Caută
Abonare
Acasă Blog Pagina 274

„Cluj-Napoca, un centru de competență și servicii”

Economistul
-
0
„Cluj-Napoca, un centru de competență și servicii”

Interviu cu Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronatelor și Meseriașilor Cluj și Prim-Vicepreședinte al CNIPMMR

Vă rog să faceți câteva succinte considerații referitoare la evoluția mediului de afaceri în cei 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Care considerați că sunt punctele forte și cele slabe?

Fără îndoială, aderarea României la marea familie europeană a constituit un moment istoric pentru țara noastră cu impact major asupra evoluției viitoare a țării.

Dacă privim doar prin prisma efectelor și implicațiilor asupra mediului de afaceri românesc, identificăm, fără a face mari eforturi, o serie de avantaje precum: creșterea masivă a investițiilor, atât străine, cât și autohtone, prin integrarea economiei românești în cea mai mare piață unică din lume, o creștere a competitivității în toate domeniile prin raportarea tuturor produselor finite și a serviciilor la standardele de calitate impuse de UE, accesul la cele mai noi tehnologii, stimularea concurenței, politici fiscale și de impozitare mai relaxate, noi piețe de capital. Nu în ultimul rând, trebuie apreciată facilitarea accesului la Fondurile Structurale alocate României care trebuie să contribuie decisiv la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării, acoperirea unor cheltuieli pe care, altfel, țara nu și le-ar permite în această etapă (infrastructura, sarcinile pe linie de mediu, consolidarea ireversibilă a mecanismelor economiei de piață etc.

Deși este unanim acceptată, ideea că aderarea României la UE a avut, are și va avea multiple consecințe favorabile pentru țara noastră, este o opinie suficient de bine argumentate că acest proces a avut și are și consecințe negative.

Efectul globalizării, pentru o economie precum cea a României, presiunile concurențiale pentru o economie imatură au condus la restructurări masive ale unor întregi sectoare economice cu consecințe importante în privința pierderii unor locuri de muncă și, implicit, creșterea șomajului. O economie în plin proces de reformare, cu carențe mari în privința înzestrării și a nivelului de productivitate, cu forța de muncă neadaptată noilor provocări, coroborate cu liberalizarea forței de muncă care a condus la depopularea firmelor autohtone, au făcut ca o convergență a economiei românești la cea europeană să se facă greoi, cu sincope, cu falimente și restrângeri de activități în multe sectoare ale economiei. Nici fondurile europene puse la dispoziția României în această perioadă nu au avut efectul scontat, instituțiile create în acest scop și-au dovedit limitele și incompetența cu consecințe grave în privința absorbției și, implicit, a producerii de efecte economice benefice României.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

Continue

Business în Valea Laserelor

Florin Antonescu
-
0
Business în Valea Laserelor

Cel mai mare laser din lume s-a deschis; deocamdată, puțin, atât cât să poată fi perceput în viitorul amplasament, cu imaginația, pe baza argumentelor celor care-i dezvoltă proiectul, bine-cunoscutul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară ELI-NP). Potențiali beneficiari din mediul de business, cercetători, autorități, ziariști am intrat în buncăr, acolo unde vor fi instalațiile (ceva din primele sosite se și văd), camerele curate (un eufemism pentru rigoarea care va domina în ele), camera de interacție și celelalte, pentru laboratoarele de electronică, detectori, mecanică etc.

Totul e înconjurat de pereți, podea antivibrantă și tavan groase de câte un metru și jumătate. Laserul va fi, de fapt, un ansamblu de două mașini, ca două brațe. Activitățile de cercetare pe care le vor asigura la un nivel fără precedent în lume sunt în faza enunțării: „sistem laser de mare putere, fascicul gama de mare intensitate, fizică nucleară cu laseri de mare putere, fizică nucleară și aplicații cu fascicule gama de mare intensitate, fizică fundamentală cu fascicule laser și gama combinate”.

Ca să devină utile efectiv, este nevoie de cunoașterea potențialului lor, a oportunităților pe care le deschid pentru domenii economice de top și implicit pentru business. Cu scopul cunoașterii, clusterul MHTC (Măgurele High Tech Cluster), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Primăria Măgurele au derulat conferința „Afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor științifice avansate”.

A zecea parte din puterea Soarelui, pe un milimetru pătrat

Acad. Nicolae Victor Zamfir, director general al IFIN-HH și manager al proiectului ELI-NP, a făcut o expunere asupra investiției, susținute din fonduri europene și din resurse bugetare. Sublinierea sa a fost că „proiectul este de un interes foarte mare la nivelul întregii societăți românești”. Disponibilitățile de manifestare, cu aplicabilitate pe măsură, se vor regăsi în puterea instalației de a concentra pe un milimetru pătrat a zecea parte din puterea Soarelui.

Proiectul va deveni operațional în 2019. Se vor putea dezvolta tehnologii moderne bazate pe laser, vor exista aplicații în domenii precum gestionarea produselor radioactive, protecția mediului, medicină, tomografie industrială, criminalistică industrială, investigarea unor obiecte de valoare culturală etc. Posibilități de abordare în astfel de direcții, chiar prime încercări cu dotările actuale au fost prezentate de cercetători de pe platforma fizicii de la Măgurele.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

 

„IT-ul românesc: direcția spre dezvoltare!”

Economistul
-
0
„IT-ul românesc: direcția spre dezvoltare!”

Interviu cu Bianca Muntean, director executiv iTech Transilvania Cluster, manager Aries Transilvania.

Care este situația actuală din IT-ul românesc?

Conform unui studiu realizat de iTech Transilvania Cluster by ARIES, în România își desfășoară activitatea 13.734 companii de IT, distribuite național după cum urmează: 39% București, 9% Cluj, 5% Timiș, 4% Brașov, 4% Iași, 3% Ilfov, 3% Prahova, 3% Bihor, 30% altele.

După cum se poate observa, București, Cluj și Timiș găzduiesc mai bine de jumătate din companiile IT din România, Brașov, Iași, Ilfov și Prahova adunând alte 20 de procente din totalul companiilor IT.

Care sunt obiectivele iTech Transilvania și de ce a fost acest Cluster înființat la Cluj?

Obiectivele clusterului iTech Transilvania sunt de a crea un cadru de colaborare între actorii din mediul economic, cei din mediul universitar și cei din administrația publică locală, în scopul generării de proiecte inovative. Oferirea și organizarea de cursuri de formare pentru angajații entităților membre a fost un prim demers în acest sens. Astfel, au fost organizate o serie de cursuri tehnice și soft skills.

Scopul principal pentru care a fost creat acest cluster este facilitarea proiectelor colaborative între membrii săi și alte firme/organizații din țară și străinătate, sprijinirea inovării, oferirea de cursuri tehnice și soft-skills angajaților firmelor membre și crearea unei baze de cunoștințe și de traineri pentru derularea de proiecte colaborative în domeniul resurselor umane.

Ce proiecte aveți în derulare și cum colaborați cu mediul academic?

În prezent avem mai multe proiecte în derulare și anume:

  • iTech Transilvania Cluster by ARIES Transilvania
  • Enterprise Europe Network – Bisnet Transylvania
  • Data Analytics Platform for Climate Resilience
  • Clusterul de Industrii Creative Transilvania

iTech Transilvania Cluster by ARIES Transilvania este proiectul prin care a fost creat acest cluster și în cadrul căruia continuăm activitățile pe care ni le-am asumat în cadrul proiectului finanțat de Ministerul Fondurilor Europene, prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”.

ARIES Transilvania, entitatea de management a Clusterului iTech Transilvania este parteneră în cadrul proiectului BISNet Transilvania. Prin intermediul acestei rețele, ARIES Transilvania sprijină companiile inovatoare din Cluj, prin furnizarea de servicii specifice: cereri și oferte de tehnologie, transfer de tehnologie, participarea la evenimente de matchmaking și de brokeraj și alte servicii de sprijin. De asemenea, sunt realizate activități de consiliere, sprijin și informare; activități de parteneriat transfrontaliere pentru cooperarea de afaceri, transfer de tehnologie, inovare și cercetare.

Data Analytics Platform for Climate Resilience se referă la un mediu de cercetare colaborativ care permite dezvoltarea rapidă și prototiparea de noi produse bazate pe Observarea Pământului – Earth Observation (EO), urmărind sprijinirea adaptării și reducerii efectelor schimbărilor climatice în cadrul unor abordări multi-disciplinare legate de mediul de afaceri și societate (agricultură, sănătate, managementul riscurilor, întreținerea infrastructurilor, educație, diseminare).

EO ClimLab poate fi văzut ca un mediu „Fablab” care furnizează dezvoltatorilor datele, instrumentele și cunoștințele necesare pentru dezvoltarea de noi produse și servicii care să întărească comunitățile în fața schimbărilor climatice.

Mai specific, EO ClimLab include următoarele infrastructuri virtuale:
Un mediu de co-working fizic, găzduit de universități;
Un mediu virtual găzduit în cloud, care este format din:

  • Date de la sateliții de Observare a Pământului, în special aferente misiunilor ESA;
  • Date deschise de la furnizori locali și senzori IoT;
  • Capacități de stocare și procesare;
  • Instrumente pentru vizualizare, programare și procesare;
  • Instrumente pentru dezvoltatori (de exemplu, IoS, Android).

O componentă educațională, cu training online și fizic (EO ClimLab academy) și suport tehnic;

O componentă de animare a comunității, inclusiv evenimente dedicate EOvation (hackatoane și provocări legate de date), care pun în legătură dezvoltatori (ofertă) și utilizatori (cerere) pentru produse EO (Observare a Pământului), pentru teme specifice;

Sprijin financiar pentru idei și echipe în faza incipientă.

EO ClimLab poate fi operat de diverse entități (incubatoare, parcuri tehnologice, autorități locale, universități), care vor avea acces la pachetele EO ClimLab descrise mai sus, inclusiv la infrastructurile fizice și virtuale și suport.

Prin intermediul proiectului Clusterul de Industrii Creative Transilvania, finanțat de Ministerul Culturii pin programul CultIN, a fost creat un nou cluster în domeniul industriilor creative, primul cluster de acest gen din România. În Clusterul de Industrii Creative Transilvania activează reprezentanți ai unor domenii precum publicitate, arhitectură, arte și antichități, meșteșuguri, design, modă, film, video și fotografie, software, jocuri electronice, muzică și artele spectacolului, activitatea editurilor (cărți, reviste, ziare), audio și televiziune, numărul de membri fondatori fiind de 43.

Ce acțiuni de promovare a mediului de afaceri clujean la nivel național și internațional întreprinde iTech Transilvania Cluster?

În ultimii ani, echipa de management a clusterului a participat la nenumărate conferințe, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, prin intermediul cărora am promovat atât membri clusterului, cât și mediul de afaceri clujean.

De asemenea, am organizat diverse evenimente și conferințe în scopul promovării și internaționalizării.

Care sunt realizările de până acum ale iTech Transilvania?

La începutul acestui an, clusterul iTech Transilvania a fost răsplătit cu medalia de argint pentru rezultatele obținute în managementul clusterului, fiind astfel primul cluster de IT din România care a primit această recunoaștere.

Distincția a fost acordată în urma unei analize a activității, realizată de Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor.

Cum colaborați cu alte clustere din România?

Clusterul iTech Transilvania este co-fondator, alături de celelalte clustere clujene, al Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord. În cadrul acestui Consorțiu activează clustere din mai multe domenii de activitate, prioritățile acestei asocieri fiind identificarea de proiecte de interes comun trans-sectoriale. Totodată, membrii din aceste clustere au ocazia să interacționeze direct prin intermediul acțiunilor și evenimentelor comune, ultimul eveniment internațional de succes, organizat în acest sens fiind Conferința Clusterelor din Transilvania 2016 – Open Innovation.

În plus, Clusterul iTech Transilvania este membru în Asociația Clusterelor din România CLUSTERO, luând parte la acțiunile, întâlnirile și cursurile de formare periodice pe care Asociația le organizează pentru membrii echipelor de management.
Clusterul iTech Transilvania acționează ca o structură deschisă, colaborativă și susținător al conceptului de Inovare Deschisă.

Cum vedeți dezvoltarea pieței de IT în România și în contextul european?

Dezvoltarea pieței IT din România nu poate avea altă direcție decât înspre inovare. România a ajuns cunoscută în toată lumea ca și o destinație perfectă pentru proiectele de outsourcing din domeniul IT. Calitatea resursei umane, competențele lingvistice și universitățile care produc tineri specialiști au constituit atuuri care au atras proiecte și colaborări din afara țării. Însă competiția din ce în ce mai acerbă de pe piața de recrutare din domeniul IT determină firmele să se reinventeze și să pună din ce în ce mai mult accent pe dezvoltarea de produse proprii, inovative.

În contextul digitalizării de la nivel european, a revoluției industriale 4.0, IT-ul joacă un rol extrem de important în toate domeniile, aducându-și contribuția la creșterea calității vieții noastre.

„Sunt fericit că sunt cetățean european”

Lidia Truică
-
0
„Sunt fericit că sunt cetățean european”

Fondatorul și președintele Cris-Tim Radu Timiș consideră că cei 10 ani de la aderare au adus României multe avantaje.

„Eu sunt fericit că sunt cetățean European. Oriunde mă duc, nu mi-e jenă că sunt român. Nu mi-e jenă dacă aud pe cineva vorbind românește, nu îmi e jenă să-i spun «Bună ziua». Muncitorii români, dar nu doar muncitorii, ci și elitele, sunt extrem de apreciați pentru că sunt foarte creativi, foarte inventivi, avem compasiune, lăsând la o parte romii care ne-au făcut ceva probleme. Dacă nu accesăm fonduri este din cauza noastră.

Când s-a negociat aderarea, polonezii dormeau pe holuri pe la Bruxelles și ai noștri nici măcar nu erau pe acolo. Unde este patriotismul? Unde sunt oamenii care să ne reprezinte? Hai să ne uităm la salariile lor. De ce nu se dau salarii pe performanță? Aș vrea să știu de ce cei care au lucrat anul acesta pe fonduri europene iau salariu. E cineva penalizat? Dimpotrivă. Au luat bonusuri de performanță. Păi dacă noi în mediul privat am funcționa așa și am da bonusuri de performanță pentru nerealizarea indicatorilor, a doua zi am da faliment”, afirmă Radu Timiș.

Fondatorul Cris-Tim consideră că este nevoie de o susținere a capitalului autohton, care în prezent este în mare suferință. Acum cinci ani spuneam că dacă în ritmul ăsta capitalul românesc dispare din piață, cine va mai susține politica peste 10 ani. Cine vor fi susținătorii politicului? Păi, dacă peste încă cinci sau 10 ani capitalul românesc va fi redus la 10%, vom vedea cine va conduce țara și ale cui interese le va reprezenta. Pentru că, în mod normal, capitalul își reprezintă interesele lui. Niciodată o companie multinațională care vine într-o țară, indiferent care țară, nu își va lăsa resursele ei și resursele acționarilor, ca cineva din politică, respectiv, care doarme rău noaptea, dimineața să ia o decizie împotriva lor. Aici este o mare problemă a noastră. Ar trebui ca după alegeri, după ce se reașează lucrurile, să vedem noi, mediul de afaceri, ce mesaj le transmitem viitorilor guvernanți. Ce ar trebui ei să facă pentru ca totuși să rămânem români într-o țară românească. Ar trebui să reflectăm asupra acestui lucru”, conchide Radu Timiș.

[is_guest]

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

[/is_guest]

[is_logged_in]O problemă cu care se confruntă la ora actuală este cea a forței de muncă, pentru că mulți români activi au plecat din țară.

„La forța de muncă depinde foarte mult de arealul în care te afli cu capacitatea de producție. Aș vrea să spun că lângă București, unde avem o fabrică de ready meal, nu avem absolut deloc muncitori din București. Nu vine nici măcar unul sau, dacă vine, vine pentru 3-4 zile și nu rezistă, pentru că condițiile de muncă sunt la 3-4 grade. E muncă fizică, iar gradul de sănătate este foarte redus.

Dacă înainte, cum este în zona Boldești-Filipeștii de Pădure, unde aducem muncitori de pe un areal de 200 de km, aducem oameni de la țară, care încă trăiesc în mediul natural, au activitate fizică în gospodărie, sunt mai sănătoși și mai puternici.

În zona orașelor e dezastru generat de noua formă de existență. Toată lumea stă la televizor, pe tabletă, pe telefon, nimeni nu mai vrea să facă nimic fizic. Nu se mai face mișcare. Și atunci, noi cei care avem un business în zona muncii fizice avem o mare problemă și tot mai mult automatizăm tocmai ca să nu avem probleme cu forța de muncă. De exemplu, la fabrica de ready meal am adus o linie complet automatizată care face ce făceau 40 de oameni pentru șnițele pui Shanghai sau alte produse.

Nimeni nu mai pune mâna pe nimic, pentru că nu mai rezistă oamenii să stea în picioare, nu mai au forță fizică. Pe de altă parte, ca să ne asigurăm forța de muncă avem un parteneriat cu Liceul din Filipeștii de Pădure, unde am creat două clase. Sunt cu burse de la noi. Noi am renovat în mare parte liceul cu banii noștri. Anul viitor vom mai face două clase. Mai departe, vrem să facem parteneriate cu licee și cu școli pe zona profesională ca să ne putem asigura oamenii de care avem nevoie.

Avem mare satisfacție că majoritatea elevilor sunt copiii angajaților companiei. Ei, având încredere în compania în care lucrează, și-au trimis copiii la aceste clase și am avut chiar mai mulți copii decât au fost locuri. E o problemă mai specială în zona Bucureștiului. Pe zona de comerț, nu mai găsești un vânzător. E o mare problemă”, a declarat Radu Timiș.

Una dintre soluții este aducerea de muncitori din Asia, din Ucraina sau Republica Moldova, dar fiind o țară de tranzit, aceștia vin, stau puțin și pleacă în Occident. „Fiind o țară de tranzit, avem mari probleme. Vin aici și pleacă. Probabil vom lua muncitori din Ucraina, din Republica Moldova. O să avem lupte între noi, angajatorii. Cum motivezi mai bine muncitorul. Pe de altă parte, acolo unde se lucrează la cultura de companie muncitorul se simte afectiv legat de acea firmă problemele sunt mai mici. Noi am avut noroc că anul ăsta nu prea am avut mișcări de personal, dar dăm două mese pe zi, îi aducem cu autocarul, oamenii iau pauză jumătate de oră după masă, stau pe fotolii, ascultă muzică, le oferim și o cafea gratuit. În funcție de cum te implici să creezi condiții muncitorilor. Oamenii nu sunt doar niște simple unelte”, consideră președintele Cris-Tim.

Din 40 de magazine am rămas cu 15. Integrarea în UE a adus și o concurență acerbă pe piața de retail, iar mulți producători autohtoni s-au văzut dați la o parte din piață. Pe lângă faptul că le e greu să fie acceptați în marile lanțuri de supermarketuri, acestea îi concurează neloial prin mărcile proprii pe care le vând la prețuri ce practic nu lasă loc de concurență.

„E concurență mare și între ei. Sunt 7-8 jucători mari, de parcă am fi o țară mare. Toate lanțurile sunt aici. 70% din oameni cumpără în funcție de preț și, atunci, acestea și-au făcut lanțuri propii ca să poată să aibă cel mai bun preț la raft. Dar cel mai bun preț nu înseamnă și cea mai bună calitate. Nu sunt controlate cum trebuie. Sunt făcute în fabrici mici care nu respectă toate regulile. Unele sunt făcute în afara țării. Dacă sunt făcute în țări din UE, acele firme nu mai au obligații către stat și atunci merg pe prețuri mici, uneori chiar de dumping. Mulți ani au mers pe pierdere. Când ai pierderi ce faci? Muți obiceiul de consum pe tine, și pe celălalt l-ai omorât. Și atunci, în funcție de puterea capitalului pe care o are, de resursele pe care le atrag chiar de la Banca Mondială. Au zis că România e un teritoriu ca în Africa, trebuie să-l dezvoltăm. Am făcut și eu o rețea de magazine, dar n-am putut să mă bat cu ei. Și atunci am închis magazinele. Din 40 am rămas cu 15, pentru că nu ai cum să fii competitiv la nivel de capital, la nivel de know-how al puterii de negociere. Sunt multe inegalități pe care noi nu am reușit în cei 10 ani de la aderare să le eliminăm”, declară Radu Timiș. [/is_logged_in]

Teme de doctorat propuse de marile companii

Nicolae Istudor
-
0
Teme de doctorat propuse de marile companii

La nivel macroeconomic, PIB-ul României a crescut cu 63% față de acum 10 ani: în valoare absolută, de la 98 miliarde euro în 2006 la 160 miliarde euro în 2015. În perioada 2006-2015, PIB pe locuitor la noi a crescut de la 4.550 euro la 8.100 euro (creștere cu 78%), în timp ce PIB mediu în UE a crescut de la 25.500 euro/loc la 28.700 euro/loc (creștere cu 12%). În 2006, PIB pe locuitor în România reprezenta 17% din cel mediu european și a ajuns la 28% în 2015, fiind totuși mai mic în comparație, de exemplu, cu Portugalia (60% din media UE), Ungaria (38,7%), dar mai mare decât cel din Bulgaria (21,1%).

În același interval de timp, 2,5 milioane de români au părăsit țara, ajungându-se la o lipsă acută de forță de muncă, în special în domeniul construcțiilor. Sumele trimise de cei care lucrează în străinătate până în septembrie 2014 au atins 61,6 miliarde euro, valoare aproape cât cea a investițiilor străine directe din țara noastră.

Contrar unor aprecieri, avem sold pozitiv în relația financiară cu UE: 39,9 miliarde euro – fonduri financiare nerambursabile primite, comparativ cu 13,4 miliarde euro – contribuția țării noastre la bugetul european; așadar, am înregistrat un excedent de 26,5 miliarde euro. Totodată, am primit fonduri pentru agricultură în valoare totală de 16,8 miliarde euro – plăți directe și pentru proiecte.

[is_guest]

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

[/is_guest]

[is_logged_in]Tot în ultimul deceniu, inflația a scăzut de la 6,5% în 2006 spre 2% în 2016. S-a redus rata dobânzii la care statul se împrumută, de la aproximativ 10% în 2006 la circa 3% în prezent, ceea ce a dus la reducerea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci.

A crescut rata șomajului, de la 5,9% în 2005 la 6,7 % în 2015. După 10 ani în UE, România încă are cea mai mare rată a sărăciei dintre toate statele membre: 24,6% în 2015. De asemenea avem o inegalitate a distribuției veniturilor, care a crescut de la 6,7 la 7,2, între 2009 și 2014, conform datelor Eurostat.

În investiții și comerț, s-a înregistrat o dublare a investițiilor străine directe, de la 34 miliarde euro la 1 ianuarie 2007 la 64 miliarde euro la 31 decembrie 2015. Au crescut semnificativ exporturile: de la 25,9 miliarde euro în 2006 la 54,6 miliarde euro (110%). Principala țintă a exporturilor este Germania (creștere de la 1,1 miliarde euro la 10,8 miliarde euro, însă și deficit comercial ajuns la 1,7 miliarde euro în 2015). 47% din totalul exporturilor este reprezentat astăzi de mașini și echipamente, față de 22% în primul an de aderare la UE. Exportul de servicii este de 10,4 miliarde euro. Exporturile de produse agroalimentare au crescut de la 563 milioane euro la 3,2 miliarde euro (de 5 ori). Importurile au crescut de la 40,7 miliarde euro în 2006 la aproape 63 miliarde euro (54%). Importurile de produse agroalimentare au crescut de la 1,8 miliarde euro la 4,7 miliarde euro (160%). În aceste condiții, deficitul comercial a scăzut de la 14,8 miliarde euro la 8,4 miliarde euro. Peste 70% din întregul comerț internațional al țării se face cu UE. Deficitul balanței comerțului cu bunuri a scăzut treptat, de la o medie de 10% din PIB în 2001-2008 la 6% în 2009-2014.

În ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, fondurile primite de la bugetul UE se ridică la 16,8 miliarde euro, din care 8 miliarde euro, pentru dezvoltare rurală și 8,8 miliarde euro, pentru plăți directe și mecanisme de piață. În 2004, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale era de 25.000 miliarde lei (circa 650 milioane euro), iar în prezent este de circa 1,7 miliarde euro (161%); creșterea nu s-a regăsit în aceeași proporție în randamentele agricole, dar apare în investiții precum ferme moderne, unități de procesare, mașini și utilaje agroalimentare, investiții care au contribuit la creșterea calității și competitivității produselor noastre. De menționat, în aceeași perioadă, sunt și concurența puternică și uneori neloială din partea producătorilor agroalimentari din UE, precum și ponderea mare a terenurilor agricole deținute de străini: se apropie de 40%.

În educație și cercetare, deceniul este marcat de scăderea numărului de studenți și a calității acestora, determinante fiind de slaba pregătire din liceu și gradul de promovare a examenului de bacalaureat. Implementarea Procesului Bologna, acceptată prea ușor, poate fi considerată o păcăleală, pentru că angajatorii caută absolvenți bine pregătiți, fără să facă diferența între absolvenții de licență și cei de masterat. În aceste condiții, dispare interesul pentru programele de masterat, atât timp cât salarizarea nu este diferențiată. Programul de pregătire doctorală de trei ani este foarte redus, ceea ce afectează calitatea tezelor de doctorat. ASE a transmis adrese către instituțiile statului și către marile firme private, cerându-le să propună teme de cercetare aplicativă, care vor fi incluse în oferta educațională a anului universitar 2017-2018. Finanțarea din fonduri europene a programelor de doctorat și postdoctorat și-a dovedit o utilitate semnificativă în susținerea participării la conferințe internaționale.

Accesul cercetării în domeniul economic la finanțare din fonduri publice a fost în acești ani relativ redus, ca urmare a criteriilor de selecție, greu accesibile cercetătorilor români. În schimb, este de remarcat accesul studenților și cadrelor didactice la burse Erasmus. Rămâne discutabilă dorința decidenților de a impune criterii de promovare bazate pe articole publicate numai în reviste din străinătate și pe cărți publicate în edituri din afara țării, criterii aproape imposibil de îndeplinit într-o perioadă scurtă, cum a fost cea a ultimilor ani.[/is_logged_in]

Noua „Arcă a lui Noe” – Un business cu suflet, cu lemn, cu stil și cu timp

Daniel Apostol
-
0
Noua „Arcă a lui Noe” – Un business cu suflet, cu lemn, cu stil și cu timp

Iosif Harasemiuc și Rubén Perju sunt parteneri de afaceri și fondatori ai unui brand care se numește NOAH și face ceasuri de mână din lemn, un brand pe care îl regăsim în online, dar despre care, în România, s-a vorbit puțin. NOAH aduce un aer nou în designul de ceasuri, care în România este inexistent.

De unde v-a venit ideea?
Îmi place să lucrez cu lemnul și în școala de arhitectură de la Cluj am făcut machete sau obiecte de produs din lemn. Amândoi avem o afinitate pentru acest material cald, care este apropiat de natura umană. Am știut că prin colaborarea designer cu inginer, avem suficientă cunoștințe și resurse pentru a putea construi orice produs pe care îl visam. Iar acum, suntem luați prin surprindere de rezultatul final și de amploarea pe care o ia acest proiect, care a început în 2012 în Suceava. Acum, în 2016, ne-am mutat în Cluj-Napoca, cu tot cu atelier, reușim să culegem roadele și putem să creștem împreună cu echipa noastră.

Care este legătura dintre brandul pe care l-ați creat și a cărui notorietate este în proces de dezvoltare și legendara Arcă a lui Noe?
Sunt multe asemănări, produsul îl putem asocia cu Arca. Când punem în balanță cele două, există un semn de egalitate: amândouă au fost inginerie avansată, au fost inspirație divină, amândouă sunt rezistente la apă și au un scop precis. Mergem mai departe și ne gândim la Noe care este un personaj biblic, prezentat ca fiind foarte vertical. Atunci noi am considerat că brandul trebuie să se numească Noah, iar în momentul în care orice om aude de noi, se gândește la arca lui Noe. Logo-ul reprezintă Arca, iar numele este Noah, și așa avem două elemente reprezentative care se asociază bine brandului. Ca orice brand, am căutat un nume care să arate bine vizual, să fie memorabil, să aibă impact.

14589662_1754654018133085_4977791933139602554_o
FOTO: Facebook/NOAH

Apropo de verticalitate, mai ales că mediul actual de afaceri autohton antreprenorial traversează perioade cu pante ascendente sau descendente, dar nu neapărat pe verticală, unde regăsim, în modelul vostru de business, această repetată verticalitate a brandului?
În primul rând, am plecat de la niște valori de la care nu am făcut rabat, de calitatea brandului, calitatea produsului, calitatea noastră ca persoane. Am spus că vrem să fim onești cu clienții. Avem un motto pe care îl promovăm la nivel de echipă: „Promite mai puțin și oferă mai mult!”.

Sunteți doi prieteni, v-ați format împreună și ați pornit împreună acest business. Cum vă alegeți oamenii și cum rezonează ei cu munca în fabrică?
În primul rând, trebuie menționat că este vorba de un atelier de creație și nu de o fabrică. Suntem ca o familie și relaționăm ca o familie. Dorim să fim implicați în munca pe care o depun angajații noștri. Cei pe care îi alegem să lucreze cu noi trebuie să împărtășească dorința noastră și visul nostru.

Ce calificare profesională au angajații voștri? Ce stă în spatele echipei unui atelier de ceasuri de lemn?
Atelierul nostru este împărțit în patru secțiuni: prelucrarea brută a lemnului, prelucrarea fină tot a lemnului, asamblarea sau ceasornicăria și biroul. Angajații noștri nu au calificări din punct de vedere al studiilor pe acest domeniu. Avem un operator CNC – mașina cu comandă numerică, avem oameni în secția de prelucrare și ceasornicari.

Câți angajați aveți?
Avem o echipă de șase oamenii în producție și încă o echipa de 5-6 oameni care lucrează pe partea de marketing, dezvoltare, strategie, PR, împreună cu noi.

Cum vă alegeți mecanismele? Cum vă alegeți ceasul?
Am pus în balanță micimea mecanismului, prima clasă am dorit să se numească feather-light, să aibă sub 50 de grame orice ceas și să fie suficient de subțire încât să treacă cămașa peste, astfel ceasul are 8 mm maxim în grosime. A trebuit să găsim un mecanism care să fie precis. Folosim în momentul de față un superslim de la Miyota, este lider de piață mondială, cel puțin în vânzări, și ne oferă o precizie și o baterie mai bună decât unele elvețiene. Într-adevăr vom trece pe mecanisme elvețiene în viitorul apropiat, dar alegerea noastră va fi mai bună decât cea pe care o folosim momentan.

14713042_1762818647316622_5037847058042800965_o
FOTO: Facebook/NOAH

Hai să vorbim de zona de creativitate. În ce ritm veniți cu un design nou?
Momentan, avem un singur model de ceas, dezvoltat în trei dimensiuni diferite și în registru de culori diferite, aproximativ 7.000 de variațiuni pe oricare dintre mărimi. Sunt aproximativ 10 esențe exterioare, combinate cu 10 esențe la cadran, combinate cu cinci modele diferite pentru ace, combinate cu 6-7 modele de curele, plus personalizarea de pe spate, plus modelul de cutie în care este împachetat. Mai mult, sentimentul de unicitate al colecționarului o face lemnul cu fibra pe care o are. Clientul, își poate crea propriul ceas care să îl reprezinte.

Acest proces de alegere de către client a modelului pe care și-l dorește îl face online sau la o discuție și cu voi?
Pentru că ne place să fim aproape de clienții noștri, discutăm cu aceștia până în pânzele albe, dacă e nevoie. Acum am lansat site-ul ca o unealtă pentru combinațiile posibile din punct de vedere vizual, care ne ajută clienții să aleagă.

Ca volum de producție, care este dimensiunea afacerii?
Momentan ne-am înnoit linia de producție și am creat echipa, astfel încât să putem, la momentul de față, să generăm 300 de ceasuri lunar. Acesta este potențialul. Vindem aproximativ 60 de ceasuri pe lună.

60 de clienți noi pe lună sau 60 de ceasuri solicitate de o parte din aceiași clienți, ce se dovedesc a fi fani sau colecționari?
Nu pot să fac o proporție, dar sunt mulți care se reîntorc.

Cum plănuiți să treceți granița?
Am considerat împreună cu colegii de la marketing că cel mai bine ar fi ca, în primul an, să testăm piața din România. Ca orice brand și produs nou lansat, poți primi în piață feedback constructiv pe care îl exploatăm pentru a îmbunătăți atât produsele, cât și serviciile noastre, pentru a putea fi pregătiți pentru piața mult mai mare din exterior, ca putere de cumpărare și ca potențial, din toate punctele de vedere. În afara țării există foarte multe persoane care consumă design de calitate, inovativ, și noi ne încadrăm în cele două dorințe ale pieței.

Țin să remarc că, datorită ochelarilor și helancei pe care le purtați, semănați cu Bill Gates și cu Steve Jobs, la momentul în care cei doi și-au început afacerea în garaj. Vă vedeți businessul adus la nivelul celor doi?
Da. Asta a fost premisa. Am lansat prima gamă de ceasuri de lux. Nu putem spune însă că prețurile de acum se încadrează în cele ale produselor de lux, percepem un cost onest pentru ceea ce lucrăm. Ca să vă dați seama, 4-5 zile stă în lucru un ceas, este făcut manual în mare parte. Dorim să trecem la etapa următoare, așadar pregătim încă două game, una va fi lansată anul acesta și una anul viitor, care sperăm că ne vor duce spre ceea ce țintim.

Spre ce țintiți?
Noi ne dorim să devenim cel mai mare brand de ceasuri realizate din lemn, premium, above și luxury din lume. Nu există nici un brand de ceasuri din lemn care să se poziționeze acolo, toate sunt sub plafonul de 1.300 lei, poate 1.500, însă la nivel de calitate și inovație, noi considerăm că suntem peste, și avem și părerea unor specialiști pe partea aceasta, și acolo țintim. n

(Interviu apărut în profit.ro)

Neșansa aderării în vreme de criză

Gheorghe Zaman
-
0
Neșansa aderării în vreme de criză

Un deceniu este o perioadă care oferă elemente pentru un bilanț provizoriu, întrucât este prea scurtă pentru evidențierea capacității României de a valoriza potențialul beneficiilor integrării pe termenele lung și foarte lung, dar suficientă pentru a trage o serie de învățăminte și concluzii referitoare la promovarea de către România a unor instrumente, măsuri și mecanisme de racordare mai eficientă la rigorile comunitare.

La demararea negocierilor de aderare, în decembrie 1999, potrivit analizelor specialiștilor și rezultatelor implementării Acordului de asociere 1995-2000, România a fost calificată ca având o economie de piață funcțională care a parcurs un important traseu de transformări democratice și în consens cu principiile, criteriile și rigorile aderării. Votul pro-aderare a fost în România unul dintre cele mai mari (cca. 80%), dovadă a dorinței românilor de a se ancora mai puternic în Europa, scontând pe o serie de avantaje și beneficii de natură economică, socială, ambientală și geostrategică. Totodată, cel puțin în palierul cercetării căruia îi aparțin, s-a pus accent pe o analiză și o monitorizare cât mai obiective cu putință, încercând să arătăm că integrarea în UE nu înseamnă un cadou, un fel de marș exclusiv triumfal, ci un parteneriat care trebuie negociat astfel încât să maximizeze eficiența integrării și să minimizeze costurile.

Efectul net pe etapă arată o serie de aspecte favorabile convergenței, dar și aspecte nefavorabile la nivel macroeconomic: mă refer la ultimul sau penultimul loc pe care România îl deține în ierarhia țărilor membre UE în ceea ce privește nivelul PIB per capita la PPS (purchasing power standard), productivitatea muncii orare și a resurselor CDI (Category Development Index) etc.
Neșansa noastră (dar nu numai) a fost aceea că, în primul exercițiu financiar al UE 2007-2013 post-aderare, demararea procesului de integrare s-a desfășurat în paralel cu criza financiară și economică internațională care, practic, a afectat marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene, exceptând Polonia și alte țări, unde impactul crizei a fost mai redus. Așadar, este greu de separat cât a reprezentat impactul crizei asupra evoluției macroeconomice a României și cât au fost cheltuielile generate de acomodarea din perioada de început a integrării României la UE.

[is_guest]

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

[/is_guest]

[is_logged_in]Experiența desfășurării procesului de integrare în structurile și procedurile UE pentru țara noastră poate fi un bun ghid pentru o mai bună fundamentare a deciziilor în viitor. În primul rând, este vorba despre învățămintele necesare în ceea ce privește creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune socială. În funcție de acesta, România în general și unele sectoare de activități în special vor fi preponderent beneficiare/contributoare de la/la bugetul comunitar. Revizuirea de câteva ori a Acordului de parteneriat a făcut ca, practic, să pierdem startul accesării în 2014.

În al doilea rând, experiența crizei, prin care am trecut și care nu s-a terminat (!), ne obligă la revizuirea duratei și a dimensiunii politicilor de austeritate, recomandate uneori fără a exista o analiză profundă asupra efectelor negative ale acesteia pe termen mediu și lung. Dimpotrivă, măsurile de promovare, susținere, asistență și stimulare în economie par a fi cele mai eficiente în condițiile mecanismelor de piață. Dacă austeritatea și coerciția în exclusivitate s-ar fi dovedit operaționale și eficiente în plan economic și social, atunci munca în regim militar și de detenție s-ar fi dovedit baza „poveștilor de succes”!

În al treilea rând, reducerea decalajelor economice, sociale, tehnologice și de mediu, care despart România de țările dezvoltate, condiție sine qua non a dezvoltării durabile, nu se poate realiza decât pe baza contribuției determinante a eforturilor și factorilor interni ai dezvoltării, la care se adaugă în mod complementar o serie de factori externi între care contăm îndeosebi pe cei asociați beneficiilor integrării în exces față de costurile pe care acestea ni le generează. În acest context, este de dorit ca analizele privind decalajele să acorde o atenție deosebită acelora care sunt absolute în expresia fizică și/sau valorică, și nu decalajelor relative, care pot fi „înșelătoare” și speculate politic, conjunctural.

Nu în ultimul rând, cei 10 ani de integrare ne-au arătat că negocierile și respectarea rigorilor comunitare nu pot fi desfășurate cu succes decât de specialiști proactivi de înaltă ținută profesională, și nu de către debutanți, improvizatori și nonparticipanți, cu mandate neclare din partea României în organismele comunitare reprezentative.[/is_logged_in]

De 10 ani în UE. Aniversăm?

Economistul
-
0
De 10 ani în UE. Aniversăm?

Se fac 10 ani (la 1 ianuarie 2017) de apartenență a României la Uniunea Europeană. În mod curent, momentului de început îi spunem aderare, continuarea vrem să credem că înseamnă integrare, de multe ori avem și dovezi că termenul cel mai potrivit este acela de primire, de acceptare. Aniversăm? Constatăm și atât? Marcăm un reper? Răspunsurile pot fi multiple, dacă nu ezitante.

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu România Durabilă, își propune să deschidă o cale spre astfel de răspunsuri – posibile, necesare. Forma este a unui demers critic asupra ultimului deceniu, din perspectiva apartenenței noastre europene, instituțional și economico-social.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

[is_logged_in]Partea articolului pentru membrii[/is_logged_in]

Scopul este „de a încerca să mobilizăm și să determinăm autoritățile la un bilanț foarte analitic asupra a ceea ce s-a întâmplat în acești ani, a ceea ce s-a realizat, a ceea ce nu s-a făcut și a ceea ce este de făcut în continuare”, după cum sublinia dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, în preambulul acestui demers care se anunță profund și, în general, lipsit de menajamente. Începutul a fost făcut prin conferința cu tema: „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și perspective”, găzduită de Academia de Studii Economice din București.

Au prezentat expuneri prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman – membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Națională și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), Radu Timiș – proprietarul grupului Cris-Tim și președintele Asociației Române a Cărnii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor – rectorul Academiei de Studii Economice din București, președinte al Asociației Facultăților de Economie din România. Teoreticianul, practicianul și formatorul din zona economică s-au completat, oferind fiecare perspectiva specifică ce viza impactul asupra mediului de afaceri al primilor 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană.

Tratamentul turismului balnear din România costă un miliard de euro

Laurențiu Gheorghe
-
0
Tratamentul turismului balnear din România costă un miliard de euro

Fără a avea un sprijin din partea statului, în turismul balnear din România s-au investit în ultimii ani aproximativ 400 milioane euro, a spus Mihai Handolescu, vicepreședinte al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România – OPTBR – cu prilejul Conferinței de Management Modern în Turism.

„Noi apreciem că ar mai fi necesar cam un miliard de euro pentru investiții, astfel încât să fie reintroduse în circuitul turistic aproape toate stațiunile, și vorbesc de stațiunile de interes național, cu o ofertă corespunzătoare de servicii. Anul acesta estimăm că în stațiunile din România vor veni circa un milion de vizitatori, iar cifra de afaceri a societăților care sunt membre OPTBR se va ridica la aproximativ 400 milioane euro”.

Cu toate că s-a vorbit foarte mult la nivel guvernamental de elaborarea unei strategii în domeniul turismului balnear, „nu aceasta considerăm că este problema stringentă pe care ar trebui s-o rezolve Guvernul. În ultimii ani s-au consemnat investiții de peste 400 milioane euro în stațiunile balneo-climaterice, fiecare operator urmându-și propria strategie”, a spus Handolescu.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

[is_logged_in][/is_logged_in]

Alegerile din SUA şi teoriile conspiraţiei

Laurențiu Gheorghe
-
0
Alegerile din SUA şi teoriile conspiraţiei

Alegerile prezidențiale din SUA nu doar că au dat un câștigător surpriză, în persoana magnatului imobiliar Donald Trump, considerat exponentul mișcării antisistem, dar au și excelat în teorii conspiraționiste.

Strategia de campanie a lui Donald Trump s-a dovedit câștigătoare pentru că a vizat tocmai clasa de mijloc și a gulerelor albastre, cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma procesului de globalizare. Trump li s-a adresat acestora când a spus că există o elită la nivel global, care dorește să-și păstreze dominația asupra poporului american. Hillary Clinton este un reprezentant al acestei elite, fiind potențată de presă și de elemente dușmănoase din guvern ca să-și poată promova și impune agenda globalistă. Nicio statistică, sondaj de opinie sau decizii birocratice nu pot rămâne în afara influenței acestor elite, inclusiv rezultatul alegerilor prezidențiale, declara Trump. Aceasta seamănă cu teoria Guvernului Mondial, care conduce din umbră omenirea.

„Pentru cei care sunt la butoanele puterii la Washington și pentru interesele lor globale, ei se aliază cu cei care nu se gândesc la binele vostru”, a spus Trump la un meeting în West Palm Beach. „Campania noastră reprezintă o amenințare reală pentru ei, așa cum nu au mai văzut până acum”.

Concepțiile lui Trump referitoare la teoriile conspirației sunt alimentate de ani de zile de organizațiile de extremă dreaptă precum InfoWars, care îi adună la un loc pe cei care contestă de foarte mult timp versiunea oficială a atentatului 9/11 și care văd în grupul Bilderberg și Forumul Economic Mondial, fantoma unui guvern mondial.

Trump a acuzat o conspirație împotriva sa care include „establishmentul” politic, Rezerva Federală, Biroul Statisticii Muncii, Departamentul de Justiție, elitele financiare globale, echipa de campanie a contracandidatului său și marile corporații. Dar cel mai mult a acuzat principalele mijloace mass media care au susținut exclusiv campania lui Hillary Clinton. La acest capitol, trebuie să recunoaștem că a fost în mod real dezavantajat de către cele mai importante trusturi de presă, care și-au declarat susținerea pentru Hillary Clinton. Astfel, afirmația sa că elita de laWashington și media națională există pentru un singur motiv: „să se protejeze reciproc și să se îmbogățească”, nu este complet ruptă de realitate

El a adăugat că „establishmentul” a cheltuit „trilioane” de dolari pentru a influența rezultatul alegerilor și a acuzat „structura de putere globală” pentru declinul producției industriale din mari orașe ca Detroit sau altele mai mici din Ohio, Pennsylvania și Carolina de Nord. „Au omorât toată industria din aceste orașe, până le-au golit și au acaparat bogăția pentru ei înșiși.”

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

„România are nevoie de o campanie de marketing pentru a atrage investitori”

Laurențiu Gheorghe
-
0
„România are nevoie de o campanie de marketing pentru a atrage investitori”
ba-edit-bw
Ben Adams CEO Ben Adams Architects

Interviu cu arhitectul Ben Adams, fondatorul unei firme de arhitectură în vogă din Londra, despre tendințele actuale, piața imobiliară din România și cum s-a resimțit Brexit-ul pe piața imobiliară britanică: „Sunt multe oportunități în România, dar, din păcate, necunoscute businessului britanic”

Ați vizitat pentru prima oară Bucureștiul. Ce impresie v-a lăsat capitala României din punct de vedere arhitectural?
Schimbarea dramatică de sistem politic din România, care s-a petrecut relativ recent, se reflectă și în domeniul arhitectural. Orașul este cu mult mai frumos decât m-aș fi așteptat de la capitala unei țări care a ieșit recent din comunism. M-aș fi așteptat să fie mai mult în tonuri de gri și tern. În schimb, am găsit un oraș cu străzi colorate și plin de viață. Este fascinant și îmi amintește de Paris, dar și de alte orașe europene. Am fost de asemenea ușor surprins de prezența masivă a simbolurilor capitaliste, ca prezența brandurilor de lux: Gucci, Louis Vuitton și altele, semn al existenței unei categorii de populație cu venituri foarte mari, care își permit să facă shopping aici. Însă m-a nedumerit lipsa unei clase mijlocii, sau dimensiunea foarte redusă a acesteia.

Cum vedeți evoluția pieței imobiliare românești?
Am văzut că economia românească crește într-un ritm mult mai rapid decât economiile mature din UE și aceasta se traduce într-un soi de optimism al oamenilor de aici. Lucrurile avansează rapid. Din acest punct de vedere România este în contrast cu UK, unde nu e neapărat faptul că lumea este mai pesimistă, dar se observă neliniștea, starea de incertitudine dată de ceea ce va urma după Brexit. Piața românească este una foarte dinamică, iar lucrurile s-au mișcat rapid după căderea regimului comunist. Este similar cu ceea ce s-a întâmplat după reunificarea Germaniei. De exemplu, în Berlin, care a fost divizat timp de 50 de ani, diferențele între est și vest au dispărut. Aceleași forțe acționează și în România. Cu siguranță este un moment incitant pentru business. Sunt multe oportunități pe această piață, care, din păcate, nu este cunoscută suficient în străinătate. La Londra investitorii sunt circumspecți pentru că nu cunosc sistemul fiscal și legislația din România. Dar cu siguranță sunt curioși și vor să afle mai mult despre ce se petrece în România și cum ar putea să se implice și ei.

Ce anume i-ar putea interesa pe britanici, de exemplu, în România?
Cu siguranță i-ar interesa să investească în România. Vorbeam chiar ieri despre piața imobiliară de aici, din București. Este relativ mai ieftin față de alte orașe din Europa, economia crește, populația este în creștere, la fel și cererea de spații rezidențiale noi, semn că lumea vrea să trăiască aici. Toți acești factori semnifică faptul că este un loc bun pentru investit bani. Dar străinii nu au siguranța necesară pentru a intra pe piața financiară de aici: există o bursă de valori, dar nu știu cum pot efectua tranzacții aici, dacă pot angaja o casă de avocatură care să le rezolve problemele, cât de prietenoasă este legislația, cât de mult durează până obțin aprobări și autorizații sau dacă există stabilitate politică. Oamenii trebuie să vadă cum funcționează toate aceste lucruri. Cel mai bine ar fi să vadă realizarea unui proiect de la stadiul de schiță până la final pentru a înțelege cum se pot face afaceri aici. Dar oamenii sunt curioși și cred că este un moment bun pentru a atrage investitori.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

De 10 ani în UE. Aniversăm?

Economistul
-
0
De 10 ani în UE. Aniversăm?

 

Suntem de 10 ani stat membru al Uniunii Europene. Mai exact, pe 1 ianuarie  2017 vom aniversa primul „deceniu european”. Vom închina în noaptea dintre ani un pahar de șampanie și pentru împlinirea vârstei de 10 ani în UE, care în prezent numără 28 de state. Dar această aniversare are și un gust amar, interconectarea României la cea mai mare piață liberă din lume aducând, pe lângă avantaje și multe neajunsuri. Greutățile sunt cu atât mai mari pentru că de 27 de ani ne aflăm într-o tranziție atât economică ,cât și socială, care pare că nu se mai sfârșește.

În plus, însăși Uniunea traversează o perioadă extrem de dificilă, după ce Marea Britanie a hotărât în luna iunie  prin referendum să părăsească această construcție politico-economică extrem de ambițioasă. Mult discutatul Brexit, proces care va începe în martie anul viitor. Despre ce au însemnat cei 10 ani de Uniune Europeană, ce s-a realizat și care sunt nerealizările României, ce trebuie făcut în continuare, sunt doar unele dintre multiplele întrebări la care Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu România Durabilă le-au lansat în dezbatere publică în ciclul de conferințe intitulate „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și Perspective”.

După conferința inaugurală, care s-a desfășurat la București, gazda fiind Academia de Studii Economice, a urmat Cluj-Napoca, pe data de 25 noiembrie, de data aceasta conferința desfășurându-se în Marea Aulă a Universității Babeș-Bolyai. Au prezentat expuneri Ovidiu Cîmpean – director Direcția Generală Comunicare dezvoltare locală și management proiecte din Primăria Municipiului Cluj Napoca, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş – negociatorul aderării României la Uniunea Europeană, Augustin Feneşan –Președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj și Prim-vicepreședinte CNIPMMR, Bianca Muntean – Director executiv Aries Transilvania, Luminița Runcan – Dir. gen. adj. Banca Transilvania, prof. univ. dr. Mihaela Luțaș – Prorector UBB FSEGA și David Ciceo – Director general al Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Dezbaterile au fost moderate de dr. ec. Constantin Boștină – Președinte ASPES.

De la derularea negocierilor până la efectele asupra mediului de afaceri și a dezvoltării infrastructurii de transport, speakerii au oferit o perspectivă a perioadei scurse de la aderare la UE, specifică fiecărui domeniu de activitate căruia îi aparțin și a impactului asupra mediului de afaceri în general.

Ecourile în presa locală și centrală ale conferinței de la Cluj-Napoca din data de 24.11.2016 „10 ani de la intrarea României în UE”:

Vasile Pușcaș: Dacă România s-ar fi integrat total, cele 3 milioane de români nu ar fi migrat în țări europene

https://www.agerpres.ro/social/2016/11/24/vasile-puscas-daca-romania-s-ar-fi-integrat-total-cele-3-milioane-de-romani-nu-ar-fi-migrat-in-tari-europene-12-27-34

Fostul negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, consideră că, la 10 ani de la intrarea în UE, România a aderat, dar nu s-a integrat, susţinând că ar fi nevoie de o regândire a integrării interne, transmite corespondentul Mediafax

http://www.zf.ro/politica/fostul-negociator-sef-al-romaniei-cu-ue-vasile-puscas-am-aderat-dar-nu-ne-am-integrat-16002442

http://www.gandul.info/international/omul-care-a-negociat-intrarea-romaniei-in-ue-am-aderat-dar-nu-ne-am-integrat-16002447

După 10 ani de la integrarea în UE, gradul de sărăcie din România e mai mare decât era fără UE

După 10 ani de la integrarea în UE, gradul de sărăcie din România e mai mare decât era fără UE

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă organizează o serie de evenimente care se vor desfășura sub auspiciile titulaturii de “10 ani de la intrarea României in UE”. Momentul a fost marcat la Cluj-Napoca printr-o conferință organizată la Universitatea Babeș-Bolyai.

http://www.cluj-am.ro/index.php/administratie/16859-vasile-puscas-la-10-ani-de-la-integrarea-in-ue-antreprenorii-au-fost-cel-mai-puternic-motor-al-integrarii

Universitatea “Babeş-Bolyai” a găzduit joi un eveniment dedicat împlinirii a zece ani de la intrarea României în UE. Vasile Pușcaș, fostul negociator şef al României cu UE este de părere că, la 10 ani de la momentul aderării noastre la comunitatea europeană, integrarea României nu este completă.

http://www.ziardecluj.ro/vasile-puscas-este-de-parere-ca-integrarea-fost-buna-numai-ca-nu-s-aplicat-romania-ci-unde-au-emigrat-romanii

 

 

 

 

 

N-ar fi rău să fie bine

Daniel Apostol
-
0
N-ar fi rău să fie bine

Cum anume va arăta Uniunea Europeană a următorilor 10 ani pe care îi vom parcurge împreună?

Dacă ne este atât de bine, atunci de ce ne este atât de rău? Întrebarea aceasta este motto-ul unei cărți la lansarea căreia am avut șansa și deopotrivă onoarea să particip chiar în ziua în care mi-am propus scrierea acestui editorial. Cristina Vasiloiu ne pune pe toți să ne aruncăm o privire critică „În Labirintul Uniunii”, acesta fiind și titlul cărții sale lansate la Târgul Gaudeamus, dar și provocarea pe care, de fapt, o avem cu toții de 10 ani!

Mi-a plăcut ideea cărții, aceea de a încerca un „fir al Ariadnei” într-un labirint al celei mai evoluate, de până acum, birocrații pământene (spune asta cu convingerea că există societăți, poate chiar birocrații nepământene, dar, până la întâlnirea de gradul zero, ne ocupăm deocamdată de curtea noastră terestră). Despre Uniunea Europeană și experiența românească în cei 10 ani de integrare, Gilda Lazăr spunea extrem de plastic că „UE este ca gramatica limbii române, are un set de reguli stricte și o puzderie de excepții”. Din excepții am făcut și noi, românii, o artă.

Mi-a plăcut și motto-ul din două motive: primul motiv este acela că mi-a adus aminte de o altă frază care definea, la un moment dat, starea de management al uneia dintre companiile prin care am trecut. Mai în glumă, mai în serios, consiliul director întrunit în jurul unei mese lungi începea, se derula și se sfârșea de fiecare dată cu zicerea „n-ar fi rău să fie bine”.

Al doilea motiv este acela că întrebarea din motto-ul cărții Cristinei Vasiliu enunță de fapt marea dramă a societății românești: de ce suntem atât de săraci când, de fapt, am câștigat atât de mult și atât de multe?

Într-o altă formă, revista Economistul, împreună cu Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și cu Proiectul România Durabilă, a demarat o serie de analize cu privire la parcursul economico-social al României în cei 10 ani ce se scurg de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Căutăm să găsim pentru cititorii noștri cele mai pertinente răspunsuri cu privire la momentul de start, dar și la tipul de cursă în care s-a angrenat România, la resursele utilizate, la resursele atrase și la performanțele realizate laolaltă cu eșecurile acumulate. Căutăm de fapt răspunsuri simple, dar pline de substanță la întrebarea cheie: „de ce după 10 ani rămânem încă cea mai săracă țară a Uniunii, când de fapt prin aderare la comunitatea occidentală am câștigat atât de mult?”. Dar mai ales dorim să putem să vă oferim viziuni corecte, direcții strategice, modele de gândire sănătoasă, care ar putea genera un parcurs românesc de care să fim mândri, care ar putea reinventa o țară în care tinerii să-și dorească să se dezvolte, care ar putea contura un viitor mai liniștit, mai sigur și mai civilizat pentru o națiune atât de deprimată.

Totodată nu-mi pot înfrâna un gând, o curiozitate firească: cum anume va arăta Uniunea Europeană a următorilor 10 ani pe care îi vom parcurge împreună? N-ar fi rău să ne fie mult mai bine, dar să ne fie atât de bine, fără să ne mai fie atât de rău!

Poziția CNIPMMR referitoare la proiectul OUG de rectificare a bugetului de stat pe 2016

Economistul
-
0
Poziția CNIPMMR referitoare la proiectul OUG de rectificare a bugetului de stat pe 2016

Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul ordonanţei de urgenţă privind rectificarea bugetară pe anul 2016. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) semnalează că, “potrivit proiectului de OUG, după analiza execuției veniturilor bugetare derulată pe parcursul primelor nouă luni ale anului, bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri se diminuează cu 35,4 milioane lei, reprezentând economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii”. Ca urmare, “CNIPMMR îşi exprimă dezamăgirea pentru diminuarea bugetului alocat programelor destinate IMM-urilor, având în vedere valoarea scăzută a acestor finanţări şi număr mic de potenţiali beneficiari, raportat la numărul de IMM-uri care au nevoie de susţinere prin aceste programe. CNIPMMR consideră că principalele cauze care au condus la diminuarea bugetului pentru programele destinate IMM-urilor, în anul 2016, sunt următoarele aspecte:
a) Programul pentru incubatoarele de afaceri nu a fost implementat;
b) Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2016 nu a fost implementat;
c) rogramul SRL-D pentru anul 2016, din cauza modificării procedurii de implementare, a avut un număr de 247 aplicanţi admişi la finanţare, raportat la numărul de 501 posibili aplicanţi conform bugetului;
d) Toate programele au fost lansate târziu, respectiv în a doua jumătate a anului 2016, fapt care dus la imposibilitatea implementării proiectelor asumate de aplicanţi, mulţi dintre aplicanţi renunţând la acestea”.
Faţă de această situaţie, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu (foto), subliniază: “Problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri puteau fi depăşite prin lansarea în primele trei luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanţii având timp să implementeze planurile de afaceri asumate. De asemenea, trebuie efectuate modificări pe unele proceduri, privind condiţiile de implementare. De exemplu, în cazul programului pentru intreprinzătorii debutanţi – SRL-D, ca şi în cadrul programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare – START, s-a introdus condiţia ca beneficiarul să facă dovada achitării integrale a cheltuielilor efectuate, acest lucru fiind deosebit de greu de realizat pentru un întreprinzător debutant care nu dispunea de sumele necesare pentru asigurarea finanţării planului de afaceri. CNIPMMR propune ca în 2017, programele să fie lansate în prima parte a anului, fiind necesară şi o evaluare a ratei de succes pentru anumite programe din anul 2016. Programul pentru dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă care a avut succes în anul 2016, trebuie să aibă un buget mărit. Dorinţa noastră ar fi fost ca şi în acest an bugetul programului de comerţ să fie mărit prin redistribuirea sumelor de la proiectele care nu au reuşit să consume întregul buget sau nu au mai fost lansate, evitându-se ca sumele destinate antreprenorilor să fie pierdute”.

Italia, veriga slabă a Uniunii Europene

Paula Calistru
-
0
Italia, veriga slabă a Uniunii Europene

În jocul de domino început de Brexit și de victoria lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, Italia va fi cel mai probabil a treia piesă care va cădea.

În cazul în care prim-ministrul italian Matteo Renzi nu câștigă referendumul asupra reformelor sale constituționale, acest lucru va arunca Uniunea Europeană, deja tulburată de Brexit, într-un nou haos.
Referendumul, care va avea loc pe data de 4 decembrie a.c., va cere locuitorilor să se pronunțe asupra unui pachet de reforme constituționale, propuse de cabinetul lui Renzi, și al căror scop declarat este creșterea stabilității politice.

Matteo Renzi a sugerat că va demisiona din funcția de prim-ministru în cazul în care populația va vota contra acestui referendum, declarând că „dacă ar trebui să rămân în Parlament și să procedez precum toți ceilalți de dinaintea mea, adică să agonisesc și să mă perind pe acolo, acest lucru nu mi s-ar potrivi”.

Acesta a făcut totodată apel la populația italiană de a-i susține reformele prin sublinierea ideii că dorește ca Italia să discute de pe o cu totul altă poziție cu Uniunea Europeană decât a făcut-o până acum.

„Timpul dictatului din partea Uniunii Europene la adresa Italiei a luat sfârșit”, a declarat Matteo Renzi, în timpul vizitei pe care a efectuat-o de curând în provincia Alessandria din nordul Italiei. „Ajutați-mă să consolidăm ideea unei Italii puternice, care nu merge în Europa pentru a primi indicații, ci duce în Europa propriile idei și valori”, a afirmat Renzi.

„Să încetăm să mai vorbim despre ceea ce ne cere Europa. Haideți să vorbim despre ceea ce ne dorim noi. Timpul dictatului a luat sfârșit”, a menționat premierul italian.

Sondajele de opinie din Italia indică o medie de avans între cinci și opt puncte procentuale pentru votul de respingere a referendumului. Există însă o pondere mare de alegători indeciși, ceea ce înseamnă că prim-ministrul italian și consilierii săi încă speră la o revenire în etapa finală a campaniei.

Însă, contactate fiind de Reuters, mai multe agenții de sondare a opiniei publice au declarat că victoria surpriză a lui Trump în SUA – victorie bazată pe un val de sentimente anti-establishment – pare să fie un factor important în încurajarea deciziei cetățenilor italieni de a respinge referendumul de pe 4 decembrie.
Euro într-un pericol iminent

În cazul în care Matteo Renzi este învins, cariera politică a acestuia nu va fi singura victimă a votului. Există temeri în piață că dacă referendumul va primi votul de respingere, acest lucru ar putea duce la o pierdere a încrederii investitorilor în cea de-a treia mare economie a zonei euro. Aceștia nu vor mai fi dispuși să împrumute statul italian, afectând astfel prețul obligațiunilor deja emise și asta ar aduce bilanțurile contabile ale băncilor pe roșu.

Totodată, factorii de decizie europeni avertizează discret de luni de zile că ei văd Italia ca pe cel mai mare risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro. Piețele financiare, de asemenea, simt pericolul iminent. Publicația „The Wall Street Journal” notează faptul că ecartul dintre randamentul titlurilor de stat emise de Germania și cele italiene a crescut la mai mult de 1,6 puncte procentuale, cea mai mare diferență de la decizia Băncii Central Europene de a cumpăra obligațiuni, din martie 2015.

Italia este pe cale să intre într-o majoră criză bancară și economică. Nu este o necunoscută faptul că sistemul bancar al Italiei este șubred. Dar conform zerohedge.com, analiștilor le scapă tocmai ideea de bază, aceea că problema fundamentală este economia. Creditele neperformante au fost oficial recunoscute că ating valoarea de 18% din PIB. Însă sectorul public reprezintă 52% din PIB, ceea ce înseamnă că acele credite ating valoarea de peste 40% din PIB-ul sectorului privat, dacă luăm în considerare zona unde se concentrează acestea.
Și astfel, este o presupunere corectă faptul că problema creditelor neperformante este mult mai gravă decât este recunoscut oficial. Așadar, chiar dacă băncile reușesc să se restructureze sau ar primi sprijin financiar, este improbabil să fie rezolvată cauza stagnării economiei.

Asta înseamnă că premierul italian este pus în fața unei imense provocări de a schimba părerea italienilor într-un interval foarte scurt de timp, de doar două săptămâni, în încercarea de a menține nu doar stabilitatea Italiei, dar și a întregului bloc comunitar.

Europa respinge imigrația, establishment-ul o sprijină

Marea majoritate a electoratului din Occident, guvernat și de o nemulțumire față de numărul mare de imigranți care a luat prin surprindere Europa, și-a pierdut încrederea în partidele politice tradiționale, acestea conducând în ultimii ani către o creștere a inegalității în rândul populației și un ritm lent de creștere economică.

În Italia, Mișcarea 5 Stele, fondată de comediantul Beppe Grillo în 2009, își câștigă popularitatea prin proclamarea luptei împotriva corupției și a orientării anti-establishment. Grillo a făcut un pas înapoi in ultimul an, în favoarea unui grup de noi lideri, conduși de Luigi Di Maio (30 de ani), despre care se crede că va fi candidatul la funcția de premier, în următoarele alegeri câștigând și mai mult din electorat.

Așa cum s-a exprimat fostul ministru de Externe al Franței, Pierre Moscovici, este o criză majoră a establishment-ului în toată lumea occidentală. Iar creșterea în sondaje a populiștilor pare de neoprit. Anul viitor, la alegerile prezidențiale din Franța, liderul Frontului Național, Marine Le Pen are șanse reale să ocupe fotoliul de la Palatul Elysse, iar în Germania se prefigurează un succes al partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania. Și asta în cele mai puternice și influente state din UE.

Urgența reconectării interne și externe a României (III)

Vasile Iuga
-
0
Urgența reconectării interne și externe a României (III)

Harta 2 prezintă coridoarele europene în regiunea noastră. Conform acestor planuri, România este traversată de două coridoare: Coridorul IV (Rhine-Danube), care intră în țară pe la Nădlac, trece munții și ajunge la Constanța prin București, și Coridorul VII (Orient/East Med), Arad-Timișoara-Craiova-Calafat-Vidin, care cuprinde și Dunărea.

Un alt proiect de coridor care urma să traverseze România, dar care a fost însă abandonat, este fostul Coridor European IX, amintit anterior (prezentat, de asemenea, pe Harta 2).

harti-iuga-1

Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.

Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.

Continue

Ce așteaptă românii de la viitoarea guvernare

Constantin Boștină
-
0
Ce așteaptă românii de la viitoarea guvernare

De 26 de ani, România este guvernată de forțe politice apărute în condițiile confuze ale sfârșitului de an 1989 și în prima parte a anului 1990. Confuziile perioadei de început a anului 1990 au determinat ca gruparea forțelor politice să fi fost dominată de regruparea pe interese politice a foștilor politicieni, cei dinainte de 1990, dar unii și dinainte de 1944, fără a se acorda atenția necesară unor programe economice și sociale bine definite. Tranziția de la economia centralizată spre economia de piață, datorită luptelor politice sterile, s-a prelungit nepermis de mult, iar efectele ei se văd în primul rând în lipsa de performanțe în guvernarea ultimilor 26 de ani.

Desprinderea de trecut, de economia centralizată, s-a realizat într-un mod haotic, în primul rând prin negare a tot ceea ce a fost realizat de guvernarea de dinainte de 1989, deși în marea majoritate a situațiilor economia înregistra realizări remarcabile.

Și acest lucru a continuat din păcate pe toată perioada de după 1989. Iar astăzi, România are o economie care funcționează după regulile companiilor multinaționale, ale investitorilor străini, pentru care interesul național al românilor, educația, sănătatea și nivelul lor de trai nu sunt prioritare.

După 1989 au lipsit programele realiste de dezvoltare economică

Fiecare guvern instalat după 1989 și până azi, fără a avea un program coerent de guvernare, și-a bazat strategia pe negarea a ceea ce a fost anterior, clamând neputința lor prin „greaua moștenire”.
Nimic mai adevărat. Lipsa de performanță a fiecărui guvern de după 1989 a avut cauza principală în incapacitatea de a porni la drum cu un program clar, realist, bazat în primul rând pe realizările pozitive ale fiecărei perioade, pe resursele naționale și potențat cu avantajele unei cooperări economice internaționale mult mai benefice după 1989.

Iată de ce acum, după 26 de ani, viitoarea guvernare a României trebuie să pornească de la realitățile zilelor de azi și să se bazeze pe un program propriu, coerent și realist de dezvoltare economică și socială a țării.

Continue

Târgul de Turism a adus reduceri substanțiale și oferte variate

Economistul
-
0
Târgul de Turism a adus reduceri substanțiale și oferte variate

Peste 230 de agenții de turism și tour-operatori din România, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, India, Iordania, Israel, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Palestina, Republica Dominicană și Ungaria și-au prezentat ofertele timp de patru zile (17-20 noiembrie 2016) la Târgul de Turism al României (TTR).

Turismul cultural, turismul de aventură, medical, circuitele au fost promovate de agențiile de turism ca pachete standard, dar multe dintre ele și-au arătat disponibilitatea de a întocmi și pachete personalizate pe principiul: spune-ne câți bani ai și noi îți oferim vacanța pe care ți-o dorești.
Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat că la TTR agențiile au venit cu oferte speciale cu discounturi semnificative, de până la 50%, luând în calcul și reducerile suplimentare de minim 10% oferite numai pe perioada târgului.

Vacanțe la jumătate de preț

„Anul acesta începem să operăm, timid încă, chartere pe Ciprul de Nord, destinație care începe să semene puțin cu Antalya. O altă noutate este Coasta de Azur, cu plecare din Cluj, Malaga din Cluj-Napoca, Valencia din Iași, Creta-Chania din Iași, Mallorca din Iași, Kos din București, Mallorca din Timișoara, Ischia din București. Avem foarte multă Spania pentru că nu știm cum sau cât își va reveni Antalya în 2017 și trebuie să tragem cât mai mult pe Spania”, a precizat Alin Burcea, CEO Paralela 45.
Agenția a oferit, pe perioada TTR, reduceri de până la 50% pentru produsele din 2017 (40% Early Booking + 10% reducere cu ocazia târgului de turism). Perioada de aplicabilitate a reducerilor este valabilă până pe 21 noiembrie 2016. De asemenea, agenția a oferit și reduceri de Black Friday, de până la 100 euro/persoană pentru produse pentru anul 2016: Madeira, Tenerife, Malta – turism social, Piețele de Crăciun, Dubai, dar și pentru Revelion în Singapore & Bintan, Mauritius, Los Angeles & Las Vegas, Maroc, Budapesta & Viena, Atena.

TUI TravelCenter a venit cu reduceri de până la 45% la cazare pentru pachetele charter ale verii, pentru rezervările early booking, propunând rezervări pentru vacanța de vară cu 99 euro avans. Compania oferă, pe perioada târgului, discount de până la 150 euro/cameră pentru orice pachet de vacanță exotică, inclusiv pentru perioada revelionului. Pentru perioada târgului, tour-operatorul a avut disponibile reduceri Early Booking pentru Turcia, de până la 45% la cazare, de 25% pentru insulele din Grecia, în timp ce pentru Spania a oferit discounturi de până la 20%. Pentru cei care vor să își petreacă Sărbătorile de iarnă în România, într-o zonă deosebită, TUI TravelCenter propune un „Crăciun în Delta Dunării”, la 295 euro/persoană, dar și o petrecere de Revelion, la 312 euro/persoană, pentru patru zile cu cină festivă la trecerea dintre ani.

Christian Tour vine la Târgul de Turism cu o ofertă bogată de vacanțe la prețuri reduse cu până la 50%. Cele mai ieftine sunt sejururile cu plecare cu autocarul în Grecia – de la 15 euro/persoană o vacanță în insula Thassos, de la 16 euro în Zakynthos și de la 25 de euro în Halkidiki.

Directorul general al Holidayoffice, Mircea Vladu, a declarat pentru Economistul că nu se poate spune că anul acesta agențiile și-au modificat substanțial ofertele: „În zonele unde s-au înregistrat probleme (atentate, cutremure) cum ar fi Coasta de Azur, Turcia sau Italia, nu s-a înregistrat o scădere a cererilor. Cu toate acestea, 2017 va fi un an imprevizibil, ca urmare a schimbărilor care au loc la nivel global, pentru că oamenii cu bani sunt conectați la ceea ce se întâmplă în plan economic și politic”, afirmă Mircea Vladu.

Turismul medical, un atu încă nevalorificat

Turismul medical câștigă teren cu o gamă de servicii tot mai diversă și cu dotări ce pot concura fără probleme cu cele din străinătate. Acest sector se lovește însă de o problemă. E dificil să găsească pentru baza de tratament, direct pacienți din străinătate, iar colaborarea cu agențiile de turism este greoaie din cauza comisionului mare pe care acestea îl percep. Ramona Florea, directorul hotelului Orizont din Cozia, a declarat pentru Economistul că, deși aducerea de pacienți străini pentru clinicile din România ar reprezenta o sursă solidă și constantă de venit, acestea preferă doar să ducă turiști români în alte țări. „Am făcut investiții mari, avem condiții extraordinare și din punct de vedere al calității serviciilor medicale și de cazare și ne-am dori să avem și clienți din străinătate, dar colaborarea cu agențiile de turism este dificilă. Nu acceptă un comision sub 12%, ceea ce crește prețurile. Or, ca să atragi, trebuie să vii cu prețuri mai mici decât plătesc străinii în țările lor”, susține Ramona Florea.

Cel mai mare spital privat din Prahova, Sanconfind, deschis în 2015 la Poiana Câmpina, după o investiție de 22 milioane euro, și care oferă servicii medicale complexe, are deja mulți pacienți străini, care vin aici pentru cea mai sărată apă de izvor (321 h/l), concentrație apropiată celei de la Marea Moartă, tratament cu nămol de la Techirghiol, și pentru că au posibilitatea să facă în același loc toată gama de investigații. „Deși funcționăm doar din 2015, la noi deja vin turiști din Arabia Saudită, Liban, Italia, SUA. Tratamentele pot fi personalizate în funcție de nevoile pacientului, pe baza unui plan de tratament stabilit de medicul curant sau la alegere, pentru relaxare. Într-un sistem integrat îmbinăm tratamentul medical cu programe turistice în zona Valea Prahovei și nu numai. Oferim cazare în unitățile partenere, în condiții deosebite pentru pacienții noștri. În acest fel, își pot petrece întregul timp liber într-un mod cât mai plăcut. Centrul nostru poate trata pacienți cu boli neurologice, cardiovasculare, reumatice, ortopedice, copii și adulți, precum și sportivi care au nevoie de programe de recuperare după accidentări”, a declarat reprezentanta centrului medical Ioana Sultanu pentru Economistul.

Tarom Tours a fost prezentă la târg cu pachete city break în marile orașe europene, la prețuri promoționale pe durata târgului. Printre acestea, cele mai căutate au fost pachetele turistice cu două nopți de cazare la Amsterdam, de la 255 euro/persoană, Barcelona, de la 295 euro/persoană, Londra, de la 295 euro/persoană, Madrid, de la 238 euro/persoană, Paris, de la 275 euro/persoană, Viena, de la 199 euro/persoană. Perioada de călătorie este între 17 noiembrie 2016 și 28 octombrie 2017 (ultima dată de retur), cu excepția perioadelor de sărbători (21.12.2016-08.01.2017 și 15-23.04.2017).
CFR Călători a oferit, pe perioada târgului, pentru călătoriile spre munte, reduceri de 25% la „Trenurile Zăpezii”, în lunile ianuarie și februarie 2017. În perioada Târgului de Turism al României, la standul CFR, vizitatorii au beneficiat de 45% reducere la cumpărarea biletelor de tren emise la standul CFR Călători și de vouchere pentru cumpărarea biletelor de tren în trafic intern cu reducere de 45%, cu valabilitate până la data de 10 decembrie 2016.

Turismul românesc a ocupat în această toamnă un loc important, la târg fiind prezente mai multe consilii județene și localități. Printre acestea s-au numărat Consiliile Locale din Sibiu, Neamț, Suceava, Maramureș, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Mehedinți, Dâmbovița, Harghita și localitățile Băile Olănești, Techirghiol, Făgăraș, Piatra Neamț.

Târgul de Turism al României este organizat și găzduit de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC).

Invitație la lectură: „Marea privatizare” – erorile și soluțiile de viitor

Economistul
-
0
Invitație la lectură: „Marea privatizare” – erorile și soluțiile de viitor

O carte incitantă. „Marea Privatizare” este un studiu dedicat formelor de proprietate în general și reprezintă o cercetare amănunțită a transformării economiei românești, văzută din prisma trecerii de la o economie centralizată la o piață liberă bazată pe competiție. Din perspectiva înaltului demnitar care a fost implicat în privatizare, autoarea lucrării folosește experiența personală și profesională pentru analizarea procesului de privatizare din România și are curajul să critice constructiv acolo unde este cazul.

Cristina Chiriac, autoarea cărții „Marea Privatizare”
Cristina Chiriac, autoarea cărții „Marea Privatizare”

În carte găsiți o comparație între privatizarea companiei Aro Câmpulung și Automobile Dacia Pitești, un eșec și un succes. În trecut, două întreprinderi de stat, ambele producătoare de automobile, două metode de privatizare diferite, două rezultate opuse, analizate în carte din punct de vedere științific.

Cartea nu se oprește aici. Analizează metode de finalizare a fenomenului privatizării și propune soluții noi: concentrarea proprietății statului într-o singură entitate. Fondul Român de Valorificare pentru administrarea averii statului și, nu în ultimul rând, privatizarea prin Bursa de Valori București.

Pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le deține în foarte multe companii pot fi integrate într-un fond de investiții, înființat pentru acest scop și listat ulterior la Bursă, este propunerea autoarei. O idee foarte potrivită atât pentru stat, cât și pentru dezvoltarea pieței de capital locale. O soluție care rezolvă multe probleme, ideală pentru cei care administrează astăzi activele statului, dar și un instrument nou pentru investitori. O inovație care ar putea aduce României câteva sute de milioane de dolari.

O carte interesantă care merită citită și studiată.

Lectură plăcută…

CCIB a premiat cele mai performante companii din Capitală

Economistul
-
0
CCIB a premiat cele mai performante companii din Capitală

În deschiderea ediției din acest an a Topului firmelor din Municipiul București, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei bucureștene, a subliniat că „ediția din acest an a Topului Firmelor din Municipiul București are pentru noi o semnificație deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar și de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric”.

La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalități marcante ale lumii academice și oficialități de la nivelul Executivului, Instituției Prefectului, primăriilor de sector și organizațiilor neguvernamentale. Prezent la eveniment, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a ținut să spună: „Aș vrea să-l felicit pe președintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenție companiilor bucureștene care au depășit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziției, în care capitalul românesc a avut mult de suferit”.

[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]

[is_logged_in]

_alt5841 _alt5980

Premiile acordate în cadrul celei de a XXIII-a ediții a Topului firmelor din Capitală

Trofeul HERMES: prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, pentru consecvența și curajul demersurilor sale în vederea recuperării și apărării patrimoniului istoric al CCIB;
Trofeul „George G. Aslan” : Fan Curier Express pentru „Brandul românesc al anului”;
Trofeul „Ioan V. Socec” : Agenției Naționale de Presă AGERPRES;
Trofeul de excelență în management : Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) și Flavia Voinea (Radio România București);
Trofeul pentru promovarea oportunităților de afaceri : „Investiți în România” TVR Internațional;
Premiul special pentru contribuția la dezvoltarea cercetării: Gheorghe I. Gheorghe, președintele Secțiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB și vicepreședinte CCIB.

 

[/is_logged_in]

Radu Timiș, Cris-Tim: Totul este în schimbare continuă, nu mai există predictibilitate

Economistul
-
0
Radu Timiș, Cris-Tim: Totul este în schimbare continuă, nu mai există predictibilitate

Fondatorul Cris-Tim Radu Timis declară că este din ce în ce mai greu pentru mediul de afaceri să facă un plan de business, întrucât totul este în schimbare continuă, nu doar în România, ci la nivel global.

„Se schimbă totul de la un an la altul, chiar de la o lună la alta. Din păcate lumea nu constientizează aceste schimbări. Deja multinaționalele au început să instaleze la conducere lideri sprituali, nu doar oameni interesați de profit. La ora actuală, la nivel global, este un sistem politic și economic care nu mai poate rezista. Va exploda la un moment dat. Un semn clar al acestei crize este acela că a crescut prăpastia între săraci și bogați. Săracii sunt din ce in ce mai săraci, iar bogații din ce în ce mai bogați”, a declarat Radu Timiș în cadrul conferinței pe tema împlinirii a 10 ani de la aderarea la UE, organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economice (ASPES) și România Durabilă.

Proiectul „Starea naţiunii”, pentru fundamentarea politicilor publice

Economistul
-
0
Proiectul „Starea naţiunii”, pentru fundamentarea politicilor publice

Proiectul „Starea națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice“ (SIPOCA 11), implementat de Secretariatul General al Guvernului/ Cancelaria prim-ministrului – Direcţia pentru strategii guvernamentale, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), continuă prin organizarea sesiunilor de lucru pe tema „Dezvoltarea României – între așteptări și realitate“.

Sesiunile constituie “un cadru pentru schimbul de idei între specialiştii din mediul academic, cel guvernamental, precum și din sectoarele privat și ONG, având drept scop validarea sistemului de indicatori pentru măsurarea „stării de sănătate“ a României. În acest sens, vor fi abordate următoarele teme: dimensiunile și indicatorii relevanți pentru măsurarea „stării de sănătate“ a României; constrângeri metodologice referitoare la analizarea traiectului socio-economic al României; fundamentarea deciziilor și pregătirea unor politici publice bazate pe dovezi de cercetare; cuantificarea indicatorilor subiectivi – percepția publică referitoare la diferite aspecte socio-economice”.

Sesiunile se desfăşoară la Iaşi (18 noiembrie), Cluj-Napoca (25 noiembrie), Bucureşti (28 noiembrie).

Proiectul “Starea naţiunii” (2016-2019) este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP).

DNA a deschis un dosar penal pentru împrumutul de la FMI din 2009

Economistul
-
0
DNA a deschis un dosar penal pentru împrumutul de la FMI din 2009

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică, scrie ziarul Bursa în ediția de azi.

Scrisoarea DNA, citată de ziarul BURSA, precizează: „Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”.

Reprezentanţii DNA au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA.

Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului.

„Constituirea unui dosar penal nu înseamnă că vinovăţia este dovedită, dar este un pas care deja a fost făcut pentru decelarea acestui aspect”, au conchis reprezentanţii DNA.

În sesizarea transmisă DNA se arată că „cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern. Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro”. Articolul integral pe Bursa.ro

Călin Rovinescu, preşedinte-director general al Air Canada, doctor honoris causa al Politehnicii din Bucureşti

Economistul
-
0
Călin Rovinescu, preşedinte-director general al Air Canada, doctor honoris causa al Politehnicii din Bucureşti

Președintele-director general al Air Canada, Călin Rovinescu, președintele Consiliului Executiv al Star Alliance, membru al Consiliului de Guvernatori al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA) și, din 2015, al paisprezecelea Cancelar al Universității din Ottawa, a primit titlul de doctor honoris causa al Universității Politehnica din București, “pentru contribuțiile la progresul industriei transportului aerian și la excelența guvernanței corporatiste”.

În Laudatio, prezentat de cancelarul Politehnicii, Iulian Ripoşan, se subliniază că “realizarea majoră a lui Călin Rovinescu este legendară. A reușit să întoarcă soarta companiei Air Canada de la un faliment iminent către un profit record. Călin Rovinescu a contribuit la reformarea industriei transportului aerian din Canada și pe plan global, atât prin transformările radicale pe care le-a realizat la Air Canada, cât și prin rolurile de leadership la cel mai înalt nivel în Star Alliance și IATA”.

Rectorul Mihnea Costoiu a evidenţiat, la rândul său: “Avem onoarea de a conferi acest titlu, în numele Senatului universității, unui român plecat din România de foarte multă vreme, care a făcut istorie în lumea întreagă, care a trăit și a performat în Canada. Călin Rovinescu, născut în București în 1955, a ajuns astăzi în cea mai importantă poziție în una dintre cele mai importante companii aviatice din lume, Air Canada, conducând această companie și construind împreună cu universitatea noastră un parteneriat pe care ni-l dorim de succes”.

Referindu-se la raportul dintre valoare şi dezvoltare, Călin Rovinescu a apreciat că mediocritatea nu are ce căuta în tehnologie, “nici în inginerie, nici în afaceri, nici în universități. În orice caz nu într-o lume hipercompetitivă, unde viteza va juca un rol mult mai mare în a defini succesul. Cunoașterea este cea mai valoroasă resursă. Este exportabilă, importabilă, transferabilă, ajustabilă și gata spre a fi explorată pe scară largă. Este cea mai abundentă resursă naturală”.

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a subliniat ca fundamentală recunoașterea valorilor: “Călin Rovinescu este vârful de lance al comunității româneşti din Canada. Avem peste 200.000 de români sau de canadieni cu origini românești în acea țară, oameni care contribuie din plin la societatea canadiană, la economia canadiană”.

La ceremonie au fost prezenţi ambasadorul Canadei la Bucureşti, Kevin Hamilton, reprezentanţi ai mediului academic şi ai celui de afaceri, studenți ai Facultății de Inginerie Aerospațială.

Proiectul laserului de la Măgurele – o extraordinară forță de a genera dezvoltare economică

Economistul
-
0
Proiectul laserului de la Măgurele – o extraordinară forță de a genera dezvoltare economică

La Măgurele s-a desfăşurat  conferinţa „Afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice avansate”, organizată de ASPES, IFIN-HH, clusterul MHTC şi Primăria Măgurele, având ca obiectiv expunerea oportunităţilor pe care le deschide viitorul sistem de lasere şi fascicol gama ELI-NP, care va atinge cea mai mare putere posibilă până în prezent la nivel mondial.

Cu această ocazie, cercetătorii de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” au prezentat oamenilor de afaceri români domeniile în care ar putea fi folosit laserul de mare putere care va fi instalat la Măgurele. Directorul insitutului, academicianul Nicolae Zamfir, a explicat faptul că proiectul are nevoie de sprijinul mediului de afaceri. El a subliniat că „suntem interesați în cele mai noi rezultate ale tehnologiilor înalte, după aceea ne interesează o colaborare cu oamenii de afaceri pentru a întreține acest centru atât funcțional, cât și din punct de vedere al cercetării și avem nevoie de o colaborare cu ei pentru cercetările aplicative, pe care să le transferăm diferitelor firme care să le introducă în societate. Acesta este scopul acestor întâlniri: noi să le spunem cum vedem această colaborare, iar ei să ne spună și părerea lor ca să ajungem la un consens”.

Prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj, înalt reprezentant al prim-ministrului României pentru dezvoltarea ecosistemului bazat pe ştiinţă, inovare şi antreprenoriat asociat infrastructurii paneuropene ELI-NP, a prezentat o serie de mesaje definitorii pentru susţinerea de care beneficiază acest proiect din partea premierului Dacian Cioloş, a Executivului, în ansamblu.

„Măgurele este un proiect unic, științific și tehnologic, are o forță extraordinară de a genera dezvoltare, este un proiect nu al acestei regiuni, ci este un proiect al României, în care România spune că vrea, poate, iar rezultatele de acolo vor avea un impact fantastic asupra economiei românești: locuri de muncă, bunăstare. Am încredere că proiectul are deja dinamică destulă, are tracțiune destulă și va fi pe agenda oricărui guvern. Sigur, abordările pot depinde de la guvern la guvern, dar interesul asociat proiectului și proiectul în deplinătatea lui nu pot fi comentate”, a spus înaltul reprezentant al guvernului pe această problemă, Adrian Curaj.

În sesiuni plenare, au fost dezbătute temele: „Infrastructurile ştiinţifice de mari dimensiuni – o nouă sursă de inspiraţie pentru competitivitatea companiilor europene”, „Posibile aplicaţii practice ale rezultatelor cercetării ştiinţifice avansate realizate în Parcul Ştiinţific Măgurele, generatoare de business competitiv la nivel mondial”, „Afaceri în Parcul Ştiinţific Măgurele – finanţări, facilităţi, oportunităţi şi obstacole”.

Cercetători de pe platforma fizicii, precum şi specialişti din domenii diverse, de la medicină şi ştiinţa materialelor la cultură şi educaţie, au prezentat rezultate ale unor prime cercetări care pot fi dezvoltate odată cu evoluţia proiectului ELI-NP şi a ansamblului complex Laser Valley – Land of Lights. Totodată, au suscitat interes şi au declanşat un dialog animat conexiunile cu mediul bancar, administraţia publică locală, dezvoltarea durabilă, finanţele, transporturile etc.

Proiectul celui mai puternic laser din lume, care va funcționa la Măgurele, este programat să devină funcțional până în anul 2019.

Cluj-Napoca, 24 Noiembrie 2016: „10 ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN UE! PREZENT ȘI PERSPECTIVE”

Economistul
-
0
Cluj-Napoca, 24 Noiembrie 2016: „10 ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN UE! PREZENT ȘI PERSPECTIVE”

Economia românească a suferit schimbări importante în cei 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, de la modificări legislative, la schimbarea structurii economiei; de la schimbări în administrație, la modificarea structurii comerciale. Ne punem întrebarea: S-a făcut tot ce era posibil pentru ca România să beneficieze de avantajele aderării la UE și să se apropie de nivelul de dezvoltare de celelalte țări membre avansate?

În același timp, împlinirea a 10 ani de când România se află în Uniunea Europeană este un bun prilej pentru a avea o privire spre viitor. Ceea ce știm acum este că Europa, și ca atare România, se află în continuare în centrul schimbărilor în multe domenii. Brexitul este doar un exemplu, dar nu singurul. Uniunea Europeană se adaptează provocărilor care apar în acest moment, fie că este vorba despre îmbunătățirea legislației fiscale sau de economia bazată pe dezvoltare tehnologică.

Având în vedere tendințele economiei europene, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă, având ca partener media revista Economistul,  organizează o serie de evenimente care se vor desfășura sub auspiciile titulaturii de „10 ani de la intrarea României în UE – Prezent  şi perspective”.

Evenimentele vor reuni oameni de afaceri, asociații patronale și profesionale, camerele de comerț, reprezentanți ai sistemului bancar, reprezentanți ai administrației locale și centrale, reprezentanți ai mediului universitar și academic,mass-media.

Format eveniment: Masă rotundă de dezbatere egida ASPES:
10 opinii pentru 10 ani, trecut și viitor – Target 100 persoane

Temele dezbătute vor fi legate de impactul aderării la UE asupra mediului economic și social și principalele provocări care stau în fața mediului de afaceri și administrației din România în următorii ani.

  • Impactul aderării la UE asupra mediului economic și social
  • Principalele provocări care stau în fața mediului de afaceri și administrației din România în următorii ani
  • Cluj – exemplu de municipiu și de județ cu dinamică economică pozitivă post-aderare

Prima ediție a evenimentului „10 ani de la intrarea României în UE. Prezent și perspective” va avea loc în ziua de 24 Noiembrie 2016, la Sala Aula Magna a Universității Babeș Bolyai,  începand cu orele 10.30.

AGENDA EVENIMENTULUI

    1. Emil Boc „

    Primar, Primăria Municipiului Cluj Napoca

    “ Politici publice europene pentru dezvoltarea comunității“ 

    1. OMER Tetik

    Director Executive al Băncii Transilvania – Banca Transilvania

    Un model autohton de bancă europeană 

    1. Vasile Puşcaş

    Dr. Profesor Universitar, negociatorul Aderării României la Uniunea Europeană

    1. Augustin Feneşan

    Presedinte la Asociatia Patronilor si Meseriasilor Cluj si Prim-vicepresedinte la CNIPMMR 

    1. Bianca Muntean

    Director Executiv Aries Transilvania

    1. Ștefan Vuza

    Fondatorul Grupului SCR (Serviciile Comerciale Române)

    Redresarea industriei românești, perspective (TBC) 

    1. Mihaela Luțaș(TBC)

    Prof.Univ.Dr. – Prorector UBB FSEGA

    1. David Ciceo

    Director General al Aeroportului Internațional Cluj Napoca

    „Rolul infrastructurii în dezvoltarea europeană a României”

    1. Daniel Metz (TBC)

    CEO NTT Data

    „IT-UL Clujean si IT-ul romanesc – industrii creative in dezvoltarea regională”

Pentru participare la eveniment vă rugăm să completați formularul de mai jos.

[fc id=’1′][/fc]

Detalii: contact Viorela Ursuleac – tel. 0787 593 677, e-mail viorela.ursuleac@economistul.ro

Cu sprijinul:

sigla-primariei-cluj-napocaapm720x720vertical-standard-transparentlogo-ariesubb

Parteneri media:

logo economistul

 

CONFERINȚĂ DE PRESĂ: „10 ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN UE! PREZENT ȘI PERSPECTIVE”

Economistul
-
0
CONFERINȚĂ DE PRESĂ: „10 ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN UE! PREZENT ȘI PERSPECTIVE”

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu România Durabilă au plăcerea să vă invite să participați la conferința de presă pe tema: „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și perspective”.

Conferința va avea loc marți, 15.11.2016, ora 12.00, la Academia de Studii Economice, sala Madgearu (intrarea din Piața Romană, colț cu strada Căderea Bastiliei).

În cadrul conferinței de presă, care va avea loc sub egida ASPES, vor fi analizate temele legate de impactul aderării la UE asupra mediului economic și social și principalele provocări cu care se vor confrunta mediul de afaceri și administrația din România în următorii ani.

Din partea organizatorilor vor lua cuvântul următorii invitați:

prof.Univ.Dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, Președintele Institutului Național de Cercetări Economice și Președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România – AGER;

Radu Timiș, proprietarul grupului Cris-Tim;

Prof.Univ.Dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, Președinte al Asociației Facultăților de Economie din România.

Economia românească a suferit schimbări importante în cei 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, de la modificări legislative, la schimbarea structurii economiei; de la schimbări în administrație, la modificarea structurii comerciale. Ne punem întrebarea:

S-a făcut tot ce era posibil pentru ca România să beneficieze de avantajele aderării la UE și să se apropie de nivelul de dezvoltare de celelalte țări membre avansate?

Vă invităm să participați și să găsim împreună răspunsurile la problematica integrării României în comunitatea europeană, în contextul unei Uniuni aflate în schimbare.

Vă rugăm să confirmați participarea până la data de 14.11.2016, ora 17:00, pe adresa de e-mail: viorela.ursuleac@economistul.ro sau la numărul de telefon: 0787 593 677.

Vă mulțumim și vă așteptăm!

S-a încheiat competiția națională Global Startup Awards

Economistul
-
0
S-a încheiat competiția națională Global Startup Awards

Impact Hub Cluj-Napoca – organizație care „susține dezvoltarea antreprenorială a inițiativelor inovatoare în cadrul unei comunități globale” şi este partenerul prestigioasei competiții internaționale dedicate startup-urilor, Global Startup Awards – a gâzduit finala națională a competiției, definite ca „unul dintre cele mai importante evenimente dedicate antreprenoriatului din România”. Din 200 de nominalizări, au fost desemnate 12 startup-uri câștigătoare, prin evaluare de profesioniști din mediul de business și de publicul larg.

Startup-ul românesc al anului 2016 este Mira Rehab din Cluj-Napoca, o companie de software „care a revoluționat lumea medicală cu ajutorul unei aplicații care supervizează recuperarea persoanelor cu dizabilități locomotorii”. Membrii fondatori ai start-up-ului sunt Alina Călin, Andrei Cantea, Andrei Dascălu, Cosmin Mihaiu.

Pe categorii de premii, ceilalți laureaţi sunt: Investor of the year – 3TS Catalyst Romania; Best IoT Startup by GE – Vector Watch; Most Influential Woman by SAP – Cristiana Bogățeanu; Best Coworking Space – Nod Makerspace; Best Early Stage Startup, proudly supported in Romania by Startarium – Pony Car Sharing; Best Acceleration/Incubation Program by Infobip – Spherik Accelerator; Best Social Impact Startup, proudly supported in Romania by Uber – Axosuits; Best Indie Game Developer by MITO – Angry Mob Games; Best AI/Chatbot Solution – UIPath; Best Fintech – Mobilpay Wallet; Best User Experience – Hipmenu.

Startup-urile premiate sunt calificate pentru competiția regională Central European Startup Awards, care va avea loc, la Ljubliana, în Slovenia, pe 1 decembrie.

Laserul ELI-NP, sursă pentru un ecosistem de business

Economistul
-
0
Laserul ELI-NP, sursă pentru un ecosistem de business

La Măgurele s-a desfăşurat partea a doua a conferinţei „Afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice avansate”, organizate de ASPES, IFIN-HH, clusterul MHTC şi Primăria Măgurele, având ca obiectiv expunerea oportunităţilor pe care le deschide viitorul sistem de lasere şi fascicol gama ELI-NP, care va atinge cea mai mare putere posibilă până în prezent la nivel mondial.

Prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj, înalt reprezentant al prim-ministrului României pentru dezvoltarea ecosistemului bazat pe ştiinţă, inovare şi antreprenoriat asociat infrastructurii paneuropene ELI-NP, a prezentat o serie de mesaje definitorii pentru susţinerea de care beneficiază acest proiect din partea premierului Dacian Cioloş, a Executivului, în ansamblu.

În sesiuni plenare, au fost dezbătute temele: „Infrastructurile ştiinţifice de mari dimensiuni – o nouă sursă de inspiraţie pentru competitivitatea companiilor europene”, „Posibile aplicaţii practice ale rezultatelor cercetării ştiinţifice avansate realizate în Parcul Ştiinţific Măgurele, generatoare de business competitiv la nivel mondial”, „Afaceri în Parcul Ştiinţific Măgurele – finanţări, facilităţi, oportunităţi şi obstacole”.

Cercetători de pe platforma fizicii, precum şi specialişti din domenii diverse, de la medicină şi ştiinţa materialelor la cultură şi educaţie, au prezentat rezultate ale unor prime cercetări care pot fi dezvoltate odată cu evoluţia proiectului ELI-NP şi a ansamblului complex Laser Valley – Land of Lights. Totodată, au suscitat interes şi au declanşat un dialog animat conexiunile cu mediul bancar, administraţia publică locală, dezvoltarea durabilă, finanţele, transporturile etc.

Meşteşuguri revitalizate prin concursul „Măiastra”

Economistul
-
0
Meşteşuguri revitalizate prin concursul „Măiastra”

Primăria Municipiului Bucureşti – Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret – Proedus şi sindicatele din Bucureşti afiliate la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – FSLI organizează în această perioadă un demers complex, care se înscrie în concretizările privind revitalizarea meşteşugurilor şi dezvoltarea creativităţii cu aplicaţie practică: festivalul-concurs „Măiastra”, înscris în parteneriatul civic pentru educaţia „Civitas”.

Deschiderea are loc pe 11 noiembrie, ora 9, la Palatul Naţional al Copiilor. Atelierele de lucru şi competiţia se vor desfăşura până pe 16 noiembrie, iar gala finală va fi pe 17 noiembrie, ora 17, în sala mare a Palatului Naţional al Copiilor.

Afacerea secolului: Americanii i-au cedat Casa Albă magnatului imobiliar Donald Trump

Economistul
-
0

Candidatul republican, Donald Trump, a câştigat scrutinul prezidenţial din Statele Unite, depăşind pragul de 270 de electori federali, devansându-și clar contrandidatul democrat, Hillary Clinton.

Donald Trump a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. El a ținut și primul discurs în calitate de președinte ales. Hillary Clinton și-a recunoscut înfrângerea și l-a felicitate telefonic pe Trump.

Câștigarea neașteptată a câtorva state importante, traditional democratice și care prefigurau victoria neașteptată a candidatului cotat cel mai slab la bursa pariurilor, s-a reflectat imediat pe piețele financiare. Brokerii au intrat în panică și s-au grăbit să retragă din ordinele de cumpărare pe care la introduseseră masiv în ultimele două zile ale campaniei electorale. Mai ales că toate sondajele de opinie o dădeau aproape sigur câștigătoare pe Hillary Clinton.

Când rezultatele alegerilor au început să indice un avans decisiv luat de Trump piețele s-au prăbușit, toți indicii bursei americane pierzând aproape 5% – S&P 500, Dow Jones și Nasdaq. De asemenea, moneda mexicană, peso, a s-a depreciat abrupt, la cel mai slab față de dolar după 2008, investitorii fiind îngrijorați că Trump militează pentru o politică economică mai protecționistă, ceea ce va afecta economia Mexicului.

Și piețele europene au resimțit victoria surprinzătoare a lui Trump. Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,1%. Sectoarele sensibile creşterii economice, precum auto, financiar şi de petrol au fost printre cele mai afectate. Este o incertitudine mare care gravitează în jurul alegerii lui Trump, în condiţiile în care pieţele sunt sceptice cu privire la politicile lui, precum cea comercială. Indicele FTSE 100 al bursei din Londra a scăzut cu 0,18%, după ce la debutul şedinţei de tranzacţionare era pe scădere cu peste 2%. Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu 1,03%, în timp ce indicele CAC 40 al bursei din Paris a înregistrat un declin de 1,20%.

Discursul lui Donald Trump, imediat după anunțarea neoficială a victoriei, primul în calitate de președinte ales al SUA, a fost unul moderat și în care a subliniat dorința de a elimina divergențele din perioada campaniei electorale. „Este timpul să ne unim. Promit cetăţenilor că voi fi preşedinte pentru fiecare american, iar această poziţie este extrem de importantă pentru mine. Pentru cei care au ales să nu mă susţină, şi au fost destui care au făcut asta, lansez un apel pentru unitate”, a precizat Donald Trump. Piețele au reacționat prin micșorarea pierderilor, scăderile indicilor reducându-se la 1,6% – 2%.

În cadrul acestui prin discurs, Trump s-a referit și la proiectele economice și sociale pe care le-a anunțat în timpul campaniei. „Ne vom reconstrui infrastructura. Aceasta va ajunge de la 0 la 100. Vom da locuri de muncă la milioane de americani, care vor participa la reconstruirea infrastructurii”. De asemenea, preşedintele ales a declarat că va dubla creşterea economică, iar naţiunea va redeveni cea mai mare economie din întreaga lume.

Partidul Republican și-a păstrat majoritatea în Senat, la o diferență confortabilă. Și în Camera Reprezentanților, republicanii au obținut majoritatea, însă la o diferență mică.

Licenţă în inginerie certificată internaţional

Economistul
-
0
Licenţă în inginerie certificată internaţional

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), în calitate de membră a European Network for Engineering Accreditation (ENAEE), anunţă că „este autorizată să acorde certificarea EUR-ACE® Label programelor de studii universitare de licență din domeniul ingineriei, acreditate ca urmare a evaluărilor ARACIS.

Principalele avantaje pe care le oferă o certificare EUR-ACE sunt: internaționalizarea profesiei de inginer, recunoașterea internațională a calității programelor de studii, facilitarea dezvoltării de programe în comun («joint») sau cu diplomă dublă («double degree») etc.

La data de 19 noiembrie 2014, ARACIS, împreună cu alte douăsprezece agenții de asigurare a calității membre ale ENAEE, au semnat un acord de recunoaștere reciprocă a diplomelor aferente calificărilor din domeniul ingineriei care au certificare EUR-ACE® Label.

În vederea desfășurării corespunzătoare a procesului de certificare EUR-ACE, ARACIS a elaborat Metodologia de evaluare externă a programelor de studii din domeniul Științelor inginerești în vederea evaluării periodice și acordării certificării EUR-ACE, precum și Standardele și Liniile directoare pentru certificarea EUR-ACE a programelor de studii din domeniul fundamental Științe inginerești. În vederea certificării EUR-ACE, ARACIS a inițiat și alte acțiuni, precum înființarea Registrului angajatorilor, ca parte din Registrul Național al Evaluatorilor ARACIS (RNE ARACIS)”.

ARACIS organizează la 11 noiembrie 2016, la Universitatea ”Transilvania” din Brașov, prima sesiune de instruire a evaluatorilor înscriși în RNE ARACIS (Registrul angajatorilor, Comisia de Științe Inginerești 1, Comisia de Științe Inginerești 2, Comisia de Ştiinţe Agricole, Silvice şi Medicină Veterinară), cu privire la Certificarea EUR-ACE®. Obiectivul sesiunii de instruire este acela de a pregăti corespunzător procesul de evaluare externă a programelor de studii din domeniul Științelor Inginerești în vederea certificării EUR-ACE®. Vor fi abordate teme precum evaluarea externă a calității în învățământul superior din România, ARACIS – misiune, obiective, instrumente, evaluarea externă periodică a programelor de studii, standarde specifice domeniului de ştiințe inginerești, evaluarea externă în vederea certificării EUR-ACE® – obiective, beneficii, standarde,  metodologie, ghid.

Oportunităţi de afaceri în lumea laserelor de la Măgurele

Economistul
-
0
Oportunităţi de afaceri în lumea laserelor de la Măgurele

Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, ASPES, Măgurele High Tech Cluster şi Primăria Măgurele derulează în aceste zile (8-9 noiembrie) conferinţa „ELI-NP Măgurele, afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice avansate”.

Este un eveniment complex, care facilitează reunirea efectivă în cadrul pe care-l oferă viitorul complex al celui mai mare laser din lume a unor reprezentanţi din domeniul de cercetare şi cel de business, pentru identificarea unor căi eficiente de conlucrare, în beneficiul economiei şi al evoluţiei ştiinţifice.

În prima zi (8 noiembrie) a reuniunii, acad. Nicolae Victor Zamfir, director general al IFIN-HH, manager al proiectului ELI-NP, a făcut o expunere asupra elementelor de noutate absolută pe care le conţine această investiţie. Specialişti în cercetarea de profil au prezentat domeniile de activitate şi facilităţile oferite de ELI-NP, generând un prim dialog interesat, aplicat cu exponenţi ai mediului de afaceri.

Conferinţa continuă (9 noiembrie) cu sesiuni de dezbateri privind posibile aplicaţii practice ale cercetărilor avansate de la Măgurele, ELI-NP – o nouă sursă de inspiraţie pentru competitivitatea companiilor europene, probleme legate de finanţare, facilităţi, oportunităţi, obstacole în derularea proiectelor iniţiate în viitoarea Vale a Laserului de la Măgurele.

Poziţia Consiliului Naţional al IMM-urilor faţă de eliminarea unor taxe şi tarife

Economistul
-
0
Poziţia Consiliului Naţional al IMM-urilor faţă de eliminarea unor taxe şi tarife

CNIPMMR menționează, într-un comunicat, că susține reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor și a costurilor administrative legate de înființarea unei afaceri.

Referitor la Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată de Camera Deputaţilor la 25.10.2016, prin care sunt abrogate o serie de taxe suportate de mediul de afaceri, Florin Jianu (foto), preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, ne-a declarat: “Prin această măsură, România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30-35%, rezultând un spor anual de 20.000-25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, cu aproximativ 18.000-19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual. Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane. Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând, prin Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri, aprobarea de către mediul politic de măsuri care ţin seama de nevoile antreprenorilor.”

Instrumente de finanţare pentru tinerii cercetători

Economistul
-
0
Instrumente de finanţare pentru tinerii cercetători

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiintifică şi Inovare (ANCSI) a lansat competiţiile de proiecte de cercetare postdoctorală (PD) şi proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE), destinate tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe. Obiectivele majore ale celor două competiţii sunt creşterea numărului de tineri cercetători cu rezultate vizibile la nivel internaţional şi sustinerea acestora în cariera profesională.

Ambele instrumente de finanţare sunt oportunităţi pentru tinerii cercetători care doresc să îşi dezvolte o carieră profesională independentă în instituţii de cercetare din România, în vederea stimularii excelentei stiintifice in cercetarea româneasca. De asemenea, sunt forme de sprijin pentru crearea sau consolidarea propriei echipe de cercetare şi a unui program de cercetare independent.

Instrumentul de finanţare de tip PD oferă şanse suplimentare de a obţine poziţii profesionale stabile în unităţi cu profil din ţară. În sens mai larg, sunt urmărite promovarea cercetării fundamentale avansate, cu rezultate la standarde internationale şi creşterea numărului de cercetători cu normă întreagă finanţaţi prin proiecte de cercetare.

Instrumentul de finanţare de tip TE are ca obiective principale creşterea capacităţii tinerilor cercetători de a pune în practică programul propriu de cercetare, consolidarea masei critice de tineri cercetători necesare participării în proiecte interdisciplinare şi obţinerea de performanţă internaţională.

Durata ambelor tipuri de proiecte este de cel puţin un an şi de maximum doi ani.

Evaluarea calității învățământului preuniversitar, în dezbatere publică

Economistul
-
0
Evaluarea calității învățământului preuniversitar, în dezbatere publică

Se află în dezbatere publică (dezbateripublice@edu.gov.ro) proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor (standarde de autorizare de funcţionare provizorie și de acreditare), a standardelor de referință (standarde de calitate) și a indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar.

Metodologia și standardele propuse au fost elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Standardele au trecut printr-o primă rundă de consultări publice (ianuarie 2015-iulie 2016) şi au fost pilotate (martie-iunie 2015) în peste 680 de unități de învățământ preuniversitar de stat din mediul rural și mediul urban. Varianta finală a proiectului integrează observațiile rezultate în urma pilotării și observațiile membrilor Comisiei Consultative a ARACIP.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice subliniază că „prin noile standarde, activitatea de evaluare instituțională va fi reorientată spre concentrarea activității școlare pe promovarea bunăstării (ante)preșcolarului/elevului și pe îmbunătățirea continuă a rezultatelor învățării. De asemenea, se pune un accent deosebit pe valorizarea resursei umane în educație și pe promovarea răspunderii sociale și a bunei guvernări. Alte două direcții de acțiune sunt fundamentarea funcționării și dezvoltării instituției școlare pe dovezi alături de consolidarea dialogului și a colaborării între instituția de învățământ, părinți, autoritate locală și cu întreaga comunitate, în beneficiul (ante)preșcolarilor/ elevilor”.

Noile standarde sunt centrate pe 10 aspecte esențiale:

1. Comunicarea cu beneficiarii de educație, cu personalul instituției de învățământ, cu instituții și persoane din comunitate și din afara acesteia;

2. Rezultatele învățării obținute de (ante)preșcolari și elevi;

3. Bunăstarea la nivelul (ante)preșcolarilor și al elevilor și al personalului instituției de învățământ;

4. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor aparținând categoriilor defavorizate pe criterii economice, educaționale, culturale, etnice sau de orice altă natură;

5. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor cu dizabilități / cu cerințe educaționale speciale;

6. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor talentați și/ sau capabili de performanțe înalte;

7. Capacitatea managerială și instituțională;

8. Capacitatea profesională a corpului profesoral;

9. Combaterea discriminării, asigurarea drepturilor minorităților și interculturalitatea vieții școlare;

10. Dimensiunea europeană a educației oferite.

Metodologia și standardele propuse vor sta la baza procesului de acreditare și evaluare periodică a unităților școlare și a programelor de studii începând cu anul 2018-2019.

Consultare publică privind evaluarea externă a calității academice

Economistul
-
0
Consultare publică privind evaluarea externă a calității academice

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a demarat consultarea publică referitoare la Standardele specifice privind evaluarea externă a calității academice la programele de studii universitare de licență și de master (Standarde specifice). Obiectivul consultării publice este obținerea de observații și propuneri, din partea tuturor părților interesate, pentru finalizarea Standardelor specifice.

Standardele revizuite sunt dezvoltate într-o formă unitară și prezintă o serie de indicatori relevanți în evaluarea calității academice la nivel de domenii de studii de licență și de master, apartenența programelor de studii la un anumit domeniu, precum și enumerarea disciplinelor care definesc specificul unui program de studii. Documentele dezvoltate au scopul de a reprezenta un instrument transparent și eficient de evaluare academică și de a oferi sprijin instituțiilor de învățământ superior pentru elaborarea și/ sau revizuirea programelor de studii, în vederea asigurării corelării între calificările similare oferite de către diferite universități.

Standardele sunt disponibile pe site-ul ARACIS, la adresa www.aracis.ro.

Pentru analizarea observațiilor primite și dezbaterea formei finale a Standardelor specifice, ARACIS va organiza două ședințe de lucru cu reprezentanți ai comisiilor permanente de experți de specialitate ale ARACIS, ai universităților și ai Consiliului Național al Rectorilor.

Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ne va scurtcircuita la buzunare

Economistul
-
0

Proiectul privind construirea a încă două reactoare nucleare la CNE Cernavodă este contestat de către Fondul Proprietatea, care susține că prețul negociat cu partenerii chinezi, de 82,5 euro/MWh este exagerat de mare, comparativ cu prețul actual de piața OPCOM, respectiv 35 – 40 euro/MWh. În comunicatul remis presei de către Fondul Proprietatea, se consideră că această diferență uriașă de preț denotă clar că proiectul este nefezabil și nu în beneficiul acționarilor.

„Va fi stabilit un preț de referință pentru care investitorul chinez va primi o garanție sub forma unui contract pentru diferență”, a spus Radu Dudău, coordonatorul strategiei energetice, în cadrul unei conferințe organizate de news.ro. Și președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea proiectului și că dorește ca negocierile cu partea chineză să se finalizeze cât mai rapid, în ciuda prețului astronomic la care statul român se angajează să cumpere energia electrică.

Dacă ținem cont că cele două reactoare nucleare vor acoperi aproximativ 20% din consumul național de electricitate, creșterea la consumatorul final va fi substanțială. În plus, trebuie ținut cont de scăderea competitivității economiei naționale pe plan extern din cauza scumpirii peste media europeană a energiei electrice.

În schimb, Nuclearelectrica susține că prețul de 82 Euro/MWh reprezintă prețul de piață estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050. „De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel European și de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creștere a prețului la energie. Coroborat, Proiectul Unităților 3 si 4 va fi pus în funcțiune în intervalul 2025-2030, așadar, deși realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluția ulterioară a prețurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator”, mai arată Nuclearelectrica.

Dar pe prognozele de preț nu se poate pune mare bază, chiar dacă sunt efectuate de Uniunea Europeană. Sau mai ales de această instituție, care este supusă unor mari presiuni din partea grupurilor de lobby. Iar industria nucleară beneficiază de un puternic grup de presiune, mai ales din partea francezilor care au dezvoltat-o foarte mult.

Dacă ne uităm pe prognozele făcute cu doar doi ani în urmă pentru prețul petrolului ne umflă râsul de capacitatea de anticipare a birocraților de la Bruxelles. Așa că Nuclearelectrica, cât și Guvernul ar trebui să se mai gândească dacă merită sau nu, mai ales că nu facem decât să dăm de lucru muncitorilor chinezi, România nemai dispunând de o industrie nucleară de la producția de echipamente pentru reactoare și până la producerea combustibilului.

Venezuela, aruncată în haos de incompetență și socialism

Economistul
-
0
Venezuela, aruncată în haos de incompetență și socialism

Venezuela, țara creditată cu cele mai mari rezerve de petrol din lume, se scufundă din ce în ce mai mult în haos. Mai corect spus este aproape de colaps din cauza politicilor economice eronate, a corupției, a hiperinflației și a criminalității.

Până la sfârșitul anului, creșterea indicelui prețurilor de consum, sau rata inflației, va ajunge la aproximativ 700% iar economia va scădea cu 10%, se arată în cel mai recent raport al FMI. Aceste valori sunt cel mai mari din lume, se arată în continuarea raportului. Iar anul viitor, rata inflației va urca la peste 1.400% adaugă experții Fondului.

Din 2012, de când socialistul Nicolas Maduro a preluat puterea după moartea lui Hugo Chavez, țara se confruntă cu creșterea necontrolată a prețurilor, o penurie alimentară cronică, lipsa medicamentelor din spitale și cu explozia criminalității. Capitala Caracas a devenit recent orașul cu cea mai mare rată a omuciderilor din lume, surclasând San Pedro Sula din Honduras.

Aceste evoluții s-au intensificat, pe fondul înjumătățirii prețului petrolului față de cotațiile de acum doi ani. Petrolul reprezintă 95% din sumele încasate de Venezuela din exporturi. Ceva cât de cât asemănător nu s-a mai întâmplat însă în niciun alt stat dependent de exporturile petroliere, inclusiv Rusia care este afectată în plus și de sancțiunile economice impuse atât de Uniunea Europeană cât și de SUA.

Moneda națională, bolivarul, a ajuns să valoreze atât de puțin, încât proprietarii magazinelor preferă să cântărească teancurile de bancnote în loc să mai numere banii la sfârșitul zilei, se spune într-un material publicat de Bloomberg.

În 2015, pe piața neagră, bolivarul se deprecia în medie cu 10% pe lună. Iar în perioada martie-septembrie din acest an, moneda națională chiar s-a apreciat pe piața neagră, în ciuda prețurilor care creșteau amețitor. În luna octombrie însă, bolivarul s-a depreciat cu aproape o treime față de dolar în doar în câteva săptămâni.

„Este vorba de o combinație de factori care a condus la cvasistabilitatea din cea mai mare parte a acestui an, în principal din cauza evoluțiilor atât de bruște de anul trecut și a declinului foarte rapid, ” a declarat Henkel Garcia, director al companiei de consultanță Econometrica, pentru agenția Bloomberg.

„Cheltuielile publice au adăugat presiune pe cursul de schimb practicat pe piața neagră, în plus față de exasperarea populației și a tensiunilor politice. Astfel că oamenii au început să cumpere tot mai mulți dolari, după ce au văzut declinul accelerat,” a adăugat el.

book1

Guvernul de la Caracas se pare că a capitulat în fața fenomenului inflaționist și a decis să tipărească bancnote denominate cu de până la 200 de ori mai mult decât cea mai valoroasă hârtie de până acum, cea de 100 bolivari. Această mișcare reprezintă o acceptare tacită a faptului că lupta cu inflația este pierdută și că prețurile vor urca amețitor în continuare, ceea ce va transforma hiperinflația într-o spirală inflaționistă care se autoalimentează.

În ultima săptămână din octombrie, bolivarul a pierdut 22% în fața dolarului american, iar declinul se accentuează cu fiecare zi, de la 1.222 de unități pentru un dolar, la 1.567 în doar o săptămână arată datele. Noile bancnote vor avea inscripționate pe ele valori de 500 și 1.000 bolivari, urmând ca în perioada următoare să fie tipărită și cea de 2.000 bolivari.

Cele mai performante firme din Capitală, premiate de CCIB la cea de a XXIII-a ediţie a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti

Economistul
-
0
Cele mai performante firme din Capitală, premiate de CCIB la cea de a XXIII-a ediţie a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti

„Ediţia din acest an a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti are pentru noi o semnificaţie deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar şi de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric. Premiem perseverenţa acelor manageri şi antreprenori care nu au renunţat la visul lor şi le recompensăm, chiar dacă doar moral, determinarea pe care au dovedit-o de-a lungul anilor în care şi-au depăşit limitele, au dărâmat mituri, au schimbat mentalităţi şi percepţii, au construit echipe solide şi unite şi au zidit, cu onestitate şi tenacitate, afaceri de elită”, a afirmat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea ediţiei a XXIII-a Topului firmelor din Capitală, se arată în comunicatul transmis redacției noastre.

La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalităţi marcante ale lumii academice şi oficialităţi de la nivelul Executivului, Instituţiei Prefectului, primăriilor de sector şi organizaţiilor neguvernamentale. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: dr. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor; Paul Nicolae Petrovan, prefectul Capitalei; Corneliu Cârstea, subprefectul Capitalei; Tomniţa Michaela Florescu, viceprimar, Primăria Capitalei; Daniela Popa, viceprimar, Primăria sectorului 1; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti; prof. univ. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului Academiei de Studii Economice (ASE); prof. univ. dr. ing. Dorel Mihai Paraschiv, prorector, ASE; Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cercetare-Proiectare; Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău.

„Consider evenimentul din această seară o mare sărbătoare. Aş vrea să-l felicit pe preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenţie companiilor bucureştene care au depăşit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziţiei, în care capitalul românesc a avut mult de suferit. Apreciez recunoştinţa pe care o arată domnia sa şi întreg colectivul companiilor Capitalei. Recunoştinţa este astăzi o floare monumentală şi foarte rară, deşi recunoştinţa ar trebui să fie luneta prin care privim lumea”, a afirmat dr. Iulian Iancu, în cadrul evenimentului.

În cadrul evenimentului, au fost acordat o serie de premii speciale. Începând cu anul 2010, Camera bucureşteană decernează, anual, Trofeul HERMES unor personalităţi cu o contribuţie semnificativă la susţinerea şi dezvoltarea si sustinerea activitatii Camerale. Anul acesta, trofeul HERMES a fost acordat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, presedintele CCIB, pentru consecvenţa şi curajul demersurilor sale în vederea recuperării şi apărării patrimoniului istoric al Camerei bucureştene.

De asemenea, au fost acordate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan” firmei Fan Courier Express SRL pentru „Brandul românesc al anului”, trofeul „Ioan V. Socec” Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, trofee de excelenţă în management: Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) şi Flavia Voinea (Radio România Bucureşti); trofeul de excelenţă pentru promovarea oportunităţilor de afaceri oferite de ţara noastră: echipa „Investiţi în România” – TVR Internaţional. Un premiu special a fost acordat prof. univ. dr. ing. Gheorghe I. Gheorghe, preşedintele Secţiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB şi vicepreşedinte al Camerei bucureştene, pentru contribuţia la dezvoltarea cercetării aplicative.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 120.615 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2015, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 34.390 firme, adică 28,5% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană premiază 6.710 firme, adică 19,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,6% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, firmele câştigătoare sunt structurate pe şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, turism; agricultură, pescuit, piscicultură şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.

Călin Georgescu, proiect de țară. Între utopie și rațiune

Economistul
-
0
Călin Georgescu, proiect de țară. Între utopie și rațiune

Călin Georgescu este unul dintre specialiștii recunoscuți în România și în afara ei. Călin Georgescu a fost președinte al Clubului de la Roma pentru Europa și un nume care de-a lungul timpului a fost vehiculat de multe ori pentru o funcție publică, inclusiv cea de prim-ministru al României. Din motive necunoscute mie, investirea într-o funcție publică nu s-a materializat niciodată, dar acest lucru nu a fost împotriva dlui. Georgescu. Ba, dimpotrivă. Într-o lume balcanică, în care clasa politică suferă profund în ochii opiniei publice, imaginea lui Călin Georgescu nu a făcut decât să crească. Este văzut ca un specialist, ca un tehnician care pare că nu dorește să vină în politică pentru interese meschine, ci vrea doar să propună un proiect.

Și iată că într-un moment în care instituțiile importante ale României, președinția, guvernul, Academia, lucrează la proiecte și strategii, dl. Călin Georgescu propune un proiect de țară, prin intermediul unei cărți. „Cumpăna României” se numește volumul apărut recent la Editura Christiana. Trebuie să remarcăm că volumul are un subtitlu sugestiv: „Proiectul meu de țară este: hrană, apă, energie, gândit pe baza conceptului de dezvoltare durabilă”. Precizarea este necesară, pentru că în felul acesta înțelegem că demersul editorial al dlui. Georgescu își dorește să depășească nivelul strict al unei apariții editoriale, ci își propune să fie un demers coerent pentru viitorul României în următoarele decenii.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor grupurilor de producători

Economistul
-
0
Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor grupurilor de producători

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor de investiții prin intermediul submăsurilor 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) până la data de 30 decembrie 2016, ora 16.00.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare acordată prin PNDR 2020 sunt grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol recunoscute oficial de MADR (înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014), conform legislației naționale în vigoare (Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 cu modificările și completările ulterioare), care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect și care se încadrează ca IMM (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii cf. L 346/2004) – încadrarea în categoria IMM se va demonstra doar la depunerea Cererii de Finanțare.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Fonduri europene gestionate direct de orașe

Economistul
-
0
Fonduri europene gestionate direct de orașe

Pentru prima oară, în exercițiul bugetar 2014-2020, orașele au responsabilitate directă în gestionarea fondurilor europene – aceasta a fost ideea centrală a evenimentului care a reunit la București primari ai mai multor orașe din România și reprezentanți ai unor municipalități din alte țări și ai Comisiei Europene. Evenimentul a cuprins conferința „Orașul meu în Europa noastră”, workshop-ul Rețelei de Dezvoltare Urbană și un târg de realizări în economia circulară. Detalii asupra aplicării în România a finanțării directe, conform Agendei urbane a Uniunii Europene, a prezentat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu:

„Fondurile disponibile pentru orașele din România în perioada de programare 2014-2020 oferă oportunități deosebite. Trebuie să recunosc faptul că sunt foarte mulțumită că România a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri care vor fi gestionate în mod direct de către orașele reședință de județ. Aceasta reprezintă 11% din alocarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională pentru România și este mult peste nivelul minim de 5% și peste media UE, de 8%”.

Beneficiare vor fi 39 de municipii. Nu va beneficia capitala, deoarece București-Ilfov intră în categoria regiunilor în tranziție, având PIB pe cap de locuitor între 75% și 90% din media europeană, pe când celelalte regiuni de dezvoltare economico-socială de la noi se situează sub acest interval și deci sunt eligibile pentru astfel de alocare.

Continue

Cum aplici modelul „dați un leu pentru Ateneu!” în secolul XXI

Economistul
-
0
Cum aplici modelul „dați un leu pentru Ateneu!” în secolul XXI

Finanțarea participativă (crowdfunding) este o metodă de obținere a resurselor financiare prin contribuția unui grup de oameni, ca o metodă alternativă la creditul bancar, listarea la bursă, sprijinul financiar public, fonduri proprii sau altele. Deși denumirea de crowdfunding este folosită începând cu secolul XXI, această metodă de finanțare a fost folosită în trecut în diferite situații.
Cu titlu de exemplu, amintesc faptul că în anul 1886 a fost inaugurată Statuia Libertății în portul din orașul New York pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la câștigarea independenței Statelor Unite ale Americii. Statuia a fost construită în Franța prin metoda crowdfunding-ului, iar Statele Unite ale Americii au construit soclul statuii apelând la aceeași metodă de finanțare. Pentru strângerea fondurilor financiare necesare construirii soclului, Joseph Pulitzer a afirmat că statuia reprezintă „un dar al tuturor cetățenilor francezi, către toți cetățenii Americii”.

Un alt exemplu poate fi Ateneul Român, care a fost construit în perioada 1886-1888 prin metoda crowdfunding-ului sub sloganul „Dați un leu pentru Ateneu!”. De-a lungul timpului, și alte numeroase proiecte au fost finanțate prin această metodă, cu precădere în muzică, film sau literatură.

În prezent, prin tehnologia internetului a fost facilitat accesul la finanțarea prin crowdfunding. Astfel că la nivel internațional putem menționa site-uri precum Kickstarter, IndieGoGo, GoFundMe etc, iar la nivel național Multifinanțare, Creștem idei, Pot și eu, We are here etc.

Chiar dacă oportunitatea accesării fondurilor prin crowdfunding va fi apreciată de la caz la caz, un lucru este sigur, crowdfunding-ul funcționează și este în creștere1. Pentru dezvoltarea jocului video Star Citizen au fost strânși prin crowdfunding peste 117 milioane dolari, iar fondurile strânse sunt în creștere, astfel că doar în ziua de 26 iulie 2016 au fost strânși aproximativ 30.000 dolari. Pebble Time este un smartwatch lansat pe piată tot în urma finanțării prin crowdfunding3, astfel că aproximativ 80.000 de oameni au finanțat cu aproximativ 20 milioane dolari crearea acestui produs.

Continue

Consultanță fiscală pentru întreprinzători, prin România Durabilă

Economistul
-
0
Consultanță fiscală pentru întreprinzători, prin România Durabilă

Proiectul „România Durabilă” și-a derulat un nou episod al demersului consecvent care pune față în față probleme, întrebări, îndoieli, temeri ale micilor întreprinzători exponenți ai economiei private și soluții sau cel puțin idei valorificabile din expertiza profesioniștilor, precum și din autoritatea decidenților. De data aceasta, subiectele de consultanță pentru IMM-uri au gravitat în zona fiscală. Punctul de plecare l-a constituit reafirmarea de către moderatorul dezbaterii, Daniel Apostol, a nevoii de informare, de formare și, înainte de orice, de educare financiară concretă.

Recâștigarea încrederii investitorilor în bănci

O direcție de abordare atacată captivant și urmărită cu interes a fost cea privind creditarea afacerilor. În context, s-a reamintit că, deși 70% din totalul creditării de la noi merge către mediul de afaceri, doar 15% dintre IMM-uri accesează această oportunitate de finanțare. Recâștigarea de către bănci a încrederii din partea investitorilor a fost adusă în discuție de Ramona Ivan, director al Direcției relații externe și finanțări structurale a CEC Bank. Aprecierea sa, bazată pe propria experiență în consultanța de profil, a fost că deschiderea cu șanse de reușită o constituie dialogul orientat spre cunoaștere reciprocă și informare de specialitate: „Dumneavoastră aveți un proiect pentru o afacere și vreți să-l realizați indiferent de obstacole. Până la finanțare însă, este necesar să discutăm despre proiect, să vedem, de exemplu, dacă într-adevăr credeți în el. Apoi, în funcție de ceea ce vă propuneți, pot în calitate de consultant să vă ofer informații, sfaturi legate de bani, de ghidul solicitantului, de felul în care se scrie sau nu se scrie un proiect”. O recomandare a consultantului legată de accesarea fondurilor europene și de apelul la produse destinate în acest scop de CEC Bank a fost aceea de a exista la nivelul fiecărei companii a unui post anume pentru un specialist în lucrul cu fonduri europene.

Continue

Warren Buffett vrea să modifice jocul defect al veniturilor de pe Wall Street

Leontin Dinulescu
-
0
Warren Buffett vrea să modifice jocul defect al veniturilor de pe Wall Street

Într-una din zilele de vară a anului 2015 Warren Buffett intra tăcut în lobby-ul sediului băncii JPMorgan Chase de pe Park Avenue din Manhattan, încercând să nu atragă prea multă atenție. Laurence D. Fink, președintele Black Rock, care gestionează peste 4.000 miliarde dolari (cel mai mare money manager din lume), a fost condus și el la etajul 49 la scurt timp, urmat, la fel de discret, de Abby Johnson, CEO la Fidelity (care gestionează peste 2.000 miliarde dolari) și Frederik Wiliam McNabb III, șeful lui Vanguard (3.000 miliarde dolari).

În total, a fost vorba de aproximativ o duzină de CEO ai principalelor firme de investiții – T. Row Price, State Street – plus șeful unui fond de pensii public și un investitor activ. Toți veniseră pentru o întâlnire despre care li s-a cerut să păstreze o discreție totală.

La etajul 49 au fost întâmpinați de Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase.

Agenda întâlnirii – rezultată în urma multor convorbiri ale lui Dimon cu prietenul său Warren Buffett – cuprindea o discuție despre starea deplorabilă a companiilor tranzacționate public în SUA: prea puțină încredere și prea puțină legătură între managementul companiilor și acționarii acestora, prea multe reguli impuse de așa-numiții experți în guvernanța corporativă și prea multe idiosincrazii contabile. Ca rezultat, cea mai mare parte a banilor „smart” din SUA devin și rămân privați, creând mai multe companii care au mai puțină responsabilitate publică și transparență.

Într-un final au fost date publicității câteva „recomandări” care par „normale”, cum ar fi:

  • sugestia ca board-urile companiilor publice să fie diverse: mulți participanți s-au declarat împotriva menținerii unor board-uri stufoase, formate din mulți membri. Ei ar prefera doar un număr restrâns de membri, dar care să fie experți în afaceri, fără prea mulți consultanți sau profesori universitari. Iar compensarea membrilor Board-ului să fie făcută, cel puțin jumătate, cu acțiuni;
  • companiile publice nu ar trebui să ofere indicații privind veniturile viitoare;
  • companiile care nu includ, în contabilitate, compensațiile prin acțiuni. Grupul este de părere ca aceste compensații cu acțiuni este „pur și simplu un cost în cadrul afacerii”;
  • companiile care au acțiuni cu sistem de vot dual, la care investitorii care dețin acțiuni cu drept de vot privilegiat au o influență mai mare la votul în cadrul societății;
  • recomandări care i-ar putea deranja pe executivii companiilor cărora le place să mențină un control strict asupra lanțului de comandă și o anumită distanță între management și board. Câștigă teren ideea că board-urile unei companii publice trebuie să poată să se întâlnească cu angajații fără prezența CEO-ului pentru a obține o imagine neinfluențată de nimic și nimeni despre modul în care compania este condusă;
  • nevoia de a avea fie două persoane în conducere, CEO și președintele board-ului, care să se controleze reciproc sau, dacă este una singură, aceasta să fie un lider puternic.
Președintele și CEO-ul Berkshire Hathaway, Waren Buffett, a apărut la emisiunea „Squawk Box” de la CNBC din 21 iulie a.c., pentru a prezenta câteva idei pentru reforma guvernanței corporative, pe care el și alți oameni de afaceri puternici și investitori de top le-au discutat într-o serie de „întâlniri tăcute” în ultimul an.

„Estimările emise de companii privind veniturile viitoare pot duce la o serie de practici incorecte” a afirmat Buffet. „Am văzut astfel de cazuri care au generat rezultate foarte proaste”. Buffett susține că recomandările sale urmăresc „să încurajeze un pic companiile care chiar se simt în largul lor să ofere indicații despre veniturile potențiale viitoare, și a le acorda mai multă înțelegere”.

La rândul său Jamie Dimon, CEO și președinte al JPMorgan Chase, a trimis un email în aprilie 2016 realizatorilor emisiunii „Squawk Box” în care intervenea în discuția despre veniturile anunțate de companii, spunând: „comparați două numere reale: cele de anul acesta cu cele de anul trecut”.

 

Noua paradigmă fiscală

Gabriel Biriș
-
0
Noua paradigmă fiscală

Atunci când mi-am început cariera, în 1995, majoritatea subiectelor care ni se prezentau pe la diverse conferințe sau cursuri de pregătire erau despre „planificare fiscală”, despre instrumente hibride, despre cum putem reduce sarcina fiscală efectivă, fără a încălca legea fiscală, dar folosind orice scăpare pentru a ocoli plata impozitelor. Noțiuni precum „secretul fiscal”, legea fiscală de strictă interpretare (acolo unde legea nu prevede clar, impozitul nu se datorează) erau elemente sacrosancte ale unei paradigme pe care fusese așezat sistemul fiscal global de decenii bune. Părea aproape ca fiind un act de bravură să găsești soluții de a evita plata impozitelor.

În ultimii ani, acest lucru se schimbă rapid. Secretul fiscal, la fel ca și cel bancar de altfel, nu prea mai există, multinaționalele au ajuns să fie demonizate public pentru că nu își achită impozitele în statele care le produc profiturile, iar subiectele fiscale fac adesea prima pagină la ziar sau „țin” știrile zile întregi. Presiunea pe decidenții politici a crescut în mod corespunzător, exponențial.
Primul și cel mai important game changer a fost decizia G20 de a împuternici OECD să dezvolte un plan de măsuri care să împiedice transferul profiturilor în paradisuri fiscale. În nici trei ani planul a fost dezvoltat (15 măsuri), discutat, aprobat și implementarea deja a început. Pentru ca acest set de măsuri să devină unul global, OECD a creat un organism numit „Inclusive Framework” în care a invitat – cu statut egal, atât membri OECD, cât și statele care nu sunt membre. Pe 30 iunie, la prima reuniune a Inclusive Framework la Kyoto, la masă eram reprezentanții a 83 de state, inclusiv Panama.

Continue

România ca școală de leadership

Remi Vrignaud
-
0
România ca școală de leadership

Scriu astăzi din nou pe LinkedIn și din nou în limba română, dar pentru prima oară din afara României – de la München, noua mea casă.

Am hotărât să pornesc o serie de reflecții legate de experiența extraordinară pe care am trăit-o în ultimii patru ani, în calitate de CEO al Allianz-Țiriac.

Mai întâi, o foarte scurtă poveste:

Eram de foarte puțin timp în România. Abia fusesem investit ca CEO al Allianz-Țiriac. Mă aflam la Timișoara, în timpul săptămânii, într-o vizită de business. Unul dintre colegii de la București m-a sunat, să-mi transmită că directorul ASF voia să fiu la el în birou în ziua respectivă – fără să întrebe unde eram sau ce program aveam. Era pentru prima oară când mă confruntam cu o astfel de solicitare. În câteva ore, eram deja la București. Agenda mi se modificase complet.

În doar o zi de lucru, am fost nevoit să-mi exersez agilitatea și să-mi adaptez calendarul la programul autorității financiare, să dau un examen de diplomație în relația directă cu directorul ASF și să apelez la creativitate, să inovez în procesele de lucru, pentru că agenda profesională mi s-a modificat radical în urma unui singur telefon.

Continue

Urgența reconectării interne și externe a României (II)

Vasile Iuga
-
0
Urgența reconectării interne și externe a României (II)

Trecând spre Balcani, se remarcă tot pe Harta 1, atât în Bulgaria, cât și în Serbia și Ungaria, progresul autostrăzii pe traseul drumului antic ce unea Constantinopolul de Viena. Bulgaria are peste 780 km de autostrăzi, Serbia peste 670 km de autostrăzi și drumuri expres. Peste România și în valori absolute, ca să nu mai vorbim de densitate.

Pe traseul acestui drum, porțiunea dintre Belgrad și Budapesta va fi modernizată cu fonduri chinezești. Macedonia, țară cu relief dificil, are autostrada nord-sud practic finalizată pe teritoriul ei, rămânând de modernizat doar o bucată care este acum drum expres, pe teritoriul Serbiei pentru conectarea cu Budapesta. Sârbii se vor lega ulterior și cu Muntenegru. Din acel moment, această rută balcanică va prelua trafic important de la Istanbul și Salonic către Belgrad, Zagreb, Ljubljana, în nordul Italiei, sau către Budapesta, către vestul, nord-vestul sau nordul Europei.

Continue

Când Deutsche Bank strănută, UE face febră

Economistul
-
0
Când Deutsche Bank strănută, UE face febră

Stabilitatea economiei germane, o adevărată locomotivă pentru întreaga Uniune Europeană, este pusă la încercare într-un mod în care aproape nimeni nu se gândea că ar putea fi posibil. De câteva luni, soliditatea și viitorul instituției financiare emblematice a țării, Deutsche Bank, este pusă sub semnul întrebării, în ciuda restructurării acesteia.
În septembrie, Deutsche Bank a intrat în zona turbulențelor bursiere după o dispută îndelungată cu Departamentul de Justiție al SUA. Ca și în cazul altor mari instituții de credit, Departamentul de Justiție a solicitat plata unor penalități de 14 miliarde dolari pentru a închide ancheta privind vânzarea de titluri garantate cu ipoteci de către filiala din SUA a băncii germane în perioada premergătoare colapsului financiar din 2008. Speculațiile referitoare la faptul că banca nu dispune de rezervă de capital pentru a plăti amenda a pus în mod firesc sub semnul întrebării viitorul instituției financiare vechi de 146 de ani și dacă nu va fi următoarea Lehman Brothers care să declanșeze o nouă criză mondială.

Amenda este doar ultima lovitură primită de către banca de investiții cu sediul în Frankfurt. Investitorii Deutsche Bank consideră că riscul de intrare în incapacitate de plată al băncii este mai mare chiar decât cel de la vârful crizei financiare din 2008. Acțiunile băncii s-au prăbușit și ele până la noi minime istorice, doar de la începutul anului devalorizându-se cu aproximativ 45%. Capitalizarea bursieră a ajuns la aproximativ 16 miliarde dolari, aproape cât amenda primită în SUA de 14 miliarde dolari pentru tranzacțiile ilegale din 2008 cu creditele ipotecare. Afacerile derulate pe partea de investment banking s-au prăbușit pe fondul dobânzilor negative, creșterii anemice din UE și implementării de noi reglementări adoptate după criza din 2008 pentru limitarea speculațiilor cu grad ridicat de risc.

Continue

Războiul Rece n-a murit niciodată

Paula Calistru
-
0
Războiul Rece n-a murit niciodată

Apogeul Războiului Rece. Noaptea de 31 august spre 1 septembrie 1983. Zborul KAL 007 al Korean Airlines cu 269 de oameni la bord deviază dintr-o eroare de navigație de la cursul normal și intră în spațiul aerian din Extremul Orient al URSS. Mai mult, fără ca piloții să-și dea seama, survolează o zonă extrem de sensibilă, în care armata sovietică pregătea un test cu o nouă rachetă balistică. Boeingul 747 este confundat cu un aparat de spionaj și doborât de către aviația militară sovietică. Inițial, Kremlinul a negat orice implicare. Abia după destrămarea URSS a recunoscut incidentul.

Pe 17 iulie 2014, aeronava Boeing 777, Malaysia Airlines – MH17 – cu 298 de pasageri era doborâtă de o rachetă sol-aer cu doar câteva minute înainte să părăsească Ucraina și să pătrundă în siguranța spațiului aerian al Rusiei. Rezultatele anchetei oficiale conduse de autoritățile olandeze și date publicității pe 28 septembrie 2016 aveau să concluzioneze că avionul a fost doborât de rebelii pro-ruși din Donețk cu ajutorul unei rachete de tip BUK, care le-a fost livrată din Rusia. Demn de menționat este că armata ucraineană deține acest tip de rachetă pentru apărarea antiaeriană. La ce le-ar fi trebuit unor grupări paramilitare, care poartă exclusiv lupte de gherilă urbană, inutilele rachete sol-aer, capabile să doboare ținte la altitudini de peste 10.000 m chiar și la viteze supersonice, asta nu explică din păcate raportul oficial.

Impresionantul convoi mortuar ce poartă rămășițele pământești ale pasagerilor zborului MH17, victime ale tensiunilor dintre Vest și Est, ale unui Război Rece care nu este lăsat să moară.
Impresionantul convoi mortuar ce poartă rămășițele pământești ale pasagerilor zborului MH17, victime ale tensiunilor dintre Vest și Est, ale unui Război Rece care nu este lăsat să moară.

Momentul în care omenirea a scăpat la mustață de un război nuclear

Astfel de incidente sunt provocate de tensiunile extreme care se acumulează în cadrul războaielor reci. Atât în 1983, cât și în 2014, sentimentele anti-rusești, resentimentele mai bine spus, s-au întărit în Occident, dar mai ales în SUA. Astfel, Washingtonul obține suportul popular necesar pentru a continua politica de anihilare a influenței Moscovei. De menționat că la niciuna dintre aceste două tragedii aviatice, produse la decenii distanță, nu s-a ținut cont de punctele de vedere contrare concluziilor oficiale și niciodată nu au fost analizate până la capăt variantele care ar fi condus la alte rezultate. Prin urmare, rapoartele oficiale sunt contestate de anumite grupuri independente care oferă, cel puțin în teorie, explicații complet diferite.
Criza cubaneză a rachetelor din octombrie 1962, atunci când s-a spus că pe Hrușciov îl mâncau degetele să apese pe butonul roșu de frică să nu-l ia prin surprindere un atac nuclear american. Însă, chiar și atunci, URSS-ul a avut un bun pretext de a-și amplasa rachetele balistice la o aruncătură de băț de coasta americană: tentativa de invazie a Cubei din 1961 – de altfel, un eșec lamentabil și de proporții epice al CIA – și amplasarea de rachete balistice americane dotate cu focoase nucleare în Italia și Turcia care vizau direct Moscova. Criza a fost scurtă, doar 13 zile, dar de intensitate maximă, iar negocierile au condus la retragerea rachetelor sovietice și distrugerea rampelor de lansare. Partea secretă a negocierilor a constat în retragerea rachetelor americane din Turcia și Italia.

poza-hrusciov-fidel-castro

Octombrie 2016: Rusia amplasează rachete de croazieră de tip Iskander în enclava Kaliningrad, la granița dintre Polonia și Estonia. Aceste rachete balistice cu rază scurtă de acțiune (500 km) sunt capabile să transporte ogive nucleare. Partea rusă spune că sunt doar temporar desfășurate, pentru exerciții militare. Importantă este însă tocmai mobilitatea acestora, oricând pot fi transportate în timp scurt la locurile dorite. Și acesta este un răspuns la desfășurarea scutului antirachetă al americanilor în Europa de Est, inclusiv la Deveselu în România.
În plus mai este și retorica apropiată de cea practicată între NATO și defunctul Tratat de la Varșovia. Cel mai explicit exemplu este dat de Casa Albă, care l-a acuzat cât se poate de oficial pe Vladimir Putin de crime de război. În consecință, Putin riscă să fie adus în fața Tribunalului internațional de la Haga, asemenea lui Radovan Karagici. De altfel, presa occidentală îl acuză pe Putin la această oră de aproape orice: manipularea alegerilor din SUA, lansarea de atacuri cibernetice asupra SUA, tentativa de invadare a Ucrainei și sprijinirea partidelor populiste din Occident.
Să fie toate acestea pure coincidențe? Când mai multe astfel de elemente se înmulțesc și sunt de natură de a defini ostilitatea crescută dintre Vest și Est, chiar dacă nu mai sunt delimitate clar la momentul de față în două blocuri militare antagonice, înseamnă că ne aflăm la debutul celui de Al Doilea Război Rece sau poate că războiul inițial nici nu s-a încheiat vreodată. Faptul că principalii actori sunt tot cele două superputeri nucleare, SUA și Rusia, poate să indice că cei peste 20 de ani scurși de la presupusa încheiere a războiului au reprezentat doar o perioadă de acalmie.

„Ceea ce vedem astăzi în ultimele săptămâni, sau luni, este ceva mai mult decât un Război Rece. Nu știu cum să-l denumesc, dar nu este ceva ce ar fi apărut de curând, deoarece consider că Vestul și în special SUA nu au încheiat niciodată Războiul Rece, chiar și după prăbușirea Uniunii Sovietice”, a declarat recent președintele Siriei, Bashar al-Assad pentru „Komsomolskaia Pravda”.

Cei care au cunoscut Războiul Rece își amintesc cu siguranță moartea tacită a acestuia care a survenit dispariției Uniunii Sovietice. Omenirea a urmărit cu sufletul la gură momentul în care sicriul era depus în mormântul pe a cărei piatră funerară apăreau gravați anii „1946-1991”.

Ne place să credem că tratatele de pace țin la nesfârșit. Că acestea au reușit să ne transforme din foști combatanți în vecini uneori morocănoși, însă, per ansamblu, inofensivi. Poate că ne-am bucurat cu toții prea devreme și nimeni n-a suspectat tocmai că sicriul, peste care sărbătoream, era gol.

P.S. Rusia tocmai a dezvăluit noua rachetă nucleară Sarmat capabilă să atingă orice punct de pe teritoriul american. În plus, din primele informații, aceasta este imună la scutul antirachetă construit de Statele Unite.

Alegerile din SUA – finalul unei lupte murdare

Economistul
-
0
Alegerile din SUA – finalul unei lupte murdare

De Andrei Buga

Hillary Clinton a dat ca exemplu negativ România pe problema avorturilor și interzicerea acestei practici în perioada comunistă. La începutul acestui an, alt candidat la Casa Albă, Bernie Sanders, era revoltat că o țară „ca România” are viteza la internet mai mare decât SUA. Dar dincolo de aceste comparații mai mult sau mai puțin fericite, americanii au avut parte anul acesta de o campanie electorală mai degrabă balcanică, decât una la nivelul așteptărilor și pretențiilor lor.

Campania prezidențială de anul acesta va rămâne mai mult ca sigur drept una dintre cele mai „murdare” din istoria Statelor Unite. Scandal și demagogie. Accentul pus mai mult pe atacul la persoană decât pe propriul program politic. Și opțiunea resemnată a alegătorilor de a alege „răul cel mic”. Ne sună oare cunoscut?

A treia dezbatere – Clinton vs. Trump

hillary

În cea de-a treia dezbatere electorală, ținută în Las Vegas la Universitatea din Nevada, Donald Trump a încercat să recupereze procentele pierdute după două înfrângeri clare în primele două confruntări cu Hillary Clinton. Deși a fost poate cea mai bună prestație a lui, candidatul republicanilor și-a ratat și ultima șansă de a lăsa o imagine bună înainte de alegerile din 8 noiembrie a.c.

Temperamentul impulsiv, pierderea controlului și declarațiile controversate precum „femeie obraznică” („nasty woman”) la adresa lui Hillary l-au făcut să se anihileze de unul singur, fără un prea mare efort din partea contracandidatei sale.

Clinton nu s-a lăsat nici ea mai prejos și s-a legat de experiența lui Trump: „Când eu luam parte la colectivul de urgență al Casei Albe, monitorizând raidul împotriva lui Bin Laden, el (Donald Trump) modera un show TV cu celebrități”.

Schimbul de replici a continuat în aceeași notă. Republicanul a precizat că Hillary Clinton ar fi un președinte slab în relațiile externe și că Putin „nu are niciun respect” pentru ea. Aceasta a ripostat că șeful statului rus și-ar dori mai degrabă o marionetă la Casa Albă, ironizând aprecierea pe care nu de puține ori Trump și-a manifestat-o față de Putin.

Dar de departe cel mai delicat moment al serii a fost cel în care Trump nu a oferit un răspuns clar, dacă va accepta sau nu rezultatele alegerilor, în cazul în care le va pierde, ceea ce ridică mari controverse legate de data de 8 noiembrie a.c. „Este înfricoșător!”. Atât a comentat democrata, care s-a menținut într-o ton mult mai echilibrat decât Trump.

Înregistrarea care l-a aruncat în aer pe Trump

trump

„Nimeni nu are mai mult respect pentru femei decât mine” declarase Trump în luna martie a acestui an.

Dar pe 7 octombrie ziarul The Washington Post a dat publicității o înregistrare din 2005 în care republicanul se lăuda în termeni vulgari despre cum a profitat fizic de o femeie măritată pentru că, spune acesta, „când ești un star, ele te lasă s-o faci”. În înregistrarea de trei minute, Trump șochează prin limbajul extrem de licențios. Imediat după apariția materialului în presă, au apărut mai multe mărturisiri ale unor femei care susțin că ar fi fost hărțuite în trecut de către actualul candidat la președinție.

Trump a apărut ulterior cu un videoclip în care își cere scuze pentru incidentul din 2005, dar unde schimbă foarte repede tonul și afirmă că toate povestea nu este decât un mod de a distrage atenția de la adevăratele probleme ale prezentului. Despre comentariile jignitoare aduse femeilor, Hillary Clinton a comentat: „Donald crede că înjosirea femeilor îl face pe el mai mare. Le țintește demnitatea, respectul de sine – și nu cred că este vreo femeie undeva care să nu știe cum este să treci prin așa ceva.”

Acesta va rămâne probabil elementul-cheie al finalului campaniei electorale și cel care i-a pecetluit mai mult ca sigur soarta candidatului republican.

Ce spun sondajele despre șansele candidaților

Casele de sondaj din Statele Unite încep să indice în unanimitate victoria democratei Clinton. După o analiză amănunțită a psihologiei de vot, „The Huffington Post”, scrie că Trump mai are doar 3% șanse să câștige alegerile.

„Sondajul sondajelor”, o medie întocmită de CNN a celor mai recente cinci sondaje telefonice la nivel național, anunță o victorie cu 47% pentru Hillary Clinton, urmată de Donald Trump cu 40%.
Donald Trump începuse în forță lupta pentru Casa Albă. Și-a zdrobit oponenții din Partidul Republican și a devenit fără mari probleme candidatul nominalizat la președinție. Cu toate acestea, Hillary Clinton s-a dovedit a fi un contracandidat mult mai solid, și, în mai puțin de o lună, întreaga bulă de popularitate a lui Trump s-a spart în eșecuri pe bandă. Deocamdată, doar o minune îl mai poate trimite pe afacerist la Casa Albă, dar chiar și așa, numai parcursul lui până în această ultimă fază a campaniei ridică semne de întrebare dacă democrația americană mai este așa de stabilă ca altădată și dacă oare acest flagel numit populism nu a ajuns să acapareze chiar și cele mai dezvoltate state ale lumii.

„Precum o busolă, diplomația economică ne permite să navigăm din ce în ce mai bine în beneficiul cetățenilor români”

Economistul
-
0
„Precum o busolă, diplomația economică ne permite să navigăm din ce în ce mai bine în beneficiul cetățenilor români”

Convorbirea fostului diplomat, publicistului Nicolae Mareş cu Excelența Sa, ministru al Afacerilor Externe, prof. univ. dr. Lazăr Comănescu

Mesajul pe care îl transmite prin intermediul revistei ECONOMISTUL domnul Lazăr Comănescu, ministru de externe este unul extrem de clar: România este un pol de stabilitate într-o regiune de importanță strategică, marcată de evoluții tot mai complicate.

Excelență, cum vede profesorul universitar de la ASE, economist de formație, din postura de diplomat cu ștate vechi, profilul actual al economiei mondiale?

Nu este un truism dacă o spun – chiar de la început – că ne aflăm într-o perioadă marcată de evoluții geo-politice și economice complexe. Știți și dumneavoastră că unii analiști apreciază că economia mondială a depășit o perioadă de criză foarte dificilă, fără a reuși încă să trateze toate efectele acesteia, iar alții consideră că nu am ieșit încă din criză.

Dintre temele care conturează profilul actual al economiei mondiale aș menționa: evoluțiile fluctuante ale economiilor emergente, care au reprezentat în ultimii ani un motor al creșterii economice, inclusiv în perioada post-criză; nevoia sporirii competitivității, temă de interes major pentru UE și implicit pentru România; efectele evoluțiilor contradictorii ale pieței petrolului și derivatelor sale; reacțiile la fenomenul globalizării, în condițiile distribuirii inegale a avantajelor acesteia; o întărire, pe acest fond, a curentului protecționist și de „naționalism economic”, care include și respingerea opțiunilor de liberalizare comercială (cazuri precum TTIP sau TPP). Acest ultim fenomen reprezintă poate provocarea actuală cea mai importantă, având în vedere că noul curent populist și protecționist este în bună parte responsabil inclusiv pentru Brexit și ar putea, în cazul în care rămâne necontrolat, să afecteze baza fragilă a relaționării și relansării comerciale și financiare.

În acest context cum apreciați Summitul G20 de la Hangzhou?

Personal, remarc rezultatele recentului Summit G20 de la Hangzhou (a 11-a reuniune a grupului informal al principalelor economii dezvoltate și emergente), care a înregistrat evoluții pozitive în extinderea coordonării între marile puteri economice, cu folosirea expertizei OCDE, și a reafirmat nevoia de contracarare a tendințelor protecționiste care amenință inițiativele de liberalizare a comerțului mondial.

La acest fundal de conjunctură economică globală se adaugă evoluțiile politice complicate inclusiv din spațiile apropiate României și Uniunii Europene în general – conflictul din Ucraina, cel din Siria, criza migranților, conflictele înghețate din vecinătate ș.a. Credem însă că putem și trebuie să acționăm pentru a transforma dificultățile si provocările existente în oportunități.

Continue

La 10 ani de la aderarea la UE, România rămâne un exportator de materii prime

Economistul
-
0
La 10 ani de la aderarea la UE, România rămâne un exportator de materii prime

Agricultura a fost unul dintre capitolele complexe pe care România le-a avut de negociat pentru intrarea în Uniunea Europeană. Acum, la aproape 10 ani de la momentul aderării, actorii din piață, dar și cei implicați în negocieri apreciază că agricultura românească a înregistrat progrese. Terenurile agricole nu mai sunt atât de fărâmițate cum erau până în 2007, productivitatea la hectar a crescut, calitatea produselor s-a îmbunătățit. Sunt însă și probleme care nu și-au găsit rezolvarea în deceniul care a trecut de la integrare, cum este aceea a exportului de materii prime. Și, pe lângă faptul că exportăm materii prime, continuăm să importăm mai multe produse agricole decât exportăm. „Oricine ar fi urmărit modul în care a negociat România și ce am obținut, comparativ cu alte state precum Polonia, ar fi observat că nu există diferențe și am obținut tot ce se putea obține la acel moment”, a declarat, pentru Economistul, Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

„Pe zona agriculturii, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lucrurile au evoluat spectaculos. Dacă la momentul 2004, înainte cu câțiva ani de momentul aderării, încercam să convingem oficialii europeni că lucrăm șapte milioane de hectare, în momentul de față lucrăm 10 milioane de hectare. Suprafața lucrată a crescut foarte mult și acum nu se mai poate vorbi de «terenuri pârloagă». De asemenea, aș vrea să menționez faptul că la momentul aderării producțiile erau de circa 2.500 kg/hectar, iar acum ajung la 5.000 de kg/hectar la cereale. Cu siguranță, producțiile vor crește, pentru că UE urmărește reducerea decalajelor dintre țările membre. Lucrurile stau mult mai bine în privința procesului de comasare a terenurilor agricole. Dacă înainte erau foarte multe suprafețe de un hectar, acum suprafața minimă este de trei hectare”, declară Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Continue

Libera circulație în Europa educației și cercetării

Economistul
-
0
Libera circulație în Europa educației și cercetării

Momentul 1 ianuarie 2007 a găsit sistemul nostru educațional într-un proces de integrare început de câțiva ani cu diverse programe (Tempus, Phare etc.), cu asumarea Procesului Bologna de organizare unitară a ciclurilor de studii, cu schimburi de publicații la nivel de biblioteci universitare, cu o intensă circulație a studenților, elevilor și profesorilor spre și dinspre alte țări, pentru proiecte comune. Integrarea a adus simplificare în continuitate și oportunități între care accesul la fonduri europene s-a dovedit esențial. Cel mai mare câștig poate fi considerat intrarea în obișnuință a circulației libere pentru pregătire profesională și cercetare, cu acces la surse de informare, dotări și interacțiune cu specialiști în universități și institute europene, la certificări academice recunoscute internațional.

În ansamblul domeniilor economico-sociale de la noi, educația deține supremația cu efecte grave a instabilității legislative și ministeriale. În zece ani, au activat 13 miniștri de resort, inclusiv cu mandat încheiat după o săptămână. Legea educației naționale nr. 1/ 2011 a intrat din primul moment de la adoptare într-o schimbare continuă prin ordonanțe ale Executivului. Prevederi legiferate cum sunt cele privind creșterile salariale în domeniu au fost pur și simplu abandonate, ceea ce a declanșat acțiuni în instanță și eforturi bugetare pentru recuperare întinse pe ani de zile, încă neterminate.

Aproape o jumătate de generație pierdută

Referirea la subfinanțarea sistemului educațional e loc comun în percepția publică și în analize specializate. Alocarea din PIB pe anul în curs este de 3,4 % (media europeană, 5%). Linia este ascendentă din 2012 (de la 2,64), însă, anterior, din 2008, de la nivelul maxim al deceniului de integrare europeană (4,40%), ponderea a tot scăzut. Organizația „Salvați Copiii” asociază nivelul scăzut al cheltuielilor publice pentru educație cu accesul la școală, cu abandonul școlar și cu sărăcia unei părți a populației: „16,4% dintre copiii cu vârste între 7 și 10 ani din mediul rural nu sunt cuprinși în învățământul primar, comparativ cu 9% în cazul copiilor din mediul urban, din aceeași categorie de vârstă”.

Continue

Jianu: „UE, Oportunitate majoră pentru dezvoltarea IMM-urilor”

Florin Antonescu
-
0
Jianu: „UE, Oportunitate majoră pentru dezvoltarea IMM-urilor”

Perspectiva patronală la 10 ani de apartenență la UE este sintetizată de Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ce a reprezentat pentru IMM-uri aderarea la UE?
Aderarea României la Uniunea Europeană a oferit o oportunitate majoră pentru dezvoltarea IMM-urilor. Analiza percepțiilor în acest sens se regăsește în Carta Albă a IMM-urilor din România, ediția XIV, CNIPMMR, 2016. Din 1.096 întreprinzători intervievați din toate sectoarele de activitate și toate județele, 50,69% consideră integrarea în UE o oportunitate majoră pentru IMM-uri, 43,04% o apreciază fără influență semnificativă, 6,27% o percep ca amenințare majoră. Factorii cu impact pozitiv sunt: acces mai bun pe piețe (45,99%), legislație și regulamente îmbunătățite (38,50%), potențiali furnizori mai buni și/sau mai ieftini (35,95%), acces mai bun la noi tehnologii (21,72%) și la fonduri structurale (15,88%), cooperare mai bună în inovare (11,95%), proceduri de achiziții publice mai corecte (6,02%). Întreprinzătorii evidențiază ca obstacole în finanțare nerambursabilă birocrația excesivă și instabilitatea reglementărilor și documentației (77,46%), informații insuficiente privind fondurile disponibile (44,25%), fonduri proprii insuficiente pentru cofinanțare (38,23%), criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obținerii de profit etc., 36,77%), cost ridicat al creditelor și garanții insuficiente pentru acoperirea cofinanțării (34,40%), lipsă de încredere în firmele de consultanță (17,06%), capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă (11,41%).

Continue

Efectul Brexit asupra studiilor în Marea Britanie

Economistul
-
0
Efectul Brexit asupra studiilor în Marea Britanie

Un studiu la zi efectuat de IntegralEdu – definit drept „cel mai important consultant educațional din România pentru studii în afara țării” – vine în întâmpinarea incertitudinilor provocate de Brexit și, în general, de evoluția socio-politică la nivelul Europei celor care își doresc să meargă la studii în Marea Britanie, în condițiile în care această țară reprezintă destinația cea mai solicitată de către tineri români pentru diverse forme de pregătire și educație.

După cum precizează Ana Maria Papp, manager al departamentului Universități în străinătate al companiei IntegralEdu, studiul a avut ca subiecți tineri români aflați la studii în alte țări: 48% dintre ei – în Marea Britanie, 34% – în Olanda, 14% – în Danemarca, 4% – în Elveția. Aproape 90% din totalul celor chestionați au declarat că nu s-au confruntat cu situații de discriminare. Potrivit studiului, „77% au afirmat că nu le-a fost dificil să se adapteze, doar 8% afirmând că le-a fost greu să se acomodeze, mai ales din cauza oamenilor”. 79% dintre respondenți au considerat decizia de a studia în străinătate ca benefică pentru lansare în carieră. Din punctul de vedere al acumulărilor, 76% au apreciat aceste studii ca experiență în viață, iar 60%, ca experiență academică; nu s-a înregistrat niciun răspuns negativ.

Continue

ROMÂNIA – 10 ANI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Vasile Pușcaș
-
0
ROMÂNIA – 10 ANI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

De la început precizez că nu este vorba de o evaluare a totalității efectelor deceniului petrecut de România în Uniunea Europeană. Mai degrabă doresc să constat unde suntem și unde aș vrea să fim! Această subliniere este datorată câtorva întâmplări, din care voi menționa numai două. Încă din a doua jumătate a anului 2014 am primit numeroase întrebări de la cunoscuți din diferite state membre, dacă și România va sărbători 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, așa cum au făcut-o cele 10 state care au intrat în Uniunea Europeană, în mai 2004, iar o distinsă personalitate din Berlin a adăugat: „Dacă veți sărbători, ce veți sărbători?”; pe parcursul anului 2016, câteva publicații economice și financiare, precum și structuri de piață interne, au sugerat că ar fi cazul să evaluăm cum ne-am comportat în decada care se încheie curând, etapă în care țara noastră a fost parte/membru al Uniunii Europene.

Europenitate și euro-balcanism?

Observăm că se manifestă un interes al mediilor politice și jurnalistice din anumite state membre ale Uniunii Europene pentru a recepta percepțiile societății românești despre felul în care și-a derulat existența, în primul ei deceniu de apartenență la Comunitatea statelor și popoarelor din Uniunea Europeană. În mod sigur, această așteptare este datorată, în primul rând, dificultăților și provocărilor pe care le întâlnește în fiecare zi Uniunea. Dar câteodată se pune întrebarea dacă România poate fi considerată o plusvaloare pentru Uniune sau abilitățile ei comunitare sunt reale?

Discuțiile europene și apoi rezultatul referendumului pentru Brexit, din acest an, au intensificat sensibilitățile multor națiuni europene față de procesul de extindere a Uniunii, fiind problematizate destul de numeroase aspecte ale evaluării criteriilor de aderare. Și cum se consideră că România a fost un „candidat problemă”, este cel mai ușor de a aduce în prim-plan un astfel de „caz”.

Recent, un fost europarlamentar din Ungaria a rememorat un episod petrecut în anul 2006, deci chiar înaintea aderării țării noastre, afirmând că el a atenționat Comisia Europeană de faptul că România nu va fi pregătită (îndeosebi în domeniul capacității administrative și de absorbție a fondurilor europene), la 1 ianuarie 2007, pentru aderarea la Uniune, dar interlocutorul instituției comunitare amintite și-ar fi declinat competența de a întreprinde ceva. Or, după 10 ani ca membru al Uniunii Europene, cetățenii români continuă să considere, mai mult decât media UE-28, că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi separă.

Continue

BNR: de la mimarea transparenței la autodistrugerea credibilității

Sorin Dinu
-
0
BNR: de la mimarea transparenței la autodistrugerea credibilității

Transparența Băncii Naționale a României (BNR) este mai degrabă mimată decât există cu adevărat, în fapt asistăm la campanii de PR a departamentului de comunicare care încearcă să transforme negrul în alb sau cel puțin roz. Să luăm de exemplu controversa legată de rezerva de aur a României. În situațiile financiare auditate ale BNR pentru perioada 2005-2015 găsim structura rezervei de aur a României atât de pe locuri de depozitare (intern-extern), cât și sub forma în care se găsește (monede-lingouri). Constatăm că 59.2% din rezerva de aur a României, respectiv echivalentul a aproximativ 2,165 milioane uncii, este depozitată în străinătate.

În plus, constatăm că această rezervă evaluată la peste opt miliarde lei la sfârșitul anului 2015 nu a produs dobânzi decât în 2005 – 310.000 lei și în 2006 19.000 lei. În rest, conform notelor la situațiile financiare, dobânda este zero. În acest context, este clar că, pe bună dreptate, publicul poate fi nedumerit de ce totuși ținem în străinătate o cantitate atât de mare de aur pentru care se plătesc, în mod cert, sume consistente.

Dacă ar fi să luăm în considerare explicațiile apărute în media prin care reprezentați ai BNR fac o paralelă cu situația unor acțiuni ale Venezuelei (un stat falimentar ale cărui datorii se cumpără cu un discount de 50-60% față de valoarea nominală) ne putem gândi că România este într-o iminentă insolvență și are nevoie de credite urgente bazate pe rezerva de aur. Pe de altă parte, dacă avem în vedere cealaltă explicație, conform căreia rezerva de aur este deținută în străinătate pentru transparență și credibilitate, printr-o interpretare per a contrario, concluzia este a lipsei de credibilitate și transparență a BNR dacă depozitează aurul în propriul seif.

Continue

Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar (II)

Economistul
-
0
Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar (II)

După cum am menționat în numărul anterior al Economistul, criza financiară și noul cadru de reglementare au avut și vor avea în continuare un impact asupra activităților bancare și a modelelor de afaceri; înainte de apariția crizei profitabilitatea multor bănci era augmentată de nivele ridicate de leverage, posibilitatea de a atrage finanțare ieftină (comparat cu marjele activelor) și, în multe cazuri, datorită ori nivelului ridicat al competiției, ori pur și simplu datorită „lăcomiei” de expuneri cu risc extrem de ridicat, dar care generau un flux important de venituri (ex. real estate sau anumite forme de securitizări).

Schimbările recente în piața financiară au negat total viabilitatea unui astfel de model de business bancar și, în contextul macroeconomic, au deteriorat semnificativ, uneori până la pragul de alertă, performanțele financiare ale multor instituții sau grupuri bancare – vezi graficele de mai jos.

grafic-5

Această deteriorare este amplificată masiv și de volumul mare de expuneri neperformante în sistemul bancar – principalele instituții din Zona Euro aveau la finele anului 2015 aproape 950 miliarde euro credite neperformante în bilanțuri (circa 9% din PIB-ul Zonei Euro), reprezentând o proporție NPL (non-performing loan – credit neperformant) de 7,1%, cu mult peste media globală. Totodată, suntem martorii unui proces extrem de lent și greoi de reducere a acestui volum de NPL, datorită unor factori specifici instituțiilor bancare: capacitate operațională limitată, supraevaluarea sistematică a garanțiilor sau lipsa de expertiză la nivel de management, precum și unor factori structurali: cadru legal neadecvat în ceea ce privește falimentul (inclusiv personal), sisteme juridice ineficiente, lipsa unor instrumente de soluționare în afara curților judecătorești sau lipsa unei piețe dezvoltate pentru tranzacționarea NPL (de exemplu piața europeană s-a situat, în anul 2013, la un nivel de 64 miliarde euro, comparativ cu SUA, cu un nivel de 469 miliarde dolari).

Situația reprezentată de volumul excesiv de NPL generează un impact negativ direct asupra profitabilității bancare datorită în principal simplului fapt că o parte importantă a activelor nu generează deloc venituri, însă, atenție, fără a afecta în mod direct solvabilitatea instituțiilor bancare. În acest sens, a apărut în mod eronat percepția că procesul de Asset Quality Review (AQR), precum și testele de stres, ar fi trebuit să elimine NPL din bilanțurile bancare. Aceste teste au de fapt menirea ca, printr-o evaluare corespunzătoare a expunerilor, să se asigure nivele adecvate de capital și provizionare în vederea menținerii unui grad satisfăcător de solvabilitate.

În mod concret, AQR evaluează, utilizând metoda eșantionării, corectitudinea evaluărilor NPL și, dacă este cazul, aduce portofoliile respective la valoarea corectă, creând însă în urma acestui proces un dezechilibru în bilanțul bancar, ce trebuie corectat utilizând provizioane sau aport la capital. AQR este prin urmare un exercițiu static, ce se referă la un anumit moment în timp.

Citiți și: Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar I

În mod similar, testele de stres au o abordare statică, ce se bazează pe premisa că bilanțul unei bănci (inclusiv NPL) nu se va modifica pe un orizont de timp de trei ani. Testele de stres se derulează prin aplicarea unui scenariu de tipul Loss Given Default (LGD), modificând în sens negativ o serie de variabile exogene ce au potențial de a genera pierderi și/sau reduceri ale capitalurilor bancare. Similaritatea cu AQR derivă și din faptul că soluția necesară implică majorări de capital, în vederea atingerii unui prag minim prestabilit (5,5% CET1). Testele de stres se derulează cu o frecvență anuală, în vederea verificării capacității unei instituții bancare de a-și menține solvabilitatea la un nivel adecvat, în condițiile unor scenarii adverse. Prin urmare, acest tip de test nu se adresează problemelor legate de profitabilitate, mai ales îmbunătățirii nivelului de profitabilitate prin reducerea cantității de NPL din bilanț; proiecțiile unui test de stres nu numai că se fac pe un orizont de timp relativ scurt, dar, așa cum am precizat, se bazează pe date statice. Pare la prima vedere o abordare greșită, însă este important că un astfel de scenariu pornește de la premisa că o anumită instituție bancară nu va fi capabilă să-și îmbunătățească indicatorii bilanțieri sau de profit prin ajustarea portofoliului de expuneri neperformante. În același timp băncile continuă să depună eforturi, nu numai prin valorificarea garanțiilor, dar și prin restructurarea unor expuneri NPL față de clienți totuși viabili, îmbunătățind prin acest proces indicatorii de profitabilitate. Însă este vorba de un proces complex și de durată, ale cărui efecte pozitive se vor materializa după orizontul de timp presupus de un test de stres.

Să nu uităm că industria financiară și în special cea bancară nu este pentru continentul european o industrie oarecare, ci unul din principalele motoare de susținere a creșterii economice, dacă mi se permite metafora un adevărat „furnizor de securitate economică și financiară”, prin urmare, problemele survenite la nivelul sectorului bancar se translatează instantaneu în economia reală. Totul datorită lipsei de alternative de finanțare pentru economiile europene – piața de capital, shadow banking etc. Această situație necesită, în opinia mea, o implicare directă și consistentă a statului (parte direct interesată) în rezolvarea fenomenului NPL și, în acest context, din multitudinea de metode și idei de rezolvare (ex. crearea de „bad banks” individuale sau sistemice și scheme de implicare a statului) m-aș opri asupra modelului italian – o combinație de garanții de stat și securitizare – ce se poate reprezenta grafic în modul următor:

grafic-6

Acest model se bazează pe transferul de la bănci către vehicule speciale (SPV) de portofolii NPL, SPV-urile finanțând această achiziție prin emiterea de certificate pe mai multe tranșe – senior, mezzanine (opțional) și junior (tranșa ce poate fi dedicată parțial sau chiar în totalitate băncii vânzătoare). În scopul evitării conflictelor de interese, întreg procesul de administrare a portofoliului de NPL transferat către SPV, în special activitatea de restructurare a activităților viabile sau de recuperare a creanțelor și executare a garanțiilor, este încredințat de către bancă și investitori unor experți independenți. Guvernul va garanta, la cererea băncii, tranșele senior după momentul la care certificatele emise de către SPV vor obține rating (cel puțin Investment Grade) bazat pe analiza cash-flow, calitatea garanțiilor, calitatea documentației aferente expunerilor, volumul tranșei junior și capabilitatea expertului independent ce are în sarcină administrarea portofoliului; banca vânzătoare este totodată încurajată să aplice „credit enhancements” în vederea maximizării ratingului. Costul garanției se calculează ca echivalent al marjei CDS aferentă unui grup de emitenți italieni, având același rating cu certificatele senior emise de către SPV și va putea varia în vederea atât a reflectării cu acuratețe a riscului, cât și pentru a stimula un proces rapid de recuperare.

Citiți și: Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar I

Este o schemă simplă și după toate aparențele productivă, având rolul de a minimiza atât riscurile, cât și costurile pentru toate părțile implicate, mai ales banca și investitorii. Nu este însă suficientă pentru rezolvarea în totalitate a problemelor reprezentate de NPL, fiind necesar a fi acompaniată de reforme serioase menite a întări și consolida sistemul financiar bancar, reforme ce necesită mai mult ca oricând o convergență a strategiilor și cooperare strânsă între factorii de decizie politici și financiari. Este necesară totodată și crearea a două piețe critice pentru proces: cea de administratori independenți de portofolii NPL, precum și piața secundară, a certificatelor emise de SPV. Pentru Italia, o piață cu o valoare a expunerilor problema în jurul valorii de 360 miliarde euro, însă cu o structură a NPL extrem de diversificată (comparativ cu alte țări unde marea majoritate a NPL este reprezentată de zona real estate, cum ar fi de exemplu Spania), interesul este extrem de crescut în acest sens. Un bun exemplu este dat de recenta achiziție de către administratorul de fonduri Fortress (SUA), prin subsidiara Eurocastle Investment, a două din principalele companii italiene de administrare NPL – doBank si Italfondiaro, ce administrează la ora actuală un portofoliu cu o valoare de aproape 90 miliarde euro. Să nu uităm că în Spania principalii jucători în administrarea de portofolii NPL au fost deja achiziționați de fonduri private equity din SUA. Iar piața secundară italiană de NPL atrage interesul din ce în ce mai multor fonduri specializate, cum ar fi cel administrat de Algebris Investments.

Reducerea NPL, măsuri de la țară la țară

Doresc să accentuez faptul că este absolut necesar ca toate părțile implicate să conștientizeze ideea că o soluție unică și rapidă la problematica expunerilor neperformante este imposibil de identificat; aducerea NPL la un nivel normal necesită o perioadă lungă, de mai mulți ani, de eforturi din partea instituțiilor bancare și autorităților. Măsurile ce se impun diferă în mod major de la țară la țară, de la bancă la bancă („no one measure fits all”), depinzând de natura și seriozitatea problemelor ce trebuie adresate. Este necesară totodată o abordare mai robustă din partea autorităților privind modificări ale cadrului legal și fiscal (ex. „full loan loss deductibility”) care să faciliteze procedurile de insolvență și valorificarea garanțiilor, iar la nivelul fiecărei instituții bancare cadrul procedural trebuie optimizat în vederea recunoașterii timpurii a NPL, mobilizării de provizioane adecvate, aplicarea unor soluții alternative (ex. conversie debt–to–equity), ajustarea apetitului pentru risc într-un mod dinamic, îmbunătățirea aspectelor legate de corporate governance și compliance și, extrem de important, menținerea unui dialog permanent cu clienții neperformanți, în special cei „de bună credință”. Mai accentuez și faptul că cele de mai sus servesc eliminării efectului; în ceea ce privește cauza este clar că standardele privind originarea de noi tranzacții trebuie revizuite în vederea promovării de expuneri solide din punct de vedere al riscului, bazate mai puțin pe structura sau natura garanțiilor și mai mult pe capacitatea clientului de a genera venituri și cash-flow.

Trebuie în același timp să înțelegem și să acceptăm că, indiferent de natura soluțiilor adoptate în vederea rezolvării fenomenului expunerilor neperformante, povara va fi suportată, în diverse proporții, de către clienții bancari, bănci și state. Asigurarea sustenabilității creșterii economice și a stabilității financiare impun implicarea activă a statului și a autorităților de supraveghere și reglementare. Lansarea rezolvării portofoliului de NPL la un nivel „îngust”, ghidat doar de interesele unui grup financiar sau altul, duce la crearea și adâncirea unor vulnerabilități și volatilități, la riscuri economice, financiare și sociale cu efecte negative pe termen lung.

BRUA – un proiect național CU IMPACT EUROPEAN (II)

Economistul
-
0
BRUA – un proiect național CU IMPACT EUROPEAN (II)

PROIECT DE INTERES COMUN

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (denumit în continuare Regulament (UE) nr. 347/2013) are ca scop principal facilitarea și implementarea proiectelor de importanță strategică în sectorul energiei. Regulamentul introduce, printre altele, un nou statut pentru proiecte, și anume, acela de Proiect de Interes Comun (PIC), statut care se conferă proiectelor ce contribuie semnificativ la integrarea pieței energetice, sustenabilitate, siguranța în aprovizionare și care sunt necesare coridoarelor și domeniilor prioritare de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.

Comisia Europeană publică la fiecare doi ani o listă actualizată a proiectelor de interes comun.

Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria” – Proiectul BRUA – a fost inclus pe prima listă a proiectelor de interes comun (octombrie 2013) a Uniunii Europene la poziția 7.1.5. „Conductă de gaz din Bulgaria în Austria via România și Ungaria”.

În ceea ce privește lista actualizată a proiectelor de interes comun adoptată de Comisia Europeană în noiembrie 2015, Proiectul BRUA (împărțit pe două faze conform recomandării din cadrul inițiativei Comisiei Europene pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est, respectiv Central and South Eastern Europe Gas Connectivity – CESEC) se regăsește la pozițiile:

  • 6.24.2 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria, Podișor – SMG Horia și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (Faza 1) – Proiectul BRUA Faza 1;
  • 6.24.7 Extinderea capacității de transport din România către Ungaria până la 4,4 mld.mc/a (Faza 2) – Proiectul BRUA Faza 2.

CE REPREZINTĂ PROIECTUL BRUA FAZA 1?

• Titlul proiectului  – 6.24.2 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria, Podișor – SMG Horia și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (Faza 1) – Proiectul BRUA Faza 1

• Coridorul prioritar –Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI EastGas»)

• Țara – România

• Inițiatorul proiectului – SNTGN TRANSGAZ SA

• Localizarea proiectului – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș

Proiectul BRUA Faza 1 a fost selectat în competiția din cadrul formatului regional CESEC ca fiind o prioritate europeană, contribuind la procesul de integrare a pieței, respectiv la încurajarea competitivității și la consolidarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene. Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” SA (TRANSGAZ) este unicul operator al Sistemului Național de Transport gaze naturale. În România, sistemul de transport gaze naturale este în proprietatea statului român, iar TRANSGAZ operează acest sistem în baza unui acord de concesiune pe termen lung. Compania are ca obiect principal de activitate „Transporturi prin conducte”, dar poate desfășura complementar și alte activități conexe pentru susținerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutul propriu. Scopul principal îl reprezintă realizarea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a obiectivelor strategiei naționale stabilite pentru transportul, tranzitul internațional, dispecerizarea gazelor naturale, cercetarea și proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale, cu respectarea legislației și a standardelor naționale și europene de calitate, performanță, mediu și dezvoltare durabilă.

Continue

Gazele naturale întrețin flacăra războiului din Siria

Laurențiu Gheorghe
-
0
Gazele naturale întrețin flacăra războiului din Siria

Oficial, războiul din Siria, care până în prezent a făcut peste 300.000 de victime și a provocat cel mai mare val de migrație spre Europa, a izbucnit după ce președintele Bashar al-Assad a ordonat reprimarea brutală a unei revolte împotriva abuzurilor la care era supusă populația majoritar sunită. Pentru monarhiile din Golf și aliații occidentali, Assad este un dictator odios. În schimb, este susținut de Rusia și statele majoritar șiite din regiune: Iran și Irak. Iar, în ultima vreme, și China dă semne că dorește să se implice mai activ în sprijinul lui Assad.

Însă, nu întâmplător, cele două grupări beligerante susțin proiecte energetice diferite, care vizează transportul hidrocarburilor spre Europa, iar Siria are o poziție geostrategică deosebit de importantă. Astfel că războiul din Siria are drept cauză și concurența manifestată între statele din Orientul Mijlociu pentru a-și asigura o cale de a se conecta direct la piața europeană. Dispariția regimului lui Saddam Hussein din Irak și încheierea unui acord de pace palestiniano-israelian, în 2010, a oferit cadrul perfect pentru ca producătorii de hidrocarburi din Orientul Mijlociu să poată livra prin conducte atât petrol, cât și gaze naturale spre Europa. Nu mai rămânea decât ca o singură țară, Siria, să fie atrasă în acest cartel pentru realizarea conexiunii directe cu Europa .
Qatar avea nevoie de o conductă care s-o lege de Turcia, traversând Siria, iar Europa dorea la rândul ei deschidere la cel mai mare producător de gaze naturale din lume pentru a-și reduce dependența de livrările de gaze rusești. Ambițiile micului stat din zona Golfului Persic sunt însă mai mari decât posibilitățile sale, în ciuda marilor rezerve de hidrocarburi de care dispune.

Parteneriatul cu Siria i-ar fi oferit o oportunitate unică pentru a-și extinde cota de piață. Astfel, în 2009, Qatar demarează negocieri cu Siria pentru stabilirea traseului conductei de gaze de 1.500 mile spre Europa prin provincia siriană Aleppo. Din cauză că este limitat doar la livrările de gaze naturale lichefiate (GNL), în principal pe piața asiatică și mult mai puțin spre UE sau prin conducta Dolphin spre Emiratele Arabe și Oman, nu poate să se mai dezvolte. Conducta prin care s-ar fi alimentat Europa s-ar fi îndreptat spre nord, traversând Arabia Saudită, Iordania și Siria până în Turcia. Siria a refuzat însă oferta Qatarului, care ar fi redus din cota Gazpromului rusesc pe piața europeană, preferând să participe în schimb la construirea „Conductei Prieteniei” împreună cu Iran și Irak, pe care unii experți o numesc „Gazoductul Șiia”, proiect care displace profund monarhiilor sunite din Golf. Siria este un susținător al regimului de la Teheran încă din timpul războiului cu Irak din perioada 1980-1988 și are relații strânse de prietenie cu Rusia încă din 1944, ceea ce explică poziția sa în momentul în care evenimentele au explodat în regiune.

Continue

BVB, o bursă „energetică”

Liviu Moldovan
-
0
BVB, o bursă „energetică”

Față de anii trecuți, s-a discutat mult mai mult în perioada recentă despre companiile din sectorul energetic cotate la bursă. Atât prin prisma evoluției cotațiilor internaționale la țiței și gaze naturale, dar și datorită unor factori interni (schimbări ale conducerii, proiecte noi, politici de dividende, modificări importante în structura acționariatului) investitorii au fost foarte atenți la evoluțiile acestui sector, pe toate componentele acestuia: energie electrică, gaze naturale, țiței. Acesta este motivul pentru care vă propun să trecem în revistă principalele companii din acest sector, listate la Bursa de Valori București, dar printr-o abordare puțin diferită față de ceea ce s-a publicat deja în media de specialitate, punând accentul pe multipli și pe analiza tehnică.

Țițeiul, extracție și transport – OMV Petrom SA

OMV Petrom SA(SNP) are o capitalizare bursieră de 13,1 miliarde lei (la închiderea sesiunii din 21 octombrie 2016), cu o evoluție puternic descendentă de la începutul anului: -19,83%, cauzată în principal de evoluțiile negative ale cotației barilului de țiței din piețele internaționale, dar și a unui rezultat financiar anual slab cauzat de o reevaluare negativă a zăcămintelor (și modificării sistemului de raportare, de la RAS la IFRS), astfel indicatorul EPS (Earnings Per Share) având o valoare negativă, de -0,01 lei pe acțiune (raportare anuală pentru 2015). Rezultatele la primul semestru din 2016 indică un rezultat pozitiv care, coroborat cu dinamica de revenire a cotației internaționale a țițeiului spre pragul psihologic de 50 dolari pe baril, au condus la încetarea tendinței de scădere a acțiunii SNP.

Continue

O nuanţă în strategia națională: securitate, în loc de independență energetică

Laurențiu Gheorghe
-
0
O nuanţă în strategia națională: securitate, în loc de independență energetică

Politicile care au vizat sectorul energetic, deși de importanță vitală pentru economia națională, nu au avut din păcate coerența necesară pentru ca România să poată deveni un jucător important pe piața regională a energiei. Și aceasta în ciuda existenței unui mix energetic foarte avantajos, care ne situează pe locul al treilea în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al independenței energetice. Aproape nu a fost guvern post-decembrist care să nu aibă o viziune proprie de restructurare, în special în domeniul producătorilor de energie.

Astfel se face că în ultimii 20 de ani, România a avut circa șapte-opt strategii pentru sectorul energetic, dar care nu s-au materializat. Motivul principal l-a constituit lipsa de interes pentru programe de dezvoltare care depășesc ca timp perioada unui ciclu electoral de patru ani. În plus, companiile energetice au fost căpușate de către firmele prietene ale potentaților zilei. Iar crearea marilor companii energetice după criteriul materiei prime folosite, hidro, termo și nuclear, a făcut ca pe piață să avem trei jucători care să ofere energie electrică la prețuri foarte diferite, ceea ce a favorizat apariția „băieților deștepți”.

În prezent, Ministerul Energiei elaborează o nouă strategie energetică pentru România la orizontul anului 2030. Mai corect spus, a fost angajat consorțiul format din EY (fostul Ernst&Young) și grecii de la E3 Modelling PC, care a câștigat licitația pentru a realiza modelarea cantitativă a datelor ce vor face parte din viitoarea Strategie Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Consultantul selectat va realiza modelarea matematică a datelor obținute în urma procesului de consultare publică pentru realizarea Strategiei Energetice.

Continue

Nicolae Victor Zamfir: „Până la sfârșitul anului, echipa ELI-NP se va muta în noua construcție”

Florin Antonescu
-
0
Nicolae Victor Zamfir: „Până la sfârșitul anului, echipa ELI-NP se va muta în noua construcție”

Informații de ultimă oră privind evoluția investiției în laserul de mare putere și în sistemul de raze gama de la Măgurele (urmărită consecvent de „Economistul”) ne oferă prof. univ. dr. Nicolae Victor Zamfir, director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Domnule profesor, cu cât a avansat proiectul ELI-NP în ultima vreme?
În data de 11 octombrie, am primit vizita comisarului european pentru cercetare, știință și inovare Carlos Moedas, care a fost încântat de proiect și de stadiul de implementare a acestuia, declarându-se ambasador al ELI-NP în Europa. Ca realizări recente în dezvoltarea investiției, menționez că a fost finalizată construcția clădirilor și a fost întocmit PV de recepție, în ziua de 21 septembrie 2016. Urmează ca în această perioadă, de câteva săptămâni, constructorul să facă remedierile semnalate ca necesare cu ocazia recepției.

Care sunt primele piese componente ale laserului, preluate deja pe platforma de la Măgurele? 

Continue

Laser Valley – Land of Lights, un ecosistem de inovare și afaceri

Florin Antonescu
-
0
Laser Valley – Land of Lights, un ecosistem de inovare și afaceri

Cadrul pentru deschiderea cercetării de foarte înalt nivel către business high tech îl va oferi Valea Laserului – Țara Luminilor (Laser Valley – Land of Lights), „un ecosistem de cercetare dinamic și deschis spre lume, care se dezvoltă într-un mediu construit de calitate, eficient și interesant; un loc pentru a trăi, a te distra, a te educa, un centru pentru știință, pentru cercetare, un nucleu al inovației, al afacerilor și al mobilității”.

Pentru construirea acestuia a fost organizat concursul internațional de idei „Laser Valley – Land of Lights”, inițiat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu sprijinul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și al Universității Tehnice de Construcții din București. Bazată pe o viziune mergând spre anul 2035, competiția a avut ca obiectiv identificarea celei mai bune soluții care să cuprindă „întreaga arie dintre sudul Bucureștiului și râul Argeș, incluzând orașul Măgurele, lacul Mihăilești și portul 1 Decembrie”.

Boardul concursului, reprezentat prin prof. dr. arh. Marian Moiceanu, rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și prof. dr. arh. Tiberiu Constantin Florescu, prorector, precizează că au concurat 26 de proiecte din cinci țări. Criteriile de evaluare au fost: abilitatea de a articula creativitatea cu idei inovatoare; urmărirea obiectivelor competiției și criteriile de proiectare în raport cu aria urbană în speță; originalitatea și noutatea în utilizarea unor concepte durabile; abilitatea de a integra diferite discipline în proces; calitatea design-ului; claritatea materialului prezentat; comunicarea clară a aspectelor esențiale ale abordării”.

Continue

Valea Laserului: Facilități pentru start-up-uri de cercetare

Florin Antonescu
-
0
Valea Laserului: Facilități pentru start-up-uri de cercetare

Viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, vede ansamblul de la Măgurele „ca bază a unui proiect România Competitivă, legat de conceptul de industrializare 4.0, care să cuprindă industrie, furnizori locali, start-up-uri, cercetare-dezvoltare”. O posibilă piedică în realizare, apreciază ministrul, ar ține de „lipsa capacității administrative”, motiv pentru care propune „concentrarea la nivelul unei agenții guvernamentale”.

Consonant, ministrul Finanțelor Publice, ec. Anca Dana Dragu, s-a referit la politica fiscală de sprijinire a domeniului IT și a start-up-urilor: „Ca facilități, din august, impozitul pe venit e zero pentru persoanele care lucrează în cercetare-dezvoltare. În curând vom adopta extinderea la start-up-uri cu profil de cercetare. Avem un proiect cu Fondul de Garantare pentru IMM-uri în folosul noilor companii start-up”.

La rândul său, secretarul de stat Dan Barna în Ministerul Fondurilor Europene a anunțat lansarea programului „Diaspora Start-up”, prin care românii din afara țării vor putea „nu neapărat să se întoarcă, ci să-și deschidă afaceri în România”. Activarea diplomației științifice ca implicare specifică în proiectul ELI-NP se află în atenția Ministerului Afacerilor Externe. Prof. univ. dr. Mihai Dima, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, a subliniat că „existența la ELI-NP a unor facilități de vârf pe plan mondial face să existe țări foarte interesate pentru dimensiunea științifică a ofertei, căreia prin Laser Valley i se va adăuga și dimensiunea economică”. Practic însă, președintele ANCSI atrage atenția că „procedura încadrării specialiștilor veniți din străinătate nu este fluidă”, ceea ce creează dificultăți.

Din perspectiva Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, secretarul de stat Cezar Soare afirmă disponibilitatea inițierii unui program pentru realizarea în zonă de locuințe, centre medicale și alte facilități pentru populație.

Continue

Valea Laserului: Investiții care pot genera 600 milioane euro anual

Florin Antonescu
-
0
Valea Laserului: Investiții care pot genera 600 milioane euro anual

Dotarea cu instalații, punerea în funcțiune și activitatea laserului și a sistemului de raze gama de la Măgurele, precum și dezvoltarea întregii zone, impun corelarea unui ansamblu de factori. Li se spune actori, părți implicate, stakeholders – chiar cu forma „stecholderi”, semn al frecvenței, intrării în uz și adaptării termenului; altfel spus, obișnuință și asumare. Sunt ministere, institute de cercetare, universități, întreprinderi, clustere. Pentru concentrarea demersului lor și armonizarea cu viziunea ansamblului, s-au reunit în evenimentul „Highest Level Stakeholders Meeting”, dincolo de termeni, cea mai importantă fiind acțiunea.

„E nevoie de un concept de guvernanță care să includă mai multe instituții, pentru că până acum lumea s-a concentrat pe partea științifică, pe construcția acestei facilități care va găzdui laserul”, a subliniat prim-ministrul Dacian Cioloș, prezent la reuniune, argumentând că „dincolo de instituțiile guvernamentale sau cele de cercetare de acolo, trebuie să motivăm, să incităm și să implicăm și autoritățile publice locale, și mediul de afaceri. Investițiile pot genera o cifră de afaceri de peste 600 milioane euro anual și până la 6.000-7.000 de locuri de muncă, cu valoare adăugată ridicată.

Este momentul să dăm semnalul că avem la Măgurele o mină de aur, un potențial de dezvoltare foarte mare, mai greu de valorificat strict de către autoritățile locale și de aceea avem nevoie de implicarea coordonată a mai multor factori. Pentru un astfel de proiect, este necesar și un impuls mai mare decât de obicei. Guvernul își va oferi sprijinul, iar, în mandatul acesta, vom face ceea ce ține de noi pentru a facilita coordonarea resurselor de dezvoltare în regiune”.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/ 

1...273274275276Pagina 274 din 276

Evenimente

Mai mult

Ce facem cu economia României?!

Economistul Economistul -
„Ce facem cu economia României?!” e tema lansat spre...

Asigurări. Politici prezente și viitoare

Economistul Economistul -
| de Bogdan Petre, membru al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

Economistul Economistul -
În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE | 28 martie 2024 | Aula Magna, Academia de Studii Economice din București

Economistul Economistul -
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) împreună cu...

Grupul de presa „ECONOMISTUL” – Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES) 040042 București, Splaiul Unirii nr. 176, sala 33, Sector 4, România ISSN 2247-9422 • ISSN-L 1221-8669

© 2022 - Economistul. Conform legii reproducerea integrală sau parțială și traducerea materialelor din conținutul revistei, cu excepția citărilor exemplificative, sunt interzise fără acordul explicit al redacției. Autorii păstrează responsabilitatea strictă asupra fundamentării părerilor exprimate, precum și asupra acurateței faptelor.

© 2023 Economistul.ro