Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în luna mai, la 15,1%, cu 0,1 p.p. mai puțin decât în martie 2017. Pentru a treia oară consecutiv, studiul Novel Research relevă tendința de scădere a comerțului ilegal.

„Regiunea nord-est rămâne și în luna mai cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deși s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7 p.p. față de martie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerțului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanțială creștere a pieței ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 5,6 p.p. comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” deține în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) și Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creștere cu 0,5 p.p. față de luna martie a.c.”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„De la începutul anului, autoritățile au oprit 67 milioane de țigări de contrabandă să ajungă pe piață, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieței negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităților, contrabandiștii reușesc să găsească metode prin care să-și aducă produsele pe piață, fără să plătească vreo taxă și fără să țină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

„Notăm cea mai importantă scădere a comerțului ilegal cu țigarete în nord-estul țării, acolo unde s-a desfășurat, în parteneriat cu Poliția și Poliția de Frontieră, campania inițiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creștere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piața neagră să scadă semnificativ, la nivel național, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituțiile statului și mediul de afaceri. Așa cum am menționat în mai multe rânduri, în condițiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncționale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanță, situație semnalată recent și de ANAF, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente și au un rol important în prevenirea comerțului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire și formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorității vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, și patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune și pe viitor la dispoziția autorităților experiența și resursele noastre, așa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieței negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. Un număr de 170 de organizații, incluzând agenții guvernamentale, universități și instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale și entități private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educație și conștientizare a impactului comerțului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de țări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităților în stoparea și prevenirea acestui fenomen, și, pentru ca aceste acțiuni să aibă consistență, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete 2017-2020”, inițiată deja de către Direcția Generală a Vămilor, precum și asumarea acesteia de către toți factorii implicați”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

„Zecile de acțiuni ale autorităților de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere ușoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerțului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri și autoritățile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei piețe care plătește anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situații ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport și distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi și pentru producători, și pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanțelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziției Executivului față de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free și la creșterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

Conform unui comunicat de presă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei și trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăți țigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme și alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.