LG dorește să lanseze în 2017 un televizor cu diagonala mare care să se încadreze perfect în sufragerie precum tapetul de pe perete. Noul televizor cu diagonala de 196 cm este incredibil de subțire și de ușor pentru dimensiunea sa, cântărind 12 kg, în condițiile în care televizoarele Smart similare ale Sony sau Samsung cântăresc în jur de 33 kg, respectiv 36 kg.
Tapet TV, marca LG
LI-FI, internet cu viteza luminii
WiFi, o utilitate pe care și copiii o consideră de nelipsit din orice casă, a împlinit 25 de ani de la lansare în septembrie anul trecut. Cum din ce în ce mai multe device-uri se conectează la internet zilnic – estimativ 50 de miliarde până în 2020, potrivit Cisco – viitorul WiFi depinde de reducerea cantității de energie pe care o consumă router-ele.
Microsoft scumpește tabletele în Marea Britanie
Microsoft a majorat prețul tabletelor Surface și Surface Book în Marea Britanie, cu mai mult de 15%, sau până la 400 lire sterline, pentru cele mai scumpe modele, din cauza scăderii lirei sterline post-referendumul Brexit. Majorarea vine în urma mișcărilor similare ale Sonos și Apple, care au crescut prețurile pentru computere, boxe și aplicații cu până la 25%, corelând cursul lirei cu cel al dolarului, informează publicația britanică The Guardian.
Drone: taxiuri în Dubai
De ce să rămâi blocat în trafic atunci când poți pur și simplu zbura deasupra lui? Cel puțin, aceasta se dorește în Dubai, cel mai mare oraș din Emirate, care și-a anunțat intenția de a elibera roiuri de EHang 184 „Vehicule zburătoare personale” – prezentate în premieră la ediția de anul trecut a CES, unde au uimit publicul. Dronele în regim de taxi ar asigura legături rapide, mai ales pentru cei care sunt nevoiți să se deplaseze cu feribotul. Primele taxiuri-drone ar putea intra în exploatare începând din luna iulie.
Încrederea directorilor de companii din Europa Centrală şi de Est crește în pofida noilor riscuri şi incertitudini
Directorii generali ai companiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) au exprimat un nivel ridicat de încredere în perspectivele de creștere pentru companiile lor, cât şi în cele pentru economia globală, asemenea colegilor lor de la nivel global, și au manifestat un angajament față de inovație, tehnologie și capital uman pentru a putea face față provocărilor mediului de afaceri actual.
Cel de-al 20-lea raport anual PwC CEO Survey a constatat că 38% dintre directorii executivi din regiune sunt foarte încrezători cu privire la perspectivele de creștere ale companiei lor pentru următoarele 12 luni, aceeași cifră înregistrându-se şi la nivel global, fiind în creștere față de valoarea de 37% înregistrată cu un an în urmă. 28% dintre directori sunt de părere că creșterea economică mondială va accelera, comparativ cu anul precedent, când 25% dintre executivi credeau asta la nivel regional şi 29% la nivel global.
Romsilva și-a depășit ținta de împădurire pe 2016
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva face o serie de precizări pornind de la Raportul Curții de Conturi privind activitatea Regiei pe anul 2015:
„Prin Raportul de control nr. 4719 și Decizia 13/2016, Curtea de Conturi a recomandat efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru identificarea, delimitarea și constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive, în pădurile proprietate privată pentru «circa 500.000 de hectare de pădure neadministrată forestier». Având în vedere că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, nu are atribuții în derularea acestei activități și nu deține informații despre suprafețele aflate în altă formă de proprietate decât cea a statului român și neadministrate forestier, s-a adresat autorității publice centrale care răspunde de silvicultură pentru obținerea acestor date și stabilirea unei modalități de aplicare a măsurilor recomandate de auditorii Curții de Conturi a României.
Până în prezent, solicitarea transmisă de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anul trecut nu a fost soluționată”.
Școala charter, un început pentru business high-tech
Școala charter e de fapt un concept, o alternativă educațională, nu o instituție. Este ceva ce se construiește după nevoie, după interes, după pasiune. Oamenii de business, în special cei din domenii ale tehnologiei de vârf, își pot forma astfel singuri salariații specializați. La fel, o cerință economică odată ce se prefigurează, își poate modela practicienii din timp. „Educația e obligatorie, școala, nu”, în sensul că nu contează instituția școlară ca loc, înscriere și frecventare, sintetizează conceptul inițiatoarea lui la noi, Adriana Brăescu, biolog specializat în neuroștiințe, care conduce Asociația „Re-Design”. L-a prezentat pe platforma laserului de la Măgurele, acolo unde infrastructura ELI-NP și proiectatul ecosistem inteligent Laser Valley – Land of Lights invită la investiții în business high-tech.
Naturevo: Rețete internaționale adaptate la condițiile din România
În contextul în care schimbările climatice afectează toate culturile, sub numeroase forme, dintre care cele mai evidente sunt arsurile solare, Naturevo a găsit soluții nu numai pentru tipul de sol românesc, ci și pentru bolile de care suferă plantele din cauza excesului de temperatură.
În portofoliul Naturevo se regăsesc produse la baza cărora stau rețete preluate și/sau dezvoltate care vin ca răspuns la condițiile de sol specifice României.
Dr. ing. Ioan Enoiu, administratorul Naturevo, spune că „schimbările climatice duc la pierderea a peste 30-40% din producția unor legume (ardei, tomate, castraveți, vinete) sau fructe (mere, prune, cireșe etc.)”. În acest sens, în cadrul companiei, a fost dezvoltată activitatea de cercetare-dezvoltare pentru selectarea și introducerea în programe a produselor care cresc randamentul de utilizare a nutrienților, reduc consumurile energetice și de apă, măresc rezistența plantelor la factorii de stres biotic și abiotic, precum și randamentul fotosintetic și de asimilare.
Statul pierde anual peste un miliard de euro din cauza pieței negre a băuturilor spirtoase
Spre deosebire de contrabanda cu țigări, care reprezintă sub 18% din totalul pieței, contrabanda cu băuturi spirtoase și evaziunea fiscală rezultată din existența acestei piețe negre sunt în mod inexplicabil ignorate de către autorități.
Se estimează că afacerile cu băuturi spirtoase derulate pe piața neagră au ajuns să reprezinte mai bine de 90% din totalul pieței, iar prejudiciul adus bugetului de stat prin neplata accizelor și a celorlalte taxe să depășească un miliard de euro anual.
Acest comerț nefiscalizat cu alcool se desfășoară prin târguri la tarabe improvizate, la marginea drumului, în piețe, găsindu-se oferte și pe internet. Astfel, în bufetele din mediul rural în special, se poate cumpăra cu nici doi lei „o sută de matrafox”, de regulă de proveniență necunoscută.
Autoritățile s-ar putea sesiza automat în astfel de situații, când prețul afișat este sub valoarea care rezultă din însumarea taxelor și impozitelor datorate statului și a costului de producție și distribuție și, de asemenea, când proveniența produsului nu este evidentă. Este cea mai bună dovadă a unei evaziuni fiscale practicate pe scară largă.
O idee asupra diferenței dintre cantitățile de alcool vândute legal și cele de contrabandă rezultă din studiul Organizației Mondiale a Sănătății, care plasează România pe un periculos loc cinci în topul mondial al țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Conform acestui studiu, un român, cu vârsta de peste 15 ani, bea 14,4 litri de alcool pur pe an, structura fiind de 8,2 litri de băuturi spirtoase și 6,2 litri de bere și vin.
Această cantitate trebuie considerată ca o valoare minimă, deoarece sociologii spun că tendința consumatorilor este de a-și subevalua numărul de pahare băute zilnic, atunci când sunt chestionați, iar cantitățile de băuturi neînregistrate în evidențele contabile sunt cu siguranță mai mari.
Paradoxul este că dacă OMS arată că în România consumul pe cap de locuitor a crescut de la 12,8 l alcool pur în perioada 2003-2005 la 14,4 l în perioada 2008 – 2010, oficial în 2016 s-a produs de 100 de ori mai puțin alcool etilic destinat producției de băuturi spirtoase decât se producea în anul 2000.
Iar anomaliile statistice continuă: dacă în 2000 erau înregistrate peste 20 de distilării cu capacități mari de producție, în prezent mai puțin de un sfert dintre acestea mai sunt funcționale. Se naște întrebarea legitimă dacă nu cumva, unele dintre cele declarate închise nu produc ilegal alcool.
În plus, la problema reală a alcoolismului în rândul românilor, se adaugă pericolul pentru sănătate generat de consumul chiar a unor cantități mici de băuturi spirtoase scăpate de orice control a materiilor prime utilizate sau a procesului de fabricație. În multe cazuri este utilizat alcool etilic industrial, nu obținut prin fermentație, arome, îndulcitori și coloranți, care pun în pericol sănătatea oamenilor.
De asemenea, instalațiile artizanale pentru producerea rachiurilor pot fi confecționate din materiale care contaminează produsul final, cu aceleași urmări nefaste pentru consumatori. Toate acestea adaugă, pe lângă neîncasările la buget, cheltuielile suplimentare pe care le suportă casele de sănătate.
Concurența neloială generată de evazioniști are un impact devastator asupra industriei care își desfășoară activitatea în conformitate cu cadrul legal și care, prin taxele și salariile pe care le plătește, contribuie la dezvoltarea economică.
O fabrică de acest tip este de multe ori cel mai important agent economic de pe raza a mai multor localități și care asigură venituri (direct sau indirect) pentru majoritatea locuitorilor. Mai mult chiar, se pierd locuri de muncă și în domeniile producătoare de materii prime pentru industria alcoolului, multe dintre acestea fiind importante pentru agricultura sau industria locală.
În România se colectează din accize aproximativ 20% din totalul veniturilor bugetare, mult sub procentajele realizate în țările învecinate. În Polonia, de exemplu, care are o populație dublă ca a noastră, se colectează anual două miliarde de euro din accize, incomparabil mai mult decât dublul realizat de România. Și trebuie ținut cont că în afară de acciză și TVA-ul pe respectiva acciză, bugetul este de văduvit și de TVA-ul plătit de consumatorul final. Practic, dacă s-ar lua în calcul toate taxele și impozitele de pe lanțul de producție și distribuție, suma colectată de stat s-ar dubla comparativ cu acciza.
În cazul contrabandei cu țigări, autoritățile statului consideră că un procentaj de 17-18% din totalul pieței este un nivel periculos care aduce grave prejudicii bugetului. „Contrabanda cu țigări aduce pierderi majore economiei naționale, iar bugetul consolidat al statului are de suferit”, se arată într-un comunicat al ANAF transmis presei pe 30 ianuarie 2017. În acest caz ANAF anunțat declanșarea acțiunilor de combatere a traficului ilicit cu țigarete și controale la birourile teritoriale vamale.
Astfel de măsuri nu se iau însă și pentru desființarea pieței negre a băuturilor alcoolice, care prejudiciază însă cel puțin la fel de mult bugetul de stat. Organizațiile patronale din domeniu se plâng de ani de zile de pierderile pe care trebuie să le suporte din acest motiv, dar autoritățile par a nu fi interesate de acest aspect.
Revista Economistul a solicitat și punctul de vedere al ANAF referitor la măsurile pe care le întreprinde în vederea eradicării pieței negre a băuturilor alcoolice. Răspunsul venit cu mare întârziere (cam trei săptămâni) nu conține elementul esențial, și anume estimarea valorii fraudei fiscale din acest domeniu: „Menționăm că Direcţia Generală a Vămilor nu deţine informaţii cu privire la ponderea produselor nefiscalizate din total piaţă a băuturilor alcoolice”, se menționează în răspuns.
De asemenea, ANAF precizează că nu este singura instituție abilitată în investigarea contrabandei cu băuturi alcoolice: „atribuţii în acest sens au şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul de Interne etc”. Acest lucru nu este contestat de nimeni, dar ne întrebăm de ce cele mai mediatizate cazuri sunt cele care țin care de contrabanda cu țigări. Și, de asemenea, este adevărat că Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului nu-și face deloc simțită activitatea pe această piață, care este dominată de produse contrafăcute și toxice, fie că sunt de contrabandă sau fabricate în țară în condiții insalubre.
Dar, chiar și în aceste condiții, „structurile de specialitate de la nivel regional şi central, coordonate de Direcţia Generală a Vămilor au efectuat un număr de 1927 de controale la agenţi economici care au derulat operaţiuni comerciale cu produse alcoolice, întocmind 585 de procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, suma totală a amenzilor fiind de 4.134.990 lei, confiscându-se în același timp și cantitatea de 56.931 de litri alcool etilic”, se mai arată în răspunsul ANAF transmis la solicitarea revistei Economistul.
În concluzie, intensificarea acestor controale nu ar fi decât o sursă pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat, ceea ce este de fapt și obiectivul ANAF. Iar producătorii locali, care își desfășoară legal activitatea, ar fi protejați de concurența complet neloială făcută de evazioniști.
La Forumul Economic de la Davos 2017, puternicii zilei s-au întrebat pe ce lume trăim
Forumul Economic de la Davos, care se întrunește anual a avut, în ianuarie 2017, a 47-a ediție. Participanții s-au întrebat la modul cel mai serios dacă nu trăim „într-o lume care se schimbă cu 180 de grade”.
Davos este, în fond, una între miile și miile de reuniuni internaționale care dezbat problemele comune ale lumii. Și totuși, Davos e o adunare oarecum diferită de altele, căci participanții sunt vârfuri sau persoane dintre cele mai influente în lumea politicii, afacerilor, antreprenoriatului etc. Participarea este de altfel în mod cert prohibitivă, chiar și din punct de vedere pecuniar, căci nu chiar oricine are putință să achite feluritele și ridicatele taxe de participare (iar aceasta este doar o condiție minimală). Nu se poate spune așadar că Davos ar fi un instrument întru totul corect pentru a lua pulsul lumii. Dar oricum, prin Davos putem avea măcar o idee despre ce îi preocupă pe mai marii și atotputernicii vremelnici ai clipei. În plus, mica și discreta stațiune turistică elvețiană care găzduiește, din 1971, acest conclav sui generis este un loc ideal pentru întâlniri, discuții, târguieli, înțelegeri între interlocutori care preferă să evite expunerea publică. Un asemenea cadru informal pentru contacte dintre cele mai insolite sau chiar senzaționaliste pentru presă este, într-un fel, și ONU, dar acolo sunt mult prea mulți ochi și prea multe urechi care-și câștigă pâinea din comunicare publică (sau… discrete). La Davos, cu o taxă de înscriere de 46.000 euro și o taxă anuală de participare de 165.000 euro, plus tarifele exorbitante ale hotelurilor și diverselor facilități și prestații, nici chiar publicațiile de senzație cele mai bine implantate în culisele lumii nu-și permit luxul de participare sau, mai mult de o singură dată, nu mai pot călca pe acolo. Este și motivul pentru care Forumul de la Davos nu este scutit de critici. Pentru că, spun cârtitorii săi, e de fapt vorba de o reuniune a celor bogați și puternici, a capitaliștilor, care are ca scop apărarea intereselor lor și gestionarea unor probleme de lobbying.
Leul și-a revenit în fața principalelor valute după sincopa înregistrată miercuri
Moneda națională a României s-a apreciat față de euro, dolarul american şi faţă de francul elveţian, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
De asemenea, cursul leului afișat joi de BNR era de 4,5456 lei pentru un euro, faţă de 4,5512 lei pentru ziua precedentă.
Dolarul american a scăzut la 4,3037 lei, după ce miercuri a valorat 4,3105 lei.
Leul românesc s-a apreciat și față de francul elveţian, acesta fiind evaluat la 4,2433 lei, în timp ce miercuri fusese cotat la 4,2541 lei.
Românii vor plăti mai mult pentru gaze din aprilie
Liberalizarea pieței gazelor de la 1 aprilie va majora prețurile cu 5-6% pentru consumatorii casnici, a declarat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), citat de Mediafax.
După 1 aprilie, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență 64/2016, va avea loc liberalizarea completă a pieței de gaze naturale. Havrileț a anunțat, în timpul unei conferințe organizată de Energy-Center.ro, că această măsură va conduce la o creștere a prețului între 3 și 4 lei pe metru cub.
„Nu va mai exista un preţ reglementat pentru producţia de gaze şi vor rămâne reglementate doar celelalte elemente ale preţului final: tarifele de reţea, de furnizare şi elementele care sunt considerate monopol natural”, a precizat președintele ANRE.
Totuși, consumatorii casnici vor fi protejați față de fluctuațiile majore de preț, contractele de furnizare pentru aceștia fiind încheiate pe un an de zile.
„Achiziţia gazelor pentru populaţie se va face pentru un an de zile, este aşa-numitul an gazier, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie-aprilie. Practic, furnizorii care sunt ataşaţi acestei pieţei vor cumpăra gaze la preţul de acum pentru un an întreg”, a adăugat Havrileţ, citat de Mediafax.
Universitatea din Bucureşti, cel mai bine clasată în top QS 2017 dintre universităţile româneşti
În topul QS – Quacquarelli Symonds pe 2016, care ierarhizează câteva zeci de mii de universităţi la nivel global pe domenii ale ştiinţei, Universitatea din București ocupă cele mai bune poziţii în ansamblu dintre instituţiile româneşti evaluate. Remarcabilă este intrarea în Top 151-200 mondial la domeniul lingvistică. În Top 351-400 mondial se situează în domeniul economie și econometrie. Poziţii în Top 500 mondial ocupă la ştiințe sociale şi management, ştiințele naturii (401-450), arte și ştiințe umaniste (451-500).
Pe ansamblu, Universitatea din București ocupă prima poziție QS dintre toate universităţile româneşti pentru 16 domenii de studiu diferite: limba și literatura engleză, lingvistică, limbi moderne, filozofie, inginerie-minerale, ştiințe biologice, farmacie și farmacologie, chimie, geografie, ştiințe ale mediului, matematică, ştiințe ale comunicării și media, sociologia dezvoltării, drept, sociologie, statistică și cercetare operațională.
Ce se întâmplă pe piaţa valutară? Cursul leu/euro a urcat la un maxim al ultimilor 4 ani
Cursul leu/euro anunţat miercuri de BNR a ajuns la maximul ultimilor patru ani, cu o cotaţie de 4,5512 lei, în creştere cu 0,33% faţă de sesiunea precedentă, cel mai mare nivel de la începutul anului 2017, potrivit Băncii Naţionale a României.
Cotația leului anunțată miercuri de BNR în raport cu euro a ajuns la valoarea maximă a ultimilor patru ani, de 4,5512 lei/euro. Creșterea față de ziua precedentă este de 0,33%, marți cursul leu/euro fiind stabilit la 4,53 lei.
Cursul leu/euro a început anul 2017 cu o valoare de 4,51 lei. De atunci cotația a fluctuat între 4,48 și 4,52 lei pentru un euro. Ultima oară când cursul leu/euro a depăşit pragul de 4,55 lei a fost pe 7 iunie 2013, când a atins o valoare de 4.5535.
De asemenea, dolarul s-a apreciat miercuri în fața leului cu 0,46%, depășind pragul de 4,31 lei/USD. În ultima conferință de presă, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că firmele românești se confruntă cu o majorare a prețurilor de producție în paralel cu reducerea prețurilor de consum, evoluție care „nu lasă loc” pentru aprecierea monedei naționale. Cu toate că Isărescu s-a ferit întotdeauna să facă predicții pe cursul de schimb, de această dată a lăsat de înțeles că leul nu poate decât să de deprecieze în viitor față de principalele valute.
Agenția Mediafax citează o analiză realizată de economiștii de la ING Bank, în care se arată că apetitul de cumpărare pentru perechea valutară EUR/RON nu a întâmpinat rezistență nici după anunțarea cursului de referință de către BNR, continuând să se deprecieze.
„Ne aşteptăm ca EUR/RON să se tranzacţioneze în intervalul 4,49-4,54 cel puţin pe parcursul primului semestru din 2017, dar credem că astăzi am putea vedea un test important privind dispoziţia BNR de a redesena limitele de variaţie. Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii. Astfel, BNR ar putea fi înclinată să mute zona de echilibru mai sus, poate către 4,5-4,6, într-o tentativă de a susţine gradual creşterea economică. Acest scenariu ar putea fi testat astăzi”, se arată în raportul ING.
În anul 2016 s-au construit cu 5.200 de locuințe mai multe decât în anul precedent
Numărul locuințelor construite în anul 2016 a crescut la 52.206, cu 5.222 mai multe faţă de 2015. Astfel, împărțite pe zone, în mediul urban s-a observat o creștere a ponderii de locuințe construite la 53,4%, în timp ce la nivel rural ponderea acestora a scăzut la 46,6% din total, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Împărțirea pe sursele de finanţare a locuinţelor finalizate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în 2016 a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291, precizează INS.
În trimestrul al patrulea din anul 2016, faţă de trimestrul al patrulea din anul precedent, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în cel rural a crescut cu 4,8%.
De asemenea în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, distribuția pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate arată faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din cele publice a crescut cu aproximativ 97 de locuinţe.
„Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni, se observă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72)”, se arată în comunicatul INS.
CNIPMMR – mediul de afaceri, dintr-o privire
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) sintetizează, prin vocile sale de referință, o imagine la zi și de perspectivă a mediului antreprenorial.
Un mandat ministerial concentrat
Florin Jianu enumeră acțiunile realizate în secvența de mandat ministerial pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat: scutirea de la plata impozitului pe profit a societăților și contribuabililor nou înființați cu activitate exclusiv de cercetare-dezvoltare-inovare; impozitare 1% pentru microîntreprinderile cu unu sau mai mulți salariați; modificarea încadrării în definiția microîntreprinderii prin majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro; înființarea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat, alcătuit din 67 de organizații (parteneri sociali, ONG din mediul de afaceri, camere de comerț și industrie, administrație publică centrală, autorități publice locale); eliminarea Formularului 088; programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat (maximum 50.000 lei de beneficiar, anual); programul „Start-up Nation – Romania” pentru stimularea înființării de noi IMM; norme pentru acordarea titlului de incubator de afaceri. În curs de realizare sunt Legea prevenției, înființarea unui departament pentru debirocratizare, procedurile de aprobare a programelor naționale de finanțare, regândirea schemelor de ajutoare de stat pentru mediul de afaceri, programul de garantarare a creditelor pentru IMM-uri. De perspectivă sunt normele de aplicare a legii parteneriatului public-privat, reglementarea liceelor de antreprenoriat, programul național de dezvoltare a antreprenoriatului, memorandumul „România profesională”.
Noua dezordine economică mondială
Veți afla din numărul de față că, pe termen scurt, economia lumii se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere și cu riscul unei mari instabilități financiare. Dar vestea rea abia urmează: pe termen lung, lumea s-ar putea confrunta cu o puternică amenințare a fragmentării sistemice și a proliferării de războaie economice și comerciale.
Pasul înapoi pe care cele mai puternice economii ale lumii îl fac acum din economia globală și din diverse aranjamente comerciale transoceanice alimentează și mai mult tezele care anunță destructurarea comerțului global și a sistemului financiar internațional din formele în care lumea s-a chinuit să le așeze de la Bretton Woods încoace.
Deglobalizarea devine un subiect mai fierbinte decât a fost globalizarea însăși, de altfel, proces pe care lumea nici nu a reușit încă să-l parcurgă până la capăt.
Liderii lumii – șefi de state sau de guverne, conducători militari sau dictatori, înalți prelați ai celor mai puternice religii, șefi ai instituțiilor financiare internaționale, oameni bogați peste imaginația muritorilor de rând, antreprenori de succes mondial, celebrități cu mare trecere în cancelariile occidentale, oameni influenți la nivel planetar – nu par să se mai regăsească deloc într-o ecuație stabilă, ci dimpotrivă: dezordinea a tot ceea ce știam ordonat în ultimii 70 de ani pare să fie cuvântul de ordine acum.
ECONOMISTUL vă oferă în ediția de față un cover story despre noua (dez)ordine (economică) mondială, despre controversata nouă Americă, despre faptul că la Davos liderii lumii s-au întâlnit ca să se întrebe reciproc încotro merge lumea, cu sau chiar fără ei, deși lumea însăși aștepta o viziune clară de la ei cu privire la viitorul comun.
Semnătura lui MOHAMED A. EL-ERIAN, fost Chairman al Consiliului pentru Dezvoltare Globală al președintelui Barack Obama, vine să completeze demersul editorial și să deschidă totodată o serie de articole ale unor mari gânditori și economiști ai lumii, publicate începând de acum exclusiv în România de către revista ECONOMISTUL .
E bine, cred, să fim mult mai atenți la cei care cu adevărat contează, să citim și să descifrăm idei de valoare, să înțelegem încotro merge lumea. În răstimp, liderii români (dacă putem însă să-i numim lideri) fac în continuare totul ca țara să fie defazată economic, politic, cultural și tehnologic față de restul lumii.
Lectură plăcută!
Eveniment ştiinţific la Universitatea „Hyperion”
La Universitatea „Hyperion” a fost lansată lucrarea „Procesarea semnalelor”, realizată de rectorul instituţiei, prof. univ. dr. Sever Spânulescu şi apărută la Editura „Victor”. Domeniul pe care îl reprezintă este caracterizat printr-o evoluție teoretică şi tehnologică rapidă, având totodată implicaţii economico-sociale complexe. Dincolo de aria ştiinţifică specializată pe care o acoperă prioritar (fizică, automatică, electrotehnică, electronică, tehnologia informaţiei), lucrarea poate genera conexiuni semnificative, o primă dovadă fiind reprezentarea la evenimentul lansării a unor domenii didactice şi de cercetare din Universitatea „Hyperion” precum ştiinţe economice, jurnalism, arte.
Costul cu forța de muncă a crescut cu 12,3% la finalul anului 2016. Imobiliare, sănătatea și învățământul, în topul majorărilor
Pe fondul majorărilor de salarii, costul orar cu forța de muncă a crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu 12,3%, față de perioada similară din 2015, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Cele mai mari creșteri în trimestrul IV 2016, față de același trimestru din 2015, după principalele activități economice, s-au înregistrat în tranzacţii imobiliare (29,36%), sănătate şi asistenţă social (22,21%) şi învăţământ (19,46%). Singura scădere a fost consemnată în domeniul intermedierilor financiare și asigurări (-1,55%).
Față de trimestrul precedent, în ultimul trimestru din 2016, indicatorul a crescut cu 3,2%, după un avans de 4,7% în trimestrul III şi de 5,9% în trimestrul II faţă de trimestrul I. Astfel, cele mai mari majorări au fost în sănătate (13%) și construcții (10,7%).
Salariul mediu net în luna decembrie 2016 a ajuns la 2.354 lei, în urcare cu 11,4% față de aceeași lună a anului trecut.
România, campioana UE: economia țării a crescut cu 4,8% anul trecut
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 4,8% în 2016 față de anul anterior, fiind estimat la 759,2 miliarde de lei în prețuri curente. Totodată, în trimestrul IV de anul trecut, valoarea PIB, în termeni reali, a avut un avans de 1,3% față de trimestrul anterior și de 4,7%, ca serie brută, față de același trimestru din 2015, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS).
Cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, toate sectoarele economiei și-au adus aportul la creșterea pib, contribuții mai importante având ramuri precum: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%).
Alte ramuri care au contribuit la creșterea PIB au fost activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8%, industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 1,7% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 10,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,3%.
Din datele prezentate de INS rezultă că în anul 2016, inclusiv în ultimul trimestru, dezvoltarea economiei s-a bazat în cea mai mare măsură pe consum, favorizat de reducerea TVA și de majorările salariale. Astfel, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, volumul cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a majorat cu 7,4%, cu o contribuție de 4,5% la creșterea PIB.
Totodată, consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a crescut cu 4,7%, însă contribuția la creșterea PIB a fost mult mai mică, de doar 0,4%.
„O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut‐o exportul net (‐0,8%), consecinţă a creşterii cu 7,6% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,3%”, se arată în comunicatul INS.
Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a stagnat faţă de 2015.
În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.
În 2015, agricultura a reprezentat 4,2% din PIB, industria – 23,8%, construcţiile – 5,8%, comerţul – 16,8%, sectorul de informatică şi comunicaţii – 5,1%, trazacţiile imobiliare – 8,5%, iar administraţia publică şi apărarea – 9,9%
Ionuț Dumitru: Guvernul va fi obligat la rectificare bugetară negativă, dacă deficitul nu se reduce în lunile următoare
Guvernul a greșit când a supraestimat încasările la bugetul de stat și a subestimat necesarul pentru plățile pe care le are de făcut, doar ținându-se cont de actele normative aprobate deja, fără să se ia în calcul promisiunile din programul anunțat de PSD, a declarat duminică președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru la digi24, citat de Agerpres.
După prima lună din an, veniturile bugetului general consolidat s-au situat la 19,2 miliarde lei (2,4% din PIB), în scădere cu 5,7% în termeni nominali față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Execuția bugetară a înregistrat un excedent de trei miliarde (0,37% din PIB), mai mic însă decât cel din aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB). Cea mai mare scădere s-a consemnat la încasările din TVA, care au fost cu aproape 25% mai mici decât în ianuarie 2016.
„E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin 2-3 luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare”, a subliniat Dumitru. Dificultatea respectării programului constă în faptul că s-a luat în calcul o creștere a veniturilor cu 14 – 15%, iar după prima lună este un minus de 5% la acest capitol, ceea ce crește foarte mult riscul pentru ca la sfârșitul anului, deficitul bugetar să fie mai mare de 3%.
Pentru a se încadra în limitele impuse, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă nu va alege să recurgă la „noi împrumuturi pe care le vor achita copiii și nepoții noștri”, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, nu investiții, a atras atenția președintele Consiliului Fiscal. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a mai adăugat Dumitru.
PSA achiziționează Opel cu 2,2 miliarde de euro
Producătorul auto PSA Peugeot Citroen a anunțat oficial preluarea subsidiarei europene a GM, Opel, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 2,2 miliarde de euro, transmite Reuters.
Fuziunea dintre cele două companii ar urma să genereze economii anuale de 1,7 miliarde de euro până în 2026. Se preconizează că Opel va realiza o marjă de profit de 2% până în 2020 și de 6% până în 2026, se arată în anunțul comun al GM și PSA transmis presei.
Asocierea dintre Opel și PSA creează al doilea mare producător auto din Europa, după grupul german Volkswagen, și înaintea alianței Renault-Nissan.
„Suntem încrezători că procesul de redresare a Opel/Vauxhall va accelera semnificativ cu sprijinul nostru”, a spus șeful PSA, Carlos Tavares.
În urma tranzacției, PSA va controla 16% din piața auto europeană, fiind depășit doar de grupul german Volkswagen, cu 24%. Noua asociere va putea produce cinci milioane de vehicule anual.
Guvernul francez deține deja 14% din Peugeot și are două locuri în Consiliul de Administrație, după ce a acordat un pachet de asistență financiară de trei miliarde de euro acum trei ani, pentru a salva compania de la faliment. Grupul chinez Dongfeng deține la rândul lui, 14% din acțiunile producătorului auto francez.
Editura Universităţii din Craiova, Premiul Educaţia la Târgul Gaudeamus
Caravana Gaudeamus 2017, organizată de Radio România, a făcut primul popas din acest an la Craiova. Evenimentele editoriale, expoziţionale, academice au angrenat, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, peste 13.000 de vizitatori.
Trofeul Gaudeamus a fost obţinut de Grupul Editorial „Art”, urmat de compania „Okian-Pearson” şi de Grupul Editorial „Corint”.
Cea mai râvnită carte a ediţiei a fost desemnată „Cartea oglinzilor” de Eugen Ovidiu Chirovici, Editura „Rao”.
Premiul Educaţia a revenit Editurii „Universitaria” Craiova – editura Universităţii din Craiova.
Trofeul Presei: cotidianul „Cuvântul libertăţii” şi postul TVR Craiova.
Premiul Miss Lectura: Loredana Nicola, Şcoala Postliceală „Christiana” din Craiova.
Concursul Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, finala zonală, organizată de Radio România Oltenia, Craiova: I – Ramona Iuliana Letchi, Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu”; II – Mirela Andreea Ştefan, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”; III – Marijana Zurkic, Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”.
Parteneriat între Politehnica Bucureşti şi Fokker Engineering
Universitatea Politehnica din Bucureşti şi compania olandeză Fokker Aerostructures, prin filiala sa din România, Fokker Engineering, au semnat un parteneriat strategic pentru „lărgirea ariei de cunoştinţe şi aprofundarea acestora în domeniul ingineriei aerospaţiale”, cu susţinere directă din partea Camerei de Comerţ România-Olanda. Beneficiar principal este Facultatea de Inginerie Aerospaţială.
Parteneriatul constă într-un pachet complet de module speciale de pregătire în domeniul ingineriei aeronautice, pe o durata a 10 săptămâni. Specialişti ai prestigioasei companii vor instrui, într-o primă etapă, 50 de studenţi din anii terminali. Ulterior, vor fi selectaţi 25 de studenţi care vor face stagiu de pregătire şi vor primi un atestat de absolvire care le va permite să se angajeze în orice companie la nivel global.
Semnarea parteneriatului – de către rectorul Politehnicii bucureştene, Mihnea Costoiu şi de către preşedintele Camerei de Comerţ România-Olanda, Sebastiaan van Hese, director general al Fokker Engineering România – a prilejuit un eveniment complex, onorat de ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România și Republica Moldova, Stella Ronner-Grubačić şi de prezenţa unor reprezentanţi ai companiilor ORTEC şi Philips, care şi-au propus să dezvolte în viitorul apropiat parteneriate cu Facultatea de Automatică, respectiv cu Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației.
Marea majoritate a românilor susțin libera circulație în UE
Aproximativ opt din 10 români susțin libera circulație a cetățenilor în interiorul Uniunii Europene, în scădere cu 3% față de 2015, arată Eurobarometrul Standard 86.
Aproximativ șase din 10 români sunt de acord cu o piață unică digitală. Un procentaj similar se declară de acord cu extinderea UE, dar și cu o politică comună europeană cu privire la migrație. Peste jumătate dintre români susțin o uniune economică și monetară europeană, conform aceluiași raport.
Doar jumătate dintre români considerau că situația financiară a propriei gospodării este mai bună față de media europeană de 68%. Comparativ cu începutul anului 2016, a crescut numărul românilor care prevăd o înrăutățire a situației lor economice în următorul an (de la 13% în primăvară, la 18% în toamnă).
Din punct de vedere al perspectivei înființării de noi locuri de muncă în următoarele 12 luni, românii sunt mai pesimiști decât în anul 2015, când un procent mai mare de cetățeni (28% în 2015, față de 21% în 2016) se așteptau ca situația locurilor de muncă din propria țară să se îmbunătățească.
De asemenea, la finalul anului 2016, aproximativ 55% dintre români sunt de acord cu introducerea monedei unice.
Cei ce au realizat studiul apreciază faptul că în ciuda atitudinii pozitive asupra liberei circulații a cetățenilor, părerile sunt împărțite în ceea ce privește aportul adus României de imigranții din afara Uniunii. Aproximativ 36% dintre români consideră că există un aport pozitiv al imigranților în general, în timp ce 57% nu sunt de acord cu această premisă. De asemenea, studiul mai arată că doi din cinci români consideră că măsurile pentru a combate imigrația ilegală a persoanelor din afara Uniunii ar trebui luate la nivel național.
Scumpirea carburanților a provocat creșterea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în luna ianuarie 2017
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în luna ianuarie a acestui an cu 6,4%, comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).
„Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, a înregistrat o creștere cu 6,4% ca urmare a creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+15,5%), vânzările de produse nealimentare (+5,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,6%)”, se arată în comunicat.
De asemenea, în serie ajustată volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (exceptând comerțul cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere cu 6,2%, ca urmare a creșterilor vânzărilor de produse nealimentare, produse alimentare, băuturi și tutun (în creștere cu 3%).
Comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, luna ianuarie 2017 a consemnat pe ansamblu o scădere cu 25%, ca urmare a reducerii vânzărilor de produse nealimentare (-32,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,4%) și al carburanților (-12,4%).
Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă a crescut totuși cu 0,2%, ca urmare a creșterii vânzărilor de carburanți (+8,8%) și produselor alimentare, băuturi și tutun (+2,0%), potrivit sursei citate.
Proiectul legii prevenţiei va intra săptămâna viitoare în dezbatere publică
Proiectul legii prevenţiei, care are în vedere faptul ca firmele să nu mai fie sancţionate imediat, ci să fie mai întâi consiliate de organele de control, va intra în consultare publică săptămâna viitoare, a spus Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Proiectul care va fi supus dezbaterii publice diferă față de cel anterior prin „extinderea ariei de aplicabilitate a legii către toate contravenţiile constatate de organismele cu atribuţii de control şi care pot impacta real mediul de afaceri”, a specificat Alexandru Petrescu, ministrul Mediului de Afaceri, în cadrul şedinţei de Guvern, de joi.
Rezultatul consultărilor avute de Alexandru Petrescu a fost structurarea legii pe două principii esenţiale, informează Mediafax.
În viziunea noului ministru, primul principiu constă într-o bune informări a agenţilor economici şi crearea cadrului optim de educare-informare a acestora prin mai multe instrumente
„Pentru aceasta se va realiza un portal unic care va conţine toate elementele referitoare la obligaţiile legale pe care agenţii economici le au în raport cu organismele de control”, a explicat Petrescu.
Al doilea principiu constă „în identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control. Aplicarea sancţiunii contravenţionale a avertismentului la prima abatere, fără alte sancţiuni complementare, dar cu o monitorizare riguroasă a planului de conformare”, a spus ministrul pentru mediul de afaceri.
Ținta noii legi va fi prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin elaborarea unui plan de conformare, care are în vedere acordarea unei perioade de timp contribuabilului, în care să aibă posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale.
Lucian Croitoru: Reducerea TVA în 2016 nu a creat perspectiva unei creșteri economice sustenabile
Efectele reducerii TVA din 2016 nu au fost bine evaluate, măsura a fost tardiva și nu a condus la o creștere economică sustenabilă, susține consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru.
Reducerea TVA a impulsionat creșterea consumului care a fost satisfăcut prin importuri suplimentare. Din acest motiv, Lucian Croitoru consideră că în final scăderea TVA va conduce la un efect contrar scopului inițial.
Consilierul guvernatorului BNR spune că este pentru prima dată după anii ’90 când s-a făcut o reducere a TVA concomitent cu creșterea cheltuielilor. Aceasta a produs un deficit și un șoc în societate. Motivarea celor care au inițiat această măsură au susținut se va obține accelerarea creșterii economice. Însă numeroși experți au atras atenția că astfel de măsuri, precum reducerea TVA, nu sunt sustenabile.
Teoria economică, arată Croitoru, spune că reducerea TVA trebuie să aibă un efect incert asupra prețurilor. Aceasta, deoarece, pe fondul relaxării fiscale, se mărește deficitul de cont curent, se apreciază moneda în termeni reali, crește producția, se măresc ratele dobânzilor.
„Dar la noi reducerea TVA a dus la reducerea prețurilor, a dus la acea deflație fără legătură cu cererea, o deflație falsă, a dus la o creștere a salariilor reale în economie și aceste salarii reale crescute au dus la un consum mai mare și la creșterea deficitului de cont curent. O parte din cererea noastră a fost plasată în străinătate, de aceea nu am văzut-o în prețuri”, a explicat Croitoru.
Introducerea unui asemenea șoc în economie (creșterea deficitului bugetar de la 0,8% din PIB la 2,8% în 2016) nu a fost oportună. Deoarece, anul trecut, România își atinsese potențialul de dezvoltare. Mai mult, Croitoru susține că majorările salariale au produs un mare dezavantaj producătorilor.
„După părerea mea, creșterea economică se va încetini în urma impulsului de atunci și, deci, acea măsură nestudiată nu a creat perspectiva unei creșteri economice așa cum se dorește”, a completat oficialul BNR.
Referitor la măsurile de protecție socială, oficialul citat nu le neagă necesitatea, însă susține că nu pot fi alimentate decât din creștere economică pe termen lung.
JTI România, Angajator de Top pentru a patra oară consecutiv
JTI România a fost certificată Angajator de Top, pentru al patrulea an consecutiv. Institutul Top Employers a evaluat compania pe baza mai multor criterii, cum ar fi: strategia talentelor, planificarea forței de muncă, programul de integrare a noilor angajați, cursurile de pregătire profesională, managementul performanței, dezvoltarea abilităților de leadership, dezvoltarea carierei, compensațiile și beneficiile, precum și cultura organizațională, se arată într-un comunicat al companiei transmis redacției noastre.
„Suntem o organizație dinamică, care activează într-un mediu de afaceri competitiv, dar și foarte reglementat. Pentru ca viitorul să ne găsească pregătiți, cu o companie performantă și solidă, investim strategic în dezvoltarea profesională a angajaților, asigurându-le în același timp starea de bine, prin programe „well-being”. Oamenii noștri au un simț puternic de apartenență la JTI și sunt mândri să lucreze în această companie. Dedicăm energie și muncă asiduă pregătirii liderilor de mâine, pe baza managementului eficient al performanței și a unui proces consistent de planificare a succesiunii. Recunoașterea acordată de Top Employers nu reprezintă doar un premiu. Este și o confirmare a eforturilor noastre și o obligație de a spori investițiile permanente și constante în oameni, în timp ce continuăm să construim JTI ca pe un loc de muncă ce reprezintă o sursă de inspirație și de satisfacții. Aceasta este, într-adevăr, cheia succesului în anii care urmează”, a declarat Magdalena Porowska, HR Director JTI România, Moldova & Bulgaria.
„JTI se bazează pe angajați pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri și are grijă de oamenii săi în toate cele 120 de țări în care compania este prezentă. În JTI, la nivel global, există un spirit extraordinar, bazat pe bun simț, diversitate, respect pentru oameni și pentru munca acestora. În România, JTI și-a început activitatea în 1993, fiind una dintre primele companii multinaționale înființate pe plan local. În prezent, avem aproximativ 1.000 de angajați în fabrică, în sediul central și în punctele de lucru din țară. Această certificare primită din partea Institutului Top Employers ar trebui să fie dedicată oamenilor noștri. Ei au creat cultura organizațională, prin intermediul valorilor după care se ghidează, valori care i-au condus la succes. Recunoașterea de către Top Employers reprezintă, de asemenea, încă o dovadă că vom continua să ne menținem angajamentul luat față de angajați, consumatori, față de societate și această țară”, a adăugat Mark Rock, General Manager JTI Romania, Moldova & Bulgaria.
JTI a fost certificată, de asemenea, ca Angajator de Top la nivel european, fiind recunoscute astfel condițiile excelente de lucru din cadrul celor 37 de sedii ale companiei și din fabricile aflate în 33 de țări din lumea întreagă. JTI are în total 26.000 de angajați și a creat peste 2.800 de noi locuri de muncă în 2016.
De asemenea, JTI a obținut din nou și certificarea ca Angajator de Top la nivel global în 2017, fiind unul dintre cei zece angajatori din lume recunoscuți pentru condițiile excepționale oferite angajaților, impunându-se ca lideri în domeniul resurselor umane. În plus, JTI se situează pe primul loc ca Angajator de Top în regiunile Orientul Mijlociu, Europa și Asia Pacific, iar sediul central al JTI, din Geneva, este recunoscut ca Angajatorul de Top numărul unu din Elveția, se mai arată în comunicat.
„Evoluția rezultatelor JTI de la an la an este impresionantă. Suntem încântați de dorința evidentă a JTI de a fi cel mai bun angajator pentru oamenii săi. Anul acesta, JTI a adus îmbunătățiri semnificative în privința cursurilor de pregătire profesională și practicilor privind dezvoltarea și integrarea angajaților”, a declarat David Plink, CEO al Top Employers Institute.
Cercetarea anuală la nivel internațional efectuată de Institutul Top Employers recunoaște cei mai buni angajatori din întreaga lume: cei care oferă condiții de lucru excelente pentru angajați, care susțin și dezvoltă talentele la toate nivelurile organizației și care fac tot posibilul să îmbunătățească permanent practicile în resurse umane.
Bugetul Ministerului Culturii, capabil să susţină dreptul de preempţiune al statului
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale deţine, pentru prima oară, resurse în buget care să-i permită exercitarea dreptului de preempţiune în cazul unor licitaţii cu valori de patrimoniu. Ministrul Ionuţ Vulpescu a anunţat că sunt prevăzuţi 10 milioane lei pentru participare la licitarea de bunuri imobiliare (clădiri, monumete etc.) şi 5 milioane lei pentru participare la licitarea de bunuri mobiliare (tablouri, sculpturi etc.).
O concretizare pentru care procedurile ministeriale sunt deja deschis vizează exercitarea dreptului de preempţiune de către stat în achiziţionarea ansamblului Brătianu „Vila Florica” din Ştefăneşti, judeţul Argeş.
În perspectiva centenarului Marii Uniri, ministrul Ionuţ Vulpescu a subliniat că toate casele care au legătură cu personalităţi participante la actul unirii vor beneficia de susţinere bugetară pentru repunerea în valoare.
Uşi deschise la UNATC
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” desfășoară în perioada 3-5 martie evenimentul „Uși deschise” (ediția a XXI-a), prin care îşi prezintă publicului larg şi potenţialilor parteneri şi candidaţi disponibilităţile academice, de creaţie şi cercetare, precum şi oferta educaţională.
După cum anunţă organizatorii, „cei pasionați de domeniul artistic sau curioși să afle cât mai multe din culisele facultăților de Teatru și Film pot să participe la ateliere și cursuri deschise de actorie, coregrafie, exerciții de regie-teatru, demonstrații de tehnică în mânuirea marionetei, cursuri interactive de scrimă, proiecții de film, workshop-uri de regie film și animație, expoziții de scenografie și întâlniri-dialog de teatrologie, management cultural și jurnalism teatral. Cu această ocazie, vor primi informații utile despre admitere și vor putea intra în dialog cu reputați profesori”.
De asemenea, în fiecare seară (ora 19), este programat câte un spectacol: „Ivanov” de A.P. Cehov, „Mizerabilii” de Victor Hugo, „Poveste furtunoasă” după I. L. Caragiale, „Frumoasa și bestia” după Jean-Marie Leprince de Beaumont.
Ușile se deschid vineri, 3 martie, ora 10, la sediul UNATC „I. L. Caragiale”, str. Matei Voievod, nr. 75-77, sector 2, București.
Programul evenimentului, pe www.unatc.ro, https://www.facebook.com/usideschiseofficialpage.
ECONOMISTUL este partener media.
Capitalul social al Fondului Proprietatea, redus cu peste 504 milioane lei
Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) Fondului Proprietatea a redus capitalul social cu aproximativ 503,7 milioane lei, la 5,239 miliarde lei, conform anunțului publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB).
În acest mod, a fost admisă amortizarea capitalului social subscris al Fondului Proprietatea de la circa 5,742 miliarde lei la 5,239 miliarde lei prin diminuarea valorii nominale a acțiunilor de la 0,57 lei la 0,52 lei.
„Reducerea este justificată de optimizarea capitalului social al Fondul Proprietatea, implicând restituirea către acționari a unei cote-părți din aporturi, proporțional cu participarea la capitalul social vărsat al Fondul. După reducere, capitalul social subscris al Fondul Proprietatea va avea valoarea de 5.238.521.987,92 lei, împărțit în 10.074.080.746 acțiuni ordinare, fiecare cu o valoare nominala de 0,52 lei”, potrivit comunicatului.
Totodată, s-a decis împuternicirea lui Grzegorz Maciej Konieczny, vicepreședinte executiv și manager de portofoliu la Fondul Proprietatea, de a semna hotărârile acționarilor, dar și forma modificată și actualizată a Actului Constitutiv, precum și orice alte documente ce au legătură cu acestea, pentru a îndeplini toate procedurile și formalitățile prevăzute de lege în scopul implementării hotărârilor acționarilor.
Pensia pentru persoanele asistate social a crescut cu 30% la 520 de lei
Pensia socială minimă garantată de stat a fost majorată la 520 lei de la 1 martie 2017, conform Ordonanței de Urgență nr. 2/2017, indemnizație de care vor beneficia peste un milion de persoane.
„Începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 520 lei”, se arată în OUG nr. 2/2017.
Documentul normativ ce are în vedere instituirea pensiei sociale minime garantate prevedea, începând cu 1 octombrie 2009, o indemnizație de 300 lei. Din anul 2010, nivelul pensiei sociale minime garantate se stabilește în fiecare an, prin intermediul legii bugetului de stat.
De asemenea, conform aceleiași OUG 2/2017, de la 1 iulie a.c. valoarea punctului de pensie se majorează cu 9%, la 1.000 lei.
Programul România Start-up Nation, în viziunea IMM-urilor
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de observații şi propuneri pe marginea proiectului hotărârii de guvern care va reglementa aplicarea OUG nr. 10/2017, referitoare la programul România Start-up Nation.
O propunere vizează „eliminarea distincției între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat și beneficiarii din fonduri europene”, cu argumentul că „alocarea între regiunile de dezvoltare și, implicit, între sursa de finanțare (buget de stat/fonduri europene) trebuie făcută de către administrator (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – MMACA), având în vedere criteriile de eligibilitate stabilite prin O.U.G. nr. 10/2017”.
De asemenea, este propusă menţionarea „doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creșterii atractivității acestuia pentru viitorii întreprinzători”, nu enumerarea, ca în cazul proiectelor europene, a cheltuielilor eligibile.
O altă solicitare priveşte „definirea clară a conceptului de cerere de plată. Cu alte cuvinte, care este mecanismul de plată de care beneficiază întreprinderile ce urmează a fi înființate (plată/avans, rambursare)?” În context, se cere includerea posibilității de acordare a unor sume în avans, „în temeiul art. 52, alin. 8 din Legea finanțelor publice (500/2002)”. Este solicitată şi evidențierea în textul reglementării a „modalității în care urmează a fi desfășurată evaluarea aplicațiilor depuse în cadrul platformei din site-ul www.aippimm.ro”, odată cu definirea duratei de implementare a proiectelor și cu prezentarea calendarului tuturor fazelor programului. Durata maximă de implementare a proiectelor este propusă a fi de 12 luni.
O propunere referitoare la grila de evaluare tehnică a criteriilor de eligibilitate este eliminarea punctării proiectelor pentru înființarea a două locuri de muncă, precum şi pentru faptul „că administratorul/asociatul nu va urma cursuri pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale/de managemenet de proiect”. În acelaşi timp, este propusă includerea de criterii privind „calitatea planului de afaceri depus (criterii referitoare la nivelul de justificare a cheltuielilor bugetate, caracterul inovativ al afacerii, acreditarea sistemului de management); nivelul previzionat/asumat al cifrei de afaceri nete pentru anul fiscal următor ultimei plăți, raportat la asistența financiară nerambursabilă”.
Târgul Gaudeamus la Craiova
Târgul de carte Gaudeamus îşi desfăşoară prima ediţie din acest an la Craiova, în perioada 1-5 martie, organizată de Radio România prin Centrul Cultural Media şi Radio România Oltenia – Craiova, findi găzduit de foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” (foto de la ediţia precedentă).
Prin acest eveniment, Caravana Gaudeamus porneşte din nou la drum, conform unei tradiţii care împlineşte 16 ani. Vor avea loc lansări editoriale, expoziţii, colectă de cărţi pentru comunităţi subfinanţate la capitolul achiziţii, tombolă, întâlnire cu laureaţi ai concursurilor ştiinţifice internaţionale, faza locală a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu” etc.
Veniturile bugetare ale lunii ianuarie 2017 au coborât cu 5,7%, comparativ cu aceeași lună din anul trecut
Veniturile la bugetul general au scăzut în luna ianuarie din acest an, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului general, cifrate la 19,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,4% din PIB-ul prognozat , au fost mai mici cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Încasările din TVA au scăzut cu 24,8%, fiind cea mai spectaculoasă reducere.
„În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016. De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 de milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde de lei”, conform Ministerului Finanțelor.
De asemenea, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la încasările din impozitul pe salarii și venit (+24,9%), impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale (+10,1%), venituri din capital (+63,9%) și la contribuțiile sociale (+9,4%).
Potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor, cheltuielile de personal au crescut cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului 2016, fiind cauzate de majorările salariale acordate în cea de a doua parte a anului 2016.
Cheltuielile cu bunuri si servicii s-au redus cu 7,4% față de anul precedent. Pe lângă asta, și cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul trecut cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, care a ajuns la 917,5 lei, precum și alte măsuri ce au fost luate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: expansiunea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social, precum și alte majorări de ajutoare sociale.
Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut la 1,69 milioane, în luna ianuarie
Numărul locuințelor cu asigurare obligatorie a crescut cu 6,13%, ajungând la 1,691 milioane în ianuarie a.c., față de 1,593 milioane de polițe PAD active în ianuarie 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
La sfârșitul anului trecut, erau active 1.703.047 polițe PAD, în timp ce la 31 decembrie 2015 erau active doar 1.590.954 polițe.
La sfârșitul lunii ianuarie 2017, aproximativ 75,1% dintre polițele active la nivel național figurau în mediul urban și 24,9% în mediul rural. În funcție de tipul de locuință, 92,2% din polițele PAD au în vedere locuințele de tip A (cele cu structura de rezistență din beton, metal sau lemn) și 7,8% locuințele de tip B (cele cu pereții exteriori din cărămidă nearsă sau material netratat termic sau chimic).
În funcție de regiuni, cele mai multe locuințe asigurate obligatoriu sunt prezente în regiunea Transilvania (20% din totalul lor), urmând București, Maramureș și Bucovina (3%).
Începând cu luna iulie, din anul 2010, PAID emite asigurările obligatorii pentru locuințe. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare în caz de catastrofe naturale, precum cutremure, inundații și alunecări de teren.
Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) și 10 euro în cazul locuințelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).
Romsilva păstrează în proprietatea statului încă 166.813 ha de pădure
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava. Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.
În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.
Economişti de top mondial, reuniţi la Universitatea de Vest din Timişoara
La Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), economişti de top din 12 țări au participat la o reuniune de lucru organizată de profesorii Departamentului Contabilitate din Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, în proiectul Erasmus+ „International Learning Platform for Accountancy”. Au fost reprezentate universități prestigioase la nivel mondial: University of Innsbruck, Austria; Friedrich Alexander University Erlangen Nürnberg, Germania; Vytauto Didziojo University Kaunas, Lituania; University of Kavala, Institute of Technology, Grecia; Bournemouth University, Marea Britanie; Politechnic of Porto, Portugalia; Corvinius University Budapesta, Ungaria; University of Vigo, Spania; University Bretagne-Sud Vannes, Franța; Southern Connecticut State University New Haven, SUA; University of Urbino, Italia; University of Luxemburg.
După cum îl caracterizează organizatorii, „proiectul este un demers realizat, pe o perioadă de trei ani, de universități membre ale Association des Formations Européennes à la Comptabilité et à l’Audit și implică dezvoltarea unor studii de caz integrate în domeniul standardelor internaționale de raportare financiară, analizei financiar-contabile, auditului financiar, eticii în contabilitate, responsabilității sociale a companiilor”.
În calitate de responsabil de proiect din partea UVT, prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget precizează: „Ulterior testării în cadrul a trei programe de studiu intensiv, cu participarea internațională a peste 200 studenți din cele 10 țări participante, plus Italia, Luxemburg și Statele Unite ale Americii (Budapesta-2015, Vannes-2016, Kavala-2017), studiile de caz vor fi disponibile pe o platformă online, a Universității din Innsbruck, pentru utilizare în cadrul actului de predare, în universități implicate. În toate cele patru arii dezvoltate prin proiect, cadrele didactice din Departamentul Contabilitate și Audit al UVT au avut contribuții atât în ceea ce privește construcția studiilor, dar și predarea în grupele internaționale de studenți”.
Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea (foto), conchide: „Universitatea depune eforturi constante de internaționalizare a activității sale, ceea ce presupune atât crearea de oferte de studiu competitive la nivel european, cât și intrarea în parteneriate din care noi și colegii noștri de peste graniță avem de învățat. Au fost prezenți la Timișoara specialiști din 12 universități, o șansă importantă pentru a obține noi perspective asupra domeniului contabilității, care apoi să se regăsească în programele noastre și în modalitatea de predare”.
Liderii Europei Centrale vor cere UE luarea unor măsuri contra companiilor care au standarde duble pentru produsele alimentare
Liderii politici din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia se vor întâlni în săptămână aceasta la Bratislava pentru a cere Uniunii Europene să acţioneze împotriva companiilor care produc alimente și includ ingrediente de calitate inferioară pentru produsele destinate statelor membre mai sărace, transmite Reuters.
Comisarul european Vytenis Andriukaitis a declarat recent că producătorii de produse alimentare nu pot fi obligați să nu-și adapteze produsele după gustul și puterea de cumpărare de pe diversele piețe. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă plângere la organizațiile de protecție a consumatorilor și să ceară o calitate uniformă, indiferent de țara în care sunt puse spre consum aceste produse.
În acest sens, companiile ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie să fie la curent cu această schimbare a compoziției fiecărui produs, a explicat comisarul.
Declarația acestuia vine după ce, marți, ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, a anunțat că țara sa va cere Uniunii Europene să interzică comercializarea produselor alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași companii care comercializează produse mai bune în Occident. „Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka.
Asociaţiile pentru protecția consumatorilor şi guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în produsele destinate Europei Centrale şi de Est decât cele incluse în produsele comercializate sub aceleaşi branduri în Germania şi Austria.
Ministrul ceh al agriculturii, a precizat că a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi gata până în luna iunie, urmând ca rezultatele acestui studiu să fie folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții.
„Obiectivul nostru principal este să schimbăm legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător și același ambalaj, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a spus Jurecka.
Pe ansamblu, prețul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în țara vecină, Germania. Această situație se datorează, printre altele, costurilor și standardele de viață locale mai mici, potrivit Eurostat.
Alimentele sunt în mare parte mai ieftine în Europa de Est decât în cea de Vest, dar mulţi cumpărători merg în Occident pentru a cumpăra produse de calitate mai bună.
Cumpărătorii de grâu își extind producția proprie
În ciuda faptului că la nivel mondial există deja o supraabundență de grâu, o mare parte din cumpărătorii de grâu ar putea să-și reducă achizițiile din străinătate, ceea ce va agrava și mai mult problema stocurilor care se află deja la un nivel record, conform Bloomberg.
Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) consideră că o serie de țări din Africa de Nord, precum Egiptul și Algeria, sunt dependente de importurile de grâu din străinătate pentru a hrăni populația.
„Comerțul mondial cu grâu stagnează și dacă vom avea recolte mai mari în Africa de Nord, aceasta va face și mai dificilă creșterea livrărilor țărilor producătoare. Prețurile vor trebui să mai scadă pentru a stimula cererea”, a declarat președintele AgResource, Dan Basse.
În funcție de prognozele meteo, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că perspectivele pentru recoltele de grâu din Africa de Nord sunt „bune spre excelente”. De asemenea, Departamentul american al Agriculturii este de părere că vremea umedă este favorabilă în Maroc, Algeria și Tunisia.
Se mai estimează și că majorarea randamentului la hectar va determina creșterea producției în perioada 2017-2018 până la 19,6 milioane tone. Această creștere ar putea afecta importurile, care vor scădea până la 27,6 milioane tone, de la un nivel record de 28,1 milioane tone anul trecut, estimează AgResource.
Cu toate acestea, Africa de Nord va rămâne dependentă de grâul importat. În medie, importurile asigură peste 40% din necesarul de grâu al Egiptului, cel mai mare importator mondial, și ale Marocului, în timp ce în cazul Tunisiei și Algeriei (al treilea importator mondial), dependența de importuri este de peste 60%, potrivit FAO.
„Importurile vor fi în continuare semnificative, iar impactul pentru aceste țări depinde nu doar de necesitățile interne, ci și de prețurile de pe piețele mondiale”, a declarat economistul FAO, Monika Tothova.
O mare parte a importatorilor de grâu a profitat de creșterea producției mondiale în ultimii ani, ceea ce va determina o creștere la un nivel record de 263 milioane tone în acest sezon, susține IGC. Cotațiile futures la grâu la bursa de la Chicago au scăzut la jumătate, de la un vârf de 9,47 dolari per bushel în 2012 la un minim de 3,86 dolari per bushel în luna august 2016.
Jean-Claude Junker susține teza unei Uniuni Europene cu mai multe viteze
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a pledat joi pentru existența unei Europe cu mai multe viteze, urmare a crizei care s-a produs după votul britanicilor de a părăsi UE, transmite France Presse.
„Vrem ca UE să avanseze? Și nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi?”, a întrebat retoric Juncker în cursul unei conferințe la Universitatea catolică francofonă din Louvain-la-Neuve (UCL), în apropiere de Bruxelles.
De asemenea, Juncker a vorbit în fața studenților de la facultatea de drept de la UCL, exprimându-și opinia despre faptul că trebuie să ne deosebim unii de alții: „Nu mai suntem la ora la care să ne imaginăm că vom putea face toți același lucru împreună”, a mai spus președintele CE în intervenția sa „Europa: o viziune a viitorului”.
Juncker nu i-a descurajat pe tineri să lucreze în echipă, dar este de părere că un număr mare de oameni nu este indicat să gândească la fel asupra aceluiași subiect de discuție: „Cei care sunt de acord să facă cele mai multe lucruri împreună, care se pun de acord asupra a ceea ce este esențial să facă, pot fi 15 sau 28″, a afirmat el, adăugând:”Și acest număr poate varia în funcție de un subiect sau altul”, apărare, politică economică, sau alte domenii.
„Cred că trebuie să ne imaginăm continentul în cercuri concentrice”, a explicat șeful Comisiei, exprimându-și dorința să existe „în jurul centrului Europei o orbită pe care să poată lua loc țările cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile celorlalte”. „Văd acolo Regatul Unit, de exemplu, Turcia și alte țări”, a concluzionat el.
Barometrul industrial IRSOP & SNSPA Facultatea de Management, ianuarie 2017
În ianuarie, activitatea din industrie a continuat să scadă – este ideea majoră a barometrului privind situaţia industriei în ianuarie 2017, realizat de IRSOP & SNSPA – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Management (coordonatori, dr. Petre Datculescu – director general al IRSOP Market Research & Consulting SRL, conf. univ. dr. Florina Pînzaru – decan, conf. univ. dr. Lucian Anghel), pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Barometru arată că „indicatorul pentru volumul producţiei a coborât la 35 de puncte faţă de 55 în noiembrie şi 42 în decembrie 2016. De două luni, activitatea se află sub 50 de puncte, în plină zonă de contracţie. Indicatorul pentru stocuri a scăzut şi el, de la 43 în decembrie la 39 în ianuarie, semn că vânzările din stocuri sunt mai mari decât rata de reumplere a stocurilor”.
Concomitent, semnalează aceeaşi cercetare, „din noiembrie până în ianuarie, indicatorul costurilor de producţie a crescut de la 58 la 65 de puncte, probabil datorită cheltuielilor cu energia. Acum indicatorul se află la nivelul cel mai ridicat din ultimele 27 de luni, iar procentul firmelor care raportează creşterea costului este de peste 5 ori mai mare decât procentul celor care semnalează scăderi. De obicei, creşterea costurilor timp de 3 luni consecutiv reprezintă un semnal timpuriu de inflaţie şi de transferare a costurilor asupra distribuţiei şi a cumpărătorilor. Cauza principală a declinului activităţii este scăderea continuă a cererii în ultimele 5 luni. Indicatorul pentru comenzi noi a coborât de la 60 de puncte în septembrie, la 35 în ianuarie. De două luni, cererea a scăzut sub pragul de 50 de puncte care desparte creşterea de contracţie”.
Totuşi, potrivit barometrului, „se observă o uşoară înviorare în segmentul exportatorilor. Indicatorul pentru comenzi la export a crescut de la 48 în decembrie la 53 în ianuarie. Importurile de materii prime şi materiale s-au mişcat şi ele puţin în sus, de la 50 la 51, pe fondul necesităţilor de producţie ale firmelor exportatoare”. Ca apreciere, subliniază autorii barometrului, „probabil că şi datorită exportatorilor, indicatorul pentru comenzi neexecutate a crescut de la 41 în decembrie la 53 în ianuarie. Dar când cererea în ansamblu scade persistent, o creştere temporară a comenzilor neexecutate poate semnala şi un deficit de capacitate, eventual din cauze sezoniere”.
Constatarea de ansamblu este că „procentul indicatorilor cu valori negative în totalul indicatorilor măsuraţi de barometru a scăzut de la 90% în decembrie la 65% în ianuarie. În pofida semnelor pozitive, un declin prelungit al activităţii, de două-trei luni, nu poate rămâne fără urmări. Ca efect direct, indicatorul pentru numărul de angajaţi a scăzut de la 51 în noiembrie, la 45 în decembrie şi la 43 în ianuarie. Firmele renunţă la o parte din salariaţi, deşi ritmul de disponibilizare a fost mai mic în ianuarie decât în decembrie. Scăderea ritmului de disponibilizare în condiţii de reducere a cererii semnalează că managerii ori se aşteaptă la repornirea activităţii, ori au posibilităţi mici să ajusteze forţa de muncă la circumstanţele economice.
Un alt efect al declinului ar putea fi resimţit la nivelul economiei. Este destul de probabil că reducerea activităţii ar putea afecta creşterea economică în 2017, dacă nu intervine o recuperare majoră în perioada următoare. În orice caz, managerii rămân încrezători. Indicatorul de optimism, calculat ca medie a speranţelor cumulate privind comenzile, producţia şi preţurile peste 6 luni a mai crescut puţin, de la 64 în decembrie la 67 în ianuarie. Aşteptările contează în economie. Încrederea poate să fie ea însăşi un factor de propulsare a redresării”.
În sfârşit, proiectele europene se depun electronic
În sfârşit, se pot depune online cereri pentru fonduri europene. Sistemul electronic MySMIS porneşte. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a lansat apelul de proiecte pe Axa 3 – „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”, P.I 3.1 – „Sprijinirea eficienței energetice”, Operaţiunea B – „Clădiri publice” în Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Pot să depună proiecte autorități publice centrale, autorități și instituții publice locale (UAT, comună, oraș, municipiu, județ, municipiul București, inclusiv sectoarele), Instituţia Prefectului, parteneriate între entitățile enumerate mai sus. Lucrările pentru care pot primi fonduri sunt de reabilitare termică a anvelopei (obligatorii); reabilitare termică a sistemului de încălzire, a sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu (panouri solare termice, panouri solare electrice etc.); instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior; reabilitare/modernizare a instalației de iluminat în clădiri; management energetic integrat pentru clădiri şi alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului. Clădirea trebuie să fi fost construită până la sfârşitul lui 1999, să aibă suprafaţa totală mai mare de 250 mp, să nu fie încadrată în gradul 1 sau 2 de risc seismic, să nu fie lăcaş de cult, monument istoric, spaţiu industrial. Primesc punctaj mai mare clădirile cu destinaţe medicală, socială, de învăţământ.
Contribuţia financiară a solicitantului: autorități și instituții publice locale – minimum 2% din totalul cheltuielilor eligibile; autorități publice centrale – minimum 20% din valoarea cheltuielilor eligibile, plus toate cheltuielile neeligibile pentru ambele categorii de solicitanţi.
Valoarea minimă eligibilă a proiectului trebuie să fie 100.000 euro, valoarea maximă eligibilă, 25 milioane euro, la cursul de 4,5172 lei/euro.
Un solicitant eligibil poate depune mai multe cereri de finanţare.
Cererile de finanţare/proiectele se depun din 28 februarie 2017, ora 10, până la 28 august 2017, ora 10, numai electronic, prin sistemul MySMIS.
Scandalul exportului de alimente de calitate inferioară în Europa de Est ia amploare
Cehia va solicita Uniunii Europene să interzică comercializarea produselor alimentare de calitate inferioară în estul Europei de către aceleași mărci care distribuie produse mai bune în Occident, a declarat marți ministrul Agriculturii de la Praga, Marian Jurecka, transmite Reuters.
Autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând mâncare de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive. „Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus Marian Jurecka.
Companiile pentru drepturile consumatorilor din Cehia se plâng de mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, însă până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face aceste observații, deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE, cât timp pe etichetă sunt trecute toate ingredientele.
Marian Jurecka, ministrul Agriculturii de la Praga, a cerut efectuarea unui studiu privind calitatea alimentelor, care va fi încheiat până în luna iunie. Concluziile acestui studiu, împreună cu cele din Slovacia și alte țări, vor fi folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor la nivelul UE. Este posibil ca în studiu să fie incluse și alte categorii de produse, precum detergenții.
În ansamblu, prețul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în Germania. Această situație se datorează, printre altele, costurilor și standardelor de viață locale mai mici, potrivit Eurostat.
De asemenea, ministrul ceh al Agriculturii susține că produsele trebuie să respecte aceleași standarde de calitate pe piața unică. „Dacă este o piață unică, atunci să avem acces la aceeași calitate a produselor, pentru toți consumatorii”, a spus Jurecka.
Dacia, pe locul trei în topul celor mai fiabile mașini din Marea Britanie
Lista celor mai bine cotate și fiabile mărci de automobile din Marea Britanie este dominată de producătorii de automobile japoneze , o surpriză fiind însă clasarea pe locul trei a mărcii Dacia. Acest lucru dovedește că reducerea costurilor nu înseamnă şi diminuarea fiabilităţii, se arată într-un articol publicat în revista Auto Express, preluat de Agerpres.
Anual, aproximativ 50.000 de automobiliști britanici participă la un sondaj derulat de Driver Power fiind rugați să dea note automobilelor lor în funcție de diferiți factori, inclusiv fiabilitatea.
În fruntea clasamentului se înscriu mărcile de automobile japoneze, precum Lexus, Toyota, Honda, Mazda, Suzuki și Subaru. Dacia se clasifică pe al treilea loc, după Lexus. „Simplicitatea și calitatea componentelor mecanice Renault par să fie la baza succesului produselor Dacia”, apreciază jurnaliștii de la Auto Express.
Cea mai mare suprindere pe piața de automobile, o constituie faptul că marca Tesla este considerată cea mai fiabilă marcă de automobile, în pofida faptului că producătorul american produce un număr relativ mic de automobile. Cu toate acestea este considerată cea mai fiabilă marcă deoarece este un automobil electric, cu o autonomie de aproximativ 300 de km. În schimb, pe ultimele poziții ale celor mai fiabile mărci de autoturisme se regăsesc Mini, Jeep, Land Rover, Volkswagen și Nissan.
Anul trecut, Dacia a vândut în total peste 584.000 de autovehicule și a atins un nou record pe piețele externe, cu mai mult de 545.000 de unități comercializate. Franța este prima destinație de export a Dacia, cu peste 112.000 de automobile vândute, reprezentând cea mai bună performanță înregistrată până acum.
În Marea Britanie, Dacia a vândut anul trecut 26.562 de unități, ceea ce situează Regatul Unit pe locul șapte în clasamentul piețelor externe ale mărcii, potrivit Agerpres.
Trafic aerian record pe cele două aeroporturi din București
Cele două mari aeroporturi din București, Henri Coandă și Băneasa, au înregistrat, în anul 2016, un număr record de 11 milioane de pasageri și 120.700 de aterizări și decolări, potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), emis miercuri.
La categoria aeroporturilor cu 5-10 milioane de pasageri pe an, Aeroportul Henri Coandă a avut o creștere anuală de 18,3% a traficului aerian în 2016, ocupând al patrulea loc la această categorie la nivel european.
La categoria sub cinci milioane de pasageri anual în anul 2016, se află Aeroportul Băneasa(cu o creștere de 121,8% a traficului aerian), ocupând al treilea loc după Oradea și Iași.
Dinamica numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu, depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european. Pe lângă acest fapt, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o expansiune masivă a numărului de mişcări de aeronave, depășind şi la acest capitol trendul european. Astfel, anul trecut, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, potrivit companiei (CNAB).
PIB-ul României a crescut cu 4,8% în 2016 față de 2015
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți, prima estimare (semnal) privind creșterea economiei de anul trecut cu 4,8% comparativ cu 2015.
„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul III 2016”, potrivit comunicatului INS.
Pentru acest an, cea mai optimistă estimare a creșterii PIB aparține Comisiei Naționale de Prognoză, de 5,2%, estimare pe care s-a bazat construcția bugetară pentru 2017. Însă prognozele pentru acest an ale celor mai importante instituții internaționale variază între 3,7% (Banca Mondială) și 4,4% (Comisia Europeană).
Comisia Europeană (CE) include România în cadrul economiilor cu cea mai rapidă dezvoltare din Uniunea Europeană, fiind susținută de relaxarea fiscală și de creșterile salariale.
Totodată, CE consideră că pe măsură ce PIB-ul real se va situa peste cel potențial, impactul reducerilor de taxe se va diminua, inflația va ieși din domeniul negativ în care s-a înscris anul trecut încă din acest an.
La nivelul UE, redresarea economică va continua în 2017 și 2018, așteptându-se ca economiile tuturor statelor membre să crească în această perioadă.
În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator, iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest. Se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă (2017: 1,5 %, 2018: 1,7 %) datorită performanțelor peste așteptări înregistrate în a doua jumătate a anului 2016 și a începutului destul de robust al anului 2017.
În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor (previziunile de toamnă: 2017: 1,6 %, 2018: 1,8 %).
Împrumuturi Erasmus pentru studii postuniversitare în Marea Britanie
Premieră pentru finanţarea studiilor postuniversitare în Marea Britanie: împrumutului în valoare de 10.000 lire, posibil a fi obţinut şi până în prezent de la guvernul britanic (pentru doi ani), i se poate adăuga de acum un împrumut Erasmus de 9300 lire, pentru un program de un an sau de 13.900 lire, pentru un program de doi ani.
Rambursarea împrumutului Erasmus are loc într-o perioadă de 6-10 ani, în timp ce împrumutul către statul britanic poate fi returnat doar în momentul în care se atinge un venit anual mai mare de 21.000 de lire, rata nedepășind 6% din venit.
Oferte concrete (inclusiv programe de master, tabere etc.) şi alte detalii din partea a o sută de instituţii din întreaga lume vor fi prezentate la târgul World Education Fair, organizat de consultantul educaţional IntegralEdu la București (hotel Radisson Blu, 18-19 februarie), Craiova (21 februarie), Constanța (23 februarie).
Au început înscrierile pentru târgul de mobilă BIFE-SIM
Au început înscrierile pentru Târgul internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii BIFE – SIM, Romexpo, 13-17 septembrie 2017. Evenimentul, de referinţă pentru piaţa de profil (va fi ediţia XXVI), este organizat de Romexpo în parteneriat strategic cu Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) şi Camerele de Comerţ şi Industrie din România (CCIR). Adresarea este către companii de profil din România şi din străinătate: producatori, importatori, distribuitori de mobilier şi decoraţiuni specifice, producători şi comercianţi de echipamente şi accesorii pentru industria lemnului.
Formularele de înscriere sunt disponibile pe site-ul evenimentului, www.bife-sim.ro.
Organizatorii subliniază că prin BIFE-SIM, “Romexpo îşi propune să creeze cadrul necesar dialogului de business, să sprijine şi să promoveze mediul de afaceri din România, susţinând astfel companiile şi politicile de dezvoltare ale acestora”.
Cercetători de la ICPE-CA, medaliaţi la salonul de invenţii Eureka 2016
Institutul Naṭional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a obṭinut două medalii ṣi diplome de argint la Concursul internaṭional de inventică Bruxelles – Eureka 2016.
Invenṭiile premiate sunt: „Motor sonic magnetostrictiv cu modul electronic de acṭionare”, realizată de cercetătorii Lucian Pîsalru-Dănescu, Alexandru Morega, Mihaela Morega, Laurenţiu Constantin Lipan, Florentina Bunea ṣi „Procedură pentru obṭinerea compoziṭiei adezive pe bază de Ag nanostructurat”, avându-i ca autori pe Teodora Mălăeru, Jenica Neamţu, Gabriela Georgescu, Virgil Marinescu, Delia Pătroi.
Top UE: România rămâne pe penultimul loc după salariul minim pe economie
La începutul anului, România se afla pe penultimul loc în Uniunea Europeană după salariul minim pe economie, 275 de euro pe lună, fiind urmată de Bulgaria cu 235 de euro pe lună, conform ultimelor date Eurostat.
Cel mai mare salariu minim îl regăsim în Luxemburg, de 1.999 de euro pe lună, și este de nouă ori mai mare față de cel mai scăzut nivel înregistrat în Bulgaria.
Eurostat precizează că în intervalul 2008-2017 a avut loc o creștere a salariilor minime în toate statele membre UE, cu excepția Greciei, unde a scăzut cu 14%.
În România, în intervalul analizat, salariul minim s-a dublat. La 1 februarie 2017, acesta a crescut de la 1.250 de lei, la 1.450 de lei, iar aproximativ 2,1 milioane de angajați au beneficiat de această majorare.
În funcție de nivelul salariului minim pe economie, statele membre UE se clasifică în trei categorii. În 10 state din est, printre care și România, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro. În următoarea categorie regăsim cinci țări amplasate în sudul UE (Portugalia, Grecia, Malta, Slovenia și Spania), unde salariul minim variază între 500 și 1.000 de euro pe lună. Cea de-a treia categorie clasifică țările membre UE din vest și nord (Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Irlanda, și Luxemburg), unde salariul minim pe economie este de peste 1.000 de euro pe lună.
Din totalul statelor membre ale UE, doar 22 din 28 au stabilite salarii minime pe economie, excepție facând Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia.
Isărescu: Prețurile de consum cresc cu 1,7% în 2017, însă leul va pierde teren în fața euro
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat joi raportul trimestrial privind inflația, revizuind în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.
În schimb, în raport se precizează că pentru sfârșitul anului viitor, rata inflației va fi de 3,4%, cu 0,2 puncte procentuale peste prognoza precedentă.
„Scenariul de bază al prognozei reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, pe fondul epuizării impactului reducerii la 20% a cotei standard a TVA. Palierul pe care rata anuală prognozată a inflației se poziționează este, însă, mai scăzut, iar creșterea ei ulterioară este relativ mai lentă, în principal ca urmare a noilor șocuri dezinflaționiste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 — februarie 2017. Acestea constau în scăderea tarifelor polițelor RCA și eliminarea taxelor nefiscale, ale căror efecte se alătură celor exercitate de reducerea la 19% a cotei standard a TVA și de eliminarea supra-accizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017″, se arată în comunicatului BNR.
Deși BNR-ul nu comentează cursul de schimb al leului, Isărescu a specificat că firmele româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie simultan cu scăderea preţurilor de consum. Aceasta „nu lasă loc” pentru aprecierea monedei naționale. „Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a explicat Isărescu, citat de Mediafax, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei,
Tradus, aceasta înseamnă că moneda națională va avea în continuare o tendință de depreciere față de principalele valute, cursul de schimb pentru sfârșitul acestui an urmând să fie peste valoarea anticipată de Comisia Națională de Prognoză, de 4,46 lei/euro. Joi, 9 februarie, BNR a anunțat o cotație de 4,4956 lei/euro.
Periculozitatea anului 2017
Anul 2016 a avut evenimente ce au modificat dinamici mari (așa-numite „game-changers”): Brexit, alegerile din SUA, referendumul din Italia, succesiunea de atacuri teroriste, criza provocată de imigrație masivă; acordul între Rusia, Turcia și Iran privind Siria (fără implicare a puterilor occidentale!). Urmează în acest an alegeri parlamentare în Olanda, Franța, Germania, probabil scrutin anticipat în Italia, de care depinde soarta Uniunii.
Este nevoie de o ieșire din impas ținând cont de realități sociale și politice. Uniunea trebuie salvată, fiind un bun public european care a ajutat refacerea economică postbelică și menținerea păcii pe Continent, revenirea la democrație în Europa Centrală și de Răsărit. Totodată, ranforsarea unor prerogative naționale înăuntrul UE pare inevitabilă fiindcă cetățenii cer, mai ales de la guvernele naționale, să fie apărați de amenințări. Ce se întâmplă cu NATO contează nu mai puțin având în vedere afirmații ale președintelui ales american, relația cu Rusia, situația foarte încordată din Turcia etc.
Economia noastră este sub incidența situației foarte complicate din Europa. Zona Euro suferă în continuare, deși o revenire economică are loc, sprijinită fiind de măsurile non-standard ale BCE. Există tendințe protecționiste în extindere. Tensiunile geopolitice măresc incertitudinile. Ordinea geopolitică, într-o lume multipolară, este mai neclară. Intervine aici ascensiunea Chinei, care devine pentru America, în secolul XXI, ceea ce a fost URSS ca rival geopolitic în secolul XX. Dacă 2017 va lovi în plus coeziunea UE, efectele pentru economia noastră vor fi rele. Sunt pericole majore pentru economia autohtonă ce vin din exterior. Dar nu trebuie neglijată nevoia de a evita imprudențe în guvernarea internă, de a proteja echilibrele macro. Este de notat aici declarația ministrului de Finanțe că deficitul bugetar pentru acest an nu va depăși 3%; esențială este și construcția bugetului, care, între altele, trebuie să atenueze exodul de capital uman. Este nevoie de consolidare bugetară în anii următori și cadență în reformele structurale.
Alegerile din SUA au adus un președinte cu abordări pentru mulți surprinzătoare: dincolo de numiri în poziții cheie unde apar militari de rang foarte înalt și oameni din business (care duc cu gândul la ceea ce președintele Dwight Eisenhower a numit complexul militaro-industrial) este bine să așteptăm măsuri concrete ale noii administrații. „Making America great again” poate fi interpretată în mai multe feluri. Într-o logică geopolitică, poate semnifica preocuparea de a menține supremația SUA în lume pe plan economic, militar, tehnologic – un statut erodat în ultimele decenii; preocuparea de a face față la pericole neconvenționale. Este de văzut ce mijloace și cum vor fi utilizate în acest scop. În măsura în care ar exprima continuarea unui angajament pentru un regim internațional deschis, este favorabil pentru Uniune. Acesta ar fi o apreciere a cadrului general de analiză, fiindcă totul este de nuanțat într-o lume atât de complicată și perturbată. Avem relația bilaterală, care înseamnă parteneriatul strategic, relații în cadrul NATO și alte instanțe internaționale de decizie.
O nouă „doctrină” economică și militară a SUA, admițând că se va putea vorbi de așa ceva, dacă va fi îmbibată cu pragmatismul specific americanilor, ar trebui să țină cont de istoria secolului XX, de necesitatea ca Europa să nu redevină teren de rivalități „istorice”, să nu fie reînviați strigoi ai trecutului. În Europa avem nevoie de aranjamente de securitate clare în condițiile în care Rusia este în resurecție militară (geopolitică), iar rolul NATO este decisiv în acest sens. Este nerealist să credem că UE ar putea avea forța militară comună relevantă în viitorul prefigurabil. Pașii către o asemenea capacitate militară și de securitate depind de „doctrina” militară a administrației Trump. Un divorț de catifea între UE și Regatul Unit ar limita stricăciunile pentru toți în Europa și ar ajuta colaborarea în domeniul militar și de securitate.
Vremurile pe care le trăim, care includ conflicte, războaie neconvenționale/hibride (cibernetice, informaționale/manipulare a opiniei publice), cer eforturi de creștere a robusteții economiei naționale, de apărare a centrilor nervoși autohtoni, a infrastructurilor de bază. Un stat cu instituții slabe își reduce șansele de a face față la asemenea pericole, care nu sunt ipotetice; unele se concretizează deja fățiș, altele sunt mai puțin vizibile. Dar consecințe se simt și se vor simți. n
(Articol preluat de pe www.opiniibnr.ro)
Două contribuții extraordinare mai puțin cunoscute pe care Wicksell le-a făcut pentru noi
Pe 20 decembrie 2016 s-au împlinit 165 de ani de la nașterea lui Johan Gustav Knut Wicksell, unul dintre cei mai mari economiști ai lumii. Mă număr printre aceia care spun despre Knut Wicksell că este, probabil, cel mai nedreptățit economist al lumii. Lucrările sale sunt importante atât pentru înțelegerea inflației și a problemelor monetare, cât și pentru înțelegerea problemelor finanțelor publice. Există însă două contribuții enorme pe care Wicksell le-a făcut la metoda de cercetare economică, pe care, după știința mea, nimeni nu le-a subliniat.
Prima contribuție este legată de ceea ce Platon a numit „a doua navigare”, metodă de cunoaștere pe care Platon i-o atribuie lui Socrate, și la care se apelează atunci când simțurile și evidențele materiale nu mai pot asigura cunoașterea. În acest caz, inteligența postulează existența unor entități apartenente la o altă realitate decât cea fizică, și anume la o realitate epistemologic metafizică. Între cele două realități, legătura se face prin ipoteze și raționamente. „A doua navigare” înseamnă, în concluzie, „raționamente și realități ce pot fi atinse doar cu raționamente” (Reale, 2009, p. 89-90).
În economie, această distincție între planul fizic și cel epistemologic metafizic a dus, printre altele, și la dihotomia observabil-neobservabil. Primul care a operat cu o variabilă neobservabilă în teoria economică, și care și-a bazat întreaga sa teorie monetară pe o astfel de variabilă, este, după știința mea, Knut Wicksell. În 1898, el a introdus conceptul de „rată naturală a dobânzii la capital” (Wicksell, p. 102) sau, pe scurt, așa cum precizează la nota de subsol 1 de la pagina 106, „rata naturală”, adică acea rată care asigură stabilitatea prețurilor.
În acest fel, Wicksel i-a adus pe Platon și pe Socrate în teoria economică în cel mai subtil și legitim mod. Când rata actuală a dobânzii este peste cea naturală, inflația scade. Invers, când rata actuală a dobânzii este sub nivelul natural, inflația crește. „Că întotdeauna există o astfel de rată a fost presupunerea noastă implicită, susținând întregul nostru argument. În capitolul următor vom analiza dacă ea există cu adevărat, cum poate fi utilizată cu obiectivul atingerii scopului său și întrebări similare despre cauzele care determină rata dobânzii”, (Wicksell, 1898, p. 100). Sublinierile îmi aparțin și intenționează să atragă atenția asupra faptului că rata naturală este în realitatea epistemologic metafizică.
Wicksell are și meritul deosebit de a fi subliniat că rata naturală nu este relativ constantă, cum s-a presupus în multe lucrări contemporane. Wicksell spune explicit că „rata naturală nu este fixă sau nealterabilă în magnitudine” (Wicksell, 1898, p. 106). Mai mult, el spune că este rezonabil să gândim că rata actuală a dobânzii „tinde să coincidă cu o permanent-schimbătoare rată naturală” (Wicksell, 1898, p. 117), schimbarea permanentă fiind evidențiată în studiile econometrice recente. În sfârșit, Wicksell admite că rata naturală a dobânzii poate avea scăderi abrupte. Analizând scăderea accentuată a prețurilor din perioada 1815-1832 în Anglia, el spune că „trebuie să fi fost o cădere rapidă în rata naturală a dobânzii. Rata actuală a dobânzii a scăzut numai încet și cu ezitare” (Wicksell, 1898, p. 172). Așa cum voi arăta imediat, această contribuție a fost asimilată în practica băncilor centrale și în praxisul teoretic relativ recent.
Primul care s-a referit la această rată naturală în procesul de conducere a politicii monetare a fost Alan Greenspan (1993), iar primul care a introdus-o în ecuația cererii în modelul standard neo-keynesist a fost Michael Woodford (2003)1. De atunci, rata naturală și gap-ul ratei dobânzii au devenit ceva indispensabil în teoria și practica politicii monetare. Ne-a luat 95 de ani să folosim în practică această cunoaștere și 101 ani să o introducem în teoria ortodoxă curentă.
În încheierea referirilor la această primă contribuție vreau să arăt că Wicksell a avut ca program de cercetare oferirea uni instrument, și anume, gap-ul ratei reale a dobânzii, pentru a asigura stabilizarea conștientă a prețurilor. „Băncile (centrale – nota mea) (…) și instituțiile de credit au exercitat până acum numai o influență involuntară asupra prețurilor”. Dar „dacă ea (teoria – nota mea) se va dovedi corectă”, băncile și instituțiile de credit „vor fi capabile în mod total conștient să-și urmărească obiectivele în beneficiul indiscutabil al economiei mondiale” . Astăzi știm că, în ipoteza că divina coincidență ține, pe un orizont de timp infinit, rata inflației se poate scrie ca o funcție al cărui singur argument este diferența dintre rata reală a dobânzii și rata naturală a dobânzii. În acest cadru simplificat, inflația este egală cu suma actualizată în prezent, luată cu semnul minus, a gap-urilor așteptate ale ratei dobânzii pe un orizont infinit.
A doua mare contribuție a lui Knut Wicksell, dar nenotată de nimeni din câte știu eu, se leagă de modelele referitoare la formarea preferințelor. Pentru a înțelege această contribuție voi aminti aici teoria clasică a utilității anticipate și teoria prospectivă, elaborată de Kahneman și Tversky (1979). Prima teorie presupune că agenții economici au o funcție de utilitate și o restricție asociată, din care deduc valorile optime care le maximizează valoarea (utilitatea). Cu alte cuvinte, deciziile sunt modelate ca și când agenții optimizează permanent. În teoria prospectivă, deciziile sunt luate din compararea rezultatelor potențiale, ale căror probabilități sunt cunoscute. În teoria prospectivă, funcția de utilitate este o sumă a produselor dintre rezultatele potențiale, stabilite prin euristici, și probabilitățile asociate rezultatelor respective. Aceste calcule se fac după ce, într-o fază anterioară, s-a stabilit un nivel de referință și s-a acceptat că un rezultat sub acel nivel constituie o pierdere, iar un rezultat peste acel nivel constituie un câștig.
Kahneman și Tversky spun că funcția care stabilește valoarea (utilitatea) are forma de S, concavă pentru câștiguri și convexă pentru pierderi (Kahneman și Tversky, 1979, p. 279). Funcția are proprietatea că „răspunsul la pierderi este mai extrem decât răspunsul la câștiguri”, adică „neplăcerea asociată cu pierderea unei sume de bani este în general mai mare decât plăcerea asociată cu câștigarea aceleiași sume”, (Tversky și Kahneman, 1982, p. 454). Cu alte cuvinte, deciziile sunt afectate de o anumită aversiune la pierderi.
Având aceste lucruri clarificate, pot să afirm că Knut Wicksell a fost primul care a spus că o pierdere a unei sume date de bani doare mai tare decât bucură câștigarea aceleiași sume. Aceasta nu știrbește cu nimic meritele teoriei prospective, care are o demonstrație riguroasă oferită de Tversky și Kahneman, pentru care acesta din urmă a și primit Premiul Nobel.
Iată textul din Wicksell care susține afirmația mea: „un câștig datorat unei creșteri norocoase și neașteptate a venitului unui om este extrem de rar (scarcely ever) așa semnificativ ca și pierderea (injury) cauzată de o scădere neanticipată de o magnitudine egală”, (Wicksell, p.3). Sublinierile îmi aparțin.
Aici cuvântul „norocoase” indică aceeași abordare bazată pe risk, similară cu cea din teoria prospectivă și total diferită de cea din teoria utilității așteptate. Cuvântul „neașteptate” arată că în viziunea lui Wicksell există și un nivel așteptat, care, așa cum înțeleg eu lucrurile, este echivalentul nivelului de referință din teoria prospectivă a lui Kahneman și Tversky.
1Ecuația cererii din modelele de echilibru general conține rata naturală în lucrări ale lui Jordi Gali (2000) sau Edward Nelson și Katherine Neiss (2001), apărute înainte de publicarea de către Woodford a cărții sale fundamnetale Interest and Prices (care este și titlul cărții din 1898 a lui Wicksell), dar aceștia citează capitole din cartea lui Woodford, pe care au citat-o în manuscript. Woodford (1999b), comentând lucrarea lui Svensson (1999) spune că ecuația cererii din Woodford (1999a) este similară cu cea din Clarida et al. (1999), pe care o citează în manuscris, dar în forma publicată, lucrarea nu conține în ecuația ofertei rata naturală a dobânzii. Concluzia mea este că Woodford este primul economist care a introdus rata naturală în ecuația cererii din modelul neo-keynesist în comentariul său asupra lucrării lui Svensson.
Bibliografie
Clarida, Richard, Jordi Galí, and Mark Gertler (1999), “The Science of Monetary Policy: A New Keynesian Perspective”, Journal of Economic Literature Vol. XXXVII (December), pp. 1661–1707.
Greenspan, Alan (1993), „Testimony Before the Subcommittee on Economic Growth and Credit Formation of the Committee on Banking, Finance and Urban Affairs, U S House of Representatives, July 20, p. 11.
Kahneman, Daniel and Amos Tversky (1979), „Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk”, Econometrica, 47(2), pp. 263-291, March.
Reale, Giovanni (2009), „Istoria filosofiei antice: Platon și academia antică (vol.3)”, Galaxia Gutenberg (Traducere din limba italiană de Mihai Sârbu).
Wicksell, Knut (1936), “Interest and Prices: A Study of Causes Regulating the Value of Money” [Original publication date: 1898], translated by R.F. Kahn, Macmillan.
Woodford, Michael (1999a), “Optimal Monetary Policy Inertia”, ?”, Seminar Paper No. 666, Institute for International Economic Studies, S-106 91 Stockholm, Sweden (April).
Woodford, Michael (1999b), “Commentary: How Should Monetary Policy Be Conducted in an Era of Price Stability?” on Svensson (1999), (September 29).
Woodford, Michael (2003), “Interest and Prices: Foundations of a Theory of Monetary Policy”, Princeton University Press, pp. 381-463.
Woodford, Michael (1999b), “Commentary: How Should Monetary Policy Be Conducted in an Era of Price Stability?” on Svensson (1999), (September 29).
Svensson, Lars, E.O. (1999), “How Should Monetary Policy Be Conducted in an Era of Price Stability?”, Seminar Paper No. 680, Institute for International Economic Studies, S-106 91 Stockholm, Sweden (November; first draft August, https://larseosvensson.se/files/papers/jh.pdf).
Tversky, Amos; Kahneman, Daniel (1981), „Framing of Decisions and the Psychology of Choice”, Science, New Series, Vol. 211, No. 4481. (Jan. 30, 1981), pp. 453-458.
Donald Trump schimbă complet jocul geopolitic, lăsând UE în offside
Înainte de transferul oficial al puterii de la Casa Albă, viitorul președinte al SUA a vorbit despre politica și strategia pe care o va urma administrația de la Washington. Multe dintre afirmațiile sale, făcute cu prilejul unei serii de interviuri, nu au fost cu siguranță nici pe placul politicienilor liberali și nici al piețelor financiare.
Declarațiile lui Trump șochează, pentru că par să indice o schimbare radicală a politicii externe a SUA, renegocierea tratatelor de liber schimb aflate în vigoare și suspendarea negocierilor pentru crearea altor două mari zone de liber schimb: cu Uniunea Europeană și Asia de Sud-Est.
În interviul acordat cotidianului german Bild, Trump a caracterizat NATO ca fiind o organizație caducă. A declarat de asemenea că alte state membre se vor alătura Marii Britanii și vor părăsi Uniunea Europeană și a caracterizat politica în domeniul imigrației a cancelarului german Angela Merkel, ca fiind catastrofală pentru Europa.
„UE este un instrument al dominației Germaniei”
Și în interviul pentru the Times, Trump a reiterat că și alți membri UE vor urma calea Marii Britanii, argumentând că aceasta se datorează crizei imigranților. „Cred că situația este foarte gravă”, a spus el. „Oamenii, țările, vor să aibă propria identitate așa cum și Marea Britanie și-a dorit o identitate a ei”.
El consideră că Brexit-ul va fi un succes și că Uniunea Europeană a ajuns să fie un instrument al dominației Germaniei cu scopul de a concura SUA în comerțul mondial. Din acest motiv, Trump a spus că îi este destul de indiferent dacă UE se sparge sau rămâne împreună, potrivit Bild. Declarațiile lui Trump demonstrează în opinia agenției Bloomberg că „nu mai sunt îndoieli că el își respectă pozițiile adoptate în timpul campaniei electorale și ar putea ca în multe situații să schimbe radical politica externă promovată de decenii de către Statele Unite, intrând în dezacord pe elemente fundamentale cu cancelarul german Angela Merkel precum comerțul liber, politica privind imigranții, securitatea și rolul Uniunii Europene în lume”.
SUA asediază China, ultima redută a globalizării
Una dintre cele mai controversate inițiative pe care președintele-ales Donald Trump pare că vrea să o demareze odată ajuns la conducerea Statelor Unite ale Americii este o aspră renegociere a acordurilor comerciale cu China.
Acest lucru a indus panică în rândul analiștilor și experților economici din întreaga lume ce se așteptau ca retorica agresivă să se tempereze pe măsură ce data investirii în funcție se apropia. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Mai mult, în contextul actual, există temerea că politica comercială pe care o susține Donald Trump va genera un posibil război comercial cu statul chinez.
Încă din timpul campaniei electorale, Donald Trump a vorbit dur despre relațiile comerciale cu China. I-a învinovățit pe chinezi pentru pierderea locurilor de muncă americane din cauza practicilor comerciale ostile ale acestora și manipularea yuan-ului și a amenințat că va majora tarifele vamale pentru bunurile importate din această țară chiar și cu 45% dacă va fi nevoie.
„Priviți ce îi face China țării noastre”, a declarat Trump, în timpul unei dezbateri prezidențiale din luna septembrie. „Folosesc țara noastră ca pe o pușculiță pentru a reconstrui China”, a adăugat acesta. „Trebuie oprit acest furt al locurilor noastre de muncă”.
Rusia: Proiecte și speranțe pentru 2017
Odată cu începutul noului an, guvernanții de la Moscova au trecut la îndeplinirea planului de dezvoltare pe 2017, în perspectivă trienală, 2017- 2019, aprobat de către parlament (Duma de Stat), descifrarea corectă a oportunităților disponibile rămânând însă problematică, deoarece semnele debutului sunt contradictorii. Cotațiile internaționale pentru țițeiul Brent prezintă mare interes. În primele zile, ele au urcat, ajungând la 58 dolari/baril. Dacă această tendință se va menține pe termen lung, va compensa încasările mai mici pentru cantitățile reduse de țiței asupra cărora OPEC și Rusia au căzut de acord să le extragă și să le livreze pe piață. Ca efect direct al creșterii prețurilor la țiței, se revigorează și cursul rublei. La 3 ianuarie 2017, un euro era cotat cu 64 ruble, iar dolarul cu 61 ruble.
În ce privește exporturile de gaze, este considerat de bun augur faptul că, într-o singură zi, la 1 ianuarie 2017, „Gazprom” a livrat în Europa, prin conducta „North Stream”, o cantitate de gaze record (161 milioane mc). Cu toate că exportul de hidrocarburi și alte materii prime nu sunt considerate de către guvernanți ca relevante pentru o creștere economică sănătoasă, este evident că, atâta timp cât nu vor putea fi valorificate pe plan extern și produse prelucrate industrial, înglobând plusvaloare, el va permite menținerea în echilibru a bugetului federal grevat de ambițioase proiecte de investiții.
Economia își revine în ciuda sancțiunilor internaționale
La ora actuală, Rusia se confruntă cu sechele extrem de rezistente ale crizei economice, care se fac simțite atât în ritmul firav al redresării activităților productive, cât și în modestele îmbunătățiri ale condițiilor de viață ale populației. Dar dacă, în 2015, PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 3,7%, în 10 luni ale anului 2016 contracția a fost de numai 0,3%, sperându-se că, în 2017, lucrurile vor arăta și mai bine. În afara industriei auto (creștere de 14% la camioane și de 31% la autobuze), progrese demne de menționat a realizat industria constructoare de mașini (26% la vagoane de transport și 26,8% la mașini agricole), precum și agricultura. În 2015, s-au exportat cereale în valoare de 16,2 miliarde dolari, estimându-se că, în 2017, exporturile agricole vor atinge 17 miliarde dolari (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 2 decembrie 2016). Datorită intervențiilor Băncii Centrale, inflația este ținută sub control. Dacă, în 2015, nivelul ei a fost de 13%, în 2016 acesta nu a trecut de 6%, existând evaluări optimiste care, pentru 2017, fixează pragul la 4,5-5%. Pentru a putea finanța ritmic economia, în 2015-2016, sistemul bancar a beneficiat de infuzii de capital din partea statului, însumând 827 miliarde ruble (vezi „Komsomolskaia Pravda”, din 2 decembrie 2016). La finele anului 2016, rezervele valutare ale Băncii Centrale se ridicau la 400 miliarde dolari, putând garanta lejer eventuale necesități de împrumuturi externe, neagreate în principiu de către guvernanți.
El a plecat: „inegalitatea este corozivă pentru idealul democratic”
Discursul de adio al fostului președinte american Barack Obama, la sfârșitul celui de-al doilea mandat
„Dragi americani, Michelle și cu mine am fost mișcați de toate urările pe care le-am primit în ultimele săptămâni. Dar în această seară e rândul meu să adresez mulțumiri. Fie că am fost întru cu totul de acord, fie că rareori ne-am înțeles, conversațiile mele cu dumneavoastră, cetățenii americani, avute în sufragerii și școli, la ferme, în fabrici, la cine sau în avanposturi militare îndepărtate – acele conversații au reprezentat principalul motiv care m-a ajutat să rămân onest, m-au inspirat și m-au făcut să avansez. Și în fiecare zi am învățat de la dumneavoastră. Am devenit un președinte mai bun și un om mai bun datorită vouă.
Așadar, am venit pentru prima dată în Chicago când aveam 20 de ani, și încercam să îmi dau seama cine eram, continuam să caut un scop în viață. Și a fost un cartier aflat nu foarte departe de aici în care am început să lucrez cu grupuri de credincioși în umbra morilor de oțel închise. Pe aceste străzi am fost martorul puterii credinței și a demnității tăcute a oamenilor muncitori în fața luptei și a înfrângerilor.
Aici am învățat că schimbarea are loc atunci când oameni obișnuiți se implică și se angajează într-o acțiune, și se reunesc laolaltă pentru a cere acel ceva.
După opt ani în care am fost Președintele vostru, încă mai cred acest lucru. Și nu este doar credința mea. Se află în inima ideii americane – experimentul nostru îndrăzneț de auto-guvernare. Este convingerea că suntem cu toții creați egali, suntem înzestrați de Creatorul nostru cu anumite drepturi inalienabile, precum viață, libertate și dreptul de a ne căuta fericirea. Reprezintă acea insistență că aceste drepturi, și este de la sine înțeles, nu s-au creat niciodată de la sine; că noi, oamenii, prin instrumentul democrației noastre, putem forma o uniune mai perfectă.
Ce idee radicală. Un mare dar pe care Fondatorii noștri ni l-au dat: Libertatea de a ne urma visele noastre individuale prin sudoare și trudă și imaginație, și prin imperativul de a face eforturi împreună, precum și pentru a ajunge la un bine comun, la o lume mai bună.
De 240 de ani, chemarea națiunii noastre către cetățenie a dat de lucru și a dat un scop fiecărei noi generații. Este ceea ce i-a făcut pe patrioți să aleagă republica în fața tiraniei, pe pionieri să cucerească Vestul, pe sclavi să fie curajoși și să-și creeze acea cale către libertate. Este ceea ce i-a atras pe imigranții și refugiații de peste oceane și Rio Grande. Este ceea ce le-a făcut pe femei să lupte pentru dreptul de a vota. Este ceea ce i-a făcut pe muncitori să se organizeze. De aceea soldații și-au dat viața la Omaha Beach și în Iwo Jima, Iraq și Afghanistan. Și este și motivul pentru care bărbații și femeile din Selma la Stonewall au fost pregătiți să moară la rândul lor.
Așadar, la asta ne referim atunci când spunem că America este excepțională – și nu la faptul că națiunea noastră a fost perfectă de la bun început, ci mai degrabă faptul că am dovedit capacitatea noastră de a ne schimba și a face viața mai bună pentru cei care vin după noi. Da, progresul nostru n-a putut fi egalat. Lupta pentru democrație întotdeauna a fost grea. A fost dintotdeauna controversată. Uneori a fost sângeroasă. Pentru fiecare doi pași înainte, simțim de multe ori că facem un pas în spate. Dar lungul marș al Americii a fost definit printr-o mișcare înainte, o lărgire constantă a crezului nostru fondator de a îmbrățișa totul și nu doar o parte.
Dacă v-aș fi spus acum opt ani că America va ieși dintr-o recesiune gravă, își va relansa industria auto și va avea mai multe locuri de muncă noi ca oricând în istorie; dacă v-aș fi spus că vom deschide un nou capitol în relațiile cu poporul cubanez, vom opri programul nuclear iranian fără să tragem un singur foc și îl vom elimina pe creierul atentatelor de la 11 septembrie; dacă v-aș fi spus că vom obține pentru toți dreptul la căsătorie, că vom obține asigurare medicală pentru încă 20 de milioane de cetățeni… dacă v-aș fi spus toată acestea, ați fi spus că țintim prea sus. Dar asta am făcut. Asta ați făcut voi.
Voi ați fost schimbarea. Ați răspuns la speranțele oamenilor, și datorită vouă, aproape în fiecare măsură, America este un loc mai bun și mai puternic decât a fost atunci când am început.
În 10 zile, lumea va asista la un semn distinctiv al democrației noastre.
Transferarea pașnică a puterii de la un președinte ales prin vot liber către un alt președinte. M-am angajat în fața președintelui-ales Trump ca administrația mea să asigure cea mai fluidă tranziție posibilă, la fel cum a făcut președintele Bush pentru mine. Deoarece este datoria fiecăruia dintre noi să ne asigurăm că guvernul nostru ne poate ajuta să facem față numeroaselor provocări cu care încă ne confruntăm.
Avem ceea ce ne trebuie pentru a face acest lucru. Avem tot ceea ce ne trebuie pentru a face față acelor provocări. La urma urmelor, rămânem cea mai bogată și mai puternică și mai respectată națiune de pe Pământ. Tinerețea noastră, voința noastră, diversitatea noastră și deschiderea, capacitatea noastră fără margini pentru a risca și a interveni, toate aceste lucruri înseamnă că viitorul ar trebui să fie al nostru. Dar acel potențial va putea fi atins numai dacă democrația noastră funcționează. Doar dacă politica noastră reflectă mai bine decența poporului nostru. Dacă noi, cu toții, indiferent de afilierea politică sau interesele particulare, vom ajuta la restabilirea ideii de scop comun de care avem atât de mare nevoie chiar acum.
Pe asta vreau să mă axez în această seară: starea democrației noastre. Să înțelegem, democrația nu necesită uniformitate. Fondatorii noștri au avut polemici. S-au certat. În cele din urmă au făcut compromisuri. Și se așteptau ca noi să facem la fel. Dar știau că pentru democrație este nevoie de sentiment comun de solidaritate – ideea că deși avem diferențele noastre, suntem cu toții împreună; că ne ridicăm sau cădem precum unul singur.
Au fost momente în decursul istoriei noastre care au amenințat acea solidaritate. Iar începutul acestui secol a reprezentat unul dintre acele momente. O lume ce devine tot mai mică, inegalitatea în creștere; schimbare demografică și spectrul terorismului – aceste forțe nu ne-au pus la încercare doar securitatea și prosperitatea noastră, dar ne testează democrația noastră, de asemenea. Și modul în care vom face față acestor provocări prin democrație va determina abilitatea noastră de a ne educa propriii copii și de a crea locuri de muncă bune și de a ne proteja patria. Cu alte cuvinte, acest lucru ne va determina viitorul.
În primul rând, democrația noastră va funcționa doar dacă oricare dintre noi va avea o oportunitate economică. Și vestea bună este că astăzi economia este în creștere din nou. Salariile, veniturile, dotările gospodăriilor și pensiile sunt toate în creștere. Sărăcia scade din nou. Bogații achită o cotă mai echitabilă a taxelor, chiar și cu noile recorduri înregistrate pe bursă. Rata șomajului este aproape de cel mai redus nivel din ultimii 10 ani. Rata persoanelor neasigurate nu a fost niciodată mai mică. Costurile asistenței medicale au cel mai lent ritm de creștere din ultimii 50 de ani. Și am spus lucrul ăsta și în continuare cred – dacă cineva poate crea un plan care este demonstrabil mai bun decât toate îmbunătățirile pe care le-am făcut la sistemul nostru de sănătate și care acoperă același număr de persoane la un cost mai mic, eu îl voi sprijini în mod public.
Pentru că, la urma urmei, acesta este motivul pentru care guvernăm. Nu pentru a câștiga puncte sau pentru a ne asuma tot succesul, ci pentru a face viața oamenilor mai bună.
Dar, cu tot progresul pe care l-am obținut, știm că nu este îndeajuns. Economia noastră nu merge la fel de bine sau nu crește la fel de repede atunci când doar puțini prosperă pe seama unei clase de mijloc aflate în creștere și a celor care vor să acceadă la statutul de clasă de mijloc.
Acesta este argumentul economic. Dar inegalitatea puternică este, de asemenea, corozivă pentru idealul nostru democratic. În timp ce un procent din populație a acumulat o pondere mai mare de avere și venit, prea multe familii, din orașe și regiuni rurale, au fost lăsate în urmă – muncitorul din fabrică disponibilizat, chelnărița sau angajatul din sistemul de sănătate care de-abia se descurcă și se luptă să-și plătească facturile – convinși că jocul este fixat împotriva lor, că guvernul lor nu servește decât interesele celor puternici – aceasta este o rețetă pentru mai mult cinism și polarizare în politica noastră.
Dar nu există remedieri rapide la această tendință pe termen lung. Sunt de acord, comerțul nostru ar trebui să fie corect, nu doar liber. Dar următorul val de dislocări economice nu va veni din străinătate, de peste ocean. Acesta va proveni din ritmul neobosit de automatizare, care va face o mulțime de locuri de muncă bune, aparținând clasei de mijloc, să fie desființate.
Așadar, va trebui să creăm un nou acord social pentru a garanta tuturor copiilor noștri educația de care au nevoie, pentru a da lucrătorilor puterea să formeze sindicate pentru salarii mai bune; pentru a actualiza plasa de siguranță socială ca să reflecte modul în care trăim acum, și de a face mai multe reforme la Codul fiscal astfel încât corporațiile și indivizii care câștigă cel mai mult de pe urma acestei noi economii să nu evite obligațiile lor în țara care a făcut posibil succesul lor.
Putem să avem polemici cu privire la modul în care am atinge cel mai bine aceste obiective. Dar nu putem fi mulțumiți cu privire la scopuri în sine. Pentru că dacă nu creăm oportunități pentru toți oamenii, nemulțumirea și diviziunea, care a blocat progresul nostru, nu vor face decât să se accentueze în anii care vor veni.
Există încă o amenințare pentru democrația noastră – iar aceasta este la fel de veche precum națiunea noastră. În perioada în care am fost ales, se vorbea despre o America post-rasială. Și o asemenea viziune, cu toate că bine intenționată, nu a fost niciodată realistă. Rasa rămâne o forță puternică de dezbinare în societatea noastră. Acum, am trăit destul de mult să știu că relațiile rasiale sunt mai bune decât acum 10, 20, sau 30 de ani, indiferent ce spun unii. Putem vedea asta nu doar în statistici, putem vedea asta în atitudinile tinerilor americani de-a lungul spectrului politic.
Dar nu am ajuns unde avem nevoie să fim. Și fiecare dintre noi mai avem mult de muncit pentru a ajunge acolo. Dacă fiecare problemă economică își are rădăcina în lupta dintre un american alb harnic, muncitor din clasa de mijloc și o minoritate nevrednică, atunci muncitorii de toate culorile vor fi cei care vor rămâne să se lupte pentru resturi, în timp ce cei bogați se vor retrage și mai mult în enclavele lor private. Dacă nu suntem dispuși să investim în copiii imigranților, pur și simplu pentru că ei nu arată la fel ca noi, vom diminua perspectivele propriilor noștri copii – pentru că acei copii creoli vor reprezenta o pondere din ce în ce mai mare din forța de muncă a Americii. Și am arătat că economia noastră nu trebuie să fie un joc cu sumă nulă. Anul trecut, veniturile au crescut pentru toate rasele, toate grupele de vârstă, pentru bărbați și pentru femei.
Așadar dacă vom lua în serios faptul ca rasa să meargă înainte, trebuie să încurajăm legi împotriva discriminării – în angajare, în locuințe, și în educație, cât și în sistemul de justiție penală. Aceasta este ceea ce cer Constituția noastră și cele mai înalte idealuri ale noastre.
Însă doar legile nu vor fi de ajuns. Inimile trebuie să se schimbe. Schimbarea nu va avea loc peste noapte. Adesea pentru a se schimba, atitudinile sociale au nevoie de generații întregi. Dar dacă democrația noastră va funcționa în această națiune din ce în ce mai diversă, atunci fiecare dintre noi trebuie să încercăm să ținem seama de sfatul unui mare personaj din ficțiunea americană – Atticus Finch – care a spus: „Niciodată nu înțelegi un om cu adevărat, până nu vezi lucrurile și din punctul său de vedere… până când nu te pui în pielea lui și faci câțiva pași”.
Pentru afro-americani și alte grupuri minoritare, aceasta înseamnă a lega propriile noastre lupte reale pentru dreptate de provocările cu care o mulțime de oameni din această țară se confruntă – nu numai de refugiat sau imigrant, sau de cei săraci din mediul rural sau transsexualul american, dar, de asemenea, tipul alb de vârstă mijlocie care, din exterior, poate părea că el are avantaje, dar și-a văzut lumea întoarsă cu josul în sus de schimbările economice, culturale și tehnologice. Trebuie să acordăm atenție și să ascultăm.
Pentru americanii albi, aceasta înseamnă a recunoaște că efectele sclaviei și a lui Jim Crow nu au dispărut dintr-o dată în anii ’60. Că, atunci când grupurile minoritare își fac auzită nemulțumirea, ei nu se angajează doar la rasism sau practică corectitudinea politică. Atunci când protestează pașnic, ei nu cer să fie tratați special, ci vor să fie tratați în mod egal, așa cum au promis Fondatorii noștri.
Așa că, indiferent de funcția pe care o ocupăm, noi toți trebuie să încercăm mai mult. Toți trebuie să pornească de la premisa că fiecare dintre cetățenii noștri iubește această țară la fel de mult ca noi; că ei apreciază munca grea și familia la fel ca noi; că copiii lor sunt la fel de curioși și plini de speranță și demni de iubire precum ai noștri.
Și asta nu e ușor de făcut. Pentru prea mulți dintre noi, a devenit mai sigur să ne retragem in turnurile noastre de fildeș, fie în cartierele noastre sau în campusurile universitare, sau în locurile de cult, sau în rețelele noastre sociale, înconjurați de oameni care arată ca noi și cu care împărțim aceeași perspectivă politică și care nu ne contestă niciodată presupunerile.
Ascensiunea partizanatului evident, creșterea stratificării economice și regionale, divizarea mass mediei în canale pentru orice gust – toate acestea fac ca această mare triere să pară naturală, și chiar inevitabilă. Și din ce în ce mai mult, ne simțim tot mai în siguranță în propriile noastre microuniversuri încât începem să acceptăm doar informația care convine opiniilor noastre, indiferent dacă sunt adevărate sau false, în loc să ne formăm opiniile pe baza lucrurilor evidente din lumea reală.
Iar această tendință reprezintă cea de-a treia amenințare la adresa democrației noastre. Dar politica este un război al ideilor. Așa a fost proiectată democrația noastră. În decursul unei dezbateri sănătoase, avem obiective diferite, și mijloace diferite de a atinge aceste obiective. Dar fără o bază comună de fapte, fără dorința de a admite noi informații și de a recunoaște că adversarul tău ar putea avea dreptate, și că știința și rațiunea contează, atunci vom continua să vorbim unul peste celălalt, și nu vom ajunge la un numitor comun.
Și nu este chiar această parte care face des politica să fie descurajatoare? Cum pot oficialii aleși să se înfurie din cauza deficitelor atunci când noi propunem să cheltuim bani pe grădinițe pentru copii, dar nu se înfurie și atunci când reducem taxele pentru corporații? Cum putem scuza scăpările de la etică în propriul partid, dar să năpustim atunci când celălalt partid face exact același lucru? Nu e doar necinstit, această sortare selectivă a faptelor este autodistructivă. Pentru că, așa cum obișnuia să-mi spună mama, întotdeauna realitatea te va ajunge din urmă.
Acum, putem și ar trebui să discutăm care este cea mai bună abordare pentru a rezolva problema. Însă, doar să negăm pur și simplu problema, nu numai că trădează generațiile viitoare, trădează spiritul esențial al acestei țări – spiritul esențial al inovației și practica rezolvare a problemelor ce i-au ghidat pe Fondatorii noștri.
Este acel spirit, născut din perioada Iluminării, care ne-a făcut o superputere – acel spirit care a apărut la Kitty Hawk și Cape Canaveral; spiritul care vindecă bolile și pune un computer în fiecare buzunar.
Este acel spirit – o credință în rațiune și cutezanță, și întâietatea dreptului în fața forței – care ne-a permis să rezistăm în fața mirajului fascismului și tiraniei din timpul Marii Depresiuni; care ne-a permis să construim o altă ordine după Cel de-Al Doilea Război Mondial, cu alte democrații, o ordine bazată nu numai pe puterea militară sau afilieri naționale, dar construită pe baza principiilor – statul de drept, drepturile omului, libertatea religioasă și libertatea de exprimare și de asociere și o presă independentă.
Această nouă ordine este acum contestată – în primul rând de fanatici violenți care pretind că vorbesc în numele Islamului; recent, de autocrați din capitale din străinătate care văd piețele libere și democrațiile deschise și societatea civilă în sine ca o amenințare la adresa puterii lor. Amenințarea pe care o aduce democrației noastre este mult mai vastă decât o mașină cu bombă sau o rachetă. Ea reprezintă frica de schimbare; frica de oameni care arată sau vorbesc sau se roagă diferit; un dispreț pentru supremația legii care îi trage la răspundere pe lideri; intoleranța față de opinii diferite și gândirea liberă; credința că sabia sau arma sau bomba sau mașina de propagandă este arbitrul suprem ce stabilește ce este adevărat și ce este corect.
Și acesta este motivul pentru care, în ultimii opt ani, am lucrat la a lupta împotriva terorismului de pe o poziție legală mai strictă. De aceea am interzis torturile, am lucrat la a închide Gitmo, am reformat legile care reglementează supravegherea pentru protejarea vieții private și a libertăților civile. De aceea, resping discriminarea împotriva musulmanilor americani, care sunt la fel de patrioți precum noi.
De aceea nu putem să ne retragem din marile războaie globale – pentru a extinde democrația, și drepturile omului, și drepturile femeilor, și drepturile comunității LGBT. Oricât de imperfecte ar fi eforturile noastre, oricât de oportun ar putea părea să ignorăm astfel de valori, asta face parte din apărarea Americii. Pentru că lupta împotriva extremismului, intoleranței, sectarismului și șovinismului fac parte din aceeași luptă împotriva autoritarismului și agresiunii naționale. Dacă întinderea unde funcționează libertatea și respectarea statului de drept se micșorează în jurul lumii, probabilitatea izbucnirii unui război în interiorul și între națiuni crește și propriile noastre libertăți vor fi în cele din urmă amenințate.
Așadar, haideți să fim vigilenți, dar nu temători. ISIS o să încerce să omoare oameni nevinovați. Dar nu pot să învingă America dacă nu ne trădăm Constituția și principiile în această luptă. Rivali precum Rusia sau China nu ne pot egala influența noastră în lume – doar dacă renunțăm în ceea ce credem – și să ne transformăm doar într-o altă țară mare care agresează vecini mai mici.
Ceea ce mă aduce la ultimul punct: Democrația noastră este amenințată de fiecare dată când o luăm de bună. Cu toții, indiferent de partid, ar trebui să ne îndreptăm atenția către restructurarea instituțiilor noastre democratice. Atunci când prezența electorală din America este una dintre cele mai mici printre democrațiile avansate, ar trebui să facem ca accesul la vot să fie mai ușor, nu mai greu. Când încrederea în instituțiile noastre este scăzută, ar trebui să reducem influența corozivă a banilor în politica noastră, și să insistăm pe principiile transparenței și a eticii în serviciul public. Când Congresul este disfuncțional, ar trebui să ne alegem propriile districte congresionale pentru a încuraja politicienii să răspundă la bunul simț și nu la extreme rigide.
Dar țineți minte, niciunul dintre aceste lucruri nu se întâmplă de la sine. Toate acestea depind de participarea noastră; ca fiecare dintre noi să accepte responsabilitatea cetățeniei americane, indiferent de care parte se înclină balanța puterii.
Constituția noastră este un cadou remarcabil și frumos. Dar este într-adevăr doar o bucată de pergament. Ea nu are nicio putere pe cont propriu. Noi, oamenii, îi dăm putere. Noi, oamenii, îi dăm înțeles. Cu participarea noastră, și cu alegerile pe care le facem, și cu alianțele pe care le realizăm. Indiferent dacă susținem sau nu libertățile noastre. Indiferent dacă respectăm și aplicăm litera legii sau nu. Lucrul acesta depinde de noi. America nu este un lucru fragil. Dar câștigurile noastre de pe parcursul lungului drum către libertate nu sunt asigurate.
În discursul său de adio, George Washington a scris că autoguvernarea este fundamentală siguranței, prosperității și libertății noastre, dar „din cauze diferite și din locuri diferite vor veni multe dureri…pentru a slăbi în mințile voastre credința în acest adevăr”.
Noi slăbim acele legături atunci când permitem ca dialogul nostru politic să devină atât de coroziv încât oamenii de caracter nici măcar nu mai sunt dispuși să intre în serviciul public; suntem aspri și ranchiunoși pe americanii cu care nu suntem de acord încât îi vedem pe aceștia nu doar ca induși în eroare, ci răuvoitori. Slăbim aceste legături atunci când ne definim unii dintre noi ca mai americani decât alții; când considerăm că tot sistemul este inevitabil corupt, și nu ne asumăm nimic, învinovățindu-i pe liderii pe care îi alegem, fără să ne examinăm propriul rol în alegerea acestora.
Cade pe umerii fiecăruia dintre noi responsabilitatea de a fi niște apărători anxioși și geloși ai democrației noastre; de a ne asuma cu bucurie sarcina care ni s-a dat de a căuta continuu să îmbunătățim națiunea noastră. Deoarece, deși la exterior pare că suntem diferiți, noi deținem cu mândrie aceeași titulatură, cea mai importantă funcție în democrație: aceea de cetățean.
Așadar, vedeți, aceasta este ceea ce are nevoie democrația. Are nevoie de voi. Nu doar atunci când este o alegere electorală, nu doar atunci când propriul vostru interes restrâns este în joc, ci pe toată durata unei vieți. Dacă v-ați săturat să vă certați cu străini pe internet, încercați să vorbiți cu unul dintre ei în viața reală. Dacă ceva are nevoie să fie reparat, luați-vă încălțările în picioare și începeți să organizați ceva. Dacă sunteți dezamăgiți de oficialii aleși, luați o pancartă, adunați niște semnături și candidați personal. Faceți-vă apariția. Faceți un salt către această direcție. Rămâneți pe ea.
Uneori veți câștiga, alteori veți pierde. A presupune că există o rezervă de bunătate în alți oameni, asta presupune un risc, și vor fi dăți în care procesul vă va dezamăgi. Dar pentru aceia dintre noi care au fost îndeajuns de norocoși să facă parte din această muncă, și să o vedem îndeaproape, permiteți-mi să vă spun, poate să energizeze și să inspire. Și mult mai des se întâmplă însă, credința voastră în America – și în americani – va fi confirmată”.
Perspectiva politicii fiscale și a celei de venituri rămâne incertă până la cunoașterea construcției bugetului public pentru anul 2017
Minuta ședinței CA al BNR din ianuarie 2017
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În debutul discuțiilor, membrii Consiliului s-au referit la evoluția recentă a inflației. S-a arătat că rata anuală a inflației a coborât în noiembrie la -0,6%, ușor sub nivelul prognozat, după ce în luna precedentă crescuse, în linie cu previziunile, la -0,43%, de la -0,57%, în septembrie. S-a observat că scăderea poate fi atribuită integral factorilor de natura ofertei, cele mai importante contribuții aparținând declinului dinamicii anuale a prețului produselor din tutun și reducerii tarifelor polițelor RCA.
Membrii Consiliului au remarcat că aceasta din urmă afectează tranzitoriu și componenta de bază a inflației, fiind principala cauză a scăderii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat ușor sub nivelul lunii septembrie, implicit sub cel anticipat, în condițiile în care presiunile inflaționiste ale cererii agregate se prezumă a fi rămas constante în trimestrul III, iar cursul de schimb al leului a consemnat o relativă creștere în trimestrul IV.
În discuțiile referitoare la activitatea economică recentă, membrii Consiliului au evidențiat decelerarea mai pronunțată decât cea previzionată a creșterii economice în trimestrul III – a cărei dinamică anuală s-a redus la 4,4%, de la 6% în trimestrul II – implicând o probabilă întrerupere a creșterii excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar previziunilor. S-a observat că ambele componente majore ale cererii interne au contribuit la încetinirea de ritm a activității economice, evoluția investițiilor corelându-se cu restrângerea lucrărilor de construcții în sectorul public, ulterior puternicei dinamizări din trimestrul II.
Un aspect relevant în acest context s-a considerat a fi reducerea considerabilă a aportului negativ al exportului net la dinamica anuală a PIB, pe fondul unei scăderi mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Unii membri ai Consiliului au remarcat că balanța bunurilor și-a atenuat în trimestrul III viteza de deteriorare comparativ cu prima jumătate a anului, iar deficitul ei a continuat să fie în mare parte compensat de surplusul de pe segmentul serviciilor.
S-a observat că, din perspectiva formării PIB, decelerarea creșterii economice s-a datorat tuturor ramurilor majore ale economiei, precum și impozitelor nete pe produs, dar și faptului că serviciile au redevenit cel mai dinamic sector în trimestrul III, continuând să dețină cea mai mare contribuție la dinamica anuală a PIB.
Unii membri ai Consiliului au arătat că deși creșterea economică din anii 2015 și 2016 a fost relativ înaltă și determinată preponderent de consum, aceasta nu a condus la o creștere îngrijorătoare a deficitului de cont curent. O explicație în acest sens s-a referit la faptul că, în structură, creșterea cererii interne a fost acoperită parțial din producția internă.
Membrii Consiliului au remarcat că efectivul salariaților din economie a continuat să se mărească în ritmul relativ robust înregistrat în trimestrul anterior, iar rata șomajului s-a redus cu încă 0,2 puncte procentuale, atingând un nou minim post-criză. Totodată, au fost menționate rezultatele unor recente sondaje de specialitate, indicând creșteri semnificative ale intențiilor de angajare în primul trimestru al anului 2017. În acest context, membrii Consiliului s-au arătat preocupați de accentuarea tendinței de tensionare a pieței muncii sub influența factorilor ciclici, amplificată de rigiditățile ei structurale. S-a observat că dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie a cunoscut doar o foarte ușoară temperare în intervalul septembrie-octombrie, rămânând la valori de două cifre, iar ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie s-a reaccelerat în octombrie, după relativa încetinire consemnată în precedentele două luni.
În ceea ce privește condițiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul IV, în condițiile continuării scăderii ratelor dobânzilor la creditele noi și la depozitele noi la termen, precum și ale plasării raportului leu/euro și al cursului leu/dolar la valori relativ mai înalte – exercitând efecte în dublu sens, dar de intensități variabile, asupra dinamicii activității economice.
În acest context, membrii Consiliului au remarcat că, în primele două luni ale trimestrului al IV-lea, creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, de această dată în principal pe seama creditului acordat societăților nefinanciare. Totodată, s-a arătat că, pe fondul creșterii creditului în lei și al declinului celui în valută, ponderea în total a primei componente a continuat să urce, până la 56,9% în noiembrie – evoluție de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și, în general, la creșterea robusteții economiei.
În cadrul discuției privind evoluția viitoare a inflației, membrii Consiliului au remarcat că actuala proiecție pe termen scurt reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriul pozitiv în trimestrul I 2017, simultan cu reluarea creșterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a cotei standard a TVA și al manifestării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor unitare salariale. Palierul pe care aceasta este așteptată să se poziționeze este totuși inferior celui evidențiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2016, în condițiile nemodificării dimensiunii prognozate a efectelor exercitate începând cu 1 ianuarie 2017 de noua tăiere a cotei standard a TVA și de eliminarea supraaccizei la carburanți. S-a menționat că cea mai recentă prognoză pe termen mediu anticipează reintrarea ratei anuale a inflației în interiorul intervalului de variație al țintei staționare la mijlocul anului 2017 și urcarea ei în jumătatea superioară a acestuia începând cu primul trimestru al anului 2018.
S-a observat că toate componentele exogene ale IPC, cu excepția prețului combustibililor, contribuie la revizuirea în sens descendent a prognozei pe termen scurt a inflației, dinamicile lor mai joase reflectând inclusiv măsura de reducere la 1 ianuarie 2017 a tarifului pentru energia electrică, anunțată spre finalul anului trecut. În același timp, s-a remarcat că un aport important aparține inflației de bază, a cărei perspectivă cunoaște o semnificativă ajustare descendentă pe orizontul apropiat de timp, doar parțial atribuibilă acțiunii factorilor fundamentali.
În acest context, membrii Consiliului au arătat că noua proiecție pe termen scurt indică o ușoară accelerare a creșterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire, implicând, în condițiile unei decelerări mai pronunțate decât cea anticipată a creșterii economice în trimestrul III 2016, o expansiune relativ mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste pe orizontul scurt de timp. S-a remarcat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, incluzând-o pe cea a deficitului bugetului general consolidat, sugerează contribuții importante la creșterea economică din trimestrul IV atât din partea cererii de consum, cât și din partea investițiilor.
Evaluarea făcută de membrii Consiliului a evidențiat însă și prevalența riscurilor în sens ascendent la adresa prognozei pe termen scurt, legate de evoluțiile postelectorale, cu implicații asupra perspectivei mai îndepărtate a inflației. S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflației ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potențialul de creștere a economiei românești, și să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar și a deficitului de cont curent.
Unii membri ai Consiliului au semnalat totodată o relativă ameliorare recentă a balanței riscurilor la adresa creșterii economice din zona euro/UE, cel puțin parțial atribuibilă deciziilor adoptate de BCE și Banca Angliei, precum și deprecierii suferite de euro și de lira sterlină. S-au făcut referiri și la recenta evoluție mai favorabilă a economiei Chinei și la ușoara îmbunătățire a perspectivei economiilor emergente, mai ales a celor exportatoare de materii prime, pe fondul reluării creșterii cererii și/sau a cotațiilor internaționale ale acestora, potențată de anticipatul stimul fiscal al SUA. Pe de altă parte, s-a subliniat că există mari incertitudini de ordin politic în UE, care pot afecta mersul economiilor.
A fost menționat, de asemenea, riscul începerii manifestării efectelor inflaționiste indirecte ale tendinței de creștere a prețurilor internaționale ale materiilor prime energetice, mai ales pe fondul costurilor salariale ridicate, un posibil indiciu fiind considerat trendul ascendent al dinamicii prețurilor producției industriale pe piața internă; au fost evidențiate și incertitudinile legate de evoluția viitoare a prețului internațional al petrolului – inclusiv în contextul deciziei adoptate în mod coordonat de statele membre OPEC și unele state nemembre ale organizației de a reduce producția în prima jumătate a anului curent.
Membrii Consiliului au remarcat însă și persistența unor riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice a zonei euro, date fiind incertitudinile asociate calendarului electoral al anului și negocierilor pentru Brexit, precum și problemele sistemului bancar european, apreciindu-se că, din perspectiva evoluțiilor interne, acestea sunt mai relevante pe orizontul mediu de timp.
S-a exprimat, de asemenea, preocuparea pentru ritmul potențial al absorbției fondurilor europene aferente noului cadru financiar multianual, inducând la rândul său riscuri în sens descendent la adresa perspectivei creșterii economice pe plan intern. Totodată, s-a apreciat unanim că perspectiva politicii fiscale și a celei de venituri rămâne incertă până la cunoașterea caracteristicilor execuției bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a construcției bugetului public pentru anul 2017, care să jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat în acest context cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere și angajamentele României privind respectarea lor, precum și alte prevederi legale interne, considerate reale constrângeri la adresa unei mai accentuate relaxări a politicii fiscale. Totodată, s-a evocat declarația ministrului de finanțe potrivit căreia nu va fi depășit pragul de 3% pentru deficitul bugetului consolidat în 2017.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
|
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administrație; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
|
El a venit : „Niciun vis nu este prea mare, nicio provocare nu este prea dificilă”
„Acum este timpul ca America să-și vindece rănile cauzate de dezbinare, trebuie să ne unim. Tuturor republicanilor și democraților și independenților din întreaga națiune, le spun că este timpul să ne strângem împreună precum un singur popor unit. A venit timpul. Mă angajez în fața fiecărui cetățean de pe tărâmul american că voi deveni un președinte pentru toți americanii, și acest lucru este atât de important pentru mine.
Celor care au ales să nu mă susțină în trecut, și aceștia au fost destui, le solicit ajutorul și îndrumarea, astfel încât să putem lucra împreună și să unificăm marea noastră țară.
Așa cum am spus încă de la început, nu am avut o campanie, ci mai degrabă o mare mișcare incredibilă a milioane de bărbați și femei muncitori, care își iubesc țara și își doresc un viitor mai bun și mai luminos pentru ei și familiile lor. Este o mișcare compusă din americani, indiferent de rasă, religie, educație și opinii, care doresc și se așteaptă ca guvernul nostru să servească poporul – și asta vor primi.
Lucrând împreună, vom începe dificila sarcină de a reconstrui națiunea noastră și de a reînnoi visul american. Mi-am petrecut toată viața, și la fel și în business, căutând potențialul nevalorificat în proiecte și în oameni de pretutindeni. Asta este acum ceea ce vreau să fac pentru țara noastră. Un potențial enorm. Am ajuns să cunosc atât de bine țara noastră, potențialul enorm. Va fi un lucru frumos. Fiecare american va avea oportunitatea să se realizeze până la potențialul său maxim. Bărbații și femeile din țara noastră care au fost uitați, pe viitor, nu vor mai fi uitați.
Ne vom repara orașele, ne vom reconstrui autostrăzile, podurile, tunelurile, aeroporturile, școlile și spitalele. Ne vom reconstrui întreaga infrastructură, care, apropo, dacă nu o vom reconstrui, se va duce pe copcă. Și vom pune la treabă milioane de americani (…)
Ne vom înhăma la un proiect de creștere și reînnoire națională. Voi căuta cele mai creative talente ale națiunii și voi chema alături pe cei mai buni, pe cei mai strălucitori dintre ei să-și pună talentul la contribuție spre beneficiul tuturor. Se va întâmpla asta! Avem un plan economic măreț. Ne vom dubla ritmul și nivelul de creștere și vom fi cea mai puternică economie de oriunde din lume. În același timp, primim alături de noi orice altă națiune vrea să ni se alăture pe acest traseu. Vom avea strălucite relații externe. Ne așteptăm să construim excelente relații pentru că nici un vis nu este prea mare, nicio o provocare nu este prea dificilă.
Despre mersul lumii și al țării cu un președinte
O discuție între doi directori ai unei bănci, o discuție șef-subaltern: Radu Crăciun realizează un interviu interesant cu Sergiu Manea CEO al ERSTE Bank România despre mersul lumii și al României.
Cu Sergiu Manea mă cunosc de peste 16 ani, de pe vremea când împărțeam un birou de nouă metri pătrați în trezoreria băncii ABN AMRO din București. Este o persoană cu peste 20 de ani de experiență în zona piețelor financiare, iar evaluările sale legate de provocările cu care ne confruntăm ca nație, dar și ca civilizație mă interesează astăzi, în primul rând din postura sa de profesionist, rugându-l să-și scoată astăzi „pălăria” de președinte al BCR.
Radu Crăciun: Sergiu, din perspectiva unei persoane cu experiența ta, dacă te uiți la evoluțiile economiei globale, ale piețelor financiare, cât de excepționale sunt vremurile pe care le trăim? Sau, de fapt, am mai trecut prin asta…
Sergiu Manea: Ne aflăm într-o etapă de evoluție economică, evoluție socială, poate alimentate de globalizare și mai ales de globalizarea prin tehnologie și date, nu de globalizarea prin forța capitalului. De aceea, cred că trăim mai degrabă momente în evoluție.
Și totuși, insist. Dacă ne uităm la bilanțul Fed-ului, are o mărime istorică. În acest context crezi că băncile centrale mai mult au stricat sau au ajutat prin politicile lor monetare?
Cred că Fed-ul a înțeles devreme faptul că ieșirea dintr-o criză provocată de îndatorare în primul și în primul rând are nevoie de un cumpărător de ultimă instanță. Banca Centrală Europeană a înțeles asta destul de târziu.
Problema este însă că poți injecta în piață oricât de multă lichiditate, ajută pe termen scurt, însă băncile centrale au nevoie de transmisie. Iar transmisia observăm că se face pe alte canale decât cel de lichiditate. Pentru că, până la urmă, este esențial ca mașina economiei reale să fie repornită. Iar economia reală are probleme de acces, nu de lichiditate, acces care presupune riscul de credit.
Și atunci întrebarea este: ok, dacă am nevoie de un mecanism de transmisie, nu cumva acel mecanism la nivel european ar trebui realizat prin intermediul unui proces de garantare de către state a finanțării IMM-urilor?
Dar de ce în SUA aceste injecții de lichiditate par să fi avut succes și în Europa nu? E vorba doar de alegerea corectă a momentului intervenției, sau de ceva mai mult?
E vorba de un cumul de factori. Pe de o parte, economia americană și-a dovedit reziliența prin aceea că traversează ciclurile economice mai rapid decât economia europeană. Recunoașterea creditelor neperformante a fost foarte rapidă în SUA, Fed-ul intrând ca supraveghetor într-un proces foarte pragmatic și foarte conservator. Rolul mai important al piețelor de capital în finanțarea economiei (70% din finanțare), sau în descărcarea unor instrumente de credit aflate în bilanțurile băncilor comerciale, a dus la o asanare mai rapidă și la crearea unui context în care băncile americane, odată ce au rezolvat problema moștenirii grele, au putut să meargă spre crearea de business nou. Mai mult, măsurile economice luate după 2008, care au dus la o restartare a industriei americane, au creat din nou reziliența, pentru că profitabilitatea creează capital, iar capitalul dă reziliența.
Cât de optimist ești în legătură cu viitorul UE? Te aștepți să fim martorii unei crize majore existențiale?
Din păcate, Europa, în pofida unei idei inițiale supergeneroase și superaplicabile de creare a unui spațiu economic și de valori comune, s-a caracterizat în ultimii 15 ani prin două cuvinte: „muddle through”, dacă vreți colocvial „s-a descurcat cumva”. S-a descurcat, dar nu a creat o aspirație la nivelul cetățenilor.
Paradoxul este următorul: dacă Europa intră din nou în criză, indiferent că acel factor declanșator se cheamă Italia, Spania sau Franța, sau dacă Europa reușește să intre într-un ciclu prin care creează din nou bunăstare și prosperitate, ambele scenarii vor genera mai puțină Europa. În acest moment, nu știu care scenariu ar putea să ducă la mai multă integrare.
Ar trebui să vorbim mai puțin și să facem mai mult pentru integrare: spațiul Schengen, alinierea reformelor pe piața muncii și așa mai departe, dar nu la modul declarativ, ci la modul unui laborator de idei care să identifice best-practice pentru a fi apoi replicate și în alte țări.
Întrebarea este: existența zonei euro ajută Europa sau nu? Se poate realiza un compromis în jurul monedei unice? Din păcate vom reveni tot la discuția de mai multă sau mai puțină Europa. Noi avem o monedă unică ce circulă în spațiul european, dar care nu suferă niciun fel de comparație cu situația dolarului american. Vorbim de economii și populații comparabile, dar ceea ce lipsește este un stat federal. În schimb, avem o monedă care încearcă să fie compromisul unui drum economic comun al unor țări care mai de care mai diferite: istoric, cultural, economic. De ce un compromis? Pentru ca euro să aibă o șansă trebuie să i se dea o șansă. Eu nu cred într-o Europa cu un euro tare și un alt euro slab, într-o Europa cu două viteze, după cum nu cred în euro dacă ne punem problema de a avea mai puțin integrare europeană. Ieșirea a 1-2 țări din zona euro va fi sfârșitul monedei unice.
În contextul european fluid de astăzi, cum vezi poziționată Europa Centrală și de Est?
Europa Centrală și de Est (ECE) a demonstrat că rămâne o zonă de creștere, o zonă care trăiește povestea expansiunii în interiorul unei structuri economice și de securitate destul de solide. Cred că ECE trăiește Europa.
Nu ți se pare totuși că semnalele sunt contradictorii? Țări care în ultimii 10-15 ani au beneficiat de pe urma unei Europe integrate, în momentul de față par să își dorească o inversare a integrării…
Din punctul de vedere al integrării sociale și economice în Europa, cred că sunt foarte puține semne de întrebare, în pofida declarațiilor oficiale. Hai să ne gândim că o țară utopică din Est, să o numim Estia, se rupe complet, pentru a fi singură. Ce poate face ea? Va crea și mai mult context pentru prosperitatea propriilor cetățeni: educație, tehnologie, infrastructură, calitatea vieții. Dar acest context va crea tocmai condițiile necesare ca firmele europene să vină să investească în acea țară. Deci vom avea mai multă, sau mai puțină Europa, în pofida intențiilor inițiale? Pentru că, până la urmă, despre asta e vorba, despre crearea de prosperitate. Prin asta se măsoară succesul. Și ca să creezi prosperitate vei crea deschidere, transparență, adică vei apela la valori de bază ale UE.
Păi atunci ar trebui să ne mai propunem ca țară să aderăm la zona euro?
Eu cred că iar vrem să începem povestea cu rezultatul și riscăm să cădem în capcana convergență vs. divergență. Convergența nu poate fi decât una singură: reală. Și nu mă refer absolut deloc la parametrii macro, ci la puterea de cumpărare a gospodăriilor din România. În momentul în care ea se va afla în jurul unei medii europene la nivel sustenabil, de abia atunci putem avea o discuție. Iar decizia aderării la euro, în acel moment, va fi una mai degrabă formală. Trebuie să ne propunem să creăm context, obiectiv pentru care să avem un plan care să facă România să producă suficient capital, bunăstare și prosperitate pentru cetățenii săi.
În ultimii 3-4 ani, mediul privat a continuat să își perfecționeze modelul de management, modelul de organizare, modelul operațional, astfel încât să facă față provocărilor pe care le aduce noua economie. Problema este că, în momentul ăsta, mediul privat atinge niște limite din cauza contextului rămas nemodificat.
Vorbim despre infrastructură, transport, logistică, comunicații ș.a.m.d. Vorbim despre probleme în educație, care se reflectă în această capcană în care suntem pe punctul să cădem, capcana veniturilor medii, dar capcana care e anunțată și de faptul că sunt zone în care forța de muncă calificată e o problemă. Vorbim în al treilea rând despre tehnologie, cercetare-dezvoltare. Și, nu în ultimul rând, calitatea vieții, adică condiții de locuit și sănătate. Toți acești patru piloni creează potențial. Dar aceștia sunt o condiție necesară, nu și suficientă. Pentru că, în plus, ar mai trebui reformat statul ca administrator de avere sau facilitator de colectare de taxe și impozite. Acestea fiind realizate, sunt convins că România nu va avea o problemă să își găsească locul în UE, indiferent de organizarea sa viitoare.
De acord. Dar ce ne facem cu lipsa acumulării de capital autohton? Există scurtături, înlocuitori?
Scurtături nu, înlocuitori da. Conform unor evaluări ale BNR, economia românească este subcapitalizată cu aproximativ 11 miliarde de euro. Există modalități prin care această lipsă poate fi suplinită. În primul rând, prin fonduri europene, care sunt de fapt injecții de capital în economie. În al doilea rând, celelalte instrumente și utilități ale UE: planul Junker, diverse forme de garantare pe care ar trebui să le folosim. În al treilea rând, ar trebui să redescoperim parteneriatele public-private în lucrările de infrastructură. Și asta, fără să ieșim cu declarații de genul celor văzute la autostrada Comarnic-Brașov, prin care toate cash flow-urile pe următorii 30 de ani erau însumate fără a fi discontate pentru factorul timp și rezulta cea mai scumpă autostradă.
Diferența pe care o face PPP este foarte simplă. Între a-ți construi din capitalul propriu, chiar și cu un împrumut, o autostradă și a o construi cu un PPP, diferența constă în faptul că, atât timp cât va exista acea autostradă, în PPP nu va trebui să te intereseze nimic. Nici că plouă, nici că ninge, nici întreținerea. Practic, cel care va opera acel proiect va fi responsabil pentru rezolvarea oricăror probleme, asumându-și costurile aferente. Ar trebui să ne uităm la exemplele din jurul nostru: Ungaria, Slovacia, care au reușit să creeze într-o structură PPP lucrări de infrastructură extrem de folositoare într-un timp relativ scurt. Iar termenul „folositor” l-am utilizat nu întâmplător.
Cred că surmontarea sau suplinirea lipsei de capital prin folosirea instrumentelor enumerate, să le spunem clasa A, trebuie să fie rodul unei strategii asumate, astfel încât selecția proiectelor să aibă la bază în primul rând utilitatea lor pentru țară.
Cine se află în a doua grupă de surse de capital?
A doua grupă include în primul rând investițiile străine directe (ISD). Este esențial ca ele să urce pe treptele creării de valoare. Acum vreo câteva luni, Daimler spunea că va construi o mare fabrică în Rusia, o fabrică în Polonia, încă o fabrică în Ungaria și un centru de reparații pentru cutii de viteze în România. Mi-ar fi plăcut să fie invers. ISD în economia reală sunt absolut critice, pentru că ele vor antrena orizontala, care va angaja oameni în România. Sunt companii românești, deținute de români, care au atins deja perfecțiunea tehnologică și operațională cerută de campioni ai industriei de automobile.
Eu cred că în orice tip de ciclu și în orice tip de perioadă istorică există economii și societăți tractoare, după cum există și categoria celor tractați. Ceea ce este foarte clar în această lume confuză este că economiile care sunt centre de valoare adăugată vor fi cele care vor genera progres. Ceilalți vor tinde să conveargă spre ele fie prin primirea relocării unor industrii care și-au depășit ciclul de viață în țările-tractoare, dar care sunt necesare în continuare, fie prin furnizarea de servicii auxiliare către economiile-tractoare.
De fapt, eu cred în echilibrul dintre capitalul străin și cel autohton. Și mai cred că, dacă vorbim de patriotism economic având ca obiectiv dezvoltarea capitalului autohton, este absolut critic să oferim context unor investiții străine, care se află cât mai sus pe lanțul trofic tehnologic, astfel încât să „forțăm” România să creeze cât mai multă valoare.
A doua grupă mai include și sursele autohtone, pe care le-aș numi fonduri de pensii sau de investiții, definite deja de legi existente, sau un fond al statului român care va mobiliza activele statului.
Ești un adept al unui astfel de fond? Nu ai temeri?
Nu am temeri și cred în el atâta vreme cât va avea un nivel clar în ce privește guvernanța și transparența. De ce cred? Cred pentru că există deja fonduri în România administrate în mod corect și coerent și care vor putea genera presiune competitivă (peer pressure) pe un astfel de fond. În primul rând ca model de guvernanță.
Revenind la fondurile de pensii și celelalte fonduri, cred că ar trebui să modificăm puțin legea. Fondurile de pensii joacă în momentul de față un rol doar pe piețele financiare „publice”. Adică pe bursă.
Și mă tem că România nu are nevoie de actori foarte agresivi în acest tip de piață astăzi. Pentru că crearea de valoare în România și lipsa de capitalizare nu o constatăm acolo. O constatăm la nivelul pieței financiare „private” sau private equity. Și cred că legea ar trebui să permită cumva alocări în private equity și să oblige chiar alocarea în private equity, forțând astfel apariția unui număr din ce în ce mai mare de căutători de talente. Dar pentru un tango e nevoie de doi. Va trebui să creăm un context și pentru companiile mijlocii care au acționari responsabili, au o piață, au un viitor, pentru ca ele să primească injecții de capital de la fondurile de pensii sau de la alte tipuri de fonduri. Chiar și de la fondul de administrare a averii statului.
Deci viitorul pare să ne ofere foarte puține momente de plictiseală și rămâne doar să ne hotărâm dacă vom vedea cu predilecție jumătatea plină sau cea goală a paharului.
Întotdeauna jumătatea plină, iar jumătatea goală o vom privi ca pe o oportunitate.
Sergiu, mulțumesc pentru această discuție.
Reflecții asupra noii strategii energetice a României Ianuarie 2017
Ministerul Energiei a publicat pe 19 decembrie 2016 „Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”. Este un document îndelung așteptat, de care părțile interesate și-au legat vreme de ani de zile speranțele cu privire la politicile energetice preferate și de la care decidenții, publici și privați, așteaptă îndrumare pentru următorii ani.
Bazată pe un proces riguros și complex de elaborare, ce a durat peste un an, strategia oferă o diagnoză a punctelor forte și a vulnerabilităților sectorului energetic național, precum și proiecții pe termen lung ale evoluției acestuia. Peste 300 de experți au fost implicați în acest efort, cu diferite tipuri de contribuție: au conferit demersului acuratețe și realism, pe baza cunoașterii practice a subsectoarelor energiei; au propus unghiuri relevante de analiză pentru modelarea cantitativă care a urmat; au contribuit la cristalizarea unei viziuni de dezvoltare a țării, din punct de vedere energetic, pentru anul 2030.
Modelarea numerică a fost realizată cu ajutorul suitei de modele PRIMES/GEM-E3, a companiei grecești E3Modelling – modele utilizate cu predilecție de către Comisia Europeană în ultimii 20 de ani în întemeierea inițiativelor sale de politici energetice și climatice.
Un logo pentru marcarea a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană
Reprezentanța Comisiei Europene și Guvernul României prezintă logo-ul care va însoți activitățile de comunicare privind sărbătorirea a 10 ani de când, la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene.
Acesta a fost selectat, dintre 320 de propuneri, în urma unui concurs public adresat deopotrivă specialiștilor și amatorilor. Autorul propunerii câștigătoare este Mugur Mihai, din Brașov, care a declarat: „Sunt încântat că voi avea o contribuție la imaginea țării în 2017. Acesta este singurul concurs de design de logo-uri la care am participat vreodată și m-am înscris mai ales datorită componenței juriului, format din nume importante din domeniu. Apreciez eforturile depuse de ceilalți participanți, dar evident că mă bucur că ideea mea a fost câștigătoare”.
Concursul a fost organizat în perioada noiembrie-decembrie 2016, iar selecția finală a fost realizată inclusiv cu participarea publicului, care a fost invitat să voteze online propunerea preferată.
Acest logo va fi utilizat pe parcursul anului 2017 în comunicările și evenimentele ce vor marca parcursul european al României în ultimii 10 ani. Preselecția a fost făcută de Șerban Alexandrescu (Headvertising), Eugen Erhan (Universitatea de Arte București) și Teodor Frolu (DC Communication), iar jurizarea finală a fost făcută de reprezentanți ai Guvernului român, Președinției României și Reprezentanței Comisiei Europene în România, împreună cu publicul larg. Albumul cu propunerile finaliste poate fi vizionat în pagina de Facebook dedicată.
Românii văd în UE un pol de stabilitate
Majoritatea românilor au încredere în UE (52%, față de 36% media europeană) mai mult decât în propriul guvern (29% în România, față de 31% media europeană). 59% dintre români și 53% dintre europeni consideră că ar trebui luate mai multe decizii la nivelul Uniunii Europene într-o serie de domenii, cum ar fi combaterea terorismului, promovarea democrației și a păcii, protecția mediului, promovarea egalității de șansă între femei și bărbați și abordarea aspectelor privind migrația din afara UE
50% dintre români au o percepție cu privire la UE pozitivă, 36% una neutră, iar 13% una negativă. Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepția pozitivă, 38% pentru cea neutră și 25% pentru cea negativă. Patru din 10 europeni (40%) consideră că vocea lor contează în UE, procentul înregistrat în România fiind de 47%. 67% dintre români se simt cetățeni ai UE (67% fiind și media europeană).
Românii enumeră imigrația (36%) și terorismul (34%) printre principalele preocupări cu care se confruntă Uniunea Europeană, în timp ce pe plan personal plasează pe primele locuri creșterea prețurilor și a inflației (31%) și sănătatea și securitatea socială (24%). 59% dintre români se declară în favoarea unei politici comune în domeniul migrației, 77% susțin libera circulație și 55% moneda euro, iar 54% apreciază că fondurile publice ar trebui folosite pentru stimularea investițiilor sectorului privat.
Și pe plan european, imigrația (45%) și terorismul (32%) continuă să fie considerate provocările cele mai importante cu care se confruntă UE, deși într-o mai mică măsură decât în primăvara anului 2016. Următoarele trei locuri sunt ocupate, în topul preocupărilor la nivel european, de situația economică (20%), starea finanțelor publice din statele membre (17%) și șomaj (16%).
Acestea sunt printre principalele rezultate ale celui mai recent sondaj Eurobarometru standard, publicat de Comisia Europeană în 22 decembrie.
Odată cu aceste prime rezultate, a fost publicat și un Eurobarometru special cu tema „Viitorul Europei”, potrivit căruia:
– 66% dintre europeni și 79% dintreromâni consideră că UE este un loc de stabilitate într-o lume tulbure;
– 60% dintre respondenții europeni și 69% dintre cei români apreciază că proiectul european oferă o perspectivă de viitor tineretului;
– pentru 82% dintre cetățeni europeni și 79% dintre cei români existența economiei de piață libere ar trebuie să fie însoțită de un nivel ridicat de protecție socială.
Context
Datele pentru sondajul Eurobarometru standard din toamna anului 2016 (EB 86) au fost colectate prin interviuri față-în-față, desfășurate în perioada 3–16 noiembrie 2016. În total, au fost intervievate 32.896 de persoane din toate statele membre UE și din țările candidate.
Sondajul Eurobarometru special 451 „Viitorul Europei” a fost realizat tot prin interviuri față-în-față, desfășurate în perioada 24 septembrie-3 octombrie 2016. Numărul total de persoane intervievate, din toate statele membre UE, a fost de 27.768 persoane.
Conceput și aplicat în România
Conceput în România deține prin Programul de guvernare 2017-2020 cadrul pentru trecerea de la generic mereu bun de preluat la aplicare. Nici din actualul program nu lipsește, de data asta, ca titlu pentru expoziții „de rezultate și produse ale cercetării românești”. Important fiind ce se expune, este de luat în seamă angajamentul guvernamental ca să se și întâmple ceva concret după concepere.
În capitolul „Cercetare-dezvoltare-inovare”, este de reținut, dincolo de fireștile deziderate, perspectiva creării unui mecanism pentru relații folositoare între cercetare și business: „asigurarea cadrului necesar pentru transferul cu operativitate a rezultatelor cercetării științifice în beneficiul societății, inclusiv prin crearea de entități specializate în procedurile de transfer tehnologic, și sprijinirea activităților destinate implementării conceptului de specializare inteligentă, prin crearea unui cadru de desfășurare adecvat. În acest sens, se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul Național al Cercetării și Consiliul National pentru Inovare și Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare. Din noul cadru organizatoric vor face parte atât reprezentanți ai comunității academice, cât și reprezentanți ai mediului economic (mari angajatori)”. Se anunță „modificări legislative de dezvoltare a sectorului cercetării aplicative în sprijinul economiei românești”.
BREVETUL DEVINE INDICATOR PENTRU FINANȚAREA CERCETĂRII
De interes se anunță susținerea inovării și transferului tehnologic. Vor fi promovate parteneriatele între unități de cercetare-dezvoltare-inovare și agenți economici „în parcurile științifice/industriale in vederea aplicării de noi tehnologii”. Va exista un program de susținere financiară „a execuției de modele experimentale sau a parteneriatelor cu agenți economici beneficiari ai convenției de aplicare a invenției/inovației”. Pentru finanțare, prioritar va deveni indicatorul de rezultat „brevet”. Finanțări vor fi pentru: proiecte de transfer tehnologic, investiții în dotări de laboratoare, instalații experimentale de omologare a unor produse sau servicii suport pentru transfer tehnologic. Vor fi susținute proiecte strategice de dezvoltare economică și socială pe termen lung, de protejare a patrimoniului și culturii naționale.
Între „proiectele majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană” vor fi sprijinite „laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics ELI-NP”, prin „integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și
dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI”.
Absolventul antreprenor, obiectiv de politică educațională
Educația și pregătirea în legătură cu cerințele economiei pot fi considerate ca dominante în Programul de guvernare 2017-2020, din moment ce un obiectiv important în acest sens apare scris de două ori într-o enumerare de măsuri, la distanță de câteva pagini: „3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități. Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România” (p. 59) și „6. (…)Formarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial în învățământul preuniversitar și universitar” (p. 63).
Obiectivul educațional este chiar imperativ: „pentru elevii care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microîntreprinderi (afaceri de familie etc.), start-up etc. trebuie să fie principala opțiune”.
Observația de făcut imediat este că, în momentul de față, Legea educației naționale (Legea 1/ 2011) enunță ca făcând parte din învățământul liceal „(…) b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului; c) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic”, or microîntreprinderi, afaceri de familie și start-up de profil militar sau teologic sunt greu de prefigurat.
Probabil că programul de guvernare vizează accepția din articolul următor al Legii 1/ 2011, în care tehnic și vocațional are sensul de învățământ profesional: „învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau vocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor”. Inclusiv pentru coerența termenilor, asumata modificare a Legii educației naționale „până cel târziu la 1 ianuarie 2018” este de apreciat.
Incubatoare de idei pentru oameni de afaceri și studenți
Deocamdată, se remarcă în Programul de guvernare 2017-2020 susținerea pe mai multe căi a formării viitorilor antreprenori prin conlucrare cu exponenți actuali ai antreprenoriatului. Va fi creat un registru național al mentorilor antreprenori, adică o bază de date pentru o rețea de voluntari din mediul de business care să ofere asistență pentru profesorii care predau educație antreprenorială, să aibă discuții cu elevii, să-i angreneze în jocuri de rol, concursuri antreprenoriale etc. Pentru învățământul superior, vor fi înființate societăți antreprenoriale ca niște incubatoare de idei, din care să facă parte studenți, profesori, oameni de afaceri.
Riscurile anului 2017 – preponderent politice sau economice?
De câțiva ani buni, preocuparea analiștilor care vor să anticipeze încotro se îndreaptă lumea a fost legată în primul rând de evoluțiile economice și de dificultatea cu care lumea încearcă să se îndepărteze de pericolul unei recăderi în criză. Suntem în continuare în aceeași situație?
Tabloul economic internațional rămâne mai degrabă amestecat cu tendințe divergente între principalii poli economici ai lumii. Pe de o parte, economia americană dă semne de consolidare a evoluțiilor pozitive, motiv pentru care Fed-ul a și reluat creșterea dobânzii de referință după o lungă perioadă de timp, având în vedere presiunile inflaționiste emergente şi veștile bune furnizate de piața muncii.
În același timp, Europa rămâne mai degrabă suferindă, în pofida injecțiilor de lichiditate masive realizate de Banca Centrală Europeană, banii ieftini și din belșug nereușind să genereze sperata relansare economică prin creditare. Ca să nu mai vorbim că imaginea este fragmentată și divergentă chiar și în interiorul Europei. Germania, pe de o parte, performează bine, grație motorului exporturilor care încă funcționează, în timp ce la extrema cealaltă se află„suferinzi” precum Grecia, dar și nou intrați precum Italia, sau performeri mediocri precum Franța. În acest tablou nu foarte încurajator, țările Central și Est Europene sunt o sursă de performanță economică peste medie, dar, din păcate, cu o pondere minoră în economia UE.
Marile ţări emergente rămân şi ele mai departe sub impactul prețurilor scăzute ale materiilor prime, ceea ce le obligă la strângerea curelei, așa cum este cazul Rusiei și al altor exportatori de petrol, sau al Braziliei. Alte țări emergente, precum China, rămân victime ale exceselor trecutului, portofoliile de credite neperformante şi capacitățile de producție excesive atârnând ca o piatră de moară de gâtul economiei.
În aceste condiții, vor reprezenta evoluțiile economice principala sursă de risc a anului 2017?
Aş spune că mai degrabă nu. Suntem într-o nouă paradigmă, în care evoluțiile politice pot reprezenta surse mai importante de risc în 2017 şi pot, în ultimă instanță, angrena şi economiile în astfel de evoluții nedorite. Şi asta, pentru că retorica populistă atât de la modă acum în rândul politicienilor se distinge în primul rând prin faptul că spune populației ce aceasta vrea să audă, ceea ce, în final, dacă este pusă în practică, poate să ducă la decizii economice ce stimulează derapaje, iar dacă nu este pusă în practică, la dezamăgiri majore, tensiuni sociale şi radicalizare.
SUA se află în fața unor evoluții greu de anticipat, având în vedere abordarea mai degrabă spontană a deciziilor pe care le ia noul președinte. Și vă rog! Nu vă luați după bursele americane, pe care investitorii par să își fi pierdut uzul rațiunii, împingându-le la noi maxime istorice. Conform StockTrader’sAlmanac, bursele americane au furnizat cea mai mare creștere post-alegeri din 1952. Ceea ce face, conform unui studiu al Société Generale citat de FT, ca nivelul raportului EV/EBITDA, indicator folosit la evaluarea prețului acțiunilor, să atingă un prag depășit pentru scurt timp doar în perioada bulei tehnologice din 2002-2003, care ulterior s-a spart cu zgomot și, mai ales, pierderi financiare. Maximele nu pot fi decât consecința faptului că investitorii „știu” încă de pe acum cu precizie ce va face Donald Trump în următorii patru ani de președinție…
Și asta, spre deosebire de Banca Centrală americană care, în „ignoranța” ei, are mult mai puține certitudini şi mult mai multe îndoieli. Minutele ultimei ședințe a Fed-ului îi arată pe oficialii săi, în frunte cu Preşedintele Yellen, etichetând politicile economice ale noului guvern american ca reprezentând o sursă majoră de incertitudine în ce privește calea pe care o vor lua dobânzile. În acest context, mesajul este că o relaxare bugetară de magnitudinea celei preconizate ar putea necesita o creștere a dobânzilor mai rapidă decât se estima inițial. „Operăm sub norul incertitudinii în acest moment”, afirmă președintele Yellen… Atenție la momentul în care şi investitorii vor realiza asta!
Pentru mine va fi extrem de interesant de urmărit în ce măsură un guvern format din miliardari şi milionari va fi în măsură să furnizeze politici anti-sistem de natură a pune capac profiturilor corporațiilor americane în favoarea clasei muncitoare. Deocamdată, toată lumea este de acord că de scăderile de taxe anunțate de președintele Trump vor beneficia în primul rând cei mai bogaţi.
Pe de altă parte, în Europa, surpriza anului 2016 a fost furnizată de Brexit. Iar senzația generală este că guvernul Theresei May este încă departe de a construi un consens politic în privința acestui subiect extrem de delicat sau în ce privește modul de abordare a acestuia. Există şanse reale ca „divorțul” de UE să fie mai puțin amiabil, ceea ce cred că ar avea consecințe majore în primul rând pentru economia britanică și pentru lira sterlină. Lunile următoare ne vor arăta calea pe care guvernul britanic intenționează să o apuce, dar deocamdată tensiunile persistă în sânul echipei guvernamentale în ce privește calea de urmat.
Dar nici Europa Continentală nu se află într-o situație mai bună din punct de vedere al stabilității politice. 2017 va fi anul alegerilor în Franța, Olanda, Italia şi Germania. O intensificare a curentului anti-european ar putea duce la adâncirea crăpăturilor din construcția europeană, prime victime fiind moneda unică europeană şi sentimentul mediului de afaceri european, pe care impredictibilitatea evoluțiilor politice este probabil să îl facă extrem de conservator în deciziile sale. Din acest motiv, este puțin probabil să asistăm la o creștere semnificativă a investițiilor în mediul de afaceri european.
În ce privește economiile emergente, acestea vor continua probabil să sufere de pe urma întăririi dolarului şi creșterii dobânzilor în SUA, precum și din cauza perspectivei unei eventuale politici protecționiste a SUA. Amenințările lui Donald Trump împotriva producătorilor auto care vor să investească în Mexic pentru a exporta mai apoi în SUA par să fie un prim pas în această direcție, punând sub semnul întrebăriiși NAFTA. În acest context, China, dincolo de problemele de supra îndatorare a companiilor șiadministrațiilor pe care deja le are, ar putea fi confruntată cu o abordare mai agresivă economic, și nu numai, din partea noului președinte ales al SUA, care pare să perceapă această țară ca fiind un competitor global mai periculos decât Rusia. Mai mult, există analiști care consideră că SUA ar putea căuta în viitor o alianță cu Rusia pentru a limita creșterea puterii economice și a influenței geo-strategice a Chinei.
În ce privește România, aș spune că 2017 nu este de natură să aducă riscuri politice sau economice interne majore. Majoritatea parlamentară este suficient de mare ca să asigure o susținere solidă guvernului actual, dar suficient de mică pentru a nu avea vreo șansă de a suspenda președintele, un subiect extrem de serios, dar care la noi începe să fie tratat cu o regretabilă lejeritate.
Stabilitatea politică ar putea fi totuși afectată în cazul unor decizii politice extreme, legate mai ales de sistemul judiciar, care ar putea duce la un conflict deschis al majorității guvernamentale cu președintele Iohannis și cu o parte a societății civile, în condițiile în care opoziția politică și fostul premier Cioloş încă își organizează „armatele”.
În ce privește evoluțiile economice, din fericire e nevoie de timp pentru a dezechilibra serios o economie ca cea a României de azi. Iar 2017 nu va fi suficient pentru a duce economia într-un punct critic, ceea ce nu înseamnă că tendințele nu sunt îngrijorătoare, mai ales prin vulnerabilizarea economiei la evoluții externe adverse. Absolutizarea stimulării creșterii economice cu orice preț şi decuplarea creșteriibunăstării de creșterile de productivitate riscă să ne ducă în punctul în care prețul se va dovedi a fi mult prea mare prin consecințele nefaste ale unei politici fiscale excesiv de generoase.
Pentru că România va rămâne expusă la riscurile provenind din mediu internațional, dar care de această dată, nota bene, sunt predominant politice, fie că e vorba de resetarea relației SUA-Rusia, fie că este vorba de viitorul UE, ca să citez doar două. Deci riscurile pentru România în 2017 provin mai degrabă din evoluțiile politice internaționale care ar putea contamina România pe canalul economic sau al (lipsei) finanțării.
Vom putea naviga prin contextul internațional deosebit de complicat doar ca stat puternic economic, financiar, ca un stat integru și transparent, ce pune obiectivele pe termen mediu și lung mai presus de interesele momentului. Miza este cu mult mai mare decât mulți dintre compatrioții noștri, preocupați doar de culorile politice, o realizează.
În încheiere, mă simt obligat să reiterez trei idei pe care le-am menționat și cu alte prilejuri și care vor fi de mare actualitate în anii ce urmează, pentru că ignorarea lor poate duce la evoluții foarte greu sau deloc reversibile.
a) O țară cu cele mai mici venituri bugetare din Europa raportate la PIB nu poate decât să fie condamnată la subdezvoltare și irelevanță geo-strategică. O „performanță” pentru care „prietenii” din afară trebuie doar să se asigure că avem la dispoziție „arma” și naivitatea cu care să ne „împușcăm singuri în picior”. (Pe când o discuție pe aceasta temă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării?)
b) Contextul internațional complicat şi instabil obligă România la a pune în funcție cel mai profesionist și vizionar guvern pe care l-a avut vreodată. Orice extrapolare a abordărilor de guvernanță trecute ne va costa scump.
c) În păstrarea valorilor democratice pe care le avem şi realizarea obiectivelor de dezvoltare economică vom fi de data asta mai singuri ca niciodată în ultimii 15 ani. Prietenii noștri au cu totul alte priorități. Spre bucuria celor care nu își mai doresc „tătuci”, spre disperarea celor care cred că fără„tătuci” nu am fi ajuns unde suntem acum.n
Loganul electric, testat pe platforma laserului de la Măgurele
Chiar e transfer tehnologic? Îndoiala poate fi semn al exigenţei, aşa că argumentele trebuie să fie solide. Pe platforma fizicii de la Măgurele, unde se construieşte (simplificat spus) cel mai puternic laser posibil în acest moment, rezultatele trecerii de la cercetare la business încep să se vadă, să funcţioneze. Unul se află în mijlocul atenţiei, la propriu: Dacia Logan – autoturism electric, pe baza unei baterii ale cărei elemente sunt sudate cu laser. Este realizat de compania românească Prime Motors Industry, condusă de Cristian Pastuhov.
Din explicaţiile lui Cristian Pastuhov, reţinem că o astfel de sudură este necesară pentru că trebuie făcută în condiţii cu totul speciale (materiale foarte subţiri, o anumită temperatură, timp de sudare foarte scurt), pe care un laser cum e cel de la Măgurele poate să le asigure. Elementele active ale bateriei sunt de Litiu-ion, iar cercetările trebuie să ducă la parametrii tehnici specifici aplicaţiei pe care o presupune Loganul electric. Odată finalizată, tehnologia va fi integrată într-un aparat care va fi preluat de Prime Motors Industry în unitatea de producţie.
