tare aruncă paie pe foc. Adepții amânării liberalizării pieței de energie continuă să arate cât de mare este răul provocat buzunarului sărac al consumatorului casnic, uitând însă să precizeze și cât de mare este beneficiul adus conturilor bogate ale furnizorilor de energie. Vă propun să privim tema liberalizării pieței de gaze naturale și din altă perspectivă, mai puțin alarmistă și mai apropiată de realitate. Liberalizarea cu începere de la 1 aprilie anul curent a prețului de producție a gazelor naturale este o evoluție pozitivă, în ton cu orientarea generală de integrare europeană și cu construcția societății de piață liberă, procese pe care ni le-am asumat și la care ne-am angajat voluntar. Mai mult, liberalizarea în piața de energie electrică poate fi un exemplu că eliminarea barierelor de stat nu a produs convulsii economice, nu a introdus blocaje în business, nu a condus la falimente generate de prețul energiei. Atât consumatorii comerciali și industriali, cât și consumatorii casnici au parcurs un proces firesc de educare și de adaptare la piața liberă. Piața liberă a energiei electrice a adus, printre altele, posibilitatea clientului de a-și alege „cel mai bun preț” și i-a oferit consumatorului șansa alegerii furnizorului de energie după bunul său plac. Beneficii similare se vor regăsi odată cu liberalizarea deplină a pieței gazelor naturale. Mai ales că acest proces se produce într-un context internațional de piață extrem de favorabil: prețul mondial al țițeiului (și implicit, cel al gazelor naturale) oscilează slab într-o plajă de cotații reduse, în pofida eforturilor petro-statelor lumii de a reduce producția globală, scumpind astfel petrolul și reducându-și astfel deficitele (sau sporindu-și profitul, unde e cazul).
Inițiativa O Centură, Un Drum
China propune un nou proiect al globalizării
„Când China se va trezi, lumea se va cutremura”, ar fi spus, după unele mărturii, Napoleon, în exilul din insula Sf. Elena, în urmă cu două secole, după ce a citit cartea unui autor englez despre marea țară asiatică. Profeția împăratului se dovedește astăzi doar pe jumătate adevărată, căci dacă China într-adevăr „s-a trezit” și este cea mai puternică dintre puterile emergente ale lumii, ea nu se manifestă ca factor destabilizator pentru pacea și stabilitatea mondială. Dar ca promotor al unor schimbări planetare majore, China se afirmă tot mai evident.
De la Davos la Beijing
Prin Inițiativa O Centură, Un Drum, mai vechea sintagma Noul Drum al Mătăsii a fost propusă lumii, la Beijing, ca o variantă proprie de mondializare, în cadrele Forumului Internațional pe această temă ținut în capitala Chinei la jumătatea lunii mai. Ceea ce am putea numi pattern-ul chinez al globalizării a fost, mai întâi, anunțat de președintele Xi Jinping la Forumul de la Davos de la începutul anului, când liderul de partid și de stat nr.1 al R.P. Chineze a lansat un apel vibrant la respingerea protecționismului și promovarea fără restricții a liberului schimb. La Davos, în mod paradoxal, China comunistă a afirmat un crez mai compatibil cu consacrata economie de piață decât actuala poziție în materie a Administrației SUA, care pare să se apropie mai degrabă de protecționismul și restricțiile ce au frânat cooperarea economică internațională în vremea Războiului Rece.
Relațiile comerciale româno-germane (IV) Situații noi, probleme vechi, același hegemon – Germania
Articolul încheie seria dezbaterilor pe tema relațiilor româno-germane de după 1935. În primele trei articole, am prezentat contextul creării soldului de clearing și progresele înregistrate pe linia recunoașterii datoriei istorice. Cercetând comparativ mecanismul formării datoriei istorice și politica Germaniei din ultimii ani (în contextul frământărilor din UE), am identificat repere comportamentale (pe linia relațiilor comerciale externe) care s-au menținut chiar dacă contextele s-au schimbat profund. Concret, după mai mult de opt decenii, constatăm că profilul relațiilor comerciale internaționale ale Germaniei este fundamentat pe aceleași principii hegemonice.
1. Parcursul relațiilor româno-germane în secolul al XX-lea
Secolul al XX-lea debutează cu o intensificare a relațiilor româno-germane atât la nivel economic, cât și politic. Pe fondul Primului Război Mondial, datorită atmosferei postbelice ce domina continentul, nu doar relațiile româno-germane pierd din intensitate, Germania fiind izolată de majoritatea țărilor europene. Noua ipostază era cu atât mai nefastă cu cât situația economică precară era dublată de obligația de a plătit mari datorii de război.
Profilul comercial al Germaniei se ameliorează către mijlocul anilor ’20, când Germania dă primele dovezi de respectare a obligațiilor impuse de statele învingătoare. Totodată, instaurarea Republicii de la Weimar și implicarea acesteia în organismele internaționale au determinat ieșirea Germaniei din izolarea de după război. Acesta este momentul în care Germania reia schimburile economice și se orientează către statele din sudul și estul Europei, de unde importă masiv produse agricole (în special cereale).
La Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, doamnele universului academic au dezbătut Noua ecologie a învăţământului superior
O instituţie de top a învăţământului superior şi a cercetării româneşti – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, deţinătoare a celui mai înalt calificativ academic de la noi, Grad de încredere ridicat – a făcut dovada capacităţii de organizare a unui eveniment academic de top internaţional: Sub-Forumul purtând egida World Women University Presidents Forum (WWUPF)/Forumul Mondial al Femeilor Preşedinţi de Universităţi. Desfăşurat în perioada 1-5 iunie 2017 la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Sub-Forumul a abordat tema „Adaptability & Breakthrough: University’s Reform and Innovation in the New Ecology of Higher Education/Adaptabilitate şi progres: reformă universitară şi inovaţie în cadrul Noii Ecologii din învăţământul superior”. Au fost reprezentate la nivel de management mari universităţi din China (o delegaţie impresionantă), SUA, Japonia, Finlanda, Rusia, Coreea de Sud, Turcia, Azerbaidjan, Franţa, Spania, Serbia, Republica Cehă, Georgia, Israel, Lituania, Portugalia, Bosnia şi Herţegovina, Irak, Vietnam, România. Interesul a fost deosebit şi pentru o serie de ambasade şi centre culturale din Bucureşti.
Prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu: „Prima misiune a unei universităţi trebuie să fie relegitimarea spiritualităţii româneşti în spaţiul european”
Relevarea de către prof. univ. dr. Corina-Adriana Dumitrescu, preşedintele Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, în discursul inaugural al Sub-Forumului WWUPF, a identităţii de gândire şi aspiraţii care unesc marile instituţii academice ale lumii, a inspirat dialogul de faţă.
Doamnă preşedinte, ce trăsături definesc vocaţia integratoare a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”?
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a fost fondată în anul 1990, cu profund respect şi ca o închinare adusă domnitorului-cărturar Dimitrie Cantemir. Am apreciat, la acel moment, împreună cu domnul profesor preşedinte al Universităţii noastre, Momcilo Luburici, că primul demers pe care trebuia să şi-l asume lumea universitară din ţara noastră era acela de a relegitima spiritualitatea românească în spaţiul cultural european. Pentru că spiritualitatea Românească – spunea Noica – începe cu Dimitrie Cantemir, am realizat această universitate, imaginându-ne cum şi-ar fi dorit Cantemir, care a nutrit realizarea unei universităţi în epoca sa, să arate un asemenea edificiu de cultură. Cantemir a fost istoric şi noi am înfiinţat o Facultate de Istorie, Cantemir a fost diplomat şi noi am creat o Facultate de Relaţii Economice Internaţionale, Cantemir a fost un mare educator al poporului român şi noi am înfiinţat o Facultate de Ştiinţe ale Educaţiei, despre Cantemir se ştie, după unele izvoare, că vorbea 11 limbi (12 limbi, după alte izvoare) şi noi am înfiinţat o Facultate de Limbi şi Literaturi Străine. Pentru că prin prisma spiritului lui Dimitrie Cantemir am gândit fondarea şi dezvoltarea acestei universităţi, el fiind generator al ideilor Iluminismului în plan european şi naţional, ne-am asumat ca valori luminarea la nivelul minţii omului tânăr. Aceasta este prima menire pe care considerăm că o universitate este obligată s-o realizeze. Kant spunea, făcând apel la gânditorii clasici, „Sapere aude” – „Îndrăzneşte să gândeşti”. Nu poţi să îndrăzneşti să gândeşti dacă nu ai la bază cultură generală temeinică, dacă nu ai lângă tine modele de dascăli, care să-ţi împărtăşească un set de valori proprii în primul rând mentalităţii româneşti, spiritualităţii creştine, pe care noi, prin această universitate, le promovăm la scară naţională şi internaţională ori de câte ori avem ocazia.
BIFE-SIM 2017 vă invită să descoperiți fascinanta lume a mobilei!
BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă, echipamente și accesorii din România, va avea loc între 13 și 17 septembrie 2017, la Romexpo.
Prin intermediul BIFE-SIM, Romexpo susține producătorii români și importatorii și le asigură o platformă de expunere organizată la standarde internaționale, un spațiu unde timp de cinci zile aceștia își prezintă produsele și serviciile direct celor interesați să le achiziționeze.
BIFE-SIM este evenimentul care rescrie, an de an, istoria mobilei și aduce în prim-plan atât tehnologiile și metodele de realizare a pieselor de mobilier, cât și stilurile în tendințe.
Producători din toată lumea vor expune și prezenta mobilier clasic, dar și modern, din lemn masiv, dar și accesorizat cu sticlă sau piele, sau chiar pictat manual.
Evenimentul, organizat de Romexpo în parteneriat cu Asociația Producătorilor de Mobilă din România și Camera de Comerț și Industrie a României, este o sursă de inspirație pentru cei care vor să fie în pas cu ultimele concepte și tendințe, oferind o incursiune unică în ceea ce se poartă la nivel mondial.
Vizitatorii BIFE-SIM vor beneficia de oferte speciale pe care producătorii, distribuitorii și importatorii le promovează pe întreaga perioadă a târgului, dar și de sfaturi despre achiziția pieselor de mobilier potrivite diverselor spații și pe măsura bugetelor.
O serie de demonstrații practice se vor desfășura de-a lungul zilelor BIFE-SIM, astfel încât cei interesați să fie informați cu obiectivitate despre calitatea și caracteristicile mobilierului pe care doresc să-l achiziționeze fie pentru casă și grădină, fie pentru birouri sau alte spații.
Printre evenimentele conexe desfășurate la BIFE-SIM se vor număra și simulări de design interior, conferințe și seminarii, precum Conferința de Design aflată la a VI-a ediție, tombole cu premii pentru vizitatorii specialiști și publicul larg.
Program de vizitare:
Mai multe informații despre eveniment se găsesc pe:
|
Soluții pentru IMM-uri: consultanță pentru prestatorii de servicii
România durabilă a venit în luna iunie cu încă un eveniment destinat firmelor mici și mijlocii, „Soluții pentru IMM-uri: consultanță pentru prestatorii de servicii”. La eveniment, desfășurat în Sala Eminescu-Hotel Caro din București, au fost invitați peste 60 de reprezentanți ai firmelor mici și mijlocii din București și județul Ilfov, la o întâlnire cu experții propuși de proiectul România Durabilă: Ramona Ivan – Directorul Direcției relații externe și finanțări structurale a CEC Bank, Daniela Marin, Director program BERD de finanțare a IMM, Andreea Cramer, reprezentant soluții Telekom pentru dezvoltarea afacerilor, precum și cu Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și Corneliu Teofil Teaha, consultant fiscal.
Cum să salvezi o companie de 70 miliarde dolari. O lecție marca Uber
Apărați-vă principiile și obișnuiți-vă cu ideea de confruntare, faceți-o să fie confortabilă. Atât de puțini oameni fac lucrul acesta, că atunci când vin birocrații, totul se transformă într-o negociere
Travis Kalanick, programator și om de afaceri american, a intrat în topul miliardarilor Forbes după ce a pus bazele controversatului Uber, o alternativă la serviciile urbane de transport de tip taxi.
Ideea lansării acestui start-up i-a venit lui Kalanick în 2008, când în timpul unei nopți friguroase la Paris nu a reușit să găsească niciun taxi și a început atunci să mediteze la o modalitate de a-și comanda o mașină printr-o simplă apăsare de buton pe telefonul personal. Doi ani mai târziu, a fost lansat Uber. În momentul de față, serviciul este disponibil prin intermediul acestei aplicații în peste 600 de orașe din întreaga lume.
Barometrul industriei româneşti alcătuit de IRSOP şi SNSPA
IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative(foto) apreciază, pe baza barometrului pe care-l realizează lunar, că „în luna mai, activitatea din industrie s-a reînviorat, după pierderea de suflu din aprilie. Evoluţia lunară arată un tipar care pare să se repete anual. Activitatea creşte în primul trimestru, scade în ultimul, iar la mijlocul anului şerpuieşte de la o lună la alta”.
Barometrul lunar cu situaţia la zi din industrie este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Coordonatori sunt dr. Petre Datculescu (director general Market Research & Consulting SRL), conf. univ. dr. Florina Pînzaru (decan, Facultatea de Management a SNSPA), conf. univ. dr. Lucian Anghel (aceeaşi facultate).
Din perspectiva Barometrului, industria autohtonă este caracterizată astfel:
„Schimbarea din luna mai a fost sensibilă. Cu o lună înainte (aprilie faţă de martie), 72,7% din indicatorii măsuraţi de Barometru arătau scădere. În mai, faţă de aprilie, 54,5% din indicatori erau în creştere, iar restul în scădere sau nemişcaţi.
Producţia
• Volumul producţiei a urcat la 63 de puncte, cu mult peste media primelor 4 luni din 2017 (52).
• Comenzile neexecutate au crescut de la 44 în aprilie la 50 în mai, semnalând un aflux de cerere recentă.
• Stocurile au rămas pe loc, la 45 de puncte, în zona de contracţie. Deocamdată outputul producţie nu a avut suficientă consistenţă pentru a declanşa reumplerea stocurilor.
Cererea
• Comenzile noi au crescut de la 56 în aprilie la 61 în mai. Dar comenzile sunt extrem de neomogene. În 2016, abaterea standard pentru indexul comenzilor (abaterea de la medie) a fost de 6,8 puncte. În primele 5 luni din 2017 omogenitatea a fost şi mai scăzută, abaterea de la medie ajungând la 10 puncte.
• Comenzile pentru export s-au apreciat mai mult decât comenzile noi în general, ajungând la 64 de puncte, faţă de 57 în aprilie. Totuşi, nu au atins nivelul record de 69 de puncte din luna martie a.c.
• Importurile de materii prime şi materiale au crescut la 66 de puncte, pe fondul creşterii generale a comenzilor şi a creşterii ţintite a cererii pentru export.
Forţa de muncă
• Numărul de angajaţi arată însă o uşoară contracţie de la un index de 54 în aprilie la 49 în mai. Spunem „uşoară” pentru că două treimi din firme nu raportează schimbări de personal. La prima vedere scăderea pare neobişnuită, într-un moment de intensificare a cererii şi a producţiei. Este posibil ca datele să fi captat efectul întârziat al disponibilizărilor începute înainte de apariţia comenzilor noi. O altă explicaţie este intensificarea mobilităţii orizontale a personalului, pe fondul creşterii cererii pentru forţă de muncă. Oamenii nu sunt disponibilizaţi, ci găsesc oferte de muncă mai convenabile, inclusiv în afara ramurilor industriale, datorită extinderii crizei de personal calificat. În aceste condiţii, industria se va confrunta probabil cu un nou tip de risc legat mai mult de capacitate decât de comenzi.
Costuri şi venituri
• Costurile de producţie au rămas relativ staţionare (66 de puncte) dar se află în zona de expansiune (peste 50). Totuşi, nivelul lor pare a fi mai redus decât în martie (71) şi în februarie (70).
• Preţurile încasate pentru produsele vândute au crescut de la un index de 53 în aprilie la 58 în mai. O uşoară creştere a preţurilor de vânzare în condiţii de stabilitate relativă a costurilor de producţie reprezintă un semnal pozitiv, în sensul că preţurile contribuie mai susţinut la veniturile şi la profitul firmelor.
Investiţii
- Cheltuielile de capital au rămas pe loc, la un index de 55 ca în luna aprilie, şi fix la nivelul mediei din 2016. Practic, indicatorul cheltuielilor de capital arată o înclinaţie relativ constantă dar slabă a firmelor de a cheltui fonduri pentru capacităţi, echipamente şi alte active care pot asigura creşterea. Preocuparea este relativ omogenă şi nu pare a fi influenţată de volumul producţiei sau de nivelul comenzilor.
Aşteptările
• Indexul de optimism calculat prin agregarea aşteptărilor managerilor privind cererea, producţia şi încasările, a avut în mai 64 de puncte, numai cu un punct în plus faţă de aprilie şi martie (63), dar sub media ultimelor cinci luni (65). Aceste valori sugerează că speranţele managerilor sunt moderat pozitive, dau nu ascendente, ci mai degrabă staţionare.”
Contrabanda cu țigarete: scădere ușoară la nivel național, creștere spectaculoasă în nord vest
Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în luna mai, la 15,1%, cu 0,1 p.p. mai puțin decât în martie 2017. Pentru a treia oară consecutiv, studiul Novel Research relevă tendința de scădere a comerțului ilegal.
„Regiunea nord-est rămâne și în luna mai cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deși s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7 p.p. față de martie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerțului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanțială creștere a pieței ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 5,6 p.p. comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” deține în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) și Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creștere cu 0,5 p.p. față de luna martie a.c.”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„De la începutul anului, autoritățile au oprit 67 milioane de țigări de contrabandă să ajungă pe piață, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieței negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităților, contrabandiștii reușesc să găsească metode prin care să-și aducă produsele pe piață, fără să plătească vreo taxă și fără să țină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
„Notăm cea mai importantă scădere a comerțului ilegal cu țigarete în nord-estul țării, acolo unde s-a desfășurat, în parteneriat cu Poliția și Poliția de Frontieră, campania inițiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”. Aceasta scădere este compensată, însă, de o creștere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piața neagră să scadă semnificativ, la nivel național, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituțiile statului și mediul de afaceri. Așa cum am menționat în mai multe rânduri, în condițiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncționale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanță, situație semnalată recent și de ANAF, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente și au un rol important în prevenirea comerțului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire și formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorității vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, și patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune și pe viitor la dispoziția autorităților experiența și resursele noastre, așa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieței negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. Un număr de 170 de organizații, incluzând agenții guvernamentale, universități și instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale și entități private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educație și conștientizare a impactului comerțului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de țări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităților în stoparea și prevenirea acestui fenomen, și, pentru ca aceste acțiuni să aibă consistență, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete 2017-2020”, inițiată deja de către Direcția Generală a Vămilor, precum și asumarea acesteia de către toți factorii implicați”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Zecile de acțiuni ale autorităților de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere ușoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerțului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri și autoritățile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei piețe care plătește anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situații ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport și distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi și pentru producători, și pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanțelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziției Executivului față de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free și la creșterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.
Conform unui comunicat de presă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei și trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăți țigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme și alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.
Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița a câştigat concursul Tineri în pădurile europene organizat de Romsilva
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale și Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă „Alutus”, a organizat la Bușteni etapa națională a concursului „Tineri în pădurile europene – Young People in European Forests”. Competiţia a fost câștigată de echipa Colegiului Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița (foto Romsilva). Pe locurile următoare s-au clasat Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare și Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Echipa câștigătoare va reprezenta România la finala europeană, care se va desfășura în luna septembrie, în orașul Sopron din Ungaria.
„Tineri în pădurile europene – Young People in European Forests” este o competiție europeană, adresată elevilor cu vârste între 14 și 18 ani, obiectivul fiind acela de a educa tinerii în privința gestionării durabile a pădurilor și conservării biodiversității. La nivel naţional, actuala întrecere a fost a VII-a ediție organizată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Au participat 220 de echipe din 30 de județe. Sistemul de desfăşurare a cuprins tururi eliminatorii, în finală calificându-se 15 echipe. Din acest an, concursul este inclus în Calendarul Activităților Educative Naționale, finanțat de Ministerul Educației Naționale.
Nicolescu: Posturile din administrație sunt ocupate de către persoane fără pregătire managerială
Pregătirea și experiența managerială este un factor foarte important de care ar trebui să se țină cont în alegerea candidațiilor pentru funcții de conducere, respectiv și pentru postul de prim-ministru al României, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Ovidiu Nicolescu a făcut observații referitor la criteriile după care va fi aleasă următoarea persoană pentru funcția de prim-ministru. Acesta a precizat că „se agită” numele anumitor persoane care să devină prim-miniștri, însă care nu dețin experiență managerială, ci cel mult au condus trei copii într-o școală sau nu au condus nimic, iar acest lucru reprezintă o mare problemă pentru țara noastră. Președintele CNIPMMR a adăugat de asemenea că nu este normal ca cei aflați pe posturi de conducere să-și câștige experiența managerială „pe spinarea acestei țări”.
„Noi avem marea problemă în România că la noi ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În ale țări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste. Uitați-vă și acum. Se vântură, se agită nume de persoane care să devină prim-miniștri și dacă vă uitați în CV-ul unora sunt persoane care au condus trei elevi într-o școală sau nu au condus nimic și îi punem să conducă Guvernul României. Nu se poate așa ceva. Este foarte important cei care conduc să aibă pregătire și pe măsură ce înaintezi în ierarhia managerială să aibă și experiență managerială. Nu putem lăsa să învețe oamenii management pe spinarea acestei țări. Este foarte important”, a declarat Ovidiu Nicolescu.
Totodată, acesta a atras atenția asupra faptului că nivelul guvernanței din România este pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, fiind de aproape șase ori mai mic decât media europeană. Iar această situație este cauzată, în opinia lui Ovidiu Nicolescu, tocmai de faptul că posturile din administrație sunt ocupate de către persoane fără pregătire managerială, și a subliniat faptul că este necesară o evaluare a managerilor din sistemul public.
„Toți managerii din sistemul public trebuie evaluați, au sau nu au calități. Care au calități să rămână foarte bine. Care nu au, dar au potențial, să îi trimitem la școli. Care nu au și nu au nici potențial, să facă altceva. Să facă altceva pentru că orice manager dacă conduce 10 salariați și nu are calitățile necesare, 10 lucrează prost, dacă conduce un minister toată ramura economică merge proastă, dacă conduce un guvern tot guvernul merge prost”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.
În plus, Nicolescu a prezentat o analiză a CNIPMMR referitoare la starea de sănătate a managementului din România la nivel național și de întreprinderi – caracteristici, priorități și modalități de perfecționare. Analiza a fost realizată pe baza chestionării a 1.224 de manageri.
Nicolescu a precizat și faptul că față de managementul practicat în Uniunea Europeană, cel practicat în țara noastră, în opinia a circa 40% din responndenți, este de calitate inferioară, iar aproximativ o treime dintre cei chestionați consideră că situația este aproximativ la fel și circa o zecime dintre aceștia, consideră nivelul chiar superior mediei europene.
De asemenea, peste 37% dintre respondenți apreciază că managementul din România este la fel sau chiar superior managementului practicat în economia țărilor din Europa Centrală, procent ușor superior aprecierilor din 2015 (34,5%).
Consultare publică pentru fonduri europene
Se află în consultare publică Ghidul solicitantului 10.2 „Creşterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii”, lansat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional (AM POR). Perioada de consultare este 13.06.2017-28.06.2017. Furnizând aceste informaţii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI), în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional (POR) la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov, precizează că ghid poate fi găsit la adresa
http://www.inforegio.ro/images/POR-2014-2020/Ghiduri_2017/10.2.rar,
sugestiile se comunică la adresa helpdesk@adrbi.ro, iar în perioada 23-27 iunie 2017 este preconizat un eveniment comun cu factorii interesaţi, având drept scop discutarea prevederilor ghidului în consultare şi formularea de recomandări către AM POR.
Centrul CINETic lansează o provocare la creaţie prin tehnologii de frontieră
Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative (CINETic), institut de cercetare artistică al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București (UNATC), lansează o invitaţie direct în realitatea virtuală a tehnologiilor de frontieră, organizând un atelier pentru programatori și designeri care vor avea posibilitatea să experimenteze și să dezvolte un proiect inedit pentru un sistem de proiecție imersiv 3D de tip CAVE (Computer Assisted Virtual Environment) pornind de la teme propuse și stabilite împreună, sub coor-donarea cercetătorilor din cadrul CINETic.
Iniţiatorii se recomandă: „Vom aduce la un loc oameni inspirați, inteligenți și cu viziune pentru a lucra în echipă. Noi vă oferim spațiul, tehnologia state of the art care se află în dotarea centrului nostru de cercetare și multă libertate. Veți avea posibilitatea să colaborați și să cunoașteți artiști, designeri, cercetători și programatori pentru a pune în aplicare cele mai îndrăznețe idei. Cercetătorii vor prezenta sistemul și modul de funcționare a echipamentelor, utilitatea şi aplicațiile generale ale acestora și vor face o introducere în software-urile ce urmează a fi utilizate. Echipele formate vor avea la dispoziție toate resursele CINETic pentru a experimenta și implementa soluțiile în conformitate cu provocările apărute. Rezultatul final va fi prezentat unui public larg și propus la diverse festivaluri de gen din România și din străinătate”.
Atelierul se va desfășura în perioada 1-10 iulie 2017 la sediul CINETic, Strada Tudor Arghezi 3B (în spatele Teatrului Național). Sunt aşteptaţi programatori care vor să încerce ceva nou și să contribuie la dezvoltarea unor experiențe virtuale 3D, designeri 3D care vor să intre într-o lume imersivă creată de ei, scenografi, animatori, graficieni și arhitecți care doresc să dezvolte proiecte imersive de VR/AR. Aplicațiile (CV, portofoliu, succintă prezentare de idee /concept/ propunere pentru un proiect imersiv) se trimit la adresa secretariat.cinetic@unatc.ro până la 28 iunie 2017, ora 23.59. Vor fi aleși 6 programatori și 6 designeri.
CINETic deţine 6 laboratoare dotate cu 10 linii complexe de echipamente de cercetare științifică și 10 tehnologii inovativ-creative de vârf în domeniul audiovizualului: Laboratorul de Tehnici Creative în Cinematografie, Laboratorul de Interacțiune Digitală Sunet-Lumină, Laboratorul pentru Design Decor Virtual și Realitate Augmentată, Laboratorul de Interacțiune Digitală, Laboratorul de Animație Digitală, Laboratorul pentru Dezvoltare Cognitivă și Psihologie. Prin acest centru, UNATC se afirmă ca „pol de expertiză în domeniul cercetării și producției de proiecte care implică tehnologii creative inovative la nivel național și internațional”.
Camionul cu Şcoala de bani a pornit la drum
A pornit la drum camionul care duce cu el Şcoala de bani pe roţi organizată de BCR, în parteneriat cu BCR Leasing şi cu Fundaţia Vodafone Romania. Este o formă de educaţie financiară, adresată elevilor între şapte şi 14 ani. La apelul oricărei unităţi de învăţământ, prin înscriere la https://www.scoaladebani.ro/peroti/, camionul vine şi îşi pune la dispoziţie spaţiul interior special amenajat, dotat cu mobilier şi materiale didactice pe cât de simple, pe atât de funcţionale, unde grupe de câte 15 elevii, timp de o oră şi jumătate, învaţă noţiuni elementare despre buget personal, categorii de cheltuieli, cont de economii, valoare în bani a obiectelor şi valoare afectivă etc. Modul de lucru este interactiv, prin joc şi experienţă, cu voie bună.
Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, subliniază: „Capitalizăm România prin educaţie. În general, noi ne adresăm tuturor celor care studiază. Prin acest program, vrem să-i învăţăm pe copii că banii se câştigă greu, prin muncă şi se pot cheltui foarte uşor dacă nu suntem suficient de conştienţi de cum trebuie să-i gestionăm”.
