Acasă Blog Pagina 273

Salariul mediu net a fost de 3075 lei în martie.

0

În luna martie 2019, salariul mediu net a fost de 3075 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 142 lei (+4,8%), au transmis luni reprezentanții Institutului Național de Statistică.

De asemenea, cele mai mari salarii nete au fost în IT&C (7491 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1752 lei). Față de martie 2018, cele mai mari creșteri au fost în activități extractive și în construcții, aceste creșteri depășind 40%, potrivit Hotnews.ro.

În luna martie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

În același timp, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+3,0% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în sănătate şi asistenţă socială (+1,4%), respectiv în administraţie publică (+0,5%).

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,30%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,30%, pentru a treia oară consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

Luni, 6 mai, indicele a coborât la 3,30%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23, potrivit News.ro.

Vineri, indicele a stagnat la 3,30%, pentru a doua oară consecutiv.

Luni, indicele a stagnat, pentru a treia oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,40%, pentru a cincea oară consecutive, conform sursei citate.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

European Publishing Congress, 13-14 Mai 2019, Viena

0

Acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează”, este de părere Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei. Declarația a fost făcută în deschiderea ediției de anul acesta a Congresul European al Ziarelor și Publicațiilor de Presă (European Publishing Congress), desfășurat între 12 și 14 mai, la Viena.

Peste 500 de reprezentanți ai presei europene pun în dezbatere soluții inovative de conviețuire a digitalului cu print-ul. Reprezentanți ai unor publicații prezintă proiectele tipărite și on-line pe teme legate de conținut, strategie și design. Totodată sunt acordate premiile anuale pentru cele mai bune ziare europene, reviste și proiecte digital.

România este reprezentată de Daniel Apostol (Director editorial Jurnalul și Economistul), Vlad Teodorescu (Evenimentul zilei) și de Sorin Tudor (webcultura.ro).

Prezent la Congres, Cancelarul Austriei Sebastian Kunz a declarat: “Cred ca libertatea presei este indispensabilă pentru corecta funcționare a democrației. În toate călătoriile mele am învățat un lucru simplu: acolo unde nu există libertate de exprimare și libertatea presei, acolo nici sistemul democratic nu funcționează. Ca politician ești adesea tentat să judeci numai după sentimente personale. Dar azi avem nevoie să ne concentrăm pe calitate,  pe fapte și adevăr. O mare responsabilitate ține de felul în care transmitem acestea – și  chiar și opiniile de calitate – publicului. De aceea, eu cred că media are datoria de a ajuta la regăsirea politeței și respectului în politică și, de ce nu, în viața de zi cu zi. Azi, când lumea are practic acces nelimitat la mass-media, singura problemă care se poate pune este aceea de a alege calitatea. (…) Cred că alegerile europene sunt decisive, suntem obligați să facem ca proiectul eruopean să rămână un succes pe termen lung. ”, a spus printre altele Sebastian Kurz, Cancelarul Austriei, în deschiderea European Publishing Congress, Viena 13 mai 2019.

 

Una dintre prezentările care au atras atenția a aparținut Marinei Haydn, Vicepreședinte Executiv la The Economist, care a explicat publicului de ce “The Economist is a viewspaper and not longer a newspaper!” Altfel spus, o noua viziune a celui mai puternic titlu de presa economica din lume.

Printre cele mai interesante prezentări: „Digital transformation: a new concept for our printed newspaper” -Hans Spoelman | „fd”, „The other form of local journalism” – Magne Kydland and Lena Herland Eide | „Sunnhordland”, „The subscription model of The Economist” – Marina Haydn | The Economist, „A clever combination of print and online” – Kirsti Husby | Adresseavisen, „Future business podcast for magazines” – Patrick Horton | Bauer Media Group London, „A digital concept without tricks and gimmicks” – Andreas Arntzen und Dennis Ballwieser | apotheken-umschau.de.

 

Corespondență din Viena de Daniel Apostol,

Deplasare realizată cu sprijinul JTI, sponsor oficial al Congresului

 

Bosch: preocupări pentru reducerea poluării

0

Anunţând că „2018 a fost un an fiscal de succes”, cu un profit brut (EBIT) din operațiuni de 5,5 miliarde euro, Grupul Bosch subliniază că „şi-a sporit cheltuielile pentru sectorul de cercetare și dezvoltare la 7,3 miliarde de euro sau 9,3 procente din veniturile din vânzări” şi că mai mult de jumătate din cele peste 8000 de locuri de muncă create anul trecut sunt în cercetare-dezvoltare. În context, dr. Volkmar Denner, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, afirmă: „Luăm în serios preocupările oamenilor pentru o calitate mai bună a aerului din orașe. În calitate de lider în inovații, dorim să furnizăm soluții tehnologice pentru probleme ecologice”, cu sublinierea că „vom fi prima companie industrială importantă care va atinge obiectivul ambițios de neutralitate în materie de emisii de CO2 într-o perioadă de puțin peste un an. Din 2020, Bosch va avea o amprentă netă de carbon zero. Toate cele 400 de locații Bosch de la nivel global vor fi neutre în materie de emisii de CO2, din 2020.”

Pentru reducerea aproape de zero a concentrației de poluanți atmosferici, Bosch reaminteşte că „dezvoltă tehnologii pentru grupul motopropulsor cu poluare scăzută, lucrează împreună cu autoritățile municipale la proiecte pentru menținerea unui flux constant în trafic și implementează un sistem de gestionare a mobilității companiei în propriile locații”. De asemenea, investeşte sume considerabile în optimizarea motoarelor pe benzină și diesel şi valorifică inteligenţa artificială în dezvoltarea motoarelor cu combustie internă.

Înscrieri la Şcoala de vară de ştiință şi tehnologie de la Măgurele

0

Universitatea din Bucureşti a lansat înscrierea la Școala de vară de Ştiință și Tehnologie de la Măgurele (ediţia a doua), organizată de Universitatea din București, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), sub egida Comunității Educație pentru Științe. Se va desfăşura în perioada 24 august-6 septembrie 2019 în institutele de la Măgurele și la Universitatea din București. Se adresează elevilor de liceu, profesorilor din aria STEM (știință, tehnologii, inginerie, matematică), profesorilor consilieri școlari. Sub mottoul „Măsoară – Învaţă – Împărtăşeşte”, se vor desfăşura ateliere interdisciplinare pe teme privind ştiințele mediului și ale vieții, schimbările climatice, astrofizică, nanotehnologii, inginerie, inteligență artificială, robotică, comunicarea științei, dezvoltarea carierelor și gândirea antreprenorială. După cum anunţă organizatorii, vor fi abordate „subiecte din fizică, chimie, biologie, geografie, matematică, informatică, inginerie, comunicarea științei, arte plastice”, care „vizează dezvoltarea abilităților în patru arii: creșterea cunoștințelor teoretice și înțelegerii domeniilor științifice, dezvoltarea abilităților practice și de aplicare a noțiunilor din știință, folosirea tehnologiilor informatice în știință și transferul rezultatelor din știință către societate”.

Pentru profesori, în perioada 2-6 septembrie 2019, se vor desfăşura activități pentru dezvoltarea orizontului profesional de specialitate cu teme actuale și relevante pentru disciplinele predate, cu oportunităţi „de a experimenta alternative pedagogice și de a-și dezvolta și aprofunda competențele digitale și de utilizare a noilor tehnologii în activitatea de predare a disciplinelor STEM”, activităţi reunite sub titlul „Abilitățile și carierele viitorului”. Ca noutate a ediției, profesorii consilieri școlari „vor experimenta, alături de specialiști în domeniu, noi abordări și alternative de consiliere și orientare în carieră, fundamentate pe cele mai recente cercetări în domeniu, în perspectiva dezvoltării abilităților și carierelor viitorului”.

Sunt disponibile 50 de locuri pentru elevi şi câte 25 pentru profesori STEM și consilieri școlari.

Formulare de înscriere:

pentru elevi http://events.theory.nipne.ro/msciteh/inscrieri-elevi-2019.htm;

pentru profesori http://events.theory.nipne.ro/msciteh/inscrieri-profesori-2019.htm;

pentru profesori consilieri http://events.theory.nipne.ro/msciteh/inscrieri-consilieri-2019.htm.

Înscrierile pentru toate categoriile de participanți se fac până la 15 iunie 2019.

Mogoșoaia ClasicFest: donaţii de fonduri în beneficiul tinerilor muzicieni

0

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Asociaţia Culturală “Pro Valores” organizează ediția a VIII-a a evenimentului Mogoșoaia ClasicFest, duminică 12 mai 2019, de la ora 17, la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia. Scopul este caritabil: strângerea de fonduri prin donații destinate campaniei „Viitorul artei”, de sprijinire a tinerilor muzicieni foarte valoroși.

Programul actualei ediţii cuprinde un adevărat duel pianistic:

– ansamblul de pian la 6 mâini Trio EquilibriumIoana Cojuharov, Marta Băceanu, Mădălina Chiriac – va interpreta creaţii de Carl Czerny (variațiuni pe teme din opere de Donizetti şi Bellini), Iosif Ivanovici („Valurile Dunării”), Henri Hausser (aranjament al uverturii operei „Bărbierul din Sevilla” de Rossini), Johann Strauss („Radetzky March”); componentele ansamblului sunt absolvente ale Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din Bucureşti şi ale Universităţii Naţionale de Muzică din București şi în prezent sunt profesori de specialitate

– Horia Mihail, cu „Pianul călător”, va prezenta Haydn, Mozart, Beethoven.

Accesul, pe baza rezervării biletelor de intrare la muzeu (6 lei), pe adresa: asociatiaprovalores@gmail.com.  

Astmul, o boală cu impact economic major

0

Societatea Română de Pneumologie (SRP) face gratuit testări pentru depistarea astmului în zilele de 11 şi 12 mai, în curtea spitalului Colţea, intrarea dinspre B-dul Ion C. Brătianu.

Oferind această informaţie, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP, subliniază şi o serie de informaţii privind impactul economic şi social al acestei boli. Asmul afectează calitatea vieţii, deoarece face ca bolnavul să se retragă, să se izoleze de lume. Anual, 30% dintre pacienţi lipsesc de la locul de muncă sau din procesul de învăţământ din cauza unei spitalizări de urgenţă pentru astm. Lipsa medie în astfel de situaţii este de şapte zile pe an. Unu din cinci pacienţi cu astm are simptome care-l împiedică total să muncească, să studieze.

Costul total pe an al asmului în Europa este estimat la 19,3 miliarde euro. Astmul sever consumă 50% din totalul resurselor financiare alocate, în condiţiile în care bolnavi în fază severă sunt 10% din totalul celor care suferă de astm.

Festivalul Enescu, pe scene ale lumii

0

Ediția din acest an a Festivalului Internațional „George Enescu” (31 august-22 septembrie) va avea reprezentări şi în afara ţării, prin concerte cu creaţii enesciene pe mai multe scene ale lumii, în aceeaşi perioadă:

– Florența, 8 septembrie și Berlin, 22 septembrie – Simfonia a III-a în Do major Op.21 George Enescu, interpretată de Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino, dirijor Fabio Luisi și de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin, dirijor Vladimir Jurowski. În aceleaşi interpretări, lucrarea va fi prezentată şi în festivalul de la București, la 17 septembrie (Orchestra și Corul Maggio Fiorentino) și 5 septembrie (Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin)

– Dresda, 8 septembrie – Enescu interpretat de violonista Sarah Chang şi Șapte cântece pe versuri de Clement Marot, Op.15 interpretate de soprana Kristine Opolais

– Liège, 2 septembrie – Suita pentru orchestră Nr.2, Op.20, dirijată de Gergely Mandaras

– Chișinău, 20 septembrie – Enescu interpretat de orchestrei Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”

– Toronto, 14 septembrie – în seria „Tribut lui George Enescu”, Toccata din Suita pentru pian Op. 10 și Impromptu concertant, cu Michael Berkovsky și Conrad Chow; 22 septembrie – „Lăutarul”, lucrare interpretată de violonistul Alexandru Tomescu, într-un program care cuprinde și Bach, Beethoven, Kriesler, Piazzolla.

Bilete pentru concertele din cadrul secțiunii Festivalul Enescu Internațional pot fi achiziţionate de pe site-urile orchestrelor și sălilor de concert respective.

Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului Internaţional „George Enescu”, subliniază: „Este o onoare să putem duce mai departe muzica și numele lui George Enescu în lume pe unele dintre cele mai importante scene mondiale. Multe dintre orchestrele internaționale au interpretat mai întâi Enescu în cadrul Festivalului, la București și, astăzi, într-un efort deopotrivă meloman și diplomatic reușim să îl readucem pe George Enescu în interpretări de top publicului din întreaga lume, așa cum merită cel mai mare compozitor român și să extindem astfel Festivalul cu o ediție Enescu internațională.“

În imagine, secvenţă de la ediţia 2017 a Festivalul Internaţional „George Enescu”, foto Cătălina Filip

 

Preşedintele ASF, Leonardo Badea: Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune dezvoltarea unui sandbox, în care firmele pot testa serviciile/produsele financiare  

0

Leonardo Badea a precizat că instituția pe care o conduce „pune accentul pe monitorizarea dezvoltării FinTech, evaluarea eventualelor riscuri și identificarea de potențiale acțiuni, dar și a măsurilor necesare pentru prevenirea/diminuarea acestora, toate acestea pentru a se asigura ca există beneficii din interesul crescând față de produsele și/sau tehnologiile financiare inovatoare, atât pentru consumatori cât și pentru actorii de pe piețele financiare, cu respectarea cerințelor de reglementare”.

ASF a lansat un hub pentru inovații în domeniul asigurărilor!

În acest sens, la nivelul Autorității, a fost deja lansat hubul pentru inovații în domeniul asigurărilor, InsurTECH HUB, prin care se urmărește încurajarea tehnologiilor inovatoare în favoarea consumatorilor, a dezvoltării mijloacelor de reglementare și supraveghere și a dezvoltării pieței asigurărilor în mod controlat și cu protecția drepturilor și intereselor acestora.

ASF urmărește protejarea intereselor consumatorilor
și dezvoltarea piețelor financiare

La nivel european, Autoritatea este implicată în mai multe grupuri de lucru care urmăresc dezvoltarea inovațiilor financiare tehnologice și comunică cu celelalte autorități similare în acest domeniu. Un alt domeniu de interes pentru autoritatea îl reprezintă, pe lângă cadrul legislativ la existent la uniunii, modul cum alte state și-au adaptat cadrul legislativ la inovațiile financiare tehnologice și analizează oportunitatea adaptării cadrului legislativ național existent.

„ASF urmărește extinderea hub-ului inovativ existent, astfel încât să includă firme cu soluții inovatoarea care pot aduce beneficii participanților de pe piețele financiare nebancare aflate în aria sa de competență și mai mult, analizează oportunitatea dezvoltării unui sandbox, în care aceste firme pot testa serviciile/produsele financiare inovative într-un mediu controlat cât mai apropiat de realitate. Toate aceste demersuri sunt menite sa ajute la dezvoltarea piețelor financiare nebancare prin susținerea apariției si dezvoltării  de noi produse si servicii care sa vina in întâmpinarea nevoilor tuturor consumatorilor”, a completat șeful Autorității de Supraveghere Financiară.

Ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene, autoritățile de reglementare trebuie să monitorizeze dezvoltarea inovațiilor tehnologice din sectorul financiar, pentru a putea identifica oportunități și riscuri emergente potențiale. Principala provocarea cu care se confruntă sectorul financiar nebancar este realizarea unui echilibru între utilizarea celor mai noi tehnologii și asigurarea stabilității financiare și protecției pentru consumatorii de servicii financiare.

În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere considerabilă a investițiilor în inovații financiare. Soluțiile FinTech, care devin din ce în ce mai populare, includ soluții care utilizează analizarea bazelor de date mari (big data analysis), inteligența artificială (AI și ML), aplicații mobile, cloud computing, identificare digitală și tehnologia registrelor distribuite (DLT). Toate aceste noi tehnologii conduc la o schimbare treptată a sectorului financiar.

În martie 2018, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune FinTech destinat promovării competitivității și inovării în sectorul financiar european. Planul de acțiune menționează principalele obiective care generează oportunități pentru dezvoltarea de modele de afaceri inovatoare la nivelul UE, sprijinirea pentru integrarea noilor tehnologii cum ar fi blockchain/DLT, AI și servicii cloud în sectorul financiar, sporirea securității cibernetice și a integrității sistemului financiar.

Leonardo Badea, Președintele ASF, a declarat că: „este important de reținut că tehnologiile și produsele financiare inovative creează oportunități pentru extinderea activităților financiare, precum cea de intermediere, ceea ce conduce la introducerea pe termen lung a unor noi companii pe piață și la reducerea cheltuielilor de intermediare, precum și la îmbunătățirea calității serviciului furnizat”.

Profitul net al Grupului Enel a crescut în primul trimestru cu 11,3%

0

 

Grupul energetic italian Enel a înregistrat, la nivel global, un profit curent net în creştere cu 11,3% în primul trimestru din acest an, de 1,159 miliarde euro, şi venituri de 20,891 miliarde euro, mai mari cu 10,3%, a anunţat joi grupul, conform News.ro.

Creşterea veniturilor reflectă, în primul rând, creşterea veniturilor Enel Green Power, ale diviziei de trading de electricitate în Italia, Chile şi România şi vânzările de combustibil din Italia, cât şi modificarea aferentă companiilor ale căror rezultate sunt consolidate, prin achiziţia Eletropaulo (în prezent, Enel Distribuição São Paulo), se arată în raportul grupului.

„În primul trimestru din 2019 am avut rezultate excelente care confirmă traiectoria de creştere pe care am urmat-o până acum, cât şi performanţa extraordinară a tuturor liniilor de business. EBITDA curent al Enel a crescut cu 13,9% şi profitul curent net cu 11,3% în decursul aceleiaşi perioade, faţă de 2018, susţinute de îndeplinirea continuă a obiectivelor stabilite în Planul Strategic 2019-2021. (…) Investiţiile totale au crescut cu 36% în perioada analizată şi au fost alocate în special dezvoltării activelor, cu un avans de 1,2 miliarde euro, concentrat pe regenerabile – în America şi Spania –  şi pe reţele – în Italia”, spune Francesco Starace, director general al Enel.

Datoria netă a atins 45,093 miliarde euro, în creştere cu 9,7%. Creşterea a reflectat, în primul rând, utilizarea pentru prima dată a IFRS 16, cheltuielile de capital din perioada analizată, plata dividendelor aferente rezultatelor pe 2018, achiziţia unor companii ale Enel Green Power North America Renewable Energy Partners, LLC, efectele acestora fiind parţial compensate de fluxul de numerar pozitiv, cât şi de evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,30%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,30%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

Miercuri, indicele a scăzut de la 3,31% la 3,30%, potrivit News.ro.

Joi, indicele a stagnat la 3,30%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,40%, pentru a treia oară consecutiv.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Combinatul Oltchim a intrat în faliment

0

Tribunalului Vâlcea a dispus începerea procedurii generale a falimentului combinatului petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea, admiţând astfel cererea formulată de consorţiul de administratori judiciari Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, potrivit unui comunicat transmis joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

„Societatea Oltchim SA informează acţionarii şi pe cei interesaţi despre soluţia instanţei publicată pe site-ul portal.just.ro, la termenul din 8 mai 2019, în dosarul de insolvenţă nr. 887/90/2013 aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, respectiv: Instanţa admite cererea formulată de consorţiul de administratori judiciari Rominsolv S.P.R.L. şi BDO Business Restructuring S.P.R.L. În temeiul art. 107 alin. (1) lit. C raportat la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 dispune începerea procedurii generale a falimentului debitoarei Oltchim SA”, arată comunicatul.

De asemenea, instanţa desemnează provizoriu, în calitate de lichidator judiciar, consorţiul de lichidatori judiciari Rominsolv S.P.R.L. şi BDO Business Restructuring S.P.R.L., care va avea o retribuţie lunară de 1.000 lei, scrie News.ro.

În același timp, termenul limită pentru depunerea cererilor creanţelor născute în cursul procedurii este 20 iunie 2019.

A fost fixat şi termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor la 5 iulie 2019.

Statul român, prin Ministerul Economiei, este acţionar majoritar, cu 54,8% din acţiuni.

București – Capitala europeană a poeziei

0

Deţinerea de către România a președinției prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, Sezonul România-Franța și Noaptea Europeană a Muzeelor (18 mai) asigură ambianţa exprimării specifice pentru ediția din acest an, a X-a, a Festivalului Internațional de Poezie de la București (FIPB). Are loc între 13 şi 19 mai. Vin peste 100 de poeți din Franța, Marea Britanie, Serbia, Italia, Mexic, Portugalia, Coreea de Sud, Canada, Republica Moldova, Grecia, India, Austria, Republica Cehă, Bulgaria, Rusia, Spania, Polonia, Israel, Germania, Statele Unite ale Americii, Ungaria, Norvegia, România. În calitate de oragnizator, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, subliniază: „FIPB promovează valorile actuale ale culturii europene și mondiale, invitând la București scriitori de pe patru continente pentru a susține recitaluri de poezie, pentru a lansa cărți sau pentru a susține conferințe. Sloganul campaniei naţionale  «România citește» va fi parafrazat timp de 7 zile la «Bucureștiul citește». Sunt convins că iubitorii de literatură vor găsi în programul divers și ambițios momente și evenimente care să satisfacă toate gusturile, de la cei mai tineri cititori, la cei experimentați, de la cei mai severi în aprecieri până la cei pentru care literatura e un modus vivendi sau la cei care acum se pot regăsi în ea. Cartea internațională de poezie, poeţi din toată lumea şi revistele de cultură care publică poezie vor fi protagonişti ai unui eveniment unicat în spaţiul românesc post-decembrist, care pune la loc de cinste creaţia poetică, marcă identitară a oricărui spaţiu cultural veritabil. București – Capitala europeană a poeziei”.

Din program, se evidenţiază colocviul „Scriitorii și puterea”, dezbaterea „Traducerea literară, între world literature și global market” (editori, agenți literari, traducători), lecturile publice de poezie din Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Maratonul de Poezie și Jazz, evenimentele interdisciplinare din Noaptea Muzeelor etc.

Sezonul România-Franța este reprezentat prin seara de lecturi publice cu poeți francezi contemporani, lansarea numărului special dedicat poetului și traducătorului Michel Deguy din revista Secolul XXI la „Cafeneaua critică” (moderator, criticul Ion Bogdan Lefter), seria de evenimente care îl au drept protagonist pe poetul și dramaturgul Matei Vișniec, expozițiile dedicate lui Eli Lotar, Gherasim Luca și Genica Athanasiou, expoziția „Cele mai frumoase cărți din România”, expoziţia „Itinerarii culturale România-Franța” alcătuită de specialiști ai Academiei Române.

Organizatorii festivalului sunt Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti; coorganizatori, Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

 

Companiile de IT&C preferă localizarea în zona centru-nord a capitalei

0

Companiile de IT&C caută să aibă sediile în clădiri independente, nu din parcuri de business, iar clădirile să fie situate în partea de centru-nord a Bucureștiului, în sectorul 1 – aceasta rezultă dintr-o cercetare făcută de CBRE, liderul mondial și național pe piața de consultanță imobiliară. Cercetarea a cuprins 120 de companii cu un total de 63.000 de angajați. Indicatorii au vizat „zona și sectorul din București în care sunt situate birourile, repartizarea specialiștilor IT&C per zonă și sector în funcție de segmentul de activitate, precum și preferințele legate de tipul de clădire”. Pe sectoare, 46% dintre companiile de IT&C activează în sectorul 1, 27% – în sectorul 2, 17% – în sectorul 6, 7% – sectorul 5, 3% – în sectoarul 4, 2% – în sectorul 3. Cea mai mare concentrare spaţială este în zonele Piața Victoriei – Piața Charles de Gaulle și Calea Floreasca – Bulevardul Barbu Văcărescu. Acolo sunt cele mai mari chirii şi cele mai multe avantaje datorate localizării. 66% dintre subiecţi preferă să lucreze în clădiri independente.

Din punctul de vedere al profilului, 34 dintre companii sunt de telecomunicații (31.000 de angajați), 25 produc software (peste 17.000 de angajați), 21 – hardware (circa 1.900 de angajați), 18 – consultanță (peste 6.000 de angajaţi),  8 – centre de contact și diverse servicii IT (aproximativ 1.900 de angajați). Ponderea cea mai mare (49%) o deţin companiile din telecomunicații și domenii conexe (echipamente, infrastructură și servicii de telecomunicații), urmate de companii producătoare de software (30%), de consultanță (10%), centre de contact și servicii IT (sub 10%).

Pe marginea acestor rezultate, Daniela Boca, directorul Departamentului de cercetare al CBRE România, subliniază: „CBRE este o companie care se concentrează foarte mult pe cercetarea pieței imobiliare, din perspectiva beneficiarilor cărora ne adresăm, atât direct cât și indirect. Este important să știm ce nevoi au oamenii care lucrează în companiile cliente ale CBRE, pentru a le oferi cele mai bune servicii. Dacă angajatul este mulțumit, compania chiriașă și dezvoltatorul clădirii vor fi la rândul lor mulțumiți. Astfel, după ce în două dintre studiile precedente am examinat criteriile care contribuie la îmbunătățirea mediului de lucru din birourile din București, dar și nevoile angajaților în funcție de generația căreia îi aparțin, a venit momentul să analizăm piața de IT&C, dinspre care vin cele mai multe cereri de închiriere în prezent, atât în București cât și în țară. Datele pe care le obținem, și pentru care beneficiem de sprijinul global al echipelor CBRE, sunt o resursă importantă pentru colegii mei din restul departamentelor, care astfel  pot oferi clienților soluțiile cele mai potrivite atât companiei lor, cât și caracteristicilor pieței locale”.

Proiect de dezvoltare durabilă a Mării Negre 

0

În contextul deţinerii de către România a președinției Consiliul Uniunii Europene, la Palatul Parlamentului se desfăşoară în perioada 8-11 mai conferinţa „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră” – Sust-Black, organizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geo-ecologie Marină – GeoEcoMar, structură aflată în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării. Reuniunea vizează identificarea unei direcţii de intervenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea şi cercetarea în zona Mării Negre. Este analizată Agenda Strategică pentru Cercetare și Inovare la Marea Neagră, definită prin aceea că este „realizată ca urmare a unui proces ce a prevăzut consultarea şi lucrul în echipă a cercetătorilor din statele riverane şi din Republica Moldova, împreună cu experţi din Uniunea Europeană, proces ce s-a desfăşurat pe parcursul a doi ani şi a fost sprijinit de Comisia Europeană. Astfel, documentul are la bază patru piloni de acţiune, fiind vorba despre gestionarea provocărilor fundamentale în domeniul cercetării în regiunea Mării Negre, dezvoltarea de produse, soluții și clustere pentru creștere «albastră», construirea de infrastructuri-cheie în domeniul cercetării şi educația-dezvoltarea de capabilități”.

În plenul conferinţei, ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc (foto), a subliniat: „După cum s-a menționat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor cercetării, care a avut loc la București pe 3 aprilie 2019, Marea Neagră merită aceeași atenție ca Marea Mediterană și Marea Baltică, fiind la granița de Est a Uniunii Europene și reprezentând un bogat patrimoniu cultural. Pornind de la aceste realităţi, este responsabilitatea noastră să dezvoltam noi tehnologii pentru a extrage mult așteptatele resurse care ar putea alimenta Uniunea şi pentru a consolida cercetarea-dezvoltarea din această arie. Cu ocazia acestei conferinţe va fi lansată o nouă Agendă Strategică pentru Cercetare și Inovare la Marea Neagră, fiind vorba practic despre un document de orientare pentru următorii zece ani în ceea ce priveşte intervenţiile în acest bazin. Mai mult, pentru a pune în aplicare acțiunile prevăzute în acest document, trebuie să lucrăm în echipă, fie că vorbim despre Uniunea Europeană, despre organizaţii internaționale sau despre alte ţări şi regiuni aflate în afara spaţiului comunitar. Pentru a realiza acest lucru, va fi creat un Grup Tehnic care să urmărească continuarea lucrărilor privind mecanismele de implementare”.

CTPark logistic la Sibiu

0

În zona industrială de vest a Sibiului, dezvoltatorul și administratorul full-service de proprietăți comerciale CTP a construit primul depozit de clasă A din investiţia CTPark Sibiu II. Primii chiriași vor fi primiţi în circa două luni. Întregul parc (situat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian, în apropierea aeroportului, a autostrăzii A1 şi la 4 km de centrul Sibiului) are suprafaţa de 9 ha; în prima etapă, sunt construiți 13.200 mp închiriabili (mai sunt disponibili 2.600 mp).

În contextul procesului de creștere și în 2019, Ana Dumitrache, Country Head al CTP Romania, oferă o perspectivă: „Clienții noștri au nevoie de spații logistice de cea mai bună calitate, acolo unde se stabilesc, așa că ne-am decis să le oferim produsele noastre excepționale și la Sibiu. Avem o amplasare foarte bună, unde construim de la zero toată infrastructura unui parc logistic modern. Parcul va avea în total trei clădiri, iar prima dintre ele este deja ridicată și închiriată în proporție de 80%, către doi clienți care se vor muta anul acesta. Parcul din Sibiu va oferi chiriașilor săi aceeași calitate CTP de care se bucură clienții din București, Brno, Praga sau Budapesta”.

 

CrossCurrents la Washington: artă, ştiinţă, politică

0

Festivalul „CrossCurrents”, care se desfăşoară în această perioadă la Washington, D.C., sub egida cluster-ului internaţional al institutelor culturale EUNIC, este definit prin aceea că „pune în dialog un număr impresionant de oameni de teatru, artiști, muzicieni, politicieni, experți, activiști și oamenii de știință”, subiectele actualei ediţii referindu-se la „criza globală a refugiaților, schimbările climatice și intensificarea urii între diferitele grupuri sociale la nivel mondial”. Institutul Cultural Român (ICR) New York sprijină reprezentarea României de către regizoarea Ana Mărgineanu, într-un proiect realizat în parteneriat cu laboratorul de teatru experimental și relații internaționale „The Lab” de la Georgetown University. După cum informează ICR New York, Ana Mărgineanu (cu producţii regizorale la Working Theater, Urban Stages, NYTW, The Lark, Ensemble Studio Theater, The Secret Theatre, The Public Theatre, Teatrul Național din București) „va fi unul dintre cei șapte regizori, actori, scenografi din Austria, Bosnia/Suedia, Cehia, Germania, Italia și Spania incluși în programul de rezidență al festivalului, care vor activa, sub coordonarea co-directorului The Lab Derek Goldman, în workshop-ul și evenimentele publice care fac din CrossCurrents unul dintre cele mai inovatoare evenimente ale circuitului festivalier american, prin aplicarea mijloacelor specifice teatrale și artistice la probleme stringente de relații internaționale”.

ICR New York dezvoltă un program larg de „susținere și promovare, prin evenimente de diferite formate, a artiștilor români de valoare care s-au stabilit în Statele Unite, oferindu-le o platformă de exprimare și posibilitatea de a-și face auzită vocea cu mai multă pregnanță. ICR New York este membru atât al cluster-elui EUNIC din New York, cât și, începând din anul 2018, al celui din Washington, D.C. Proiectul din cadrul CrossCurrents este realizat și cu sprijinul Ambasadei României la Washington”.

Târgul internațional de carte de la Praga

0

Participarea românească la târgul internațional de carte „Lumea Cărţii” de la Praga (9-12 mai) este organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Praga. Standul național e situat în complexul expoziţional Palace of Industry – holul central, pe o suprafaţă de 30 mp. Invitații Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale sunt scriitorii Florina Ilis, Dan Lungu, Dan Coman. Oaspetele de onoare al târgului este Mario Vargas Llosa (Nobel 2010).

INS: Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor s-au diminuat

0

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 1,1% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aceeaṣi perioadă, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au scăzut cu 0,2% comparativ cu trimestrul întâi din anul anterior, scrie News.ro

Totodată, la categoria autoturisme, s-a înregistrat o scădere cu 2,1%.

”În ceea ce priveṣte înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor a fost înregistrată creṣtere la categoria remorci ṣi semiremorci cu 5,8%, ṣi scăderi la autotractoare ṣi autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 5% respectiv cu 1,9%”, se arată în comunicat.

Faţă de trimestrul 4 din 2018, în trimestrul 1 din 2019 înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 3% la vehiculele pentru transportul pasagerilor ṣi creṣtere cu 1,7% la vehiculele pentru transportul mărfurilor.

ANOFM a anunțat 24.291 locuri de muncă vacante la nivel național

0

Agenții economici oferă, luni, 24.291 locuri de muncă la nivel național, cele mai multe pentru persoanele cu studii liceale, postliceale sau profesionale, relevă datele centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Astfel, pe lista locurilor de muncă se află: agent de securitate (2.636), lucrător comercial (947), paznic (814), muncitor necalificat în industria confecțiilor (770), ucenic (670), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (592), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie (537), manipulant mărfuri (505), confecționer-asamblor articole din textile (522), casier (505), scrie Profit.ro.
Conform ANOFM, din cele 24.291 de locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.055 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate, programator, manager, medic, contabil etc), 14.187 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de muncă fiind destinate persoanelor cu studii primare /gimnaziale sau fără studii.

Prețurile apartamentelor încep să scadă

0

După o lună martie în care prețurile s-au majorat ușor, în aprilie pretențiile vânzătorilor de apartamente au scăzut pe plan national, conform Profit.ro.

Suma medie solicitată la nivel de țară s-a diminuat cu 0,7% față de luna anterioară, de la 1.237 la 1.228 de euro pe metru pătrat util. Nu în toate marile orașe monitorizate constant de Imobiliare.ro, au avut loc scăderi nete de preț luna trecută – unele înregistrând, în schimb, aprecieri ușoare. În aceste centre regionale, tendința descendentă a fost resimțită în special pe segmentul rezidențial nou, în vreme ce locuințele din blocurile vechi au consemnat variații mai ușoare și, de obicei, pozitive, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

În cel mai mare oraș al țării, apartamentele s-au apreciat, per ansamblu, cu 0,2% luna trecută, de la 1.327 la 1.330 de euro pe metru pătrat util. Evoluțiile au fost, însă, diferite, pe cele două segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi au consemnat un avans de 0,3%, de la 1.215 la 1.219 euro pe metru pătrat util, în vreme ce unitățile locative nou-construite au resimțit o scădere ușoară, de 0,1% în acest răstimp, de la 1.409 la 1.408 euro pe metru pătrat util, potrivit sursei citate.
De asemenea, și în capitala Banatului a avut loc, ca și în Brașov, o scădere de ansamblu a prețului mediu solicitat de către vânzători. Mai exact, apartamentele s-au ieftinit cu 0,9%, ajungând la o medie de 1.217 euro pe metru pătrat, față de 1.228 de euro pe metru pătrat la finele lunii precedente.

UBER nici nu s-a instalat bine pe piață, iar TESLA îi promite concurență. Iată ce serviciu se pregătește să lanseze Elon Musk!

0

Pe fondul din ce în ce mai agresiv de concurență între serviciile de taximetrie și UBER, Elon Musk iese în fața presei cu o declarație șoc. Acesta promite că până în anul 2020 va revoluționa cu totul piața de rent a car, taxi și piața serviciilor de transport persoane.

 

Acesta dorește să realizeze primul taxi – robot, iar împreună cu specialiștii de la Tesla, susține că acest serviciu va fi disponibil deja pentru lansarea în USA, începând cu anul 2020.

 

Unii specialiști în domeniul auto și
al tehnologiei tind să contrazică Tesla

Cu toate că Elon Musk a ieșit luna trecută în fața presei cu această știre bombă, profesorul Mary Cummings, specialist în studii tehnologice auto la Universitatea Duke, consideră că toată această veste este un PR stunt, o mascaradă pe care Tesla o folosește pentru a-și promova serviciile.

 

Ba mai mult, Cummings insistă că știrea a fost făurită special pentru a distrage atenția de la pierderile suferite de Tesla în ultimul trimestru. În ultimele luni Tesla a pierdut peste 700 milioane de dolari, nereușind pe piață cu unul dintre cele mai noi modele lansate, scrie revista The Verge.

 

Cu toate acestea, CEO-ul Tesla, Elon Musk, consideră că până la finalul anului 2020 serviciul său automatizat de ROBO-TAXI va fi gata de implementat și probabil în USA va fi făcut funcțional.

 

Acesta spune că mașinile înrolate în acea flotă vor putea să se conducă singure, fără nicio limitare, oriunde în orașe. Musk consideră că singurul impediment în a transforma acest vis în realitate poate fi legislația americană. Este clar că aprobarea legală pentru a introduce în trafic aceste mașini automate va dura o veșnicie, însă asta nu îl va împiedica să lanseze serviciul.

 

În Arizona există deja o zonă unde s-au încercat astfel de teste, specialiștii Waymo producând modele de mașini care se conduc singure încă din 2018. Însă serviciul nu acoperă decât o rază de 100 mile, iar vehiculele nu sunt încă în deplin stadiu al robotizării, oferind un șofer de siguranță, care poate prelua oricând controlul în situații limită.

 

Ce tehnologie va folosi Tesla pentru a realiza acest serviciu?

Ca principal avantaj față de concurență, declara Elon Musk, Tesla nu folosește tehnologia LIDAR – bazată pe pulsuri de lumină care atenționează când alte obiecte se apropie sau se află la mică distanță de automobil. Tesla folosește în schimb camere video de foarte mare performanță și radare, iar automobilele vor fi dotate cu senzori ultrasonici.

 

Acestea oferă o viziune mult mai amplă asupra suprafețelor și o tehnologie diversă, foarte ușor de adaptat la detectarea oricăror tipuri de probleme, spune Musk.

 

Această idee a fost prezentată și de reprezentantul Tesla din cadrul sectorului de AI – Inteligenta Artificiala, Andrej Karpathy. Acesta a spus că, la momentul actual, radarele și camerele foto utilizate de către Tesla sunt de cea mai înaltă calitate și reflectă cea mai performantă metodă de orientarea, care ar putea ajuta automobilele să se conducă singure.

Știre preluată de aici

România încurajează cumpărarea mașinilor ECO – 45% creștere a vânzărilor în primul trimestru din 2019

0

 

Conform Romania Insider, în lunile Ianuarie – Martie, aproape 960 de mașini ecologice, hybrid, plug-in hibrid si 100% electrice au fost cumpărate în România. Comparativ cu 2018, spun specialiștii, cifra vânzărilor este în creștere cu 45,5% pe acest segment.

 

APIA declară că din totalul celor vândute, 807 au fost hybrid, 105 au fost 100% electrice, iar restul de 47 au fost plug-in Hybrid. Cota de piață a acestor mașini, din totalul celor care circulă azi pe străzile din România a fost de 3,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu 2,2% în Ianuarie – Martie 2018.

 

Cele mai vândute branduri auto electrice și hybrid – Ce mașini ECO – Friendly cumpără românii?

Conform estimărilor, cele mai multe mașini ecologice 100% electrice au fost SMART. Pe locul doi, la doar o unitate diferență, cu 33 de mașini vândute, se află marka Volkswagen, iar pe trei, cu 12 mașini vândute, Nissan.

 

Sub top se bat mărci precum BMW (11 unități vândute), Renault, cu 9 mașini vândute, Jaguar (5 bucăți) și Mercedes Benz cu o singură mașină vândută.

 

Dintre mașinile hybrid, cele mai vândute au fost Toyota – cu 694 unități. În top se mai află și brandurile Lexus, cu 42 de mașini vândute și Ford, cu 25 modele. Iar sub top se află branduri precum Kya (20 mașini vândute) Honda (14 unități), Hyundai (7 mașini hybrid vândute) și Suzuki cu 5 mașini cumpărate de români.

 

Ce mașini ECO-friendly poți cumpăra cu prețuri
de până în 30.000 euro?

Un automobil Kya Soul EV este o alegere ideală atunci când cauți o mașină electrică ieftină. O astfel de mașină te poate costa în jur de 23.000 euro (asta după ce sunt aplicate subvențiile acordate de stat, prin programul Rabla Plus).

 

Statul acordă bonificații importante pentru achiziționarea unor mașini de lux din categoria ECO. Pentru o astfel de mașină se pot asigura 10.000 euro bonus de la stat sau chiar 15.000 în cadrul programului Rabla Plus, dacă se casează și un alt model de mașină veche, pentru a se achiziționa un model nou, accesând și programul Rabla Clasic, scriu jurnaliștii Capital.

 

Renault Zoe este o mașină care poate costa chiar mai puțin. Cu doar 20.000 euro poți cumpăra un astfel de automobil care îți promite o autonomie de 400 km, conform acelorași surse. Dar la fel poți alege și un Renault Kangoo ce poate fi achiziționat cu sumă de 26.000 euro.

 

Mașini din clasa high-end – gama de lux a producătorilor

Românii care vor să simtă plăcerea de a conduce un adevărat automobil de lux, care să fie în același timp ECO – friendly au mai multe posibilități din care pot alege. Un BMW i3 poate fi achiziționat cu prețul de aproximativ 37.000 euro în România.

 

Iar cea mai scumpă mașină ecologică din România, la momentul actual, este modelul B250 de la Mercedes Benz, acesta apropiindu-se de 40.000 euro. Automobilul este propulsat de un motor electric, fără noxe și fără zgomot, care ajunge la autonomia de 200 km, dezvoltând 179 CP.

Știre preluată de aici 

 

Studiile arată că un român circulă în medie de 17 ori pe an cu taxiul. Iată de ce nu funcționează Ride-sharing-ul în România!

0

Conform unui studiu realizat de PwC, un roman circulă de 17 ori în medie, pe an, cu taxiul, în timp ce acesta folosește platformele de ride-sharing doar de 3 ori pe an. Piața de ride-sharing din România, deși este în creștere, nu reușește sa oprească încă expansiunea serviciilor de taxi.

Cel mai căutat serviciu de transport privat rămâne serviciul de taximetrie în România, tronând asupra serviciilor de rent a car, car sharing sau altor tipuri de transport, cu o cotă majoritară de 44%.

De ce prefera românii taxiul?

Deși în ultima vreme știrile abundă de subiecte pe marginea grevei taximetriștilor, iată că studiile arată că românii preferă încă taxiul, în detrimentul oricărui alt tip de transport. Doar în București, creșterea anuală a serviciilor de taxi a fost de 4% în acest an.

 

Românii par a fi obișnuiți cu taxi-ul. Acest tip de serviciu le este la îndemână, iar faptul că o cursă cu taxiul nu necesită efortul și priceperea pentru instalarea unei aplicații pe telefon pare a fi o cauză extrem de plauzibilă a faptului că românii preferă taxiul.

 

Deși plătesc mai mult decât în cadrul unor platforme de ride sharing sau decât în cazul UBER, de multe ori, aceștia preferă confortul și rămân tradiționaliști în ceea ce privește modalitatea preferată de transport privat.

 

Iar acest lucru se reflectă și în cadrul numărului total de șoferi de taxi care încă nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană. Peste 50.000 de astfel de șoferi practică taximetria în România, în comparație cu doar 22.000 care utilizează astfel de aplicații

Potrivit studiului, serviciile de taxi reprezintă
84% din piața de transport privat în România!

În ultimii ani s-a observat o creștere accelerată a firmelor ce au ca obiect de activitate transportul de persoane, iar taximetria a devenit o afacere din ce în ce mai bănoasa. În fond, studiul PwC arată că taximetria reprezintă în continuare 84% din totalul pieței urbane de transport privat.

Specialiștii consideră însă că „România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale” și să se folosească mai mult de aceasta, în dezvoltarea acestui domeniu, mizând în același timp pe eliminarea problemelor de trafic și pe diminuarea poluării, cu ajutorul soluțiilor de ride-sharing. Specialiștii consideră ca incurajarea acestor modalități de transport prin realizarea unui cadru legislativ care să ofere transparență pentru aceste platforme, așa cum există în UE, ar putea aduce României beneficii de peste 1 miliard de lei doar în următoarea perioadă, între anii 2020 – 2023.     

Știre preluată de aici

Europenii impun limitatoare de viteză pe toate mașinile de serie! Iată noua lege aprobată de Comisia Europeană

0

Europa schimba șofatul pentru totdeauna. În cadrul unei întâlniri a Comisiei Europene, s-a discutat aprobarea unui nou proiect de siguranță a circulației. Acest proiect ar urma să impună montarea unor limitatoare de viteză la toate mașinile ce urmează să intre în circulație în Europa.

Proiectul de lege a intrat în dezbatere și a fost aprobat de Parlamentul European în Martie 2019, urmând să intre în vigoare începând cu anul 2022. Imediat după intrarea în anul 2022 toate mașinile, indiferent de marcă, model și capacitate, vor trebui să aibă astfel de limitatoare, conform ZDNet. De asemenea, chiar și în UK vor fi valabile aceste legi, în pofida Brexitului, declară jurnaliștii The Guardian.

 

Peste 25.000 de morți și 140.000 de răniți în
accidentele rutiere anual în Europa

Luând în calcul statisticile oficiale, accidentele rutiere din Europa s-au intensificat în ultimii ani, ducând la peste 25.000 morți și 140.000 gravi răniți anual. Astfel, toate mașinile vor intra sub incidența acestei legi, tocmai pentru ca aceste numere să fie radical îmbunătățite și să se prevină accidentele.

„Peste 25.000 de oameni își pierd anual viața pe drumurile noastre. Majoritatea acestor accidente se întâmplă din cauza erorilor umane. Trebuie să facem ceva pentru a stopa asta” declara Elzbieta Bienkowska, reprezentantă a Parlamentului European.

 

Unele dintre mașinile de serie deja au început implementarea. Iată mărcile la care pot fi regăsite astfel de limitatoare!

Unele firme au fost deja în discuții pentru implementarea acestor măsuri de siguranță. Modelele de lux de la BMW și Tesla sunt deja de acord să înceapă implementarea, iar reprezentanții încă discută condițiile, deoarece legea prevede că orice mașină, indiferent de preț, să fie dotată cu un astfel de sistem.

Volvo este chiar prima marca ce a luat-o înaintea acestei reguli și a implementat deja un limitator de viteză pentru noile vehicule lansate de companie. Acesta limitează orice model la 118mph, ceea ce înseamnă aproximativ 180km / h. Conform specialiștilor, nicio mașină Volvo lansată în anul 2021 nu va putea urca peste această viteză, având acest limitator instalat.
Reprezentanții Parlamentului European sunt conștienți că unele astfel de sisteme de siguranță există deja, însă aceștia spun că ele acoperă mai ales clasa high-end a mașinilor de lux.Însă toate modelele de mașini și toate mărcile ar trebui să se alinieze în acest sens, deoarece toți cetățenii au dreptul la siguranță atunci când circulă pe străzile Europei, declara aceeași Elzbieta Bienkowska.

 

Mai mult, pentru a întări poziția conform căreia orice mașină ar trebui să respecte aceste prevenții, cercetătorii de la Institutul de Studii de Transport al Universității Leeds au efectuat un studiu, în anul 2005. Acesta releva faptul că introducerea unor astfel de limitatoare la mașini ar determina reducerea numărului de accidente cu până la 20%, iar a celor fatale cu până la 37%.

 

Știre preluată de aici

Luna economiei sociale în Ilfov

0

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov derulează în această perioadă Luna promovării economiei sociale, sub formă de „evenimente sau acţiuni de mediatizare a domeniului având ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială”, adresate reprezentanților unităților administrativ teritoriale, furnizorilor de servicii specializate de ocupare, reprezentanților mediului de afaceri, reprezentanților grupurilor vulnerabile și mass-media locală. În context, AJOFM Ilfov, Compartimentul Analiza Pieței Muncii, Programe de Ocupare, Implementare Măsuri Active și Economie Socială, desfășoară atestarea și certificarea întreprinderilor sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 219/2015.

Economia socială este definită ca „ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivități și/sau interesele personale nepatrimoniale prin: creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupului vulnerabil, producerea și furnizarea de bunuri, execuția de lucrări și prestarea de servicii. De asemenea, economia socială contribuie la dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparținând grupului vulnerabil, prevăzut de lege, în activități cu caracter social și/sau activități economice, facilitând accesul acestora la resursele și serviciile comunității”.

Împrumuturi pentru master în Ţara Galilor 

0

Universitățile de stat din Țara Galilor (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_universities_in_Wales) oferă finanțare pentru program de master în anul universitar 2019-2020. IntegralEdu, cel mai important consultant educațional pentru studii în străinătate și programele Work and Travel în SUA, oferă detalii prin managerul Departamentului universități în străinătate, Ana Maria Papp: „Costurile pentru programele de master în Țara Galilor variază între 4.000 și 12.000 de lire, deci cei care sunt acceptați își pot acoperi fără probleme cheltuielile de studiu, inclusiv cheltuielile cu cazarea, mâncarea sau banii de buzunar. În ciuda situației incerte a Brexitului, în acest moment asistăm la cel mai bun moment din ultimii ani pentru cineva care dorește să facă un master în străinătate. În plus, trebuie menționat faptul că pentru universitățile din Anglia împrumuturile pentru programele de master rămân la nivelul de 10.600 de lire”.

Condițiile de eligibilitate sunt: aplicantul să acceseze pentru prima dată un program de master, să fi locuit în ultimii 3 ani pe teritoriul UE și să aibă până în 60 ani. Procesul poate fi realizat online, cu sublinierea că „este indicat apelul la un consultant educațional „pentru identificarea celor mai bune opțiuni în ceea ce privește profilul masterului și schema de împrumut”.

Inventatori de la ICPE-CA, medaliaţi la Geneva

0

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a obţinut două medalii de argint la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, 10-14 aprilie 2019). Invenţiile premiate sunt:

– „Material compozit pe bază de răşini epoxidice cu conţinut de metale grele pentru elemente de structură la vehicule spaţiale”

– „Geometrie transversală utilizată pentru maşini electrice cu magneţi permanenţi şi intrefier axial”.

KM_C368-20190423090107 KM_C368-20190423090133

Mecanism european de protejare a patrimoniului cultural

0

Patrimoniul european a constituit tema ședinței informale a miniștrilor culturii și afacerilor europene din statele membre ale UE derulată la Paris, prezidată de ministrul culturii şi identităţii naţionale, Valer-Daniel Breaz, împreună cu omologul său francez, Franck Riester (foto). Obiectivul reuniunii l-a reprezentat continuarea discuțiilor în contextul președinției române a Consiliului Uniunii Europene „privind conservarea patrimoniului european, în vederea identificării unor soluții eficiente de salvare a monumentelor istorice aflate în pericol”. Au fost dezbătute „crearea unei rețele de experți care să consolideze protejarea patrimoniului cultural european și oferirea de noi oportunități pentru tinerii europeni, prin implicarea acestora în proiecte ce promovează patrimoniul cultural”.

Ministrul Valer-Daniel Breaz a subliniat: ,,Pe durata președinției României la Consiliul UE, încercarea prin care trecem cu toții în urma incendiului de la Notre-Dame ne demonstrează că demersurile noastre conjugate sunt din nou importante pentru a salva patrimoniul în pericol. Partajarea resurselor disponibile din fiecare Stat Membru, prin crearea unei rețele, ar consolida capacitatea de reacție în situații de urgență și a expertizei existente în materie de restaurare și conservare”.

La rândul său, ministrul francez Franck Riester a spus: „Incendiul de la Notre-Dame ne-a reamintit că patrimoniul îi unește pe europeni. Astăzi, Europa Culturii a vorbit cu o singură voce”.

Miniștrii au agreat o „Declarație ce propune instituirea unui mecanism european de salvare a patrimoniului aflat în pericol, prin consolidarea schimburilor de bune practici sau facilitarea punerii la dispoziţie de expertiză specializată, necesară pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă, atunci când un Stat Membru are nevoie”.

CREȘTEREA PE CONSUM NU E O CREȘTERE PENTRU VIITOR

0

Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, cauzată în mare parte de o încetinire a cheltuielilor consumatorilor, a scos în evidență limitele modelului de creștere economică al României. Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de personal calificat riscă să submineze capacitatea României de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, de imprevizibilitatea procesului decizional, de calitatea instituțională scăzută și de slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Ratele inegalităților și sărăciei rămân ridicate, iar disparitățile regionale sunt din ce în ce mai mari. Asigurarea continuității cu reformele anterioare și trecerea la un model de creștere bazat pe investiții ar putea să înscrie economia pe o traiectorie sustenabilă către convergența cu nivelul de trai din UE și să contribuie la reducerea inegalității(1).
În ciuda încetinirii semnificative înregistrate în 2018, creșterea rămâne solidă. După ce s-a situat la 7% în 2017, în 2018 creșterea PIB-ului real (ajustată cu inflația) a încetinit, ajungând la o valoare estimată de 4%. Un nivel mai ridicat al inflației a afectat venitul disponibil și cheltuielile consumatorilor, principalul motor al creșterii economice. Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depășit exporturile, a dus la accentuarea deficitului de cont curent al României.
Piața forței de muncă este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari. Cea mai redusă rată a șomajului din ultimii zece ani (3,8%), scăderea forței de muncă și o lipsă persistentă de personal calificat au condus la o ocupare aproape integrală a forței de muncă în România, ceea ce îngreunează procesul de recrutare și determină creșterea salariilor. Remunerațiile salariaților sunt mici comparativ cu media UE, dar majorarea puternică a acestora începând cu anul 2016, susținută și de creșterile salariului minim și ale salariilor din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității dacă nu va fi însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.
Deficitul public a crescut, în special ca urmare a cheltuielilor cu salariile și a reducerilor fiscale. Cotele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 până în prezent și se prevede să mai fie majorate. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la cel mai redus nivel din perioada ulterioară aderării la UE și se preconizează că nu se vor redresa decât într-un ritm lent. Prin urmare, deficitul public a crescut semnificativ începând cu 2015 și se estimează că va depăși plafonul de 3% din PIB impus de Pactul de stabilitate și de creștere, una dintre cauze fiind majorarea pensiilor. În iunie 2018, Consiliul a lansat la adresa României o nouă procedură aplicabilă abaterilor semnificative(2). Se estimează că până în 2019 deficitul structural se va menține stabil, în linii mari, situându-se la aproximativ 3,4%, urmând să crească semnificativ în 2020.
Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune. Măsurile adoptate recent de către parlament și guvern au creat riscuri la adresa stabilității sectorului financiar. Aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar putea limita impactul politicii monetare; de asemenea, ar putea să anuleze îmbunătățirile continue din ultimii ani. În plus, modificările aduse normelor privind pensiile administrate privat au sporit imprevizibilitatea și este posibil să fi subminat viabilitatea pe termen lung a acestor pensii. Acest lucru poate limita dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o sursă importantă de finanțare pentru investițiile pe termen lung.
Investițiile publice și private în infrastructură, educație, sănătate, incluziune socială și inovare ar îmbunătăți productivitatea și creșterea pe termen lung. Investițiile publice au fost modeste în ultimii ani și se preconizează că nu se vor redresa decât într-un ritm lent, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de o incertitudine din ce în ce mai mare. Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației. Sistemul de învățământ nu îi pregătește suficient pe cursanți pentru ocuparea unui loc de muncă și o mai bună integrare socială. Asigurarea atingerii întregului potențial al forței de muncă din România înseamnă, totodată, și investiții în incluziunea socială și în domeniul sănătății. Creșterea finanțării publice și private pentru inovare ar ajuta economia României să se orienteze către activități cu valoare adăugată mai mare. Anexa D identifică prioritățile-cheie ale sprijinului acordat de Fondul European de Dezvoltare Regională, de Fondul Social European Plus și de Fondul de Coeziune în perioada 2021-2027, pe baza analizei nevoilor de investiții și a provocărilor prezentate în raportul de față.

2019-european-semester-country-report-romania_ro-18

Uite bufferul, nu-i bufferul!

0

Un popor ce nu-și cunoaște istoria e ca un copil care n-are habar cine-s părinții săi, zicea Nicolae Iorga. Alții susțin că cine n-are memoria istoriei riscă să o repete. Adică, atunci când se spune că istoria se repetă și e rezultatul unui lung șir de erori, se poate afirma că dorim să fim idioți în continuare. Nu ne-am plictisit de rating junk, salvatorul de la FMI și infringement.

Istoria recentă ni-l relevă pe Darius Vâlcov în postura de ministru al finanțelor spunând într-o emisiune TV, când e întrebat din ce vor fi acoperite cheltuielile pe anul viitor, că „s-a renunțat foarte mult la buffere, a existat de-a lungul anilor o idee că trebuie să ținem buffere la aproape fiecare titlu din bugetul general consolidat”.

După care revine: „Îi asigur pe români că nu s-a renunțat la bufferul de siguranță al țării, adică acei bani care au rolul de «plasă de siguranță» în cazul unei crize majore. Mai mult decât atât, acea rezervă este protejată și în creștere față de perioadă de dinaintea guvernului Ponta”.

„Reamintesc că Emil Boc a lăsat un buffer de 4,1 miliarde de euro, iar în prezent România are un buffer de 9,25 miliarde de euro (plasă de siguranță pentru minimum 6-7 luni). Acești bani nu sunt în pericol și nimeni nu îi va folosi pentru niciun alt interes, decât cel național, în cazul unei crize, pentru plata salariilor și pensiilor românilor”, a subliniat Vâlcov.

Oare cât o mai fi bufferul acum? Mai există? A fost utilizat pentru plata salariilor și pensiilor românilor? Înțeleg că acest lucru nu s-a întâmplat pe vremea domnului Vâlcov, dar între timp au venit alți miniștri ai finanțelor publice, care au amenințat că vor „ataca” rezerva-tampon.

Haideți însă să facem unele precizări „metodologice”, pentru că am rămas cu impresia că Darius Vâlcov considera că bufferul ar fi o supapă de reglaj pentru deficitul bugetar. Or nu-i așa, deficitul poate fi finanțat din rezerva-tampon, dar nu însemnă că va fi mai mic, ci numai că n-ajungem în incapacitate de plată.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, Februarie 2019

0

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut în luna februarie

În luna februarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut față de luna anterioară cu 10,6 puncte, până la valoarea de
34,4 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu
12,3 puncte). Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, Indicatorul Condițiilor Curente a crescut față de luna anterioară cu 8,2 puncte, până la valoarea de
47,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul Condițiilor Curente a scăzut cu 19,6 puncte). Indicatorul Anticipațiilor a crescut cu 11,9 puncte, până la valoarea de 27,9 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul Anticipațiilor a scăzut cu 8,7 puncte).
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 87% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7885, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8462.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2020 / martie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,72%.

Salariul minim pe economie: un punct de vedere

0

Interviu cu Iancu Guda, CFA, EMBA,
director servicii Coface

Considerați salariul minim pe economie (s.m.e.) ca fiind benefic pentru economia din România? De ce?
Iancu Guda: Sunt de acord cu acest concept al salariului minim pe economie. Este necesar atât din perspectiva asigurării unui standard etalon privind echitatea dintre angajator și angajat, cât și pentru combaterea plății / muncii la negru. Desigur, a doua funcție este îndeplinită doar atunci când nivelul salariului minim este optim, modificările sunt predictibile și există o corelație cu productivitatea muncii. Aici este problema în România, deoarece niciuna din aceste premise nu este îndeplinită, generând astfel un efect advers al stimulării economiei subterane!

Pentru angajați este un lucru benefic s.m.e.?
Da, consider că salariul minim este un instrument util pentru angajați, deoarece sunt protejați de practici neloiale ale angajatorilor. Cât timp întregul salariu este plătit pe cartea de muncă, atunci angajatul este îndreptățit din punct de vedere legal la solicitarea unor pretenții financiare în caz de concediere abuzivă sau insolvență a firmei angajatoare!
În contextul politic și social din România actuală, vi se pare o decizie bună mărirea s.m.e.?
Cred că medicamentul creșterii salariilor este bun, dar doza este prea mare și prea repede. Ne bucurăm acum și o să plângem în viitor! Am 10 argumente în acest sens:

1. Măsura e bună, doza este prea mare – deoarece ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut de la 27% (2007) la 46% (2018), ceea ce arată că mediul de afaceri nu face față acestor majorări. Această dinamică a dus și la micșorarea diferențelor dintre salariile angajaților, astfel încât cei care sunt plătiți la nivelul salariului minim câștigă asemănător cu alți angajați care au experiență sau competențe practice dobândite în timp (vezi graficul și tabelul din foaia de calcul 1).

Salariul-Minim_ Interviu Iancu GUDA GRAFICE -1-1 Salariul-Minim_ Interviu Iancu GUDA GRAFICE -2

Lecții pentru țările emergente, lecții pentru România

0

Curba randamentelor titlurilor de stat americane s-a inversat, dobânzile la 3 luni fiind mai mari decât cele la 10 ani. Este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă din 2007, iar Wall Street Journal remarcă că, din 1975, de fiecare dată când acest lucru s-a întâmplat a urmat o recesiune.
Pe măsură ce ceasul ticăie indicând momentul apropierii de o nouă recesiune (sau criză?), întrebarea de pe buzele tuturor este: de unde va porni? Va fi zona euro și marele său bolnav Italia? Va fi SUA și bula imobiliară nou creată? Vor fi din nou țările emergente?
În ce privește ultima categorie, decizia Fed de săptămâna aceasta de a nu modifica dobânda de referință pentru dolar și semnalul că, probabil, nu vor urma creșteri de dobândă nici în cursul anului sunt o veste bună. În condițiile în care datoriile externe ale țărilor emergente sunt denominate mai ales în dolari, ciclul de creștere a dobânzilor declanșat de Fed era de natură să îngrijoreze. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile ar fi urmat să crească în bugetele naționale punând sub presiune politica fiscală.
Dar mai există și alte motive de optimism. Situația economică a țărilor emergente este cu siguranță cu totul alta decât cea de la sfârșitul anilor ’90, când, nota bene, apărarea cursului (indexat la dolar), pe fondul ieșirilor de capital, le-a secătuit rezervele de valută. În plus, politicile fiscale au fost în ultimii ani suficient de prudente ca să micșoreze dependența lor de finanțarea prin îndatorare. Iar ceea ce face acum diferența este o mult mai mare finanțare în moneda naționala, indiferent că vorbim de cea venită de la investitori locali sau de la cei străini.

Efectul inferior efortului – moartea lentă a companiilor românești?

0

În ultimele două articole am vorbit despre calitatea profitului, respectiv gradul monetar al acestora! Astfel, am observat că nu este suficient ca veniturile să depășească cheltuielile, dacă veniturile încasate nu sunt superioare cheltuielilor monetare! În acest articol, precum și în analizele care urmează, o să mă concentrez asupra suficienței profitului, respectiv randamentul minim necesar pentru acoperirea costului de finanțare!
Orice companie atrage resursele financiare (pasivele contabile, respectiv datorii și capitaluri proprii) pentru a finanța investițiile în activele pe termen lung (terenuri, clădiri, utilaje, licențe, vad comercial, software, active financiare etc.) și termen scurt (creanțe, stocuri, investiții pe termen scurt sau cheltuieli în avans). Activele respective sunt utilizate pentru generarea de venituri, care, la finalul anului, înregistrează o anumită profitabilitate. Prin raportarea profitului obținut la nivelul contabil al activelor obținem randamentul acestora  (ROA, engl. Return On Assets). Practic, o companie solvabilă (cu un risc scăzut de insolvență) va obține întotdeauna un randament al activelor (efectul investițiilor) superior costului de finanțare pentru atragerea capitalului! Această logică simplă este sintetizată în schema de mai jos:

iancuguda.ro-contributii_editoriale-infographic-2019_03_24-efectul_inferior_efortului-1
Unde: ROA (engl. Return On Assets) = Rezultat Net / Active
WACC (engl. Weighted Average Cost of Capital, respectiv Costul Mediu Ponderat al Capitalurilor) = Wd × Kd × (1-t) + Wcp × Kcp, unde W (engl. Weight) reprezintă ponderea capitalurilor proprii, respectiv a creditelor contractate de la instituțiile financiare
Mulți asimilează costul de finanțare cu nivelul dobânzii anuale efective pentru creditele contractate de la bănci. Foarte greșit! Practic, această gândire este valabilă doar pentru acele companii care se finanțează în exclusivitate doar de la instituții de credit și al căror grad de îndatorare este de 100%. Companiile se finanțează și prin capitaluri proprii (deși, în România, destul de puțin…), care implică un cost pentru acestea! Aici intervin, de cele mai multe ori, așteptările distorsionate ale acționarilor, deoarece acestea nu sunt ancorate în riscul de țară, de sector și specific companiei respective! Spre deosebire de nivelul dobânzii anuale efective, care este o variabilă calculabilă în baza declarațiilor financiare ale companiei, costul capitalurilor atrase de la acționari nu este direct observabil. Astfel, acționarii investesc în companie având diferite așteptări de randamente viitoare. Deseori, am observat foarte mulți acționari ale căror așteptări sunt stabilite în mod subiectiv, pe fondul unor circumstanțe personale.

Schimbarea dinamicii din piața forței de muncă este una dintre principalele îngrijorări ale directorilor generali

0

Raport PwC Global CEO Survey pentru România:

  • Disponibilitatea personalului cu abilități cheie (50%) și schimbarea demografiei forței de muncă (47%) conduc anul acesta în topul îngrijorărilor proprii businessului la adresa perspectivelor de creștere a organizațiilor din România;

  • 38% dintre liderii de afaceri din România consideră că economia globală își va încetini creșterea în următoarele 12 luni;

  • Germania rămâne cea mai importantă țară pentru perspectivele de creștere a companiilor din România.

După cinci ani în care ponderea liderilor de organizații din țara noastră care mizau pe o creștere mai mare a economiei mondiale a fost semnificativ superioară celei a directorilor de companii care prognozau scăderi ale ritmului de creștere, ediția din acest an a studiului aduce o inversare a situației. Un procent mai mare al „pesimiștilor” a mai fost înregistrat doar în 2012 și 2013, atunci când economia românească încerca să iasă dintr-o criză dură și îndelungată.
38% dintre liderii de afaceri din România consideră că economia globală își va încetini creșterea, conform raportului PwC Global CEO Survey pentru România. Procentul este de aproape trei ori mai mare decât cel înregistrat în ediția de anul trecut a raportului (13%).
La nivelul Europei Centrale și de Est, liderii de organizații își ajustează în scădere previziunile pentru 2019 din cauza incertitudinilor politice și economice tot mai crescute din regiune. 31% dintre directorii generali din regiune se așteaptă la o diminuare a creșterii economice mondiale. În urmă cu un an procentul era de doar 6%.

Incertitudine în privința creșterii – prudența prevalează

Neliniștea legată de o eventuală diminuare a ritmului de creștere a economiei mondiale se traduce într-o scădere a încrederii directorilor generali în performanța propriilor companii, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Iar această tendință se manifestă în toate regiunile lumii. La nivelul României, procentul respondenților care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la 32%, de la 38% anul trecut și 52% în 2017.

În ceea ce privește evoluția afacerilor pe următorii trei ani, directorii generali sunt mai puțin încrezători, față de anul anterior, în privința perspectivelor de creștere a propriilor companii. În România, mai puțin de un sfert (23%) dintre respondenți sunt foarte încrezători în creșterea veniturilor propriilor organizații, aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în ediția precedentă.

Confruntate cu noile realități (populism, protecționism, bariere comerciale și pe piața muncii), organizațiile își întorc privirea spre interior și se bazează preponderent pe resursele interne pentru a stimula creșterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, circa trei sferturi dintre directorii generali se concentrează pe eficiența operațională și, într-o proporție apropiată, pe creșterea organică. De asemenea, circa trei din cinci dintre liderii de organizații la nivel global și în Europa Centrală și de Est au în vedere lansarea de noi produse și servicii. Procentul omologilor din România care intenționează să demareze o astfel de inițiativă pentru a genera venituri în creștere este semnificativ mai mic (43%).
Diminuarea optimismului directorilor generali influențează planurile lor de dezvoltare dincolo de granițele țărilor în care își desfășoară activitatea. Ca urmare a volatilității economiei globale, liderii de organizații par să fie mai puțin siguri cu privire la planurile de expansiune în afara piețelor interne. Mai mult de o treime (35%) dintre respondenții din România consideră că expansiunea devine incertă. Drept urmare, nu știu ce teritorii să nominalizeze atunci când sunt întrebați care sunt cele mai importante trei țări – altele decât cea în care își desfășoară activitatea – pentru perspectivele de creștere a propriei organizații în următoarele 12 luni.

Pentru România, Germania (30%) rămâne cea mai importantă țară pentru perspectivele de creștere și se menține de ani buni pe această poziție. Procentul este în scădere de la 43% în anul 2018. Ea este urmată anul acesta, la mare distanță, de Franța (12%) și Statele Unite ale Americii (10%, față de 41% în ediția precedentă). Aceasta din urmă este la egalitate cu Marea Britanie și Bulgaria.

Eurowag – viitorul soluțiilor de plată pentru transportatorii rutieri

0

Interviu cu Victor Ion,
Country Manager la Eurowag România

 

Înființat în urmă cu mai bine de 20 de ani, Eurowag este furnizorul de mobilitate integrată din Europa cu cea mai rapidă dezvoltare, concentrându-se pe simplificarea vieții firmelor de transport rutier. Suntem pregătiți să-i ajutăm pe clienții noștri cu operarea a peste 300.000 de camioane care circulă pe teritoriul Europei, Asiei și Orientului Mijlociu – indiferent dacă este vorba despre plăți pentru carburanți și taxe de drum, rambursări de taxe, telematică sau consultanță. Orientarea noastră pronunțată spre clienți și nivelul ridicat de inovare se reflectă și în rezultatele financiare foarte bune – în anul 2017 am înregistrat o creștere a EBITDA cu 44%. Puteți afla mai multe despre noi accesând www.eurowag.com.

 

În primul rând, cum definiți noțiunea de servicii de plată pentru transportul rutier?
VI: La momentul lansării, aceste servicii de plată însemnau carduri de carburant, fără numerar, folosite de șoferi la alimentare. Însă acum standardul industriei presupune un spectru mai larg al nevoilor de mobilitate pentru companiile de transport: carduri de carburant, plata taxei de drum și serviciul de rambursare de TVA, respectiv accize. Toate companiile mari care operează în această industrie au încorporat aceste servicii (acestea se ridică la peste 50% din costurile unei companii de transport internațional).

În acest caz, care sunt serviciile care diferențiază un furnizor de altul?
Managementul de flotă este un pas important pe care companiile îl pot face în direcția integrării tuturor serviciilor și produselor de care ar avea nevoie un manager al unei firme de transport. Eurowag se pregătește intens pentru această mișcare – recent a achiziționat două companii care sunt lider de piață în Cehia și Slovacia și dețin tehnologii de top în domeniu. Prin acest serviciu, Eurowag oferă clientului controlul asupra propriei flote – înregistrarea întregii rute disponibilă în contul online disponibil permanent, cu posibilitatea monitorizării nivelului și consumului de carburant, a stilului de conducere, conectare la sistemul de navigație, citirea și transmiterea electronică a tahografului, inclusiv înregistrarea vitezometrului.
Un nou pas în această direcție, anunțat în urmă cu câteva zile, este parteneriatul dintre Eurowag și Sygic, unul dintre liderii de pe piața de aplicații de navigație bazate pe GPS pentru iPhone, Android și pentru autovehicule cu remorcă, cu peste 200 de milioane de utilizatori înregistrați în întreaga lume.

Ce presupune această mișcare?
Această mișcare strategică presupune îmbinarea know-how-ului, tehnologiei și a unei mari cantități de date, scopul fiind acela de a crea o aplicație de navigație special concepută pentru transportul rutier în scopuri comerciale. O astfel de aplicație va aduce beneficii majore clienților noștri, care vor putea planifica rutele mai bine și evita ambuteiajele și situațiile dificile care pot apărea pe drum. Totul se bazează pe hărțile offline oferite de Sygic, astfel încât șoferul să nu consume date în roaming.
Cum definiți viitorul în domeniu?
Viitorul, într-un cuvânt, este integrarea. Sunt toate serviciile adunate la un loc, interconectate cu ajutorul tehnologiei informatice. Acesta este obiectivul pe care Eurowag și-a propus să-l atingă și la care va lucra intens în următoarea perioadă. Managerii firmelor de transport au nevoie de servicii de leasing, de asigurări și de digitalizarea întregului proces de transport – iar noi plănuim să le grupăm într-un pachet al serviciilor noastre în viitorul apropiat.

Ce beneficii au clienții Eurowag?
Clienții Eurowag au în acest moment acces la o retea de peste 11.000 de stații de alimentare în Europa, îmbogățită recent cu rețeaua Benzina în Cehia, Q8 în Italia și Star în Germania. În Peninsula Iberică, Eurowag a finalizat de curând achiziția rețelei de stații de alimentare ADS, una dintre cele mai mari din regiune.
Prin rețeaua de stații de alimentare proprii, Eurowag oferă cele mai bune prețuri șoferilor. Stația din România, aflată în Pecica, a înregistrat de curând un record de litri de carburant vânduți, continuându-și trendul ascendent.
Alte servicii apreciate sunt cele de facturare netă, care permit clienților să își recupereze banii imediat, fără să aștepte ca TVA-ul să fie rambursat separat de către autoritățile financiare din fiecare stat.

Referitor la subiectul rambursării TVA și al accizei, au crescut valorile accizei care poate fi recuperată din Spania și Belgia. Are acest lucru vreun impact în preferințele de alimentare pentru transportatorii români?
Preferințele de alimentare nu se vor schimba foarte mult, Spania spre exemplu era atractivă și înainte de posibilitatea recuperării accizei. Situația este similară și în cazul Belgiei, iar pentru a oferi un beneficiu în plus clienților, am lansat de curând și serviciul de finanțare a accizei pe această țară.
Prețul final plătit de transportator (adică cel fără TVA și acciză) este unul dintre cele mai importante criterii în alegerea țărilor preferate la alimentare. În fruntea topului se află Ungaria și Austria, urmate de Franța, Germania și Spania. În cazul tuturor acestor țări am înregistrat creșteri semnificative ale sumelor TVA rambursate de la an la an.
Mulți transportatori aleg să alimenteze în Ungaria, deoarece, per total, în acest moment prețul final plătit este mai mic decât în România. Din acest punct de vedere, nu estimăm schimbări majore cât timp piața din România va rămâne la același nivel.

A crescut numărul de clienți ai Eurowag în 2018?
Cu siguranță că am avut mai mulți clienți în 2018 decât în anul anterior și cred că acest lucru se datorează echipei din România, care a reușit să aibă rezultate remarcabile. Dar creșterea se datorează și faptului că produsele și serviciile oferite de compania noastră sunt competitive, iar clienții noștri s-au convins de acest lucru, ajutându-ne la creșterea renumelui.

Creșterea numărului de clienți se datorează și faptului că ați deschis o stație proprie de alimentare în România anul trecut?
Faptul că am deschis prima noastră stație în România, dedicată camioanelor și complet automată, a arătat încă o dată faptul că noi credem în potențialul țării noastre și credem că prin această investiție demonstrăm clienților noștri că facem tot ce ne stă în putere pentru a le oferi cele mai bune servicii într-o piață atât de delicată și concurențială în care activăm împreună. Considerăm că și această dovadă de încredere a contribuit la creșterea numărului de clienți.

press ad 210x100 cm

Păduri și ape – resurse pentru viitor

0

Pădurile, împreună cu apele, sunt resurse ale dezvoltării României în următoarele decenii. Condiția fundamentală a eficienței este gospodărirea cu știință și rațiune, în interes național. Concretizări încurajatoare vin dinspre autorități, ca și dinspre societatea civilă, întărite de cadrul oferit de Luna plantării arborilor – 15 martie – 15 aprilie.

Satu Mare: Încă o mie de stejari plantați în pădurea Mujdeni

În județul Satu Mare, plantația constituită în 2017 în pădurea Mujdeni din perimetrul Ocolului Silvic Livada a fost completată cu 1.000 de puieți de stejar, pe o suprafață de 0,15 ha. La acțiune au participat ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, autorități locale, elevi de la Liceul Teoretic din Negrești-Oaș. În tot județul Satu Mare, anul acesta sunt prevăzute regenerări de pădure pe 106 ha (86 ha, regenerări naturale; 20 ha, regenerări artificiale). Vor fi plantați 203.000 de puieți. De asemenea, vor fi reabilitați și refăcuți 33,5 km de drumuri forestiere (10 obiective în valoare de 4,61 milioane lei). Pentru alte cinci obiective de lucrări la drumuri forestiere existente, s-au alocat 90.000 lei pentru proiectarea reabilitării.
În domeniul apelor, valoarea totală a lucrărilor derulate în județul Satu Mare prin Ministerului Apelor și Pădurilor este de 245,3 milioane de lei (prin POIM – 154,5 milioane lei, lucrări de investiții – 90,8 milioane lei). Remarcabile se dovedesc punerea în siguranță a liniei continue de apărare pe râul Crasna în zona localităților Giorocuța și Supuru de Jos, amenajările Valea Rea, Valea Lechincioara, Valea Bârloagele, creșterea capacității de atenuare a acumulării Călinești și de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Ungaria etc.Satu Mare

Maramureș: Investiții în protejarea populației și a mediului

În județul Maramureș, anul acesta se regenerează 731 ha de pădure (469 ha, regenerări naturale; 262 ha, regenerări artificiale), cu o valoare totală a lucrărilor de 7,7 milioane de lei. Se plantează 1.715.000 de puieți forestieri. Tot în domeniul pădurilor, sunt finanțate de la bugetul de stat refacerea podului de cale ferată forestieră Novăț (valoare totală actualizată, 3,4 milioane lei, din care 2,2 milioane lei alocați în acest an) și refacerea podului de cale ferată forestieră Cozia (valoare totală actualizată, 3,5 milioane lei, 2,2 milioane lei alocați în 2019). În total pentru investiții în domeniul silvic anul acesta în Maramureș, Ministerul Apelor și Pădurilor alocă 18,4 milioane lei.

Cifre (deloc) seci

30-51 Business-21

Sursa informațiilor: GZEROMedia
Ilustrație: ©macrovector / Freepik

Influența PIB-ului în piața de M&A

În contextul actual al economiei de piață corporațiile sunt dinamice în ceea ce privește structura, mărimea sau obiectul în care își desfășoară activitatea. Astfel, un număr important de companii fuzionează sau achiziționează alte companii din aceeași țară sau din țări diferite, fie prin negocieri, fie prin intermediul bursei de valori. Acest mecanism și tranzacțiile derulate sunt circumscrise de ceea ce este denumit „piața de achiziții și fuziuni” sau, preluat din limba engleză, piața de M&A (Mergers and Acquisitions).

Economiile de piață consolidate se restructurează și progresează preponderant prin intermediul achizițiilor și fuziunilor. Astfel, nicio companie cu întindere internațională nu a exclus posibilitatea creșterii sau dezvoltării prin achiziția sau fuziunea cu un alt participant la piață. Am putea spune că astfel de operațiuni au dus la obținerea poziției de lider mondial de către unele companii. Piața de M&A are câteva caracteristici care o deosebesc de alte piețe și amintesc numai de discreția cu care au loc negocierile și impactul, de multe ori major, asupra celor implicați și a economiilor locale sau regionale.

Pentru a releva influența PIB asupra pieței de M&A am luat în considerare date publice din perioada 2007-2018. În această perioadă pe piața europeană s-a înregistrat un număr de 459.862 de tranzacții închise, cu valori de tranzacționare de peste 38 de miliarde de euro. Cele mai importante tranzacții care au fost închise în această perioadă sunt în sectoare precum: sănătate, energie, industrie și telecomunicații.
Spre deosebire de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde perioada comunistă nu a întrerupt cursul firesc al economiei, în România operațiunile de achiziții și fuziunii au reapărut timid după 1990 și au căpătat o oarecare importanță abia după anul 2000. Anii 2005-2007 au fost considerați ani de vârf pentru piața de fuziuni și achiziții de dinaintea perioadei de criză. Începând cu anul 2008 piața de M&A a avut de suferit din cauza crizei economice, revenirea la valorile anterioare realizându-se cu dificultate. Astfel activitatea de fuziuni și achiziții a fost afectată atât în privința numărului de tranzacții, cât și în privința valorii de tranzacționare. Anul 2010 a înregistrat cea mai mică valoare a pieței (0,9 miliarde de euro – tranzacții cu valoare comunicată). În ultimii ani, piața de M&A din România s-a transformat într-o piață a cumpărătorului.

Investește în tine și în 2019

0

Interviu cu Gheorghe Lăpădat, directorul general al FNGCIMM

Care sunt noutățile de început de an pentru IMM?
În primul rând vreau să menționez faptul că instituția pe care o reprezint, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mari și Mijlocii, are în portofoliu oportunități de susținere a accesului la finanțare dedicate atât mediului antreprenorial, persoanelor fizice, cât și altor categorii de aplicanți. Și mă refer aici la unități administrativ-teritoriale, asociații de dezvoltare intercomunitară, organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigat și alte categorii de aplicanți care își desfășoară activitatea în zona rurală. Pentru anul 2019 de maximă actualitate este faptul că la 4 martie a devenit operațional plafonul de garantare alocat pentru programul Prima casă. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mari și Mijlocii a repartizat plafonul de 1,97 miliarde lei pentru programul Prima casă pe cei 15 finanțatori participanți în program. Și de asemenea tot de actualitate și interes pentru cei care ne urmăresc este faptul că a fost alocat și plafonul pentru programul Investește în tine, program destinat susținerii la finanțare pentru persoanele fizice.

Investește în tine este un program guvernamental care are ca scop în primul rând reducerea șomajului în zona tineretului.
Vine în întâmpinarea acelor tineri și nu numai tineri care doresc să-și îmbunătățească pregătirea profesională, să urmeze cursuri de formare și de specializare în diferite domenii de activitate.

Câți bani sunt alocați anul acesta pentru Investește în tine?
Anul acesta s-a alocat un plafon de 1 miliard de lei, iar Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mari și Mijlocii a primit într-o primă etapă suma de 375 de milioane de lei, distribuită pe cei doi finanțatori care au semnat convenții de colaborare atât cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, cât și cu instituția care suportă costurile financiare, respectiv Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

În aceste 300 de milioane ce estimare am putea face? Cam câți beneficiari ar putea să se regăsească sub umbrela programului?
Pentru a da cu exactitate numărul de beneficiari trebuie să menționez faptul că într-o primă etapă finanțarea maximă de care pot beneficia persoanele fizice este pentru cei care sunt cu limita de vârstă până la 26 de ani este de 40.000 de lei. Și această finanțare se poate suplimenta cu 20.000 de lei în cazul în care aplicantul se angajează. Iar o a doua categorie de beneficiari sunt persoanele fizice cuprinse între 26 și 55 de ani, care pot primi o finanțare de 35.000 de lei.

Erodarea lichidității face piețele nefuncționale

Tematica pusă pe tapet zilele acestea pare a fi alta, deși eterna și fascinanta noastră provocare e gestionarea lichidității. Nu discutăm aici de faptul că atunci când banca centrală cumpără valută pune lei pe piață și ia lichiditatea de acolo când vinde monedă străină, acest mecanism pare să-l fi înțeles aproape toți analiștii.

Haideți să ne reamintim vorbele – din 1867 – ale lui Eugeniu Carada: „Criza noastră financiară nu provine atât din lipsa resurselor, cât din lipsa spiritului unei adevărate economii în bugetul cheltuielilor noastre, din reaua și nedreapta noastră sistemă de impozite, din legile vicioase de percepțiune, din neorganizarea institutelor de credit, din care cauză comerțul și industria țării sunt în decădere. Vom îmbunătăți finanțele noastre, mai cu deosebire îndată ce vom organiza creditul prin bănci agricole și comerciale, care să ridice comerțul, industria, agricultura; să redea viață prin stimularea și înlesnirea tranzacțiilor private, precum și a lucrărilor publice ale Statului și ale județelor. Fără un comerț, fără o industrie prosperă, un stat nu poate înainta; fără căi de comunicare și institute de credit, acelea nu pot prospera. A constitui dar creditul, a completa sistema noastră de șosele este mijlocul cel mai bun de a înlesni producerea, de a efteni exportarea productelor noastre. Cu acest mod de viață dat agriculturii și industriei noastre, vom mări avuția particulară, și prin aceasta chiar vom înmulți și resursele tezaurului public”.

Am reținut de la Carada care ar fi cauzele crizei. Impozitele rele și nedrepte fac să nu se mărească avuția particulară, și, implicit, să nu se înmulțească „resursele tezaurului public”.
De unde ar trebui început? De la ratele implicite de taxare. La aceste niveluri ar trebui să scadă taxele pentru a nu se mai face evaziune. Ba chiar e indicat ca impunerile fiscale să se situeze sub respectivul prag critic pentru a se încasa mai mult decât s-a estimat, fiindcă astfel mediul economic ar fi stimulat.

Mai important este de văzut, însă, ce se întâmplă când lichiditatea nu e utilizată pentru a impulsiona creditului în domeniile direct productive, acela despre care Eugeniu Carada spunea că trebuie „să redea viață prin stimularea și înlesnirea tranzacțiilor private”. În acel caz, banii se duc spre piața imobiliară ca să profite de prețurile încă mici, dacă nu cumva se mărginesc să arbitreze diferențialul de dobândă.

Regiunea Mării Negre – zonă de interes special pentru UE, dar și pentru Rusia

Interviul Ambasadorului
Rusiei în România,
E. S. domnul Valery I. Kuzmin

Ați afirmat recent că „în istoria relațiilor noastre bilaterale există un patrimoniu pozitiv mult mai vast decât cel negativ”. Vă rog să dați câteva exemple care argumentează acest patrimoniu pozitiv.
Nu doar recent, dar în mod consecvent afirm că „în istoria relațiilor ruso-române există un patrimoniu pozitiv mult mai substanțial decât patrimoniul negativ”.
Încă în anii 1930, proeminentul om de stat român Nicolae Titulescu a scris în cartea sa despre politica externă românească: istoria arată că Rusia a fost întotdeauna aliatul, iar nu dușmanul României. Dovezile corectitudinii acestei concluzii sunt abundente.
Printre cele mai importante momente este suficient să menționăm războiul ruso-turc din 1877/78, având în vedere că datorită rezultatelor sale victorioase independența și suveranitatea românească au fost pentru prima dată recunoscute pe plan internațional. Și aș dori să citez aici o scrisoare a domnitorului României Carol, scrisă comandantului trupelor Rusiei, Marele Duce Nicolae, în data de 24 ianuarie 1877: „Si l’armée russe était appelée encore une fois à verser son sang pour ses coreligionnaires opprimés, elle peut être sûre de l’accueil sympathique et fraternel qu’elle rencontrera à son passage par la Roumanie qui n’a pas oublié et qui n’oubliera jamais qu’elle doit sa première émancipation à cette même armée et à la sollicitude des Tsars” („Dacă armata rusă va fi chemată din nou să-și verse sângele pentru coreligionarii săi oprimați, ea poate fi sigură de o primire prietenească și frățească în timpul trecerii prin România, care nu a uitat și nu va uita niciodată că datorează începutul eliberării sale aceleiași armate și preocupărilor țarilor”).
Deși, în mod evident, acesta a fost unul dintre cele mai remarcabile momente, nu a fost în niciun caz „patrimoniul pozitiv” inițial, având în vedere și alte episoade de mare semnificație, cum ar fi alianța militară dintre domnitorul Moldovei D. Cantemir și împăratul rus Petru cel Mare (1711), regulamentele organice (protoconstituția) elaborate de guvernatorul rus, generalul Pavel Kiseleff (1829-31), și mulți alții.
Mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, armata Imperiului Rus a fost aceea care a salvat România și forțele sale armate de la o catastrofă totală la 3-4 luni de la intrarea lor în război. În ciuda faptului că România sub dictatura lui I. Antonescu, împreună cu Germania nazistă, pe parcursul a mai mult de trei ani a participat la agresiunea sângeroasă împotriva Rusiei Sovietice, la sfârșitul războiului, datorită deciziei Regelui Mihai I de a se alătura coaliției antifasciste și a bunăvoinței din partea liderului sovietic I. Stalin, Transilvania de Nord (care fusese anexată în 1940, prin decizia celui de-al doilea arbitraj de la Viena) a fost reîntoarsă României. Este întru totul relevant să citez în acest context cuvintele lui Mihai I din scrisoarea sa adresată președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Mihail Kalinin, în martie 1945: „Îmi îndrept gândurile mele către luptătorii sovietici glorioși care și-au sacrificat viața pentru glia noastră sacră. Jertfele lor vor rămâne de neșters în memoria tuturor românilor și vor consolida pentru totdeauna legăturile de prietenie dintre popoarele noastre”.
În primii ani de după război, când ambele țări au suferit de foamete gravă, trenuri încărcate cu cereale erau trimise din Uniunea Sovietică în România… Aceasta și asistența care a urmat au venit dintr-o țară anterior devastată (inclusiv de către administrația de ocupație românească!) de cel mai distructiv război din istoria omenirii, în contextul deciziei guvernului sovietic de a reduce de cinci ori volumul contribuțiilor postbelice pe care România urma să le plătească către URSS pe baza tratatului de pace semnat între România și Puterile Aliate în 1947. La începutul anilor 1980, primul și singurul până acum cosmonaut român a fost lansat în spațiu împreună cu un cosmonaut rus.

Un deziderat firesc: normalizarea și activizarea relațiilor româno-ruse

Se împlinesc trei decenii de la marile mutații geopolitice care au schimbat configurația politică, economică, militară etc. a planetei și raporturile de forță între marile centre de putere – Statele Unite, China, Rusia, Uniunea Europeană –, dar care au modificat – uneori radical – și patternul raporturilor dintre state și grupări de state la nivel continental, regional, bilateral sau național. Starea lumii este acum una de agitație, neliniște și tensiune. Un climat aparent deloc propice coexistenței, înțelegerii și conlucrării între state. Este tot mai dificil să speri astăzi la dialog, la armonizarea pozițiilor, la compromisuri rezonabile și afaceri reciproc avantajoase când încordarea și încrâncenarea, ponegrirea și înfierarea, boicotul și sancțiunile au intrat în banalul cotidian al vieții internaționale. Climatul tensionat al momentului, nesiguranța și crizele, conflictele clasice sau hibride, inclusiv armate, frânează eforturile de normalizare a situației internaționale și instaurare a unui climat global stabil și previzibil. O complexă dinamică pune în mișcare evoluția vieții internaționale, aflată azi în permanentă căutare a unui echilibru stabil, cu perspective de dezvoltare pașnică și prosperă. Din păcate, așteptările și speranțele care au izbucnit nestăvilit după marile schimbări de acum trei decenii nu și-au găsit împlinirea la nivelul dorinței cvasigeneral împărtășite, iar atmosfera internațională, care părea să se detensioneze și să devină mai prielnică încrederii și conlucrării, s-a complicat și încordat într-o măsură tot mai mare, cu tendința de a se reașeza parcă pe făgașul steril și riscant al războiului rece de trist renume.

Într-un asemenea context de mare complexitate, labilitate și nesiguranță participă și România la viața internațională. În activitatea sa externă, țară noastră pornește de la programul de guvernare aprobat de Parlamentul României la instituirea primului guvern al coaliției PSD-ALDE, document care stabilește ca prioritate absolută creșterea profilului României ca țară membră a UE și a NATO. Un al doilea element fundamental, dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, prezintă la rândul său o importanță esențială, în principal din punctul de vedere al garantării securității și al apărării, dar și sub raport economic, al colaborării în domeniul educației, noilor tehnologii etc. Ca membru al NATO și partener strategic al SUA, România susține necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe flancul estic, respectiv prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și în regiunea Poloniei și statelor baltice. Poziția României este, în această privință, una de abordare unitară, coerentă pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, ca o condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regională. Cronicizarea crizei ucrainene, intensificarea activităților militare în spațiul aerian al Marii Negre continuă să afecteze stabilitatea regiunii și fac necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră. Liderii României reafirmă constant că țara noastră va continua să fie un aliat de încredere în NATO, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre.

În același timp, trebuie subliniat în mod deosebit faptul – nu atât de evident pus în lumină uneori, inclusiv la nivel oficial – că în viziunea României, un element fundamental al politicii sale externe este deschiderea pentru relațiile cu țări din afara UE și NATO.

În viziunea de ansamblu a României, apartenența la NATO, parteneriatul strategic cu SUA și deschiderea către state din afara arealului euroatlantic sunt cele trei elemente fundamentale destinate să asigure creșterea profilului României în Europa și în lume.

„Vom avea, întotdeauna, Parisul”

„Acești români care au făcut Franța, acești francezi care au făcut România” este titlul sugestiv al expoziției care marchează inaugurarea celei de a doua părți a „Sezonului România – Franța”. De data aceasta, la București. Pe lângă muzeele naționale de artă, literatură sau istorie, prezența Orașului Luminilor se va face simțită pe străzile Micului Paris printr-un festival de lumini și un concert de muzică elecronică, răspândindu-se apoi în țară, la marile festivaluri de film și teatru de la Cluj și Sibiu.

Rândurile care urmează rămân actuale, deși au fost scrise la Paris, în noiembrie, când, într-un moment pe cât de nefericit, pe atât de binevenit politic pentru ambele țări, s-a lansat, prin eforturile uriașe ale unor inimoși anonimi, „Sezonul România – Franța”. Ceremoniile au debutat în mod fast, într-un fel de avanpremieră la Ziua Națională și la preluarea președinției Consiliului UE, în timp ce Bucureștiul era pus la colț, pe cojile de nucă ale raportului MCV, iar Parisul curăța urmele adânci ale revoltei Vestelor Galbene, pe Champs-Elysées. Ca un semn că undeva, acolo sus, Cineva încă ne mai iubește, în acea dimineață s-au întrezărit primele raze de soare prin vitraliile Catedralei Saint-Louis des Invalides, exact când corul Madrigal intona Recviemul lui Faure.

Iar dacă pare de mirare că o sărbătoare poate debuta cu un recviem, e bine de rememorat că Palatul Invalizilor, în care odihnește trupul lui Napoleon, e dedicat soldaților și celor căzuți pe câmpul de luptă. De altfel, concertul a fost precedat de o ceremonie militară, pentru că, la 1 decembrie, Europa a celebrat 100 de ani de la sfârșitul Marelui Război. Așadar, centenarul nostru a fost marcat mai întâi în Franța, prima țară care a recunoscut România modernă, sora mai mare, de gintă latină, ce rămâne, peste timp, principalul nostru partener strategic, dată fiind răceala nemților, în ciuda faptului că vorbesc aceeași limbă cu Klaus Iohannis, sau superioritatea condescendentă a „marilor licurici”, pentru care vechiul continent „rămâne izolat”, atunci când nu e doar o zonă de manevră.

PRESTIGIUL MANAGERULUI PUBLIC (II)

0

Managementul public relevă o contradicţie între criteriile de tip ideonomic (recunoaştere, respect, admiraţie) şi criteriile de tip politonomic (dominaţie, putere, constrângere) în aprecierea prestigiului. Spre deosebire de politocraţie, care încearcă să-şi impună criteriile în toate domeniile, prestigiul încearcă să instituţionalizeze puterea valorilor. În acest sens, teoria decizionismului susține că prestigiul trebuie considerat o valoare managerială, dacă sunt respectate trei condiţii fundamentale, și anume: dacă managerul care va fi afectat de o decizie a participat la adoptarea ei; dacă puterea care adoptă decizii este legitimă; dacă toţi cei care adoptă decizii sunt juridic responsabili. După cum putem observa, cele trei condiţii ale prestigiului relevă, în ultimă instanţă, o serie de valori; în sens ideonomic, cei care adoptă decizii trebuie să aibă capacitatea de a fi raţionali; în sens socionomic, cei care adoptă decizii trebuie să aibă legitimitate; în fine, în sens politonomic, cei care adoptă decizii trebuie să dea dovadă de responsabilitate faţă de efecte. În acest loc trebuie amintit R. Aron, care a propus ca definirea celui mai bun manager public să fie făcută în funcţie de vocaţie; managerul public ideal ar trebui să îndeplinească simultan şi complet cele trei funcţii specific conducerii sociale: de administrare, pentru a asigura pacea socială şi respectarea legii; de guvernare, care înglobează dimensiunile legislativă şi executivă; de legitimare, prin care se obţine adeziunea cetăţenilor (Aron Raymond, 1986, Democratie et totalitarisme). Teoria este eronată, întrucât nu regimurile au prestigiu (autoritate morală), ci cei care exercită puterea, în mod democratic (cu vocație) sau antidemocratic (fără vocație) (Anton Parlagi, 2016, Filosofia meritului). Ca urmare, funcţia de administrare nu se realizează decât în subsidiar, ca formă de guvernare, ca instrument al puterii executive; o funcţie de legitimare nu poate crea prestigiul guvernanţilor dacă exercitarea puterii este nelegitimă; în fine, orice regim politic instituţionalizează un anumit sistem de valori pentru a se autolegitima, nu pentru a-și justifica puterea.

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, doctor honoris causa al Academiei de Studii Economice

0

Academia de Studii Economice din București a conferit înaltul titlu de doctor honoris causa academicianului profesor universitar doctor Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Solemnitatea a beneficiat de cadrul asigurat de Aula Magna a ASE și de participarea unor personalități din mediul academic și din cel economic, a numeroși profesori și studenți.

Academie2
Prof. univ. dr. Pavel Năstase, președintele Senatului ASE, a reliefat valoarea deosebită a evenimentului, dată de faptul că este pentru prima oară când cea mai înaltă școală economică a țării acordă acest titlu unui președinte al Academiei Române. Profesorul Pavel Năstase a vorbit cu căldură despre calitățile umane ale profesorului Ioan-Aurel Pop, calități care, împreună cu valoarea intelectuală recunoscută, îi întregesc personalitatea.
Laudatio a fost prezentat de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, cu sublinierea fundamentală că „în 2001, profesorul universitar doctor Ioan-Aurel Pop este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 2010 devine, la 55 de ani, cel mai tânăr membru titular din istoria celui mai înalt for de știință și cultură al țării. Este președintele Academiei Române, din 2018, și rectorul Universității Babeș-Bolyai, din 2012”.

Academie3Referitor la opera științifică a profesorului și istoricului Ioan-Aurel Pop, laudatio menționează în sinteză calitatea de „autor și coautor a peste șaizeci de cărți, tratate și manuale, și a peste cinci sute de studii și articole. Pe lângă limbile franceză, engleză, italiană, germană, maghiară, istoricul Ioan-Aurel Pop cunoaște foarte bine latina medievală, paleografia latină și paleografia slavonă, ceea ce-i permite să studieze în original izvoarele istoriei medievale”. În plan instituțional, academicianul Ioan-Aurel Pop „este membru al Academiei Europene de Știință și Artă de la Salzburg (Austria), membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (Franța), membru al Academiei Naționale Virgiliene din Mantova (Italia), membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice (Milano) și activează în multe alte organizații istorice naționale și internaționale de prestigiu”. Laudatio evidențiază că „rectorul Ioan-Aurel Pop este o prezență cu mare autoritate în dezbaterea și formularea dezideratelor îndeplinirii misiunii universităților în România. Manager, din anul 2012, al unei universități de elită, renumită prin performanțele sale constante și prezență notabilă în clasamentele de prestigiu, este un susținător ferm al calității în învățământ. Este membru în Consiliul Consultativ al Ministerului Educației Naționale din 2018. Din același an, academicianul Ioan-Aurel Pop este copreședinte al Comisiei Naționale de Fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro”. Prin Laudatio, a fost dată o apreciere deosebită activității rectorului Ioan-Aurel Pop în Consorțiul Universitaria, forul celor mai mari universități ale țării.

Academie5

RECENZIE asupra volumului „Foundations of Real-World Economics: What Every Economics Student Needs to Know”

0

Criza economică și financiară din 2007-2008, declanșată pe un segment relativ îngust al pieței financiare din SUA și, în contextul unei lumi interconectate la nivel global, prin efecte de contagiune rapidă, extinsă în aproape toate statele, a generat costuri adverse uriașe, punând în evidență fragilitatea echilibrelor economice și financiare, volatilitatea și impredictibilitatea schimbărilor structurale. La mai mult de un deceniu după criză, se constată că răspunsurile sectorului public și privat la provocările care continuă să afecteze economia mondială sunt inadecvate, înregistrându-se o accentuare a instabilității piețelor și o creștere a riscurilor unei noi crize financiare, o majorare a gradului de îndatorare a populației și statelor lumii, o adâncire a șomajului, sărăciei și inegalităților. Redresarea postcriză este lipsită de consistență și sustenabilitate, iar perspectiva, chiar pe termen scurt, rămâne marcată de incertitudini majore.

Pentru că nu au dovedit capacitatea de a prevedea criza și nici de a găsi soluții de ieșire, macroeconomiștilor din pozițiile cheie ale elitei academice și establishmentelor, dar și, deopotrivă, profesiei de economist și științei economice înseși li s-a imputat eșecul construcțiilor teoretice, uneori matematizate, bazate pe viziunea romantică de inspirație panglossiană, conform căreia piețele sunt eficiente și se autoreglează, competiția este perfectă, iar comportamentul actorilor economici este rațional, după cum descriu majoritatea manualelor de teorie economică[1]. Evoluțiile lumii reale, din ce în ce mai îndepărtate de fundamentele cadrului teoretic tradițional, au determinat reorientarea eforturilor multor cercetători către noi fronturi de înțelegere a fenomenelor din economie și societate, într-un curent de opinii ce s-ar constitui ca New Economic Thinking. De bună seamă, independent de interesele și jocurile de putere, cu misiunea realizării unei recalibrări de paradigmă, prin abordări alternative ortodoxiei neoclasice, nontradiționale, de o manieră care să permită identificarea unor modalități viabile de adaptare la aceste realități în schimbare rapidă la scară globală. În fapt, majorarea rezilienței piețelor, statelor și populației la șocuri externe și instabilitate ar fi condus la edificarea unei societăți mai drepte și echitabile, contribuind la refacerea credibilității științifice și profesionale a economiștilor.

carte komlos
În contextul încercărilor de fundamentare a unei noi viziuni asupra economiei, remarcăm apariția cărții Foundations of Real-World Economics: What Every Economics Student Needs to Know, aflată la a doua ediție, publicată în decembrie 2018 la editura Routledge (Taylor and Francis Group), cotată ca cea mai prestigioasă editură din lume în domeniul științelor sociale. Autorul, John Komlos, profesor emerit al Universității Ludwig Maximilian din München, contestă în lucrarea sa simplele pseudoadevăruri neoclasice pe care le promovează majoritatea cursurilor de economie predate în universități (ECON 101), avansând o analiză critică, adesea extrem de acidă, foarte bine structurată și organizată, dintr-o perspectivă anume, denumită Economie Umanistă.

România a obținut consensul pentru Concluziile Consiliului UE privind Agenda 2030. Viziunea statelor europene pentru reorientarea modelului economic către dezvoltare durabilă

0

În perioada președinției la Consiliul UE, Grupul de lucru pentru Agenda 2030 este prezidat de reprezentantul României, Csilla Lőrincz, șef de birou al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. În cadrul ultimelor întâlniri a fost elaborat un set de Concluzii care vin ca urmare a Documentului de reflecție privind implementarea Agendei 2030 la nivel european publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie. Cele două documente conturează viziunea Uniunii Europene pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și vor sta la baza discuțiilor pentru formularea Agendei Strategice a viitoarei Comisii Europene. Astfel, politicile publice ale uniunii europene vor fi influențate de Concluziile Consiliului UE, votate de către Consiliul pentru Afaceri Generale în timpul președinției României la UE.
Setul de concluzii „Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030” („Towards an ever more sustainable Union by 2030”) este format din 27 de puncte structurate în 5 părți: Uniunea Europeană: în avangarda dezvoltării durabile; Sprijinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în întreaga lume; Adoptarea de măsuri imediate; Consolidarea parteneriatelor și a participării părților interesate.
În prima parte a documentului, sunt accentuate motivele pentru care Uniunea Europeană susține implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Printre acestea se numără asigurarea unei vieți pașnice și sigure pentru generațiile actuale, dar și pentru cele viitoare, apărarea democrației, protejarea climei și mediului. În același timp, dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai reprezintă fundamente pe care Concluziile UE își consolidează susținerea pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă pune accent pe trei piloni: economic, social și de mediu. Astfel, viziunea Consiliului UE pentru implementarea acesteia, expusă în setul de Concluzii, are potențialul de a modela viitorul politicilor publice europene în domenii cheie. Principalele fundamente de politică pentru un viitor durabil ar trebui să includă o „tranziție hotărâtă către o economie circulară, inclusiv cicluri de materiale netoxice, urmărind neutralitatea climatică, în conformitate cu Acordul de la Paris, protejând biodiversitatea și ecosistemele, abordând schimbările climatice, sustenabilitatea agriculturii și a sistemului alimentar, precum și sectoarele energiei, construcțiilor și mobilității sigure și durabile, cu emisii reduse de dioxid de carbon, promovând în același timp coeziunea europeană”, se arată la articolul 14.
În ceea ce privește asigurarea instrumentelor financiare pentru implementarea Agendei 2030, articolul 16 din Concluziile Consiliului UE recomandă ca acestea să fie prevăzute în cadrele financiare multianuale. De asemenea, este sprijinit și demersul Comisiei Europene de a pune în aplicare Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile și de a aprofunda cooperarea internațională în materie de finanțare durabilă.
Prin setul de Concluzii se propune inclusiv asigurarea unui cadru european pentru educație, știință, tehnologie, cercetare, inovare, digitalizare, cultură și sport care să fie axat pe durabilitate. Toate aceste domenii sunt considerate a fi extrem de importante pentru păstrarea avantajului competitiv al UE, care se bazează pe reziliența și sănătatea cetățenilor săi. De asemenea, Concluziile accentuează importanța consolidării dimensiunii sociale a UE, astfel încât să fie promovate incluziunea, egalitatea, cât și o „tranziție echitabilă din punct de vedere social, în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale”.
Unul dintre cele mai importante aspecte al Concluziilor Consiliului UE face referire la Strategia UE pentru punerea în aplicare a Agendei 2030. Comisia este îndemnată să realizeze un astfel de document, care să fie cuprinzător și să definească obiective, termene, dar și să propună măsuri concrete pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În viziunea Consiliului UE, o astfel de Strategie ar trebui să respecte principiul subisdiarității, al proporționalității și al repartizării competențelor între UE și statele membre. Mai mult, se face referire și la mecanisme de monitorizare și raportare existente, care ar putea fi îmbunătățite pentru a urmări progresele realizate în demersurile de implementare a Strategiei.
Ultima parte a Concluziilor se concentrează asupra consolidării parteneriatelor și încurajării participării părților interesante. Aliniatul 26 descrie pe larg rolul sectorului privat, care este considerat a fi deosebit de important în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Este încurajată astfel implicarea „permanentă și constructivă” a mediului de afaceri, care ar putea contribui la dezvoltarea sustenabilă prin „investiții și modele de afaceri în concordanță cu principiile comportamentului responsabil în afaceri și ale responsabilității sociale a întreprinderilor”. În viziunea Consiliului, ar fi necesar un plan de acțiune al UE privind comportamentul responsabil în afaceri care ar trebui să promoveze gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare mondiale, pentru a crea condiții de concurență echitabile la nivel internațional. De asemenea, sunt încurajate platformele de învățare reciprocă, cum ar fi Rețeaua europeană pentru dezvoltare durabilă.

Statul, în ipostaza de administrator

Disputa privind aserțiunea că statul ar fi un administrator inadecvat, incapabil, al activelor sale economice nu pare, încă, să fie tranșată convingător, realități din diferite țări oferind exemple din care se poate trage și o concluzie contrară. Între altele, asemenea exemple pot fi găsite și în economia Federației Ruse. În contrast cu trusturile, companiile sau întreprinderile de stat administrate necorespunzător, multe întreprinderi de stat obțin rezultate bune și foarte bune, demonstrând că eficiența nu poate fi atribuită „a priori” doar unui anume fel de conducere, ci rezultă din calitatea conducătorilor, din calificarea și corectitudinea lor, indiferent de tipul de proprietate pe care o administrează.
Un exemplu semnificativ de eficiență și competitivitate în sectorul de stat oferă corporația de stat ROSTEH, care încorporează mai mult de 700 întreprinderi de prim rang, îndeplinind rolul de adevărată locomotivă a industriei rusești. Unul dintre obiectivele sale este pătrunderea pe piața internațională a produselor rusești din domeniul electronicii, roboților, informaticii, noilor materiale, sistemelor de control și altele din domenii de vârf. Întreprinderile aparținând corporației dețin locul doi în lume la exportul de armament. Corporația de stat de stat pentru energie atomică ROSATOM, care înglobează peste 400 de întreprinderi diverse, ocupă locul al doilea în lume la producția de energie nucleară și înseamnă 17 la sută din piața mondială de combustibil nuclear, având la activul său construcția a 36 de reactoare nucleare în 14 țări.

În categoria de mai sus se înscrie și corporația ROSNANO, care înglobează întreprinderi cu profil nano (microproduse) din domeniul electronicii, telecomunicațiilor, aparaturii medicale, medicinii nucleare, biotehnologiei, metalurgiei, energeticii, diverselor aparate și dispozitive, chimiei și altele. În primele nouă luni ale anului 2018, corporația a realizat un export de 902 milioane dolari și a obținut un profit de 5,6 miliarde ruble, participând la realizarea a 50 de proiecte economice (vezi „Rossiiskaia Gazeta” din 28 februarie 2019). Corporația de stat ROSKOSMOS, din domeniul industriei și cercetărilor spațiale, care înglobează peste 300 de întreprinderi de profil, obține, și ea, rezultate remarcabile. În 2015, ea a funcționat cu un buget de 186 miliarde ruble (circa 3 miliarde dolari).

Nu dispunem de cifre globale ale eficienței sectorului de stat pe întreaga economie și nu putem face nici evaluări ale totalului capitalizării întreprinderilor de stat, dar ne putem forma o părere din faptul că, în prezent, cota-parte a întreprinderilor de stat la PIB-ul Rusiei este semnificativă. Desigur, evaluările diverșilor specialiști sunt contradictorii. Potrivit organelor fiscale rusești, în perioada 2005-2014, contribuția întreprinderilor de stat la PIB-ul Rusiei a depășit-o confortabil pe cea a întreprinderilor private, dublându-se de la 35 la sută la 70 la sută. Centrul de Cercetări Strategice, din Moscova, afirmă că, din 2006 și până în 2016, cota întreprinderilor de stat a sporit doar de la 39 la sută la 46 la sută, în timp ce din evaluările institutului de profil din cadrul Academiei de Științe reiese că, între 2000 și 2017, ea ar fi crescut de la 31 la sută, la 43,8 la sută (vezi „Kommersant”, nr. 41, din 11 martie 2019).

Revolta Vestelor Galbene anunță transformarea modelului democratic occidental

Acum câteva săptămâni am fost în Franța și am avut ocazia să observ ca trecător reprezentanți ai Vestelor Galbene. Am văzut oameni în mare parte simpli, presați de grija zilei de mâine, dornici să muncească și să-și câștige mai bine existența la ei acasă, așa cum sunt foarte mulți români. I-am văzut la intersecțiile drumurilor, la barierele de la autostrăzi, în piețele publice… Am văzut oameni care nu mai au nimic de pierdut, determinați să lupte pentru o viață mai bună și să facă Revoluție.
Dar ce oameni îmbracă vestele galbene? Ce-și doresc ei? Ce patologii sociale se află în spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceză? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupă Vestele Galbene? Cum au răspuns autoritățile (în special președintele Emmanuel Macron) noilor provocări? La aceste întrebări voi încerca să răspund în cele ce urmează.
Vestele Galbene, susținute de peste 50% din francezi, conform sondajelor, sunt oameni care în general au un patrimoniu și venituri mici. Dar, în mod neobișnuit, nu vizează prin revendicările lor patronii, marile companii, ci în special statul, președintele, guvernul, partidele politice. Practic, în loc să conteste inegalitățile create de piață, Vestele Galbene cer statului să ia măsuri pentru ca acestea să nu se agraveze.
Dar de ce am ajuns în fața unui astfel de fenomen? În primul rând pentru că Vestele Galbene sunt formate în majoritate din lucrători independenți, profesii liberale sau pensionari. Pe de altă parte, există în istoria Franței o tradiție republicană potrivit căreia statul trebuie să joace un rol important în reducerea inegalităților.

Nu mai vrem circ!

0

Anul show-ului politic debutează formal acum, în luna mai. Pe 26 mai europenii aleg membrii viitorului Europarlament. Cursa pentru „europene” nu este decât încălzirea partidelor românești pentru marea confruntare prezidențială din sfârșitul anului. Ne pregătim așadar să primim mult circ. Dar oamenii s-au săturat de circ și așteaptă mai mult rezultate și mai puțin spectacol, iar asta vine în totală contradicție cu comportamentul uzual al politicienilor în an electoral. Greu să arăți că peste tot curge lapte și miere când lumea se plânge de nevoi. Economia nu poate fi înșelată de simple butaforii electorale: nu poți picta străzi acolo unde nu sunt, nu poți vindeca oameni acolo unde nu sunt spitale, nu poți prezenta bunăstare acolo unde domnește sărăcia.

Banii se tem, iar businessul se rarefiază

Mediul de afaceri românesc începe să se rarefieze. Multe companii aleg să-și pună la „conservare” banii, din cauza impredictibilității cadrului de reglementare și a caracterului vulnerabil al economiei. Lipsesc investițiile consistente, deci lipsește încrederea în economie. Pe deasupra, instabilitatea fiscală sperie. Iar banii străini (dar și cei autohtoni) sunt extrem de fricoși. Se sperie și stau ascunși. Iar dacă banii stau ascunși, unele lanțuri comerciale se poticnesc, altele sunt lovite de insolvențe, iar multe firme pun pur și simplu lacătul pe ușă.
O analiză efectuată de Sierra Quadrant arăta că instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business. Sectorul construcțiilor a dat primul semne negative: scăderea cererii a dus la înghețarea multor investiții. Apoi, comerțul arată că se accentuează blocajul financiar.

 

Banii străini (dar și cei autohtoni) sunt extrem de fricoși, se sperie și stau ascunși.

Gripajul tinde să se extindă în sectorul IMM, care reprezintă peste 90% din economie. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în 2018 și-au suspendat activitatea peste 18.000 de firme, în creștere cu peste 10% față de anul anterior, iar circa 34.000 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost suspendate 1.664 de firme, iar alte 2.500 au fost dizolvate. În plus, numărul SRL-urilor nou înființate s-a redus cu peste 4.000 anul trecut, la 94.244, fapt care reflectă o descurajare a antreprenoriatului.
Potrivit PWC, la nivelul României, procentul respondenților care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la doar 32%, de la 38% anul trecut și 52% în 2017. În ceea ce privește evoluția afacerilor pe următorii trei ani, managerii sunt mai puțin încrezători, față de anul anterior, în privința perspectivelor de creștere a propriilor companii.
În România, mai puțin de un sfert dintre manageri sunt foarte încrezători în creșterea veniturilor propriilor organizații. Teama banilor este provocată deopotrivă de incertitudinea geopolitică și valul de populism, dar și de incoerența politicilor publice, de reglementarea excesivă, de infrastructura inadecvată și nu în ultimul rând de volatilitatea cursului valutar.

Romsilva: buget în creştere pentru investiţii

0

Bugetul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva aprobat de Executiv (2,44 miliarde lei – venituri, 2,35 miliarde lei – cheltuieli) are prevăzute sume mai mari alocate pentru investiții, comparativ cu anul trecut:

– pentru construirea și reabilitarea drumurilor forestiere – 155,12 milioane lei, creștere cu aproximativ 40%, pentru lucrări la 697 de obiective de investiții cu o lungime totală de 3093 km, din care 320 km drumuri noi

– pentru lucrările de regenerare a pădurilor – 192,48 milioane lei, creștere cu 15%, pentru regenerarea în cele două campanii de împăduriri a 12.615 ha fond forestier, din care 7935 ha prin regenerări naturale și 4680 ha prin regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, urmând a fi plantați peste 27 milioane de puieți forestieri; pentru lucrările de amenajare a pădurilor proprietatea publică a statului vor fi investite 32 milioane lei, iar pentru măsurile de protecție a pădurilor, alte 23 milioane lei.

Romsilva va investi din surse proprii 68 milioane lei în pepinierele silvice, centrele de producție, hergheliile de stat, amenajări vânătorești și piscicole, precum și achiziția de utilaje moderne, pentru sporirea gradului de mecanizare și a productivității muncii. Pentru administrarea celor 22 de parcuri naționale și naturale și a Muzeului Cinegetic al Carpaților „Posada”, va aloca un buget de 30 milioane lei. De la bugetul de stat, Romsilva beneficiază în acest an de alocarea a 33,28 milioane lei pentru înființarea de perdele forestiere de protecție. Până în prezent, au fost realizate lucrări de împăduriri pe o suprafață de peste 13 ha.

Conferința „Pădurile noastre, viitorul nostru”

0

Comisia Europeană a organizat la Bruxelles Conferința la nivel înalt cu tema „Pădurile noastre, viitorul nostru – gestionarea durabilă a pădurilor privind abordarea provocărilor societății”. Au fost dezbătute „provocările majore și oportunitățile cu care se confruntă pădurile și sectorul forestier în contextul revizuirii Strategiei Forestiere a Uniunii Europene și elaborării Concluziilor Consiliului asupra raportului elaborat de Comisia Europeană privind progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri O nouă strategie a Uniunii Europene pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier”.

România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru păduri Daniel-Constantin Coroamă (foto) din Ministerul Apelor şi Pădurilor. În contextul exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, secretarul de stat „a susținut poziția Uniunii Europene și a statelor membre cu privire la raportul elaborat de Comisia Europeană privind progresele înregistrate în implementarea Strategiei UE pentru păduri”. Oferind această informaţie, Ministerul Apelor şi Pădurilor subliniază că în intervenția sa din sesiunea de deschidere a conferinței (foto MAP), Daniel-Constantin Coroamă „a subliniat faptul că deși Uniunea Europeană dispune de o varietate de politici în domeniul forestier, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu face nicio referire la o politică forestieră comună a UE, iar responsabilitatea pentru păduri revine statelor membre, însă toate deciziile și politicile din domeniul forestier din UE trebuie să respecte principiul subsidiarității și competența statelor membre în acest domeniu. Totodată, secretarul de stat din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor a amintit aspectul care a fost subliniat de către Consiliul UE, potrivit căruia este necesară o disponibilitate continuă a finanțării, reducând în același timp sarcina administrativă pentru a promova în continuare gestionarea durabilă a pădurilor și rolul multifuncțional al acestora ca principii directoare. De asemenea, demnitarul român a făcut referire la importanța pădurilor în contextul atenuării schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, pentru combaterea deșertificării și pentru tranziția necesară către o bioeconomie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Implementarea actualei Strategii Forestiere a Uniunii Europene pentru perioada 2018-2020, cât și viitoarea strategie după 2020 trebuie să asigure sinergia tuturor abordărilor sectoriale, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale și urbane, protejând în același timp biodiversitatea și asigurând furnizarea de servicii ecosistemice”.

 

ICR Stockholm: „Europa – moştenirea umaniştilor“

0

În contextul deținerii de către România a președinției prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, Institutul Cultural Român (ICR) Stockholm, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Suediei și rețeaua EUNIC Stockholm, prezintă expoziţia „Europa – moştenirea umaniştilor“, la Casa Uniunii Europene din Stockholm (Europahuset). Evenimentul inaugural are loc la 7 mai, deschis de ambasadorul României în Regatul Suediei, Iulian Buga şi urmat de o recepție oferită de Ambasada României și Ambasada Republicii Cehia la Stockholm.

Expoziţia evidenţiază „importanța valorii umanismului raportată la societatea actuală și la idealurile comune ale Uniunii Europene, precum și cea a promovării principiilor fundamentale ale egalității, libertății, democrației, demnității umane, dreptății și solidarității pentru succesul proiectului european”. În ansamblu, proiectul – organizat în parteneriat cu Universitatea din Viena, Academia Austriacă de Științe și Reprezentanța Comisiei Europene la Stockholm – ilustrează figuri reprezentative ale umanismului european. Potrivit caracterizării oferite de organizatori, „20 de țări prezintă pe panouri de mari dimensiuni câte două personalități care au trăit între secolele al XV-lea și al XVIII-lea și care au avut un rol determinant în evoluția Europei. La originea Europei de astăzi, a idealurilor Uniunii Europene, stau concepte şi valori născute în timpul Renașterii. Expoziția se axează pe rolul umaniștilor mai puțin cunoscuți, inclusiv al unor personalități feminine care au rămas în umbra marilor lor contemporani. Punctul central al expoziției este legătura directă cu Europa zilelor noastre, în special cu idealul Uniunii Europene. Totodată, problematici abordate încă din perioada umaniștilor, cum ar fi migrația, colaborarea și relațiile dintre națiuni, toleranța și egalitatea, sunt discutate în cadrul programului conex de evenimente”.

România îi evocă pe umaniştii transilvăneni Johannes Honterus (1498-1549) şi Nicolaus Olahus (1493-1568), prin prezentări realizate de acad. Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române şi Alexandru Simon – cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.

Evenimente conexe organizate la Stockholm, precum şi la biblioteci și universități din alte orașe suedeze vor cuprinde dezbateri pe teme precum colaborarea și relațiile dintre națiuni, fenomenul migraţiei, toleranța în societatea de azi, moştenirea culturală şi lingvistică. La 15 mai, Casa Uniunii Europene din Stockholm va găzdui o serie de dezbateri despre valorile umanismului raportate la societatea actuală și la idealurile comune ale Uniunii Europene, precum și o lectură publică de traduceri limba suedeză din operele umaniștilor prezentați în expoziție, susţinută de actori de la Teatrul Regal Dramaten din capitala Suediei; de asemenea, va fi prezentat filmul „Die Mitte/The Center” (Germania, 2004) și va fi oferită o recepție oficială.

 

Şase medalii olimpice la chimie pentru România

0

România a obţinut trei medalii de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz, la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. I. Mendeleev”, Sankt Petersburg, ediţia 53.

Medaliaţii sunt:

– aur – Emeric Claudiu Ardelean (Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare), Ana Florescu-Ciobotaru și Mircea Raul Bodrogean (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti)

– argint – Teodora Stan (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Tudor Lile (Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad)

– bronz – Sandra Saade (Colegiul Naţional din Iaşi).

Lotul olimpic de chimie al României a fost coordonat și însoțit prof. Daniela Bogdan şi prof. Mihaela Matache. Competiţia constă în trei probe (două teoretice şi una practică/experimentală), din chimie fizică, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie analitică. La ediția din acest an au participat 152 de elevi din 28 de ţări.

La întoarcerea în ţară, laureaţii au fost întâmpinat și felicitaţi de ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu (foto).

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

0

De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult.

Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională.

Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:

  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;

La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul.

La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.

Dosarul de înscriere va cuprinde:

  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.

Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu.

Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști.

Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190.

Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

0
  • Acționarii Electrica SA au aprobat un dividend brut pe acțiune în valoare de 0,73 RON, data plății fiind 24 iunie 2019
  • Bugetul de venituri și cheltuieli aferent exercițiului financiar 2019 și situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2018, atât la nivel consolidat, cât și la nivel individual, au fost aprobate în cadrul AGOA

 

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) Electrica SA, legal și statutar întrunită în data de 25 aprilie 2019, a aprobat, cu majoritatea voturilor exprimate, propunerea Consiliului de Administrație privind repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2018. Valorea totală a dividendelor brute va fi în sumă de 247.506.015 RON, valoarea dividendului brut pe acțiune în valoare de 0,73 RON, iar data plății dividendelor 24 iunie 2019.

 

De asemenea, acționarii prezenți, reprezentați sau care au votat prin corespondență au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli aferent exercițiului financiar 2019 și situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2018, atât la nivel consolidat, cât și la nivel individual. A fost aprobată descărcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Administrație al Electrica pentru exercițiul financiar 2018.

 

Acționarii Electrica SA au respins propunerea de modificare a Politicii de Remunerare a membrilor Consiliului de Administrație al Electrica, precum și forma propusă a contractului de mandat pentru membrii Consiliului de Administrație. Totodată, a fost respinsă propunerea de modificare a limitelor de remunerație pentru directorii executivi ai companiei.

A fost stabilită data de 7 iunie 2019 ca dată de înregistrare, dată la care va avea loc identificarea acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele AGOA Electrica, inclusiv dreptul de a beneficia de dividende. Acționarii au stabilit 6 iunie 2019 ca ex date, dată de la care instrumentele financiare se tranzacționează fără drepturile care derivă din AGOA Electrica. Acționarii au fost informați cu privire la prescrierea dreptului la dividendele aferente anului 2014, conform legii.

La sedința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Electrica SA au participat personal, prin reprezentant sau au votat prin corespondență acționarii înscriși în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central la data de 27 martie 2019, stabilită ca dată de referință, cvorumul fiind de 73,46% din totalul drepturilor de vot și de 72,00 % din capitalul social al societății.

 

Electrica SA informează acţionarii, investitorii şi publicul că raportul anual aferent anului 2018 va fi disponibil începând cu data de 30 aprilie 2019.

 

 

Număr record de antreprenori în România

0

Numărul de asociați şi acționari ai firmelor din România active din punct de vedere juridic a ajuns la un maxim istoric la începutul anului 2019, respectiv la un număr de peste 1,38 milioane de antreprenori, conform datelor Hotnews.ro.

De asemenea, din analiza datelor, reiese că începutul anului 2019 reprezintă perioada cu cel mai mare număr de asociați/ acționari în cadrul firmelor din România active din punct de vedere juridic, în creștere cu aprox. 20.000 de antreprenori/antreprenoare față de luna decembrie 2018.

În același timp, numărul de profesioniști (inclusiv PFA și societăți comerciale) care au fost dizolvați, radiați sau suspendați a scăzut în perioada ianuarie – februarie 2019 în comparatie cu aceeași perioadă a anului 2018, înregistrându-se diferențe procentuale de peste 25%, conform sursei citate.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,38%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,38%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, potrivit datelor News.ro.

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a scăzut de la 3,43% la 3,42%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Casa pasivă Over4 se deschide pentru public

0

România va participa la ediţia din acest an a celei mai importante competiții internaționale de case solare la nivel european Solar Decathlon Europe (iulie, în Ungaria) cu casa pasivă Over4. Este o construcţie „eficientă energetic, sustenabilă și accesibilă financiar”, adică „produce de 3 ori mai multă energie decât consumă și va fi certificată cu standardul Passive House, cel mai exigent standard de eficiență energetică din lume”, după cum o caracterizează proiectanţii şi realizatorii ei, echipa Over4, ONG fondat de Universitatea Tehnică de Construcții din București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, inclusiv pentru proiecte cu impact pozitiv din punct de vedere educațional și din punctul de vedere al cercetării și dezvoltării în domeniul construcțiilor sustenabile și eficiente energetic. Echipa este multidisciplinară, formată din peste 50 de studenți voluntari, din 5 domenii profesionale. Cofondator al proiectului şi responsabil în privinţa parteneriatelor, Daniel Butucel subliniază: „Considerăm că tot efortul depus în ultimul an și jumătate se încununează cu rezultatul mult așteptat: un prototip inovator de locuință sustenabilă care răspunde tutor cerințelor de confort, eficiență energetică și nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. Mulțumim universităților partenere, celor peste 50 de tineri pasionați implicați până în prezent și celor peste 40 de parteneri cu sprijinul cărora am ajuns până în acest punct. Suntem și mai motivați să ținem steagul României pe podiumul competiției din Ungaria și pentru asta căutăm parteneri cu care să asigurăm restul de 40% din bugetul total al proiectului.”

Până să fie transportată și construită la locul competiţiei, casa trebuie asamblată și deschisă publicului, aşa cum prevede regulamentulul. Deschiderea va fi la 15 mai, pe situl de la intersecția dintre Bulevardul Unirii și strada Nerva Traian. Timp de 30 zile, casa va putea să fie vizitată de „toți cei interesați de domeniul construcțiilor sustenabile, mai ales cei care vor să-și construiască sau achiziționeze o locuință, întrucât casa Over4 este un exemplu practic care răspunde nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. De asemenea, cei interesați să afle mai multe detalii despre procesul de construcție a casei sunt invitați pe situl de construcție unde sunt așteptați de voluntarii proiectului pentru discuții tehnice”.

Noi acţiuni de plantare

0

Între acţiunile de plantare din această perioadă, se regăseşte şi cea desfăşurată de CTP, dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale. De sărbătoarea Floriilor, angajați ai CTP împreună cu copii de la Școala Gimnazială din Bolintin-Deal au plantat 120 sălcii, care vor deveni habitat pentru păsări, în parcul industrial CTPark Bucharest West. A fost încă o acțiune de responsabilitate socială pe care CTP le derulează consecvent. Pentru copii, a fost şi o adevărată lecţie despre natură, grija față de mediu, de comunitatea în care locuiesc. În acelaşi spirit educativ, ei au primit din partea organizatorilor câte un rucsac cu mai multe instrumente ecologice de folosit în drumeții: lanternă fără baterii (cu dinam), lupă, busolă, termometru, fluier.

Evidenţiind rostul acţiunii, Ana Dumitrache, Country Head, CTP Romania, explică: „Parcul industrial CTPark Bucharest West se află, pe de o parte, în apropierea autostrăzii A1, o zonă cu foarte mult trafic auto, dar și în apropierea comunităților. Noi ne dorim să minimizăm  impactul negativ asupra naturii și să maximizăm beneficiile aduse comunității atât din interiorul parcului, cât și din imediata vecinătate a acestuia, oferindu-le oamenilor un mediu de viață sănătos. Planul nostru este să plantăm cât mai mulți copaci, arbuști și vegetație specifice zonei, care să poată prelua poluarea cauzată de trafic și să creeze un mediu optim pentru dezvoltarea florei și faunei”.

Clădirile din CTPark Bucharest West sunt în curs de certificare BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), cea mai utilizată „metodă de evaluare a performanței ecologice a construcțiilor și a impactului acestora asupra mediului”.

Eveniment caritabil Mogoșoaia ClasicFest

0

Ciclul de spectacole caritabile din cadrul evenimentului Mogoșoaia ClasicFest, ediția a VIII-a – cu donații destinate campaniei „Viitorul artei”, având ca scop sprijinirea tinerilor muzicieni foarte valoroși – continuă duminică 5 mai 2019 la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, în Sala Scoarțelor, prin două recitaluri: pianista Mădălina Pașol – de la ora 17, cu un omagiu adus lui Dinu Lipatti, prin interpretarea lucrărilor din ultimul recital al marelui pianist, din 16 septembrie 1950, de la Besançon, cu lucrări de Mozart, Schubert, Chopin, Bach; duo Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ – de la ora 18, cu un moment de „arheologie sonoră”, muzică din secolele XIII- XVII interpretată la theorbe, compusă de Francesco Landini, Giovanni Zamboni-Romano, Adam Falkenhagen, Valentinus Bakfark, Georg Friedrich Haende, Giovanni Girolamo Kapsberger.

Accesul la concerte se face în baza rezervării biletelor de intrare în muzeu (6 lei), pe adresa: asociatiaprovalores@gmail.com.                        

Duminică 12 mai 2019, ora 17, Mogoșoaia ClasicFest oferă recitalurile susţinute de Trio Equilibrium – pian la 6 mâini; Horia Mihail – „Pianul călător”.

Organizatorii festivalului sunt Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului și Asociaţia Culturală „Pro Valores”.

Rectorul Universității din București, prof. Mircea Dumitru, președinte al Asociației Universităților Balcanice

0

Profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, este noul președinte al Asociației Universităților Balcanice/ Balkan Universities Association – BUA, votat în unanimitate de adunarea generală reunită la Salonic (16-18 aprilie 2019). Universitatea bucureşteană a fost reprezentată de asemenea de prorectorii prof. univ. dr. Liviu Papadima și conf. univ. dr. Sorin Costreie.

Consiliul director al BUADin consiliul director al BUA mai fac parte fostul președinte al asociației, profesorul Leonidas Mitkas – rectorul Universității „Aristotel” din Salonic (Grecia), profesorul Erhan Tabakoğlu – rectorul Universității „Trakia” din Edirne (Turcia), profesorul Damir Boras – rectorul Universității din Zagreb, profesoara Nermina Hadžigrahić – rectorul Universității din Tuzla (Bosnia-Herțegovina).

BUA include aproximativ 80 de universități din Grecia, Bulgaria, Turcia, Albania, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Serbia, România şi „își propune să contribuie la consolidarea procesului de pace și de stabilitate în Balcani prin dezvoltarea relațiilor bi- și multilaterale de conlucrare și colaborare academică și științifică între universitățile membre”. În acest sens, profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, subliniază: „Colaborarea în domeniul cercetării științifice și a activităților didactice a devenit cu atât mai necesară cu cât societatea, în general, și comunitățile din zona Balcanilor, în particular, se confruntă cu noi provocări datorate unei dinamici tot mai accelerate a globalizării traduse, în democratizarea cunoașterii și într-o mobilitate din ce în ce mai mare a studenților. În acest context, misiunea BUA este de a aduce la masa dialogului reprezentanți ai universităților din zonă, reprezentanți ai studenților, ai decidenților, ai mediului de afaceri pentru ca, împreună, să consolidăm în Balcani universități puternice și atractive pentru țările noastre și pentru studenții internaționali”.

Universitatea din București îşi reafirmă susținerea candidaturii „altor universități importante din România pentru a deveni membre ale BUA în speranța că instituțiile de învățământ superior din România pot contribui substanțial și activ la dezvoltarea cercetării științifice și a educației de calitate în această zonă”. Universitatea din București este membră activă a unor organizații academice internaționale, precum CIVIS – European Civic University, UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, Black Sea University Association, EUA – European University Association și Silk Road University Network.

 

Barometrul industriei din România, martie 2019

0

Barometrul asupra industriei din România, realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu, director general) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management şi conf. univ. dr. Lucian Anghel), arată „uşoară îmbunătăţire în martie, dar indicatorii sugerează creştere slabă în continuare:

Producţia – Volumul producţiei a urcat de la 55 în februarie la 63 în martie. Creşterea s-a înscris în limitele obişnuite ale fluctuaţiilor activităţii anuale din ultimii doi ani. Stocurile au reînceput să se umple, iar nivelul indicatorului a ajuns la 49, cu un punct sub zona de expansiune. Comenzile neexecutate au crescut foarte puţin de la 41 la 43 în interiorul zonei de contracţie, ceea ce arată că volumul activităţii se află sub potenţialul capacităţii industriale.

Cererea – Comenzile noi au crescut de la 56 în februarie la 61 în martie. Creşterea a fost însă mai mică decât în perioada similară din ultimii doi ani ceea ce semnalează slăbirea activităţii economice pe termen lung. Comenzile pentru export au stagnat. Indicatorul a urcat mai mult simbolic de la 54 la 55. De fapt, volumul comenzilor pentru export a scăzut constant în primul trimestru din ultimii 3 ani, de la 60 în 2017, la 57 în 2018 şi la 56 în 2019. Micşorarea sensibilă a exportului reprezintă un proces mai degrabă structural decât conjunctural. Importurile de materii prime arată o uşoară creştere de la 52 în februarie la 55 în martie, odată cu revenirea cererii pentru produse industriale.

Forţa de muncă – Numărul angajaţilor nu creşte în mod efectiv. Între februarie şi martie, la o mărire a indicatorului comenzilor cu 5 puncte si a volumului producţiei cu 8 puncte, indicatorul de ocupare a forţei de muncă a crescut cu numai 1 punct, de la 50 la 51. Politica de angajări ultra-rezervată arată că managerii nu sunt convinşi că fluxul comenzilor şi producţia vor creşte în continuare.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie au coborât de la 72 în februarie la 70 în martie, dar în acest domeniu variaţiile lunare sunt mai puţin semnificative. Pe termen lung, costurile arată un nivel ridicat de rezistenţă la eroziune. În primul trimestru din 2017, media costurilor a fost 69, în 2018 a urcat la 72, iar în primul trimestru din 2019 s-a menţinut la 72. Preţurile încasate de firme au urcat de la 58 la 59, dar ar putea să crească mai substanţial, dacă se menţine cererea în lunile care vin.

Aşteptările – Aşteptările managerilor au scăzut constant de la o lună la alta. Indicatorul sintetic al încrederii a coborât de la 70 în ianuarie, la 68 în februarie şi la 65 în martie. Faptul că optimismul managerilor scade în pofida revenirii comenzilor şi a producţiei sugerează persistenţa unui puternic sentiment de incertitudine şi de teamă faţă de viitor”.

 

Marea Britanie, invitat de onoare la Bookfest

0

Salonul Internațional de Carte Bookfest îşi desfăşoară ediția 2019 în perioada 29 mai-2 iunie la Romexpo, în pavilionul B2. Invitat de onoare în acest an este Marea Britanie, prezenţa în sine fiind o sărbătoare, după cum apreciază Grigore Arsene, Președintele AER, organizatorul evenimentului: „Marea Britanie este piața de carte din Europa la care România este cel mai bine conectată, cel puțin dacă socotim producția de carte de după 1989. Este, așadar, evident de ce venirea Marii Britanii ca Invitat de Onoare la Bookfest este în sine o sărbătoare, pentru că publicul va avea acces direct la o cultură pe care editorii români au făcut deja eforturi susținute ca să o promoveze”.

Nigel Bellingham, directorul British Council România, subliniază: „Cultura şi literatura britanică a zilelor noastre sunt fundamental legate de intersecţia dintre idei şi identităţi diverse, ceea ce a definit un sector creativ puternic şi bine reprezentat în faţa publicului din întreaga lume. Dialogul cultural are o putere deosebită de a transgresa diferenţe sociale, culturale şi politice, aşa că programul Marii Britanii ca țară invitată de onoare a Bookfest va celebra diversitatea şi toleranţa, cu poveşti vii, variate, spuse prin literatură, dar şi alte medii artistice”.

Bookfest1

Participă zece autori britanici contemporani și un autor român stabilit în Marea Britanie:

Claire North – cu volumele traduse la Editura Palladin (parte a Grupului Editorial ART) „Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August” (2017, traducere de Alexandra Fusoi) și „Atingerea” (2018, traducere de Ioana Tudor)

Sarah Perry – autoarea romanului apărut la Editura Nemira „Șarpele din Essex” (2018, traducere de Ioana Văcărescu), distins cu „Book of the Year” (British Book Awards)

Clare Mackintosh – autoarea bestsellerurilor apărute la Editura Trei „Te las să pleci” (2016, traducere de Liviu Szoke), „Te văd” (2017, traducere de Mihaela Ionescu), „Lasă-mă să mint” (2018, traducere de Mihaela Ionescu)

Ross Welford – al cărui volum „Călătorie în timp în compania unui hamster” este în curs de apariție la Editura Corint (traducere de Simona Neagu)

Nikita Lalwani – înscrisă în cursa pentru Man Booker Prize, prezentă la noi la Editura Rao cu romanul „Darul” (2008, traducere Andreea Ghierling)

Arabella McIntyre-Brown – cu aventura stabilirii în Transilvania descrisă în volumul „Din Liverpool în Carpați. Cum mi-am găsit fericirea în inima Transilvaniei” (2016, Editura ALL)

Mahsuda Snaith – a cărei cea mai nouă carte este „How to Find Home”, autoare caracterizată prin aceea că „explorează în scrierile sale viața de zi cu zi a celor defavorizați, fiind totodată angajată în numeroase proiecte sociale dedicate copiilor și tinerilor din familii defavorizate”

Fiona Mozley – una dintre cela mai cunoscute autoare de romane istorice, a cărei carte de debut, „Elmet”, a fost în 2017 finalistă la Man Booker Prize

Kirsty Logan – poetă, editoare, performer, critic literar, „writing mentor” și activistă LGBT

Neal Layton – autor și ilustrator, care va susține la Bookfest un atelier de ilustrație

Eugen-Ovidiu Chirovici – născut și afirmat ca scriitor în România, stabilit de aproape zece ani în Marea Britanie, „autor de thrillere este astăzi unul dintre cei mai de succes autori de origine română, cărțile sale ajungînd să fie traduse în peste 25 de limbi”.

Standul Marii Britanii, intitulat „Figures”, este conceput și realizat de arhitectul Johannes Bertleff și sculptorul Virgil Scripcariu; standul este cîștigătorul concursului de arhitectură lansat de British Council împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala București.

Detalii despre programul țării invitate, pe britishcouncil.ro/bookfest.

Acţiuni în folosul pădurii

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, a organizat ample acțiuni de igienizare pe raza ocoalelor silvice, marcând astfel Ziua Pământului (22 aprilie). În acelaşi timp, au continuat acţiunile la nivelulul conducerii Ministerului Apelor şi Pădurilor privind amenajări în beneficiul populaţiei şi al mediului. Tot în această perioadă, acţiuni destinte pădurii s-au făcut remarcate şi în mediul economic privat.

Dragoieni

Pădurea Drăgoieni (Gorj)

O acţiune de voluntariat a avut ca obiectiv ecologizarea pădurii Drăgoieni, din apropierea municipiului Târgu Jiu, judeţul Gorj. Au participat peste 400 de voluntari, între care 40 de copii de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg. Jiu, precum şi membri ai Asociației Cercetașilor Tradiționali Tg. Jiu, ai Consiliului Judeţean Gorj, ai Direcției Județene pentru Tineret și Sport Gorj, ai Direcției Silvice Gorj și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj. De asemenea, în acţiunea de ecologizare au fost angrenate oficialităţi ministeriale şi locale: Ioan Deneş – ministrul apelor şi pădurilor, Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Ovidiu Cârstoc – directorul Direcției Silvice Gorj, Victor Sandu – directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Marin Talău – directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu Craiova, Ion Călinoiu – șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, Ciprian Adrian Florescu – prefectul județului Gorj, Cosmin-Mihai Popescu – președintele Consiliului Județean Gorj.

Tot în judeţul Gorj, ministrul Ioan Deneş a inspectat obiectivele de investiții „Amenajare râu Gilort în zona localității Novaci, județul Gorj”, „Amenajare pârâu Câlnic în zona localității Prigoria, Zorlești și Călugareasa”, „Punerea în siguranță a prizei cu barare Rovinari”, a avut o întâlnire de lucru cu primari din judeţ şi a discutat la fața locului, cu reprezentanții autorităților locale și cu directorul Complexului Energetic Oltenia, situața juridică a zonei silvice din aria de exploatare a carierei Roșia.

În total, în județul Gorj, Ministerul Apelor şi Pădurilor alocă în acest an 8,32 milioane lei: 6,35 milioane de lei – pentru domeniul ape, 1,97 milioane de lei – pentru domeniul păduri, din care 1,8 milioane de lei, pentru lucrări de regenerare a pădurilor și 166 mii de lei, pentru investiții din fondul de accesibilizare.

Baneasa

Pădurea Băneasa (Bucureşti)

La acțiunea de igienizare a Pădurii Băneasa din București au participat Constantin-Bogdan Matei – ministrul tineretului și sportului, silvicultori din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și Direcției Silvice Ilfov, Alin Petrache – președintele Federației Române de Rugby, componenți ai echipei naționale de rugby, juniori ai unor cluburi sportive, elevi din licee cu profil sportiv. Ca şi alte acţiuni similare de igienizare a pădurilor și a zonelor limitrofe fondului forestier, şi aceasta este definită de Romsilva prin faptul că „se dorește a fi un semnal de alarmă, dar și un îndemn adresat amatorilor de drumeții în natură, pentru a fi mai responsabili și atenți cu natura, să nu arunce deșeuri în locurile de campare sau pe traseele turistice din păduri sau în parcurile naționale și naturale”.

Leroy Merlin

Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj)

O acțiune de responsabilitate socială (CSR) dedicată zonelor rurale a desfăşurat Leroy Merlin, liderul european al pieței de bricolaj, în lunile martie și aprilie. Au fost plantați peste 10.000 de salcâmi, stejari și ulmi în localitățile Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj). Au participat 200 de voluntari din echipele magazinelor și de la sediul companiei. Acţiunea a beneficiat de sprijinul asociațiilor „Se poate”, „Plantează în România”, „Plantăm fapte bune”. Mulțumindu-le asociaţiilor susţinătoare, Frederic Lamy, directorul general al Leroy Merlin România, subliniază: „Aceste acțiuni se înscriu în cadrul demersurilor noastre de a proteja patrimoniul forestier din România și de a continua să poziționăm compania noastră ca fiind un vector important în protejarea mediului înconjurător. Leroy Merlin România va accelera în perioada următoare acțiunile sale în domeniul Responsabilității Sociale”.

Rata de supraviețuire a puieților de salcâm plantați în acţiunea similară din primăvara trecută este de 95%. În contextul inițiativelor de CSR cu acelaşi profil dezvoltate de Leroy Merlin România, este de subliniat campania de reciclare a brazilor de Crăciun, participanţilor fiindu-le oferit un voucher de cumpărături de 25 de lei pentru fiecare brad returnat în magazin după perioada sărbătorilor de iarnă.

Daniel Apostol, FPPG: „A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională”

0

Daniel Apostol, FPPG: „A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională”

Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), ne-a acordat un interviu în cadrul primei ediții a evenimentului FORUMUL ENERGIEI, organizat de Financial Intelligence.

Citiți mai jos principalele declarații:

“Toate companiile care sunt implicate în dezvoltarea de proiecte de investiții la zăcămintele din subsolul Mării Negre au tot interesul să opereze cât mai curând posibil”.

“Orice program de investiții pus pe hold nu aduce niciun beneficiu investitorului, în primul rând, și, în al doilea rând, nu aduce niciun beneficiu țării ale cărei resurse naturale ar trebui să fie exploatate”.

“Din zona companiilor implicate în proiectele de la Marea Neagră avem, deocamdată, niște semnale de rezervă”.

“Noi, în FPPG, încă analizăm impactul posibil și impactul real al OUG 114”.

“Am făcut analize independente și am ajuns la sume consistente privind impactul, nu numai asupra industriei, dar și asupra bugetului. Taman invers decât ceea ce s-ar fi încercat prin această ordonanță – să sporească veniturile în zona bugetară”.

“Cel mai mare impact al OUG 114 va fi asupra investițiilor”.

“Proiectele de investiții sunt cele care au de suferit. Asta înseamnă că noi toți avem de suferit. Compania care a avut un program de investiții și îl blochează pierde și operațional, dar și din profitabilitate. Pe de altă parte, un program de investiții înseamnă și locuri de muncă create, și venituri pentru companie, dar și venituri bugetare”.

“A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională.”

“OUG 114 nu avea cum să fie elaborată altfel decât în lipsa unui studiu de impact și a unei judecăți așezate a ceea ce se dorește și ceea ce se va obține.”